TEMA PROIECTULUI DE VENTILARE SI

CLIMATIZARE
A. Date de proiectare

1 Destinaţia clădirii : Cabinete medicale;

2. Localitatea : VASLUI;
3. Orientarea intrării principale : NORD;
4. Elementele delimitatoare ale încăperii:
a) pereţii exteriori sunt multistrat tip 10;
b) acoperisul este terasa tip 3;
c) ferestre termopan K=2,1 W/m2K;
5. Numărul ocupanţilor : 22 persoane
6. Putere instalată : 40W/m2;
7. Alte degajari nocive : -
8. Incaperile studiate :-
9. Sistemul de ventilare : ventiloconvectoare și aer proaspăt;
10. Alte date: -

B. CUPRINSUL PROIECTULUI

1. Piese scrise
a) Borderoul de piese scrise și desenate
b) Tema proiectului în original
c) Memoriu justificativ- explicativ
d) Note de calcul amănunțite și complete
2. Piese desenate
a) Plan introducere și evacuare, plan centrală de ventilare
b) Secțiuni longitudinale și transversale prin instalație
c) Secțiuni prin centrala de ventilare și climatizare

Bibliografie:
 M. Zgavarogea, I. Zgavarogea “Instalații de ventilare și climatizare”, 1998;
 D. Enache, A. Damian, I. Colda, M. Zgavarogea “Instalații de ventilare și
climatizare”, îndrumător de proiectare, vol. I. Matrix 2005;
 I. Zgavarogea “Sisteme de climatizare”, Printech 2003;
 I-5 2011
 Stas 1648/1, 2 1982; 1907/1, 1997.
 C. ETAPELE ELABORĂRII PROIECTULUI

1. Studierea planurilor de arhitectură puse la dispoziție și copierea lor. Stabilirea

elementelor de construcție precizate la planurile de arhitectură.
2. Stabilirea parametrilor climatici de calcul ai aerului interior pentru încăperile
studiate și vecine (vara, iarna).
3. Precizarea surselor de nocivități și a sistemului de ventilare.
4. Bilanțul termic de vară al încăperilor ventilate (aporturi de căldură din
exterior, degajări de căldură de la oameni și de la alte surse interioare).
5. Bilanțul termic de iarnă al încăperilor ventilate (pierderi de căldură, degajări
de căldură de la oameni și de la surse interioare).
6. Bilanțul termic al încăperilor ventilate, vara și iarna.
7. Calculul debitului de aer. Debit de aer specific. Număr orar de schimburi.
Măsuri suplimentare pentru reducerea debitului de aer de ventilare.
8. Reprezentarea proceselor de tratare complexă a aerului în diagrama h-x, vara
și iarna.
9. Alegerea gurilor de introducere a aerului, verificarea parametrilor jetului de
aer în zona de ședere.
10. Stabilirea și dimensionarea gurilor de evacuare a aerului.
11. Calculul și alegerea elementelor componente ale centralei de ventilare și
climatizare (filtre, baterii de încălzire, răcire, cameră de tratare a aerului cu
apă).
12. Amplasarea centralei de ventilare sau climatizare, a prizei de aer și a gurii de
evacuare a aerului din exteriorul clădirii.
13. Proiectarea constructivă și trasarea canalelor de aer.
14. Calculul pierderilor de sarcină pe rețeaua de canale pentru introducerea
(evacuarea) aerului, inclusiv în centrala de ventilare.
15. Detalierea soluției adoptate pentru centrala de ventilare sau climatizare
(secțiuni, detalii).
16. Redactarea finală a aerului.

Facultate de Pompieri Page 1

 Cap.1 Parametrii aerului exterior și interior
Situația aerului exterior vara (iulie):

-Temperatura aerului exterior

tev=tem+Az,unde:
- tem-temperatura exterioara medie a lunii iulie, corespunzătoare localității în care este
amplasată cladirea și gradul de asigurare; [°C]
- Az-amplitudinea oscilației zilnice a temparaturii exterioare; [°C]
1. Alegem gradul de asigurare 95%.
2. Valorile 𝑡𝑒𝑚 şi 𝐴𝑧 sunt date conform STAS 6648/1-1982. Pentru localitatea Vaslui,
𝐴𝑧 = 6 [°𝐶] şi tem=26,2[°C].

Variaţia diurnă a temperaturii aerului exterior:

Temperatura exterioară are o variaţie diurnă importantă, între valoarea maximă şi

cea minimă realizându-se o diferenţă de 2 ∙ 𝐴𝑧 .
Valoarea temperaturii te pentru un moment de timp dat, se poate calcula folosind
relaţia:
𝟐𝝅
𝒕𝒆 = 𝒕𝒆𝒎 + 𝒄𝟏 ∙ 𝑨𝒛 𝒄𝒐𝒔 (𝝉 − 𝝉𝒎𝒂𝒙 )
𝟐𝟒
sau simplificat:
𝒕𝒆 = 𝒕𝒆𝒎 + 𝒄 ∙ 𝑨𝒛
unde:
𝝉𝒎𝒂𝒙 – ora la care temperatura exterioară este maximă (ora 15)
c1 – coeficient de corecţie a curbei sinusoidale
𝟐𝝅
𝒄 = 𝒄𝟏 ∙ 𝑨𝒛 𝒄𝒐𝒔 𝟐𝟒 (𝝉 − 𝝉𝒎𝒂𝒙 ) – coeficient de reducere a amplitudinii de
temperatură.
Valorile pentru produsul 𝑐 ∙ 𝐴𝑧 sunt luate din STAS, după care am calculat te şi
sunt prezentate în următorul tabel:

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
cAz -4.2 -4.8 -5.4 -5.8 -6 -5.6 -4.5 -1.8 0.6 2.7 4.1 5
Te 20.5 19.9 19.3 18.9 18.7 19.1 20.2 22.9 25.3 27.4 28.8 29.7

Ora 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
cAz 5.5 5.8 6 5.8 5.2 4.2 2.6 0.5 -1 -2.1 -2.9 -3.5
te 30.2 30.5 30.7 30.5 29.9 28.9 27.3 25.2 23.7 22.6 21.8 21.2

Pentru tratarea aerului pe timp de vară se utilizează temperatura exterioară de calcul:

tev=tem+Az =>tev=24,7+6=30,7 °C . Am ales temperatura 31°C.

Facultate de Pompieri Page 2

Radiaţia solară:

Radiaţia solară are o variaţie anuală, lunară şi zilnică determinate de poziţia

soarelui pe bolta cerului. Radiaţia este recepţionată la sol sub formă de radiaţie directă şi
radiaţie difuză.
Pentru determinarea sarcinii termice de vară a încăperilor se vor considera
valori de calcul corespunzătoare lunii iulie, pentru latitudinea de 45°.
Intensitatea radiaţiei solare directe ID [W/m2] va fi luată în considerare în
funcţie de oră şi de orientarea elementului de anvelopă.
Intensitatea radiaţiei difuze Id [W/m2] se stabileşte în funcţie de oră, fiind
considerată aceeaşi pentru toate orientările.
Radiaţia solară globală I [W/m2] se calculează însumând valorile radiaţiei
directe şi difuze:
𝑰 = 𝒂𝟏 ∗ 𝒂𝟐 ∗ 𝑰𝑫 + 𝑰𝒅
a1 – coeficient ce ține seama de altitudine
a2 – coeficient ce ține seama de gradul de nebulozitate a atmosferei
S-a considerat a1=a2=1.
ORA 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Im

Id 53 80 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 53 59

N 53 3 - - - - - - - - - 3 53 5

V - - - - - - - 144 338 498 575 568 383 105

ID
S - - 41 159 316 354 394 354 316 159 41 - - 89
Oriz 89 241 381 523 647 711 734 711 647 532 381 241 89 247
I 195 324 525 805 1099 1211 1275 1355 1437 1312 1100 892 578 505

Continutul de umiditate al aerului exterior:

Se alege din tabelul 3.1 xcl=10,65 conform oraşului Tărgu Jiu.

Entalpia aerului umed:

he=cpa∙tev+(cpv∙t+r0)x
unde :
cpa=1 kj/kg °C
cpv=1,86 kj/kg °C
r0=2500 kj/kg
he=tev+(1,86∙tev+2500)x
he=31+(1,86∙31+2500)∙10.65∙10-3
he=58,24 kj/kg

Facultate de Pompieri Page 3

 Umiditatea relativa φe.

Se determina conform diagramei h-x a aerului umed functie de ceilalti 3

parametri=>φe=37%.

Situaţia aerului exterior iarna

Pentru iarnă, temperatura de calcul a aerului exterior tei se consideră în funcţie de

localitate, cu valoarea dată în STAS 1907/1 şi se poate determina din harta cu zona
climatică a României. Deoarece stabilirea sarcinii termice de calcul pentru iarnă se face
considerând un regim staţionar de transfer de căldură (conform STAS 1907/1), nu este
necesară variaţia diurnă a temperaturii aerului exterior
Pentru localitatea Tărgu Jiu, aflată în zona climatică II, alegem din STAS
valoarea temperaturii exterioară de calcul 𝒕𝒆 = −𝟏𝟖[°𝐂] şi conţinutul de umiditate al
aerului exterior 𝒙 = 𝟎, 𝟔[𝐠/𝐤𝐠].
La stabilirea sarcinii termice de calcul pentru iarnă nu se ia în considerare radiaţia
solară deoarece ar rezulta o dimensionare nesatisfăcătoare a capacităţii de încălzire a
sistemului de încălzire/climatizare.
Cu datele din STAS, se stabileşte un punct pe diagrama h-x şi se determină
entalpia şi umiditatea aerului, astfel încât se obţin următoarele valori:
-Entalpia aerului umed
hei=tei+(1,86∙tei+2500)x
hei=-18+(1,86∙(-18)+2500)∙0.6∙10-3
hei=-16.5 kj/kg
-Umiditatea relativa φei.
Se determina conform diagramei h-x a aerului umed –φei=85%.

Situaţia aerului interior de vara:

Temperatura aerului interior este un parametru al confortului termic care

influenţează schimbul de căldură între om şi mediul înconjurător şi poate fi controlat cu
ajutorul instalaţiilor de climatizare sau ventilare.
Valoarea temperaturii aerului interior este corelată cu cea a aerului exterior şi
se determină funcţie de tipul instalaţiei de ventilare/climatizare.
Valoarea temperaturii adoptată în situaţia de vară, nu trebuie să fie foarte mică
din motive economice sau fiziologice. O valoare mică a temperaturii aerului interior va
conduce la obţinerea unei sarcini de răcire foarte mare şi deci, o instalaţie neeconomică,
dar poate crea senzaţia de rece şi apare riscul de şoc termic.
Temperatura aerului interior se determină cu relaţia:
tiv=10+0,5∙tev
tiv=10+0.5*31=25[°C]
-Alegem valoarea umidității relative φiv=50%
-Conținutul de umiditate:
Se determină conform diagramei h-x a aerului umed : xiv=10g/kg
-Entalpia aerului umed

Facultate de Pompieri Page 4

 hiv=tiv+(1,86∙tiv+2500)x
hiv=25,5+(1,86∙25,5+2500)∙10∙10-3
hiv=50,97kj/kg

Situația aerului interior iarna:

-Temperatura interioaă iarna:

Se alege din STAS 1907 conform localității: tii=22°C
-Alegem valoarea umidității relative egală cu situația de vară
φii= φiv=50%
-Conținutul de umiditate:
Se determină conform diagramei h-x a aerului umed xi=8,2 g/kg
-Entalpia aerului umed:

hii=tii+(1,86∙tii+2500)x
hii=22+(1,86∙22+2500)∙8,2∙10-3
hii=42,84kj/kg

Se întocmeşte tabelul centralizator:

Parametrii Exteriori Parametrii Interiori

Vara Iarna Vara Iarna
t °C 31 -18 25 22
x [g/kg] 10.65 0.6 10 8.5
h
58.24 -16.5 50.97 42.84
[kJ/kg]
ϕ [%] 37 85 50 50

Facultate de Pompieri Page 5

 Cap 2. Sarcina termica de vara a incaperilor ventilate sau climatizate

Sarcina termica de vara e egala cu suma aporturilor si degajarilor.

QV=QAP+QDE [W];

2.1.Aporturile de caldura prin pereti

Datorită fenomenului de acumulare termică, prin pereţii exteriori apare un

fenomen de amortizare şi defazare între fluxul termic recepţionat pe faţa exterioară a
peretelui şi fluxul termic pătruns în încăpere, astfel că acesta din urmă are o valoare mai
mică.
Aportul de căldură primit din exterior se determină cu formula:
Qpe = S · qpe, unde:

Qpe - aport de căldură din exterior prin perete;

S - suprafaţa peretelui din care s-a scăzut suma suprafeţelor vitrate;
qpe - flux de căldură transmis prin perete.
Fluxul termic transmis prin perete din exterior se calculează în funcţie de
orientarea peretelui şi de ora la care se face calculul.
Acesta se calculează cu formula:

qpe = kPE · (tsm– ti) + η · αi · (ts– tsm) , unde:

kPE - coeficient global de transfer termic prin perete;

tsm - temperatura medie a aerului însorit;
ti - temperatura interioară de calcul în perioada de vară;
η - coeficient de amortizare pentru perete. Se determină în funcţie de
rezistenţa termică a elementului de construcţie şi de coeficientul de
asimilare a căldurii;
ts - temperatura aerului însorit.

Aporturile de caldura prin pereti se aleg in functie de diferenta de temperatura

intre aerul exterior si interior vara (Δt) si in functie de tipul peretelui.
Δt=tev-ti=31-25=6 [°C];
Aleg Δt=6[°C];

Tipul peretelui- Multistrat Tip 10;

Valorile aporturilor de căldură prin pereti sunt calculate şi centralizate în următoarele

tabele:

S peN=31,2 m2
S pe S=31,2m2
S terasa=111m2

Facultate de Pompieri Page 6

 2.2.Aporturile de caldura prin ferestre

Principalii factori care dau aceste aporturi sunt intensitatea radiaţiei solare şi
temperatura. Intensitatea radiaţiei solare este influenţată şi de calitatea geamului, de
existenţa unor mijloace de ecranare a ferestrei, de tipul ferestrei folosite, de orientarea
ferestrei.

QFe=QI+QT [W];

QI- fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat intensitatii radiatiei solare;
QT-fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat diferentei de temperatura;


Q I  c t  f  m  S i  c p  I max
D  S  I max
d  W , unde:

 Ct– coeficient în funcţie de tipul de tâmplărie, ct=1

 f–factor solar,depinzând de calitatea geamului şi a ecranării ferestrei;

 cp – coeficient pentru puritatea atmosferei;

 m – coeficient de acumulare termică. Se determină în funcţie de Smed, orientarea

ferestrei, ora la care se face calculul şi tipul protecţiei;

 Si – suprafaţa însorită a ferestrei de latime B si inaltime H:

Si  B  b u   H  h u  [m2];

Facultate de Pompieri Page 7

 b u  c u1   1 , bu-lungimea benzii umbrite;
h u  c u 2   2  h 1 , hu-inaltimea benzii umbrite;

B, H, δ1 , δ2 şi h1 au semnificaţia din figură, respectiv:

 δ1 şi δ2 sunt retragerile ferestrei faţă de elementele de umbrire;
 h1 distanţa dintre fereastră şi elementul orizontal de umbrire;
 cu1 si cu2 sunt coeficienti de umbrire determinati functie de unghiul de azimut
solar 𝛽 si unghiul de inaltime solara i;

Având determinaţi toţi termenii din formula suprafeţei însorite Si, am calculat şi
centralizat valoarea acesteia pentru fiecare orientare şi oră:
max
 ID - intensitatea radiaţiei solare directe maxime pentru orientarea respectivă;
max

 I d -intensitatea radiaţiei solare difuze I dmax  147 W 2 .
m

Q T  u f  S  t e  t i  W
Tip fereastra: Termopan k=2,1[w/m2*C];
Valuarea coeficientui de puritate cp este 0,93;
Aleg factorul solar conform tipului ferestrei cu elemente de umbrire interioara-
jaluzele orizontale (venetiene) usoare f=0,58;

Valorile aporturilor de căldură prin ferestre sunt calculate şi centralizate în următoarele

tabele:

Facultate de Pompieri Page 8

 Pentru orientarea Nord:

Sfe=2.16 Ct=1 f=0.58 Cp=0.93 H=1.2 B=1.8 s’1=s’2=0.01 m

Idmax=53 Idmax=147

Pentru orientarea Sud:

Sfe=2.16 Ct=1 f=0.58 Cp=0.93 H=1.2 B=1.8 s’1=s’2=0.01 m

Idmax=394 Idmax=147

Facultate de Pompieri Page 9

Tabel centralizator cu aporturile de caldura prin pereti si ferestre:

2.3.Aporturile de caldura de la incaperi vecine

Qiv=Spi*kpi*(ta-ti);
kpi=coeficientul global de transfer termic;

kpi=1/(1/αi+∑б/ λ+1/αi);

unde: αi=3.5 [W/m2K];

б =grosimea peretelui=0.2[m];
ta-ti=2 pentru N;
ta-ti=3 pentru E;
ta-ti=4 pentru S;
ta-ti=5 pentru V;

Alegem λ =0.27[W/m2C];
Valorile lui б si λ sunt pentru perete interiorMULTISTRAT TIP 10 ales de catre
proiectant.

Pentru Vest:
S=66,6 [m2];
kpi=0,45;
ta-ti=5;
QivV=66.6*0,45*5=149.85 [W] ;

Pentru Sud:
S=45 [m2];
kpi=0,45;
ta-ti=4;
QivS=3*15*0,45*4=81[W];

Facultate de Pompieri Page 10

Pentru Nord:
S=45 [m2];
kpi=0,45;
ta-ti=2;
QivN=3*15*0,45*2=40.5 [W];

Pentru Est:
S=30 [m2];
kpi=0,45;
ta-ti=2;
QivE=30*0.45*3=40.5 [W];

QAP = QPE+QFE+QIV [W];

QAP =1778.32+311.85=2090.17 [W].

2.4.Degajari de caldura de la oameni

Qom=N*qom [W];
unde: N=numar de oameni din incapere=22 persoane;
qom=degajarea specifica de caldura pentru o persoana;
qom se alege din normativ.
Rezulta qom=115 [W];
Qom=22*115=2530 [W].

2.5.Degajarile de caldura de la sursele de iluminat electic

Qil=Nil*B [W];
unde: Nil=puterea instalata a surselor=40 [W/m2];
B=coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in
caldura;
Alegem iluminat fluorescent rezulta B=0.8;
Suprafata totala a incaperilor climatizate e de 111 [m2];
Nil=111*40=4440 [W];

Se considera 40-60% din puterea instalata pentru ca in anumite ore nu avem ilumianat
artificial;
Nil=50/100*4440=2220 [W];
Oil=2220*0.8=1776 [W].

Degajarile de caldura sunt formate din degajari de la oameni si de la sursele de iluminat

electic.
QDE=QDE-OM+QDE-IL [W];
QDE=2530+1776=4306 [W].

Sarcina termica de vara e egala cu suma aporturilor si degajarilor.

Q=QAP+QDE [W];
QVARA=2090.17+4306=6396.17 [W].

Facultate de Pompieri Page 11

 Cap 3. Sarcina termica de iarna a incaperilor ventilate sau climatizate

Qi= -Qp+Qdeg [W];

unde: Qp=pierderi de caldura a incaperilor;
Qdeg=suma degajarilor de caldura de la sursele interioare;

3.1. Degajarile de caldura de la sursele interioare:

Qdeg=Qom+Qil [W];
unde: Qom=degajarile de caldura de la oameni;
Qil=degajarile de caldura de la iluminat;

3.2. Degajarile de caldura de la oameni:

Qom=N*qom [W];
unde: N=numar de oameni din incapere=22 persoane;
qom=degajarea specifica de caldura pentru o persoana;
qom se alege din anexa, rezulta qom=115 [W];
Qom=22*115=2530 [W].

3.3 Degajarile de caldura de la sursele de iluminat electic

Qil=Nil*B [W];
unde: Nil=puterea instalata a surselor=40 [W/m2];
B=coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in
caldura;
Alegem iluminat fluorescent rezulta B=0.8;
Suprafata totala a incaperilor climatizate e de de 111 [m2];
Nil=111*40=4440 [W];

Se considera 40-60% din puterea instalata pentru ca in anumite ore nu avem iluminat
artificial;
Nil=50/100*4440=2220 [W];
Oil=2220*0.8=1776[W].

Facultate de Pompieri Page 12

 3.4. Degajarile de caldura de la corpuri statice:

Qp=pierderile de caldura;
Qp=Vincapere*qp [W];

unde qp=indice pierdere de caldura=25…40 [W/m3]. Alegem qp=30 [W/m3];

Vincapere=volumul incaperii;
Vincapere=S*h;

unde S= suprafata cladirii;

h=inaltimea unei incaperi;

Sincapere=111[m2];
Vincapere=111*3=333[m3];
Qp=Vincapere*qp

Qp=333*30=9990 [W];

Qdeg=Qom+Qil [W];
Qdeg=2530+1776=4306 [W];

Qi=-Qp+Qdeg
Qi=-9990+4306=-5674 [W].

Cap 4. Degajari de umiditate:

4.1. Degajarile de umiditate vara:

Gom=N*qom [kg/s];
unde: N=numarul de persoane=22;

qom=degajarea specifica de umiditate;

qom=qI/(hv*1000) [kg/s pers];
unde: qI=degajarea de caldura latenta a omului conform activitatii executate;
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman tom=37 [°C];

hv=1.86*tom+2500 [kj/kg];
hv=2569,82 [kj/kg];
Alegem din anexa qI=45[W];
qom=45/(2569,82*1000) [kg/s pers];
qom=0.021*10-3 [kg/s pers]
qom =2.1*3600*10-5 [kg/h pers];
qom=0.075 [kg/h pers];
Gom=22*0.075=1,65 [kg/h] = 0.462*10-3 [kg/s pers]

Facultate de Pompieri Page 13

 4.2. Degajarile de umiditate iarna:

Gom=N*qom [kg/s];
unde: N=numarul de persoane=13;
qom=degajarea specifica de umiditate;
qom=qI/(hv*1000) [kg/s pers];
unde: qI=degajarea de caldura latenta a omului conform activitatii executate;
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman tom=37 [°C];
hi=1.86*tom+2501 [kj/kg];
hi=2569,82 [kj/kg];

Alegem din anexa qI=45[W];

qom=45/(2569,82*1000) [kg/s pers];
qom=0.021*10-3 [kg/s pers]
qom =2.1*3600*10-5 [kg/h pers];
qom=0.075 [kg/h pers];
Gom=22*0.075=1,65 [kg/h] = 0.462*10-3 [kg/s pers]

Cap 5. Bilantul de substante nocive

YCO2=N*yCO2 [g/h];
unde N=numarul de persoane din incapere;
yCO2=degajarea specifica a unei personae;

Alegem din anexa conform activitatii ce se desfasoara in incinta pentru munca usoara:
yCO2=35 [g/h];
YCO2=22*35=770 [g/h]=0,77[kg/h].

Cap 6. Calculul debitului de aer

Se calculeaza pe baza bilanturilor de nocivitati si in primul rand prin diluarea

caldurii si a umiditatii;
L=Qv/(hi-hc)=Gv/(xi-xc) [kg/s];
unde: Qv=sarcina termica de vara=6369.17 [W]=6,369[kW].
hi=entalpia aerului interior;
hc=entalpia aerului climatizat;
Gv=debit umiditate vara=1,65 [kg/h]= 0.462*10-3 [kg/s];
xi=continutul de umiditate al aerului interior;
xc=continutul de umiditate al aerului exterior;
εv=Qv/Gv [kj/kg];
εv=6.369/0.462*10-3 =13785 [kj/kg];

Facultate de Pompieri Page 14

 Ducem pe diagram h-x a aerului umed pentru situatia de vara o paralela la raza
procesului prin punctual I.
Tc=ti-∆tc
unde ∆tc’ se alege conform tipului sistemului de ventilare.
Pentru sistemul ventiloconvectoare ∆tc=4..8°C .

Alegem ∆tc=7[°C]. Se alege din diagram h-x a aerului umed punctual Cv cu urmatoarele
caracteristici:

tCv=18[°C];
xCv=9.3 [g/kg];
hc=41.56[kj/kg];
φ =70[%];
Rezulta L=0,68 [kg/s] calculat la o densitate a aerului de 1.2 [kg/m3] şi un număr de
schimburi orare n=6.
Pentru situaţia de iarnă se recalculează hC şi xC cu formulele (debitul rămânând
constant):
hc=hi-QI/L;
xc=xi-GI/L;
hc=42.84-(-5.684/0,68);
hc=51.2 [kj/kg];
xc=8.5-(0.462/0,68);
xc=7.82 [g/kg].

Dacă instalaţia foloseşte atât aer interior cât şi cel exterior trebuie stabilită
proporţia . Aceasta se stabileşte din două condiţii:

1) diluarea continutului de CO2 de la oameni:

L1=YCO2/yadco2-yrco2
unde –YCO2 e bilantul de substante nocive calculat mai sus
YCO2=0,77[kg/h]=770[g/h];

Facultate de Pompieri Page 15

 -yadco2 este concentratia admisibila de CO2 in aerul incaperilor; pentru o
incapere in care oamenii se afla periodic este de 1.75 [g/m3];
-yrco2 este concentratia de CO2 in aerul exterior; pentru un oras mic este de
3
0,6[g/m ];

L1=770/(1.75-0,6);
L1=670 [m3/h].

2) Conditiile igienico-sanitare:

L2=N*Is unde N=numarul de persoane=25;

Is=debit de aer proaspat;
Is=25 [m3/h] unde nu se fumeaza;
L2=22*25=550 [m3/h].

Debitul de aer proaspat introdus in incapere este maximul dintre cele doua debite
rezultate din cele doua conditii.Deci debitul de aer proaspat introdus in incapere este egal
cu Lmin=670[m3/h]=0,224 [kg/s];
Cantitatea de aer recirculata va fi egala cu LR=Linst-Lmin;
LR=2040-670 [m3/h];
LR=1370 [m3/h]=0,456[kg/s].

Cap 7. Tratarea complexă a aerului

7.1 Situația de iarnă

Procesul de tratare complex este o succesiune de procese termodinamice simple, în urma

căruia aerul tratat ajunge la parametrii necesari pentru a prelua căldură şi umiditatea din
încăperea deservită de instalaţie.

Modificarea stării aerului tratat se poate face pe mai multe căi, cu diverse aparate termice
iar procesul de tratare rezultat va fi diferit funcţie de soluţia de tratare aleasă.

În urma analizelor tehnico-economice, montam o baterie de încălzire a aerului exterior şi

obţinem punctul „P” mergând după XE =ct. cu următorii parametri:
 t=22oC;
 XP = XE = 0.6 [g/kg];
 hP = 24 [kj/kg];
 φ = 7 [%];

Parametrii aerului rezultat în urma amestecului iarna dintre aerul exterior încălzit și aerul
interior sunt calculați cu relația:
hM=(Lmin∙hP+LR∙hI)/(LR+Lmin )

Facultate de Pompieri Page 16

xM=(Lmin∙xP+LR∙xI)/(LR+Lmin )
hM=(0,224∙24+0,456 ∙42,84)/(0,224+0,456)
hM=36,63 [kj/kg]
xM=(0,224∙0,6+0,456∙8.5)/ (0,224+0,456)
xM=5.81 [g/kg]

OBSERVAȚIE
Deoarece xM ≠ xC , punctul M se mută pe dreapta PI astfel încât xM’= xC

În urma rezultatelor obţinute conform nomogramei vom avea următoarele tratări

complexe ale aerului iarna:
E- P proces de încălzire, cu bateria de încălzire introdusă, în centrala de tratare a
aerului;
P-I proces de amestecare a aerului exterior încălzit cu cel interior;
M’- C proces de încălzire în ventiloconvector;

SITUAŢIA DE IARNĂ

E I P M M’ C

t[0C] -18 22 22 22 22 31

x[g/kg] 0,6 8,5 0,6 5,81 7,82 7,82

h[kj/kg] -16,5 42,84 24 36,63 41 51,2

φ[%] 85 50 7 35 48 27

2.7.2 Situația de vară

Răcirea aerului vara se face prin intermediul unei baterii de răcire, temperatura bateriei de
răcire fiind de 100C.
Pe diagrama trasăm punctul T la intersecția temperaturii bateriei de răcire cu umiditatea
de 100%. Punctul R se obține intersectând dreapta E-T cu umiditatea φ=90%.
Aerul exterior răcit intră într-o baterie de încălzire şi se încălzeşte până la temperatura de
25 0C şi obţinem punctul „P”.
Aerul încălzit se amestecă cu aerul interior recirculat şi obţinem punctul „M” cu
parametrii calculaţi cu relaţiile:
hM=(Lmin*hP+LR*hI)/(LR+Lmin )
xM=(Lmin*xP+LR*xI)/(LR+Lmin )
hM=(0,224*45+0,456*50,97)/(0,224+0,456 )
hM=49 [kj/kg];

Facultate de Pompieri Page 17

xM=(0,224*8+0,456*10)/(0,224+0,456 )
xM= 9,34 [g/kg];

XM coincide cu XC deci amestecul s-a efectuat corect. Aerul obţinut se răceşte în

ventiloconvector până la atingerea parametrilor interiori de confort.

În urma rezultatelor obţinute conform nomogramei vom avea următoarele tratări

complexe ale aerului vara:

E-R proces de răcire într-o baterie de răcire;

R-P proces de încălzire într-o baterie de încălzire;
P-I proces de amestec al aerului proaspăt cu cel interior => punctul M;
M-C proces de răcire.

SITUAŢIA DE VARĂ

E I R M P C

t[0C] 31 25 12 25 25 18

x[g/kg] 10,65 8,5 8 9,34 8 9,3

h[kj/kg] 58,24 42,84 32 49 45 41,56

φ[%] 37 50 90 48 40 70

Cap 8. Alegerea centralei de climatizare

Se alege o centrală de climatizare în funcție de debitul total de aer proaspăt şi de

procesele de tratare care au loc vara și iarna . Pentru un debit total de aer de 2040
[m3/h] =0,68 [kg/s], se alege agregatul de tratare cu următoarele caracteristici din
tabel: tip 6/6,9T-440,debit de 2142 m3/h cu următoarele dimensiuni: BxH=610x610.
Viteza aerului prin centrală este de 2 m/s. Celelalte componente ale instalaţiei sunt:

Tip Lungime
agregat (mm)
Filtru FH3 305
Baterie de K6 610
răcire
Bateria de H3 305
încălzire
Ventilator VI 915

Facultate de Pompieri Page 18

Lcentrală=305+610+305+915=2135 mm
Priza de aer: LXH= (100X200) mm Af= 0,02 m2;

Cap 9. Alegerea ventiloconvectoarelor

În funcţie de debitul de aer care trebuie introdus în încăperea

climatizată şi de amplasarea cât mai simetrică a gurilor de refulare pe plan
pentru a se distribui cât mai uniform aerul proaspăt, vom alege un număr de
ventiloconvectoare astfel încât debitul din calcul să fie cât mai aproape de
debitul indicat în catalog.

Vom calcula volumele încăperilor si vom stabili în funcţie de debitul

total de aer un debit necesar pentru ventilarea fiecărei încăperi, precum si
debitul de aer proaspăt pentru fiecare încăpere în parte.

Debitul de aer introdus în încăperi prin ventiloconvectoare este de

2040 m3/h. Prin temă am ales ventiloconvectoare cu aer proaspăt pentru
fiecare cameră în parte. Camerele sunt identice , cu înălțimea de 3m, lățime
3,7m și lungimea de 5 m. Rezultă că debitul introdus într-o singură încăpere
este debitul total, împărțit la numărul încăperilor.
Qt 2040
Qc = = = 340 m3/h
6 6

Facultate de Pompieri Page 19

 S-au ales 6 ventiloconvectoare WARMANN model MFP – 34KM , cu
următoarele dimensiuni:
Difuzor HxLxW= 45 mm X 650 mm X 650 mm
Casetă HxLxW=270 mm X 590 mm X 590 mm
-model: MFP – 34KM;
-debit de aer (max/min): 340/180 m3/h;
-puterea de răcire: 1800 w;
-puterea calorifică: 2700 w;
-puterea motorului: 37 w;
-masa netă-19 [kg];

Cap. 10 Calculul canalelor de aer

DIMENSIONAREA CANALELOR DE AER REFULAT

Reţeaua de canale de aer trebuie astfel concepută încât să-şi poată

îndeplini rolurile funcţionale în cadrul instalaţiei de climatizare a încăperii
considerate şi anume:
- asigurarea debitelor de aer necesare la fiecare ramificaţie;
- asigurarea posibilităţilor pentru reglarea instalaţiei;
- realizarea unei instalaţii economice şi silenţioase.
Dimensionarea geometrică a canalelor de aer, presupune următoarele
etape:
- stabilirea traseului canalelor, care se face ţinându-se seama de locul
de amplasare al centralei de ventilare, de structura de rezistenţă şi de
posibilităţile constructive ale încăperilor, de posibilităţile de pozare şi
mascare a tubulaturii;
- stabilirea debitelor de aer ce se transformă pe fiecare porţiune de
reţea, care duce la stabilirea preliminară a tronsoanelor reţelei de canale;
- stabilirea pe bază de viteze alese a secţiunii şi diametrelor pe fiecare
tronson.

Elemente componente
- tronsoanele drepte cu secţiunea constantă au raportul laturilor a/b 3
alcătuite din module ce nu depăşesc 2m;
- curbe sau coturi cu păstrarea constantă a secţiunii, iar raza medie de
curbură să nu depăşească de două ori latura după care se face curba;
- curbe sau coturi cu secţiune variabilă;
- ramificaţii normale.

Facultate de Pompieri Page 20

 Calculul cuprinde dimensionarea constructivă. Aceasta se face după
următorul algoritm:
- stabilirea traseului canalelor;
- schema izometrică;
- stabilirea debitelor transportate pe fiecare tronson;
- stabilirea pe baza vitezei alese a secţiunii şi dimensiunile laturilor.
Viteze recomandate:
- priza de aer: 3-4 m/s
- canale principale: 4-6 m/s
- canale secundare: 3-5 m/s

Secțiunea canalelor de aer se determina din relația:

S=L/v [m2]

unde: - L - debitul minim de aer proaspăt;

- v - viteza aerului pe tronsonul respectiv.

Tubulatura de aspirație a aerului în centrală are dimensiunile de

350x350 mm.
a) Stabilirea traseului canalelor
Traseul canalelor se regăsește în schema izometrică.

b) Stabilirea debitelor transportate pe fiecare tronson

După cum reiese din schema izometrică, traseul canalelor cuprinde 4
tronsoane principale (notate cu cifre de la 1 la 4) și 4 tronsoane
secundare(notate cu cifrele 1’, 2’, 3’, 10, 20, 10’, 20’), a căror debite, viteze
și secțiuni se regăsesc în tabelul de mai jos.

Facultate de Pompieri Page 21

 Nr .tr. Debit V S axb
m3/h m3/s m/s m2 mm x mm
Vc_1 340 0,094 0,271 0,348 590 × 590

1 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

10 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

2 680 0,189 4,722 0,04 200 × 200

20 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

3 1020 0,283 4,722 0,06 300 × 200

1’ 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

10’ 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

2’ 680 0,189 4,722 0,04 200 × 200

20’ 340 0,094 4,722 0,02 100 × 200

3’ 1020 0,283 4,722 0,06 300 × 200

4 2040 0,567 4,722 0,12 600 × 200

PA 1632 0,453 3,701 0,1225 350 × 350

În final s-au realizat 5 planșe (două vederi în plan, o secțiune prin

centrală, o secțiune prin tubulatură și o schemă izometrică) pentru a reda cât
mai bine poziția elementelor instalației și dimensiunile acestora.

Facultate de Pompieri Page 22