Colegiul Economic’’Ion Ghica’’

Elev:Ionescu Aurelian
Clasa: a-XI-a E

Unitatea scolara…………………………….

1
Comitetul de securitate si sanatate in munca

Fisa colectiva de instructaj

privind protectia muncii, intocmita azi………..

Subsemnatul…………………, avand functia de…………………………

am procedat la instruirea unui numar de……….elevi din clasa……….,
conform tabelului nominal ; in probeleme de protectia muncii.
In cadrul instructajului s-au prelucrat urmatoarele materiale:
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
care cuprind norme de protectia muncii si norme de siguranta circulatiei care
trebuie respectate in unitatea scolara .
Prezenta fisa de instructaj se va pastra la compartimentul de protectia
muncii.

Nr. Numele si prenumele elevului Semnatura

Crt.
1.
2.
3.
4.

Semnatura celui care a efectuat instructajul,

……………………………………………

Unitatea scolara…………………………….

2
Comitetul de securitate si sanatate in munca

Fisa colectiva de instructaj

privind protectia muncii, intocmita azi………..

Subsemnatul…Popescu Ionut………, avand functia de……profesor… am

procedat la instruirea unui numar de…10…….persoane, conform tabelului
nominal, in probleme de protectia muncii cu ocazia deplasarii pe
ruta…Targoviste – Bucuresti-Timisoara pentru participarea la …targul
firmelor de exercitiu……
In cadrul instructajului general s-au prelucrat urmatoarele materiale:
- … sa nu alerge in autocar
- … sa nu se desparta de grup
- … sa asculte coordonatorul grupului
- … sa fie disciplinat
- …sa nu arunce harti in autoacr si nici in spatii publice
care cuprind norme de protectia muncii si norme de siguranta circulatiei
care trebuie respectate pe timpul desfasurarii activitatii mai sus prezentate.
Prezenta fisa de instructaj se va pastra la compartimentul de protectia muncii.
Nr. Crt. Numele si prenumele elevului Semnatura

1. Balasa Ioana
2. Dumitru Cristian
3. Voicu Ionut
4. Dinu Andreea
5. Ionescu Aurelian
6. Iordache Sorina
7. Lixandru Mihaela
8. Lixandru Stefan
9. Lungeanu Alexandru
10. Nita Alexandra

Semnatura celui care a efectuat instructajul,

……………………………………………
Unitatea scolara…………………………….
Comitetul de securitate si sanatate in munca

3
 Fisa colectiva de instructaj
privind protectia muncii, intocmita azi………..

Subsemnatul…………………, avand functia de…………………………

am procedat la instruirea unui numar de……….persoane, conform tabelului
nominal, in probleme de protectia muncii, cu ocazia prezentei in unitate, in
calitate de delegate, in zilele de………………pentru participarea la
………………………………………………………………………………
In cadrul instrucatjului s-au prelucrat urmatoarele materiale :
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
care cuprind norme de protectia muncii, norme de siguranta circulatiei
interne si norme PSI ce trebuie respectate in unitatea scolara.
Prezenta fisa de instructaj se va pastra la compartimentul de protectia
muncii.

Nr. Numele si prenumele elevului Semnatura

Crt.
5.
6.
7.
8.

Semnatura celui care a efectuat instructajul,

……………………………………………

Factori de risc la locurile de munca

4
Locul de munca: in laborator
Riscuri: Fizice: Mecanice:
Cadere de la inaltime *
Soc, lovire, impact *
Intepare, taiere *
Vibratii
Cadere la acelasi nivel *

Termice

Caldura, foc *
Frig

Electrice *

Radiatii

Neionizante
Ionizante

Zgomot
Chimice: Aerosoli
Pulberi, fibre *
Fum *
Ceata

Lichide
Imersii
Improscare, stropire *

Vapori, gaze *
Biologice: Bacterii patogene *
Virusi patogeni *

Ciuperci generatoare de micoze *

Antigeni biologici nebacterieni *
Factori de risc la locurile de munca

5
Locul de munca: in birou
Riscuri: Fizice: Mecanice:
Cadere de la inaltime *
Soc, lovire, impact *
Intepare, taiere *
Vibratii
Cadere la acelasi nivel *

Termice

Caldura, foc *
Frig *

Electrice *

Radiatii

Neionizante
Ionizante

Zgomot
Chimice: Aerosoli
Pulberi, fibre
Fum
Ceata

Lichide
Imersii
Improscare, stropire

Vapori, gaze *
Biologice: Bacterii patogene
Virusi patogeni *

Ciuperci generatoare de micoze *

Antigeni biologici nebacterieni
Factori de risc la locurile de munca

6
Locul de munca: in lucrarile de placare
Riscuri: Fizice: Mecanice:
Cadere de la inaltime *
Soc, lovire, impact *
Intepare, taiere *
Vibratii
Cadere la acelasi nivel *

Termice

Caldura, foc *
Frig *

Electrice *

Radiatii

Neionizante
Ionizante

Zgomot *
Chimice: Aerosoli
Pulberi, fibre
Fum *
Ceata

Lichide
Imersii
Improscare, stropire

Vapori, gaze *
Biologice: Bacterii patogene
Virusi patogeni *

Ciuperci generatoare de micoze

Antigeni biologici nebacterieni
NORME DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU MUNCA IN
LABORATOR

7
 Purtarea echipamentului de protectie este obligatorie(halat cu maneci
lungi).
 Consumarea de alimente, ducerea mainlor la fata in timpul lucrului,
fumatul sunt interzise.
 Obiectele de uz personal(serviete, haine) nu se aduc in laborator
 Atentie la materialul infectios !
 Insamantarile se fac la flacara, flambandu-se gatul recipientel le
deschodere si la inchidere.
 Ansa si acul de platina se sterilizeaza inainte si dupa folosire prin
incalzire la rosu.
 Pipetele si lamele de sticla contaminate se scufunda dupa folosire intr-
un recipient cu solutie dezinfectanta.
 cutiile Petri, eprubetele, sau alte recipiente si materiale contaminate se
introduc dupa lucru in galeata de infece.
 Manipularea aparatelor se va face respectand instructiunile de folosire
 Toate ambalajele in care se gasesc reactivi trebuie sa posede o eticheta
pe care trebuie sa fie inscris continutul si cancentratia solutiei
respective
 Se interzice schimbarea etichetelor de pe ambalajul cu reactivi.
 Se interzice folosirea unor reactivi din sticle si borcane care nu au
eticheta.
 Se interzice amestecarea la intamplare a reactivilor chimici.
 E interzisa gustarea reactivilor chimici.
 E interzisa pipetarea solutiilor concentrate de acizi sau baze si a altor
reactivi corozivi sau toxici.
 Experimentele in care se degaja vapori toxici se efectueaza numai sub
nisa .
 Vasele de sticla cu pereti subtirse vor incalzi cu precautie.
 Vasele care prezinta fisuri, crapaturi nu se vor folosi prin operatii cu
reactivi corozivi toxici.
 Becurile de gaz se apind in exclusivitate cu chibritul sau bricheta.
 Manipularea aparatelor electrice nu se va face cu mainile ude.
 In timpul lucrarilor in laborator se va evita formarea in aerul incaperii
a gazelor inflamabile.
 Lichidele inflamabile nu se vor tine in apropierea becului de gaz
aprins.

8
 Se interzice efectuarea unor operatii periculoase de o persoana care sa
fie singura in laborator.
 Obiectele de uz personal nu se aduc in laborator
 Atentie la manipularea substanelor caustrice si inflamabile.
 Dupa terminarea lucrului mainile se dezinfecteaza prin introducerea
lor intr-o substanta antiseptica (cloramina, bromocet) pentru cateva
minute, apoi se spala cu apa calda si sapun.

Primul ajutor:

 Victima se scoate la aer.

 Stingerea incendiului. Cand parsoana accidentata are hainele in
flacari, acestea trebuie stinse fie cu apa, , fie acoperind accidentatul cu
o patura. Nu aruncati apa peste instalatiile electrice, pana nu a fost
intrerupta alimentarea la curentul electric
 Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor constiente.
 Transportarea la spital pentru control.

Echipament de protectia muncii

Mijloace de stingere a incendiilor

Mijloace individuale şi colective de protecţie în caz de accidente
de muncă şi calamităţi naturale
Indicatoare şi panouri avertizoare
Dispozitive de siguranţă în exploatarea utilajelor şi instalaţiilor

9
1. Echipamanet de protectie pentru cap (Boneta)
2. Echipament de protectie pentru filtrarea aerului (semimasca)
3. Echipament de protectie pentru corp ( Halat cu maneci lungi)
4. Echipament de protectie pentru corp (pantaloni)
5. Echipament de protectie pentru incaltaminte ( Botosi)

10
 NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN BIROURI

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri

impune angajaţilor respectarea următoarele cerinţe:
 să păstreze ordinea în aria de lucru;
 să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
 să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi
clar, în concordanţă cu procedurile stabilite (anexa 10);
 să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele
şi pentru accesoriile din birou;
 să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi
pentru manevrarea obiectelor grele şi voluminoase;
 să studieze regulamentele şi regulile directoare pentru
posturile ce implică expunerea la un monitor al
calculatorului.
Având în vedere absenţa legislaţiei privitoare la protecţia muncii
în birou la noi în ţară, prezentăm în continuare câteva norme de
securitatea muncii cuprinse în legislaţia britanică [3] .
În Legea din 1974 privind sănătatea şi securitatea la locul de
muncă se arată că angajaţilor trebuie să li se ofere:
 un loc sigur în care să îşi desfăşoare activitatea cu acces
şi cu ieşire sigure;
 echipamente de siguranţă (cu întreţinere eficientă);
 sisteme de lucru stabile;
 un mediu de lucru sigur;
 metode sigure pentru manevrarea, pentru depozitarea şi
pentru transportul bunurilor;
 facilităţi de prim ajutor conform normelor Ministerului
Sănătăţii;
 instruire şi supervizare a practicilor pentru asigurarea
sănătăţii;
 consultaţii cu privire la punerea la punct şi la menţinerea
unor măsuri eficiente de păstrare a sănătăţii şi securităţii;
 declaraţii scrise în legătură cu sănătatea şi cu securitatea
la locul de muncă şi motivele pentru care este adoptată
acea politică.

11
 Acelaşi act conţine şi îndatoririle angajaţilor:
 să aibă grijă de propria lor sănătate şi de sănătatea
celorlalţi, care poate fi afectată de acţiunile sau de omisiunile
lor;
 să respecte măsurile de securitate;
 să coopereze pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii la
locul de muncă;
 să nu modifice sau să nu folosească în mod greşit
instrumentele necesare asigurării securităţii locului de
muncă.
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece
uneori cei care lucrează în birouri trebuie să se deplaseze în alte
locuri cum ar fi depozite sau secţii de lucru. Faptul că personalul de
birou nu vizitează frecvent aceste spaţii de lucru măreşte riscul
producerii accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi conştienţi de
eventualele pericole.
Legea din 1963 privind securitatea birourilor, magazinelor şi
căilor ferate
Ca urmare a acestui act normativ, firmele au obligaţia de a oferi
angajaţilor următoarele:
 un spaţiu de lucru de minim 3,715 m 2 pentru fiecare
persoană;
 curăţenie cel puţin o dată pe săptămână;
 temperatura la începutul zilei de lucru, cel puţin 16 0C;
 lumină potrivită şi suficientă;
 ventilaţie adecvată;
 toalete adecvate, apă potabilă şi facilităţi pentru spălare şi
pentru uscare;
 scaune solide şi comode;
 echipamente de protecţie în apropierea maşinilor periculoase;
 echipamente de transport şi de ridicare.
Legea din 1971 privind prevenirea incendiilor cuprinde
următoarele norme de securitatea muncii:
1. Echipamente
 Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
 Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent
echipamentele nefolosite;
 Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de
urgenţă;
 Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;

12
  Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere
pentru echipamente;
 Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
 Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt
prevăzute cu dispozitive de protecţie, în special maşinile
de tăiat hârtie;
 Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe
mese.
 Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel
încât să se prevină blocarea căilor de acces.
2. Clădirea şi împrejurimile
 Afişaţi un plan general al biroului şi al clădirii;
 Aranjaţi mobilierul şi echipamentele în locuri sigure;
 Asiguraţi-vă că toate coridoarele, scările sunt sigure şi că
nu au depozitate materiale inflamabile;
 Rezervaţi un loc pentru prepararea băuturilor calde
departe de punctul de lucru.
3. Măsuri de prevenire a incendiilor
 Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite
în caz de urgenţă;
 Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de
incendiu:cum se declanşează alarma de incendiu; cum se
foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor;
 care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi
pot fi folosite dacă aceasta este blocată.
 Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există
riscul incendiilor;
 Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în
magazii ventilate sau în dulapuri metalice;
 Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
 Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz
de incendiu.
Anexa 11 conţine o notă de instrucţiuni pentru proceduri de
evacuare în caz de incendiu.
Asemenea norme sunt extrem de importante pentru birouri, mai
ales că acestea deţin materiale care se aprind şi ard foarte uşor, de
aceea considerăm că este necesară şi în ţara noastră o lege privind
securitatea birourilor care să cuprindă astfel de reguli.
Utilizarea normelor de protecţie a muncii în birou au rolul de a
contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la înlăturarea cauzelor

13
care pot provoca accidente şi îmbolnăviri profesionale, prin aplicarea
unor procedee moderne de securitate, prin folosirea rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice şi prin organizarea corespunzătoare a muncii.

Echipamente:

1. 2. 3.

4. 5. 6.

7. 8. 9.

1. Birou-computer-telefon-fax
2. Papetarie-birotica
3. Imprimanta-scaner-serox
4. Aparat de aer conditionat
5. Extinctor
6. Trusa de prim ajutor
7. Sistem de avertizare la incendiu
8. Supraveghere si inregistrare video
9. Sistem de control acces si pontaj

14
 NORMELE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU
LUCRARILE DE PLACARE

 Asezarea si fixarea pietrelor, coloanelor si a detaliilor arhitecturale,

utilizate pentru placarea peretilor si a lucrarilor de fatada vor fi realizate
cu respectarea prevederilor din prezentele Norme.
 Prelucrarea pietrelor pe santier va fi executata in locuri special
ingradite, in care se interzice accesul persoanelor straine.
 Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra se vor afla la o distanta de
cel putin 3 m unul de celalalt. In caz contrar, vor fi asezate intre acestia
ecrane de protectie. Se interzice asezarea pietrarilor unul in fata
celuilalt.
 In timpu prelucrarii, pietrele(placajele de marmura, piatra de constructie
etc.), de dimensiuni mari si grele, vor fi bine asezate pentru a nu
produce caderea lor si accidentarea muncitorilor.
 La locul de taiere a blocurilor cu ferastraul se va amenaja o podina de
scanduri, prevazandu-se si santuri pentru scurgerea apei. Podina va fi
curatata mereu, pentru a se evita alunecarea si accidentarea
muncitorilor.
 La prelucrarea uscata in incaperi speciale acestea vor fi in permanenta
ventilate, pentru evacuarea prafului.
 Masinile electrice de slefuit vor avea manerele izolate, conductorii
electrici izolati in tuburi de cauciuc si intrerupatoarele inchise in cutii.
De asemenea, vor fi prevazute cu al patrulea fir, pentru legarea la
pamant a corpului masinii.
 Depozitarea placilor va fi facuta in conditii conforme cu normele de
tehnica a securitatii la depozitarea materialelor ; acestea se vor face in
stive de maxim 1m latime. Pentru a evita rasturnarea lor, placile vor fi
asezate pe lat si cu sipci intre randuri.
 Transportul placilor, atat pe orizontala cat si pe verticala, la locul de
montare, se va face cu mijloace mecanizate pentru a evita pericolul de
accidentare a muncitorilor.
 Placile si piesele sculptate, proaspat montate nu vor fi lasate fara a fi
bine consolidate.
 Montarea placilor se va face incepand de jos in sus pentru ca fiecare
placa sa se rezeme pe placa inferioara.
 -Daca dimensiunile sau greutatea placilor nu permit ca ele sa poata fi
manipulate cu usurinta de 2 oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

15
Echipamente:

1. 2. 3.

4.

1. Echipament de protectie pentru corp (combilizon)

2. Echipament de protectie pentru maini (manusi de cauciuc)
3. Cisme
4. Echipament de protectia auzului ( casti)

16
 Primul ajutor

Primul ajutor în accidentele de munca

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala,

trebuind sa rezolve prompt si competent, cazurile care pun în pericol imediat
viata accidentatului.

În conformitate cu legislatia actuala de protectie a muncii, obligatia de a

asigura securitatea si sanatatea angajatilor revine conducatorului unitatii. În
acest context, acesta are sarcina de a organiza si dota punctele de prim ajutor
în cadrul unitatii. În cazul în care în unitate exista servicii de medicina de
întreprindere, acestora le revine sarcina principala de a acorda primul ajutor.

Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a
produs accidentul de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta.
Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul
producerii unui accident constituie o obligatie profesionala.

În scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca, serviciile medicale si

serviciile de protectie a muncii trebuie:

 sa cunoasca competentele umane si toate mijloacele tehnice

disponibile pentru a actiona eficace în cazul producerii unui accident
de munca si pentru a limita consecintele sale;
 sa efectueze instructaje periodice de protectie a muncii în scopul
informarii si salariatii cu privire la riscurile de accidentare si
îmbolnavire profesionala specifice unitatii respective, detaliind pentru
fiecare loc de munca în parte;
 sa formeze salvatori care sa intervina rapid si eficace în actiunile de
urgenta la locul de munca, pâna la sosirea echipelor de specialitate;
 sa organizeze periodic actiuni de simulare a unor situatii specifice de
accidentare, a acordarii primului ajutor de catre colegii de munca
formati ca salvatori si a transportului accidentatilor, întrucât simpla
instruire teoretica nu este suficienta, fiind necesare aplicatii practice si
antrenamente repetate.

Scopul acordarii primului ajutor de catre salvator este de a preveni

producerea mortii sau înrautatirea starii accidentatului si aparitia de
complicatii, pâna la sosirea cadrelor medicale specializate. Competenta

17
salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori
suficienta.

Salvatorul de la locul de munca este de neînlocuit întrucât el se gaseste la

locul si în momentul producerii accidentului si are cunostintele specifice
necesare despre natura acestuia. Cu cât numarul persoanelor instruite si
formate ca salvatori pentru a acorda primul ajutor la locul de munca este mai
mare, cu atât mai bine.

Actiunile salvatorului în cazul producerii unui accident trebuie sa se

desfasoare în mai multe etape:

 analiza situatiei: determinarea naturii accidentului prin interogarea

martorilor sau a victimei (daca este posibil), cercetarea elementelor
materiale semnificative;
 identificarea pericolelor imediate: daca acestea pot fi înlaturate, se va
implica sau va ruga pe altcineva sa o faca, iar daca nu, va interzice
accesul în zona periculoasa si va da alarma;
 examinarea victimei, identificarea riscurilor care persista si care pot
conduce la extinderea accidentarii, protejarea victimei;
 stabilirea actiunilor care trebuie realizate pentru înlaturarea riscurilor
precum si a materialelor necesare în acest scop, fara a pune în acelasi
timp în pericol securitatea salvatorilor sau a altor persoane; victima va
fi deplasata numai daca exista în continuare riscul de accidentare sau
de agravare a conditiei ei;
 anuntarea accidentului;
 acordarea primului ajutor;
 supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate;
 participa la transportul accidentatului.

La organizarea si acordarea primului ajutor în cazul unui accident de munca

participa din interiorul unitatii, în ordine: martorul accidentului sau prima
persoana anuntata, salvatorul (salvatorii), medicul de întreprindere, asistente
medicale, serviciul de protectie a muncii, pompierii unitatii, conducerea
unitatii, comitetul de securitate si sanatate în munca, detasamentul de
interventie în caz de dezastre.
Din afara unitatii, vor fi implicate: serviciile de ambulanta de stat sau particulare,
pompierii, medici de diferite specialitati, spitale si centre medicale specializate (centre
pentru arsi, chirurgie reparatorie, intoxicatii), politia, jandarmeria, securitatea civila.

18
 Componentele trusei sanitare

 Algocalmin - 10 tablete

 Algocalmin fiole - 5 buc.

 Antinevralgic - 10 tablete
 Aspirinã - 10 tablete
 Bioxiteracor spay
 Tetraciclinã unguent
 Saprosan pulvis - 1 cutie
 Furazolidon - 10 tablete
 Nitroglicerinã - 5 flacon
 Calmogastrin - 10 tablete
 Cãrbune medicinal - 10 tablete
 Clorfeniramin -10 tablete
 Alcool sanitar
 Rivanol
 Apã oxigenatã
 Alcool iodat
 Fase diferite - 3 buc
 Comprese sterile - 2 pachete
 Vatã - 50 g
 Leucoplast - 1 rola
 Pansamente adezive gen "Romplast" cu rivanol
 Ace de sigurantã - 5 buc.
 Foarfecã

PROTECTIA MEDIULUI

1. O mica istorie a poluarii si a organizatiilor antipoluare

Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a

schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de
documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China),
degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o
padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii
nostrii este legata de capacitatile noastre sporite atit de a distruge cat si de a
ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei
calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut,

19
punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea
ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.
Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata în Anglia în
1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation
Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul
britanic în 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea
Yosemite sa devina o zona recreationala iar în 1872 se stabileste primul parc
national la Yellowstone.
Prima jumatate a secolului XX
Continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a
agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935
Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii
acelerate. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationale care se
preocupa si de problemele mediului inconjurator:

1945 - ONU (Organizatia Natiunilor Unite )

1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)

1956 - Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii si a Resurselor

Naturale

1961 - World Wildlife Found

Anii 1960 - 1980

Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si

tehnologia nucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice
devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format în contextul miscarilor
pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului precum Campania pentru
dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA) . Apar primele
organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate în protectia mediului
(Sierre Club).
Are loc prima celebrare a Zilei Pamantului (Earth Day) 21 martie 1970
cand au loc mitinguri în toata America cu implicarea oficialitatilor si cu
fonduri federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pamantului a devenit o zi
internationala.
In anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat în continuare, ajungandu-se la
creerea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth.
In anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila

20
ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot
mai clar ca trebuie stabilite bariere în calea potentialului destructiv al unor
descoperiri stiintifice.
In 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrala), unde
o fabrica de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au
fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit si
15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei
nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au
inregistrat peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. În 1987 a
fost confirmata pentru prima data existenta unei gauri în stratul de ozon.
Anii 1990
În 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti
omenesti si catastrofe ecologice.
În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza
contemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul
plan de actiune globala Agenda 21. în capitolul 36 al Agendei 21 se afirma
rolul cheie al educatiei ecologice.

La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la

adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse
eforturi mari de catre unele state, organizatii sau corporatii. Opinia publica
este saturata cu informatii legate de mediu (in general în tarile occidentale)
dar mobilizarea în jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu par a fi în
retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.

2. Poluarea atmosferica

Poluarea atmosferica reprezinta contaminarea atmosferei cu deseuri

gazoase, lichide sau solide sau cu produse care pot periclita sanatatea
oamenilor, a animalelor si a plantelor.
Cauzele poluarii atmosferice si principalii poluanti
In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale
poluante care sunt eliberate în atmosfera
Poluantii primari sunt emanati direct în atmosfera, de exemplu dioxidul de
sulf, particulele de funingine si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt
produsi prin reactii intre poluantii primari.
Principalii poluanti:
Monoxidul de carbon (CO).Toate materiile primare energetice folosite
pentru combustie contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se

21
oxideaza, transformandu-se în gaz carbonic (CO2) sau în oxid de carbon
(CO) daca combustia este incompleta.
Monoxidul de carbon se formeaza în mod natural în metabolismul
microorganismelor si în cel al anumitor plante; este un compus al gazului
natural. El se raspandeste în atmosfera sau se formeaza în stratosfera sub
efectul razelor UV.
67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat
daca motoarele merg în plina viteza.
Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni si animale. El
patrunde în organism prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin
atomul central de Fe al hemoglobinei (HbCO): puterea sa de fixare este de
240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului. Nivelul de otravire
depinde de saturatia sangvina, de cantitatea de CO din aer si de volumul
respirat.
Gazul carbonic (CO2), cel mai important din ciclul carbonului, in cantitati
mici este inofensiv si aduce Carbonul necesar fotosintezei. CO2, sub forma
de vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare în atmosfera
si absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o
reancalzire a aerului, efectul de sera. Pe Venus, intr-o atmosfera foarte
bogata în CO2, temperatura atinge 470° C.
Clorofluorocarbonatii (CFC) au fost dezvoltati de USA în anii 1920 pentru
a inlocui amoniacul si dioxidul de sulf ca gaz de racire . Au fost dezvoltati
ca sa acopere cererea de gaze de racire, inerte chimic, necorozive si
netoxice.
In principal au fost utilizate patru tipuri de CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-
22, CFC-113). Compania care i-a produs initial a fost compania Du Pont.
Mai tirziu cererea de CFC a crescut foarte mult fiind utilizati în sistemele de
aer conditionat, sprayurile cu aerosoli, stergerea echipamentelor electronice.
Productia de CFC a crescut continuu în SUA si Europa pâna în anii 1980. Se
estimeaza ca 85% din productia totala de CFC-11 si CFC-12 a scapat în
atmosfera. Desi emisiile de CFC sunt mai puternice în tarile dezvoltate,
datorita difuziei atmosferice toata planeta este afectata la fel. Datorita
inertiei chimice a CFC practic toata masa de CFC va reactiona numai cu
ozonul din stratosfera.
Plumbul (Pb) si compusii sai sunt adaugati la petrol pentru a obtine
combustibili.Cea mai mare parte din aceste substante nu sunt arse complet si
sunt eliberate în atmosfera prin tevile de esapament ale masinilor. Plumbul
este eliberat în atmosfera atat în timpul proceselor industriale cat si prin
folosirea pesticidelor si insecticidelor. Creierul si sistemul nervos sunt grav
afectate, ducand la aparitia unor deviatii de comportament si pierderi ale

22
memoriei.
Fluorurile sunt eliberate în atmosfera în timpul procesului de producere a
ingrasamintelor. Acestea dauneaza grav plantelor, si implicit animalele
ierbivore si oamenilor daca acestea consuma plante sau legume care contin o
mare cantitate de fluoruri. Fluorurile prezente în cantitati mici în organism
ajuta la prevenirea cariilor. în cantitati mici se gasesc chiar si în apa de baut.
Funinginea, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf si oxizii de azot sunt
poluantii primari produsi în principal prin arderile de combustibili fosili în
centralele energetice, precum petrolul si carbunele. în fiecare an peste 1
miliard de tone de astfel de materiale intra în compozitia atmosferei prin
aceste procese.
O semnificativa parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe
combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, în
atmosfera sunt eliminate particule chimice de materii poluante. Combustia
carbunelui, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea
poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere
industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele
de ciment si cele în care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste
chimicale interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete cu intensitati
periculoase.

Consecintele poluarii atmosferice

" Distrugerea stratului de ozon”

In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt

deosebit de important: primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-
Bei din Antarctida s-a micsorat cu 40% din anul 1977 pâna în anul 1984.
Aceasta descoperire a fost confirmata si de alti cercetatori, care au
demonstrat ca regiunea cu continut redus de ozon se intinde dincolo de
hotarele Antarctidei si se afla la o distanta de la 12 pâna la 24 km.
Cercetarile au demonstrat ca deasupra Antarctidei exista "o gaura" de ozon.
La inceputul anilor 80 dupa masurarile de pe satelitul "Nimbus-3" o
asemenea gaura a fost descoperita si deasupra Arcticii, numai ca era de
dimensiuni mai reduse, iar continutul de ozon s-a micsorat cu 9%. în medie
pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.

23
 Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului.
Fiind în atmosfera în cantitate de 0,0001%, are actiune distructiva asupra
celulelor organismelor vii. Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la
sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2%. Dupa modul
de actiune asupra organismelor vii, razele ultraviolete sunt apropiate de
razele ionizante insa, din cauza lungimii de unda mai mari decât la gama-
raze, nu pot patrunde adânc în tesuturi. De aceea, el afecteaza numai
suprafata organelor. Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea
ADN-ului, moleculelor organice, ceea ce poate provoca cancerul pielii,
cataracta, melanina si imunodeficienta. Provoaca, de asemenea, arsuri pe
piele si retina.
Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa. De aceea, ele prezinta un
pericol mare pentru ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca
planctonul, în timpul maririi intensitatii UV, poate sa dispara. Planctonul
reprezinta prima treapta în lantul trofic, adica sunt producatori, de care
depind toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune ca lipsa
planctonului din mari si oceane poate duce la disparitia vietii din aceste
ecosisteme. Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei UV pot
sa fie afectate.
Prima idee despre actiunea distrugatoare asupra ozonului a fost formulata
la sfârsitul anului 1960, precum ca pericol pentru stratul de ozon constituie
emanarile vaporilor de apa si NOx din motoarele supersonice ale avioanelor
si rachetelor. Oxizii de azot, de asemenea, erau considerati periculosi pentru
stratul de ozon, deoarece sunt instabili si se descompun în straturile
inferioare ale atmosferei.
In 1974 M. Molina si F. Roulend de la Universitatea din California
(S.U.A.) au aratat ca în Irvin clorofluorocarbonatii (CFC) pot avea actiune
distrugatoare asupra stratului de ozon. Mai mult de 60 de ani CFC se
folosesc ca refrigirenti în frigidere si conditionere, propelenti pentru
amestecuri de aerosol, în timpul curatirii chimice a hainelor. Cândva au fost
considerate drept substante chimice ideale si practice, deoarece sunt foarte
stabile si neactive. Aceasta inseamna ca ele sunt netoxice. Când moleculele
de CFC ajung la 25 km deasupra Pamântului, unde concentratia de ozon este
maxima, moleculele sunt predispuse actiunii intensive a razelor ultraviolete,
care transforma moleculele active de CFC în stare normala în radicali cu o
reactivitate foarte mare. CFC transporta clorul de pe suprafata solului prin
troposfera si alte straturi inferioare ale atmosferei, unde legaturile inerte ale
clorului se distrug, spre stratosfera, unde concentratia de ozon este mai mare.
În timpul descompunerii ozonului, clorul joaca rolul unui catalizator. Din
aceasta cauza, un atom de clor poate descompune pâna la 100.000 de

24
molecule de ozon, inainte ca atomul de clor sa fie inactivat sau transportat în
troposfera. Cercetarile au demonstrat ca în lipsa oxizilor de azot distrugerea
ozonului de catre clor este mai rapida. în prezent în aer se arunca milioane
tone de CFC. Se considera ca durata de viata în atmosfera a celor mai
raspândite CFC freon-11 (CFCl3) si freon-12 (CF2Cl2) constituie respectiv
75 si 100 de ani.
Din 1978 în SUA s-a interzis folosirea CFC în aerosoli. În septembrie
1987 la Montreal au participat 23 de tari, care au semnat o conventie, care
prevedea reducerea folosirii CFC. Conform conventiei, pâna în 1999 tarile
dezvoltate trebuiau sa scada intrebuintarea CFC pâna la jumatate din nivelul
anului 1986. Pentru folosirea în aerosoli a fost gasit un nou inlocuitor al
CFC - amestecul de propan-butan. Dupa proprietatile fizice se aseamana cu
freonul, dar este extrem de inflamabil. Astfel de aerosoli se prepara în multe
tari, chiar si în Rusia. O problema primordiala este fabricarea frigiderelor - a
doua dupa folosirea freonilor. Aceasta consta în aceea ca din cauza
polaritatii moleculei, CFC au o temperatura inalta de evaporare. în prezent
un bun inlocuitor al freonilor constituie amoniacul, care insa este toxic.
Prognozele timpurii, care prezic, de exemplu, ca în cazul mentinerii
nivelului de emanari ale CFC, la mijlocul sec. XXI continutul de ozon poate
sa scada de 2 ori, poate ca au fost pesimiste. în primul rând, gaura deasupra
Antarcticii e cauza proceselor meteorologice. Formarea ozonului are loc în
lipsa UV si în timpul noptii polare nu are loc. Iarna, deasupra Antarcticii se
formeaza furtuni, care impiedica patrunderea maselor de aer bogate în ozon
în regiunile temperate. De aceea, spre primavara o cantitate neinsemnata de
clor activ poate sa aiba o actiune nefasta asupra stratului de ozon. Practic,
asemenea furtuni lipsesc deasupra Arcticii. De aceea, la polul nordic
scaderea concentratiei de ozon este destul de mica. Deci, CFC poate sa
cauzeze scaderea evidenta a concentratiei de ozon numai în anumite conditii
atmosferice a Antarcticii, iar pentru un efect evident în zone moderate
concentratia de clor activ trebuie sa fie mult mai mare.

" Ploaia acida”

In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute

ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a
acestei aciditati este produsa în tarile industrializate din emisfera nordica:
SUA, Canada, Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.
Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata,
inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile în lacuri, rauri si

25
pariuri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de
viata. La inceputul anilor 90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de
ploaia acida. Cele mai grave probleme au existat în Norvegia, Suedia si
Canada.
Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele
geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De
exemplu, cercetarile au confirmat faptul ca poluarea provenita de la
centralele electrice care functioneaza cu carbuni în centrul si vestul SUA
erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida în estul
Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se
limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra, metal sau ciment au fost si
ele afectate sau chiar distruse.
Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau
Colosseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorate ploii acide.
Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura
aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0
reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de
bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici acizi
nici baze, are pH 7 sau neutru.
Daca nivelul pH-ului în apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este
considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre
4.5 si 4.0. Pentru cresterea aciditatii aerului sunt responsabili dioxidul de
sulf, acizii de azot si acidul clorhidric. Acesta din urma este eliberat de
combustia PVC-ului în momentul incinerarii deseurilor. Acest gaz se dizolva
în apa, transformandu-se în acid clorhidric.

" Smogul “

Inainte de epoca automobilului smogul provenea de la arderea carbunilor

si situatia era atat de grava incat la inceputul secolului XX felinarele de pe
strazile Londrei erau aprinse prin jurul amiezii din cauza faptului ca smogul
si praful intunecau cerul.
In zilele noastre, arderea gazolinei în motoarele automobilelor este
principala sursa de smog în majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare,
oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza în atmosfera
pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al
oxigenului alcatuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent în
stratele joase ale atmosferei este otravitor si pentru a determina severitatea
smogului cercetatorii trebuie sa masoare mai intai cantitatea de ozon aflata
în aer.

26
 In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de azot se
transforma în picaturi de acid pur, ce plutesc în norul de smog. Acesti
curenti de aer acizi ataca plamanii si distrug orice, în functie de cantitatea de
acid, de la materiale usoare pana la marmura si metal. în mari orase din jurul
lumii monumente pretioase, inclusiv Parthenon din Atena si Taj Mahal din
India, poarta amprenta smogului acid.
Smogul ingreuneaza vizibilitatea si afecteaza sistemul respirator al
copiilor, batranilor si al celor care sufera de astm sau chiar de boli de inima.
Poate provoca dureri de cap, ameteala si stari de voma, si în cele mai grave
cazuri moartea persoanei afectate din cauza intoxicarii cu dioxid de carbon

" Efectul de sera”

Pamantul este incalzit cu ajutorul energiei provenite de la Soare. Cand

aceasta energie ajunge în atmosfera Pamântului, o parte din ea este reflectata
inapoi în spatiu, o mica parte este absorbita si restuil ajunge pe Pamânt
incalzind suprafata.
Dar cand energia produsa de caldura Pamântului se intoarce, se intampla
ceva diferit. în loc ca aceasta energie sa treaca prin atmosfera si sa ajunga în
spatiu, o mare parte din aceasta energie este abosrbita de gazele din
atmosfera. Acest lucru ajuta la pastrarea unei temperaturii adecvate vietii pe
Pamnt.
Deci atmosfera Pamântului permite patrunderea razelor solare pentru a
incalzi Pamântul dar capteaza caldura care porneste dinspre Pamânt catre
spatiu. Actioneaza asemenea unei sere, numai ca în cazul serei este folosita
sticla ci nu gazul, tocmai din acest motiv se numeste efect de sera.
Gazele din atmosfera, care sunt responsabile cu mentinerea unei
temperaturi normale pe Pamânt, sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de
azot, ozonul si vaporii de apa toate provenite pe cale naturala. Dar daca
aceste gaze sunt prezente în cantitati prea mari atunci este absorbita prea
multa caldura si acest fenomen duce la cresterea temperaturii pe Pamânt.
Carbunele, petrolul si gazele naturale, toate sunt folosite de catre om drept
combustibili. Se numesc combustibili fosili pentru ca formarea lor a durat
mii de ani. Ele contin cantitati mari de carbon si în timpul arderii elibereaza
o imensa cantitate de energie si de dioxid de carbon. Gazul eliberat în
atmosfera se altura imediat la efectul de sera.
Combustibilii fosili nu sunt singure materiale care arse pun în libertate
gaze toxice. Atunci cand padurile tropicale sunt arse pentru a elibera terenul
pentru agricultura. Distrugerea padurii tropicale este o mare tragedie pentru
Pamânt pentru ca se distruge una dintre cele mai mari "fabrici naturale" de

27
Oxigen. Dar totodata se elibereaza în atmosfera cantitati imense de CO2.
Dioxidul de carbon este principalul gaz responsabil pentru agravarea
efectului de sera dar pe langa el s-au mai identificat peste 30 de alti vinovati.
Oxidul de azot eliberat de tevile pe esaPament ale autovehiculelor,de
arderile excesive ale padurilor si de folsirea insecticidelor si ale pestcidelor.
Se estimeaza ca de la inceputul secolului trecut nivelul oxidului de azot a
crescut cu pâna la 80%. Ozonul desi este foarte important pentru ca
impiedica razele ultraviolete sa patrunda în atmosfera, la niveluri mai joase
este foarte poluant si contribuie si el la efectul de sera.
Vremea se schimba de la o zi la alta si temperaturile variaza cu cateva
grade în fiecare zi. Cercetatorii cred ca o dublare a gazelor din atmosfera,
responsabile pentru efectul de sera, poate duce la o crestere a temperaturii cu
pâna la 4.5 C. Din moment ce diferenta dintre ultima epoca glaciara si zilele
nostre este de numai 4 C, este greu de imaginat urmarile catastrofice ale
acestei cresteri de temperatura aparent minora. Aceasta va duce la
schimbarea conditiilor climatice, prin urmare la schimbarea conditiilor
pentru dezvoltarea agriculturii. Desi pentru unele regiuni de pe Pamânt, ca
desertul Sahara sau Siberia, asta ar insemna o adevarata binecuvantare,
pentru unele tari ar fi o adevarata catastrofa.

Ce am putea face?

Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. Acestea pentru a

o produce au nevoie de combustibili, si arderea combustibililor prezinta un
pericol major pentru atmosfera. Am putea stopa acest fenomen folosind
energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile care s-ar putea face pentru
a salva energie sunt:
" Industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al
consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati
în carbon (carbune), la combustibili saraci în carbon (gaze naturale) sau la
combustibili alternativi;
" Industria energetica, de la extractie si pâna la consum, trebuie
restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;
" Transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu
consumuri reduse;
" Constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor
de energie regenerabila;
" Echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;
" Padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.
" Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile

28
publice.
" Evitarea pierderilor: reduceti ceea ce folositi, refolositi lucrurile în loc sa
cumparati altele noi, reparati obiectele stricate în loc sa le aruncati, si
reciclati cat mai mult posibil. Aflati ce facilitati de reciclare sunt disponibile
în zona voastra. Incercati sa nu aruncati lucrurile daca acestea ar mai putea
avea o alta folosinta.
" Economisiti apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a
purifica apa. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale
Pamântului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice în
zona ta care te-ar putea informa.

3. Poluarea apei
Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor
subterane, a marilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului
inconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate organismele ce
contin; unele traiesc în ea; unele o consuma. Plantele si animalele au nevoie
de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice
care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei
poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar în unele cazuri
poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca
paraurile, lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros
neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care
traiesc în apa infestata. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav,
iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea
sarcini cu probleme.

Principalii poluanti

Principalii poluanti sunt materialele chimice, biologice sau fizice care

avariaza calitatea apei.
Poluantii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare avand diferite actiuni:

a). Poduse petroliere

Petrolul si chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept

combustibili, lubrifianti, în industria plasticului si în multe alte scopuri.
Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental, prin esuarea
navelor sau prin sparturile conductelor. În mare parte acesti produsi sunt

29
otravitori pentru animale, sau se depun pe blana animalelor si penele
pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau
impiedicandu-le sa se deplaseze.

b.) Pesticide si ierbicide

Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea

daunatorilor, sunt preluate de precipitatii si astfel apa infestata se scurge în
apa paraurilor si a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile si
se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive, dar cele
mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga
perioada de timp.
O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide.
Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata, si Agentia de
Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr
infestate. Azotatii, poluanti derivati din insecticide, pot produce o forma
foarte grava de anemie la copii, boala de cele mai multe ori mortala.

c). Metalele

Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung în apa din mai
multe surse, inclusiv industria automobilelor, mine si chiar sol. Asemenea
pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt
consumate prin intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt
consumate de catre alte animale, si asa mai departe, pâna cand ajung la
nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. În cantitati mari
sunt otravitoare, si pot da nastere unor boli grave. Cadmiu, povine din
ingrasaminte, recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte si consumate în
cantitati mari de catre oameni pot produce diaree si în timp pot afecta
rinichii si ficatul. Plumbul poate ajunge si el în apa fie prin intermediul unor
scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa
mai vechi. La copii, plumbul poate produce boli mentale.

d). Deseurile

Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice
(otravitoare), reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau
infamabile.
Daca nu sunt tratate si depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele
de apa cele mai aproape de locul depozitarii. în 1969 raul Cuyahoga din

30
Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc si a ars timp de cateva
ore. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice, pot ajunge în
mediu prin deversari si pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin
intermediul lantului trofic.

e). Cantitatile excesive de materie organica

Ingrasamintele si alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme

si gradini pot ajunge foarte usor în apa. Odata ajunse în apa, aceste produse
incurajeaza cresterea platelor si algelor. Cand aceste plate mor se depun
pe fundul apei si microorganismele le descompun. în timpul procesului de
descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul
dizolvat în apa, si astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat
vietatile dependente de oxigen din apa, cum ar fi pestii, mor.

f). Sedimentele

Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa, pot

deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Eroziunea solului,
produsa fie de apa, vant sau precipitatii, inundatiile si caderile de teren pot fi
foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente, aparand
astfel poluare prin canitati mari de materie organica.

g.) Organismele infectioase

Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire si Control al Bolilor a

descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din
cauza organismelor din apa potabila, si dintre acestia mai bine de 900 mor.
Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor
de apa, sunt considerate poluanti atunci cand ajung în apa potabila. Paraziti
precum Giardia lamblia si Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele
de apa potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor si oamenilor
care sufera deja de alte boli.

h). Poluarea termala

Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi folosita
drept racitor în fabrici si centrale si apoi este adusa inapoi la sursa mai calda

31
decat atunci cand a fost luata. Insa chiar si cele mai mici schimbari de
temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo si vor atrage
specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante si
animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. rezultatul poate fi
acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde, sau în cazul
raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata.

Cauzele

Poluantii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de

oameni. Poluantii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de
scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Apa poluata poate
rezulta si din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau
substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. Orasele
si alte zone populate pot contribui si ele la poluarea apei, apa în care sunt
dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare, si intr-un tarziu în alte
surse de apa. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanti în canalizarile
oraselor, credcand astfel varietatea poluantilor în aria respectiva.
Oceanle si marile, vaste cum sunt, nu sunt protejate de poluare. Poluantii
ajung în apa fie de pe maluri, din ape care se varsa în oceanul sau marea
respectiva, din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. Resturile
aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau
blocandu-le calea sistemului digestiv, daca acestea le inghit
Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor, ca
în cazul epavelor Amoco Cadiz, de pe coasta franceza în 1978, si Exxon
Valdez în Alaska în 1992. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în
Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de
litri de petrol. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul
razboiului din Golf, în 1991, cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare si
terminaluri de pe tarm în Kuwait, deversand în mare 910 milioane delitri de
petrol.
Poluarea apei poate fi cauzata si de alte tipuri de poluare. De exemplu,
dioxidul de sulf, de la cosurile unei centrale electrice, este la inceput
considerat ca poluare a atmosferei. Curentii de aer poluati se amesteca cu
vaporii de apa, fomeaza acid sulfuric diluat si ajunge pe Pamânt sub forma
ploii acide. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri si rauri,
devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand
speciile care traiesc în locurile respective. La fel, si gunoiul poate creea
poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind
toxinele, si apoi infiltrandu-se în Pamânt si afectand apele subterane.

32
 Ce am putea face?

Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea
necesita timp, bani si putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care
majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca "doar pentru a salva
planeta".

" Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate;

" Reciclarea tuturor materiilor reciclabile;
" Incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor si a ingrasamintelor;
" Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;
" Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;
" Resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor si a obiectelor
de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare;
" Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile si ale celor
reciclabile;
" Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de
benzina si ulei;
" Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în
salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie
ecologica;

4. Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta contaminarea prin diferite surse a scoartei

terestre cu substante daunatoare mediului inconjurator
Cauze si poluanti

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
îngrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial în atmosfera, apa
ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera, transportul
agentilor poluanti de catre vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a
apelor contaminate.
În ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din

33
atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula
generala, solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de
poluare. Pe masura, însa, ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor
contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei
de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va
extinde în suprafata.
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala în
general atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp
spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie
totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl
acopera, precum si de natura însasi a solului. Lucrul acesta este foarte
important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor
artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a
mediului cere ca atât ingrasamintele cât si pesticidele sa ramâna cât mai bine
fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de
ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii
enzimelor secretate de bacteriile din sol.

Ce am putea face?

" Evitarea folosirii pesticidelor, ierbicidelor, ingrasamintelor si

insecticidelor
" Depozitarea deseuri în locuri special amenajate
" Folosirea materialelor biodegradabile si reciclabile
" Imbunatatirea metodelor de purficarea a aerului din jurul fabricilor si
centralelor
" Aruncarea apei folosita in gospodarie la canalizare “

5. Reciclati, reparati, refolositi!

Energia electrica

Pretul pe care-l platim pentru energie nu reflecta intotdeauna adevaratul

cost al producerii, epuizarea surselor naturale - petrolul, gazele naturale - si
nici pericolul pe care-l implica folosirea acestora.
Materiale asemenea sticlei, a otelului si a aluminiului necesita o mare
cantitate de energie pentru a fi prelucrate. Dar daca sunt colectate dupa ce

34
sunt folosite si mai apoi reciclate aceasta va reduce semnificativ consumul
de energie. De exemplu, reciclarea unei cutii de aluminiu poate economisi
95% din energia folosita la producerea initiala a produsului. Nu toate
materialele reciclate economisesc energie; reciclarea materiei organice -
resturi de mancare, frunzele cazute toamna - duce la reducerea folosirii
gazului metan.
Toata lumea poate face ceva pentru economisirea energiei si a altor resurse
importante. Puteti sa stingeti lumina atunci cand nu mai este nevoie de ea, sa
cumparati becuri si aparatura casnica cu consum minim de energie, sa faceti
dus in loc de baie, sa reparati tot ce mai poate fi folosit in casa, reciclati tot
ce nu mai avti nevoie. Un kilowatt de electricitate este egal cu o ora de
functiune a unui calorifer electric, doua ore de calcat rufe, sau 13,5 litrii de
apa fierbinte.

Gunoiul

60% din gunoiul din lume consta in ambalaje. Nu exista statistici globale
pentru gunoiul care poate fi reciclat, dar un sondaj efectuat in Toronto a
aratat ca mai bine de 70% din gunoiul aruncat de ei erau materiale
reciclabile. Ca rezultat,pe strazi au fost amplasate cutii pentru materiale
reciclabile cu mai mult compartimente: pentru ziare, cutii de conserve si
sticla.

Impactul gunoaielor asupra mediului nu se resimte doar in zonele urbane.

Annual, gunoiul marin - navoade rupte, franghii, guta de undite rupte,
plasticul - ucide peste 20 de milioane de pasari si animale marine. Un grup
de biologi marini aflati in dreptul coastei de sud a oceanului Pacific, la 3000
de mile departare de cel mai apropiat de continent au scos la iveala intr-o
singura zi: 171 recipiente din sticla si 71 de plastic, 25 de pantofi, 6 tuburi
fluorescente, un soldatel de jucarie, si jumatate din caroseria unei masini.

Ambalajele

Ambalajele sunt folosite la acoperirea si protejarea diferitelor produse, fie

alimentare fie de uz casnic. Fiecare material are un anumit impact negativ
asupra mediului si de aceea nu s-a gasit inca ambalajul "ideal". Iata cateva
sugestii pentru ca fara mult efort sa opriti impactul nimicitor pe care il au
aceste produse asupra mediului:
" Cumparati alimentele pe care le folositi mai des, in cantitati mari, si
depozitati-le in recipiente de sticla sau ceramica;

35
 " Evitati cumpararea unor alimente impachetate in ambaleje facute din doua
sau mai multe materiale, de exemplu cartoanele care au la mijloc un strat de
plastic cu aluminiu. Produsele laminate sunt foarte dificil de reciclat. Evitati
sa folositi foliile subtiri de plastic pentru ambalarea alimentelor, pentru ca
sunt greu de spalat pentru a fi folosite din nou;
" Cumparati produse, cum ar fi: mierea, iaurtul, laptele in borcane de sticla
nu in ambalaje de plastic;
" Refolositi sticlele goale de bere, de apa minerala si cartoanele de oua;
" Cu ajutorul imaginatiei puteti transforma cutiile de cereale, cutiile de
conserve, cele de suc, sticlele de plastic si alte obiecte care pana acum erau
nefolositoare in suporturi pentru ziare si flori;
" Refolositi cutiile si sticlele de suc, nu se stie niciodata cand veti pune
muarturi sau suc de rosii!

Sticla

Sticla nu este biodegradabila dar poate fi topita si transformata in produse

noi, fara a-si pierde calitatile. Tot ce trebuie sa facem este sa depozitam
sticlele si borcanele nefolositoare in locuri special amenajate, de unde vor fi
luate si refolosite. Daca veti arunca sticlele la gunoi acestea vor ajunge in
mod sigur pe un tapsan la margine orasului, devenind un adevarat focar de
infectie.

Hartia

Sunt multe moduri de a reduce consumul exagerat de hartie;

" Pentru inceput puteti folosi hartiile pe care le aveti prin casa si nu le
aruncati decat daca sunt folosite in totalitate;
" Pentru stergerea geamurilor nu folositi ziare ci e de preferinta sa folositi
carpe vechi;
" Cand cumparati hartie aveti grija sa fie reciclabila si sa nu fie inalbita cu
clor;
" La masa si in general folositi servetelele textile ci nu pe cele de hartie;
" Pastrati hartia de cadouri, calcati-o si refolositi-o;
" Din felicitarile vechi puteti face colaje pentru copii sau le puteti decupa
si lipi pe cadouri;
" Duceti teancurile de hartie reciclabila, ziarele, cartoanele la locuri special
amenajate pentru a fi reciclate;

36
 Plasticul

" Reduceti numarul de alimente care sunt protejate de folii de plastic, daca
in zona dumneavostra nu exista centre de reciclat pentru plastice;
" Spalati si refolositi recipientele din plastic, pentru pastrarea alimentelor;
" Duceti inapoi sticlele de plastic sau reciclati-le, dar sub nici o forma nu le
incinerati! Produc un fum toxic!
Evitati folosirea pungilor de plastic. Mai bine folositi o sacosa durabila din
fibra textila;

Semnale de interdictie

         

Interzisa
Accesul Trecerea
Fumatul stationarea
interzis Fumatul oprita
interzis/nu în raza de
persoanelor interzis pentru
faceti foc actiune a
neautorizate pietoni
vehicolului
Semnale de avertizare

37
          

Pericol de Pericol de Materiale Incarcatura Materiale

impiedicare electrocutare inflamabile suspendata explozive
Semnale ce indica obligativitatea respectarii masurilor de protectie

         

Protectia
Protectia Protectia Protectia Protectia
cailor
vizuala auzului capului mainilor
respiratorii
obligatorie obligatorie obligatorie obligatorie
obligatorie

Norme de protectie a muncii comune tuturor activitatilor comerciale

 La locurile de munca specifice activitatilor comerciale vor fi

repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice,
instalatiile si procedeele de lucru, care au calificarea si autorizarea
necesara si au fost instruite din punct de vedere al protectiei muncii.
 Pentru desfasurarea activitatilor comerciale vor fi desemnati numai
lucratori care au corespuns controlului medical obligatoriu efectuat
conform Ordinului nr. 15/1982 al ministerului Sanatatii.
 La repartizarea in munca a tinerilor, a femeilor si a persoanelor cu
diverse infirmitati vor fi respectate reglemntarile in vigoare privind
aceste categorii de personal.
 Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de munca care impun
pozitii dificile de lucru ( ghemuit, in genunchi, ortostatism permanent,

38
 etc), unde sunt vibratii sau temperaturi extreme (caldura excsiva, frig
extrem).
 Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a salariatilor privind
protectia muncii se va realiza conform prevederilor Normelor
Generale de Protectia Muncii.
 Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a elabora instructiuni
proprii de protectia muncii, in functie de specificul activitatii
comerciale desfasurate.
 Instructiunile de protectia muncii vor fi afisate in locuri vizibile si
usor accesibile.
 In cadrul instruirii de protectia muncii, salariatilor li se vor transmite
toate informatiile referitore la :
*Riscurile la care sunt supusi
*Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate
*Dispozitivele de protectie existente
*Mijloace de protectie si autopotectie
*Modul de interventie in caz de avarie sau de accident
*Sistemele de avertizare, semnalare si alarmare
*Semnificatia marcajelor pentru colete, incarcaturi
 Masurile de prim ajutor in cazul poducerii unui accident de munca se
vor stabili in functie de specificul activitatii comerciale desfasurate, cu
avizul medicului de medicina muncii, prin instructiuni proprii.

Masuri de protectie a muncii

Kaufland.

1. Asigurarea securitatii si sanatatii in munca.

2. Informarea si instruirea lucratorilor.
3. Prevenirea riscurilor profesionale.
4. Stabilirea locurilor si conditiilor de risc care pot aparea .
5. Elaborarea unor planuri pentru cazuri de urgenta.
6. Identificarea pericolelor.

39
7. Sa planifice evaluarea riscurilor consultandu-se cu salariatii.
8. Afisarea unor instructiuni proprii de securitate.
9. Evitarea stresului provocat de orarul incarcat.
10.Sa asigure instruirea corespunzatoare a angajatilor.
11.Evitarea alunecarii, impiedicarii si caderii datorata denivelarii.
12.Evitarea unor afectiuni musculo-scheletice printr-o pozitie normala a
corpului.
13.Evitarea afectarii corzilor vocale datorata vorbitului indelungat.
14.Buna izolare a instalatie.i
15.Ventilatie suficienta.
16.Supraveghere medicala .
17. Dotarea angajatilor cu echipament corespunzator.
Dotarea cu utilaje:
 carucioare pentru marfa
 masini de curatat
 case de marcat
 camere de luat vederi
 calculatoare
18. Evitarea reactiilor astmatice datorate prafului.
19. Asigurarea mijloacelor de prim ajutor.

Masuri de protectie a muncii

XXL

1. Asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele legate

de munca.
2. Prevenirea riscurilor profesionale.
3. Informarea si instruirea lucratorilor.
4. Identificarea pericolelor.
5. Stabilirea locurilor si conditiilor de risc care pot aparea .
6. Elaborarea unor planuri pentru cazuri de urgenta.
7. Dotarea angajatilor cu:
 sapca sau boneta

40
 tricou cu emblema firmei
8. Dotarea cu utilaje:
 carucioare pentru marfa
 masini de curatat
 case de marcat
 camere de luat vederi
 calculatoare
 statii de receptie
9. Sa planifice evaluarea riscurilor consultandu-se cu salariatii.
10.Sa asigure instruirea corespunzatoare a angajatilor.
11.Evitarea alunecarii, impiedicarii si caderii datorata denivelarii.
12.Evitarea unor afectiuni musculo-scheletice printr-o pozitie normala a
corpului.
13.Evitarea afectarii corzilor vocale datorata vorbitului indelungat.
14.Buna izolare a instalatie.i
15.Ventilatie suficienta.
16.Supraveghere medicala .

Masuri de protectie a muncii

Interex.

1. Asigurarea securitatii si sanatatii in munca.

2. Informarea si instruirea lucratorilor.
3. Prevenirea riscurilor profesionale.
4. Stabilirea locurilor si conditiilor de risc care pot aparea .
5. Elaborarea unor planuri pentru cazuri de urgenta.
6. Identificarea pericolelor.
7. Sa planifice evaluarea riscurilor consultandu-se cu salariatii.
8. Afisarea unor instructiuni proprii de securitate.
9. Evitarea stresului provocat de orarul incarcat.
10.Sa asigure instruirea corespunzatoare a angajatilor.
11.Evitarea alunecarii, impiedicarii si caderii datorata denivelarii.

41
12.Evitarea unor afectiuni musculo-scheletice printr-o pozitie normala a
corpului.
13.Evitarea afectarii corzilor vocale datorata vorbitului indelungat.
14.Buna izolare a instalatiei
Ventilatie suficienta.
15.Supraveghere medicala .
16. Dotarea angajatilor cu:
 sapca sau boneta
 tricou cu emblema firmei
Dotarea cu utilaje:
 carucioare pentru marfa
 masini de curatat
 case de marcat
 camere de luat vederi
 calculatoare
 statii de receptie.

42