Utilizarea energiei termice din resurse energetice secundare

1 Definirea resurselor energetice secundare

Orice proces tehnologic industrial, sau de alta natura, utilizeaza pt. desfasurarea sa o anumita
cantitate de energie primita din exterior, in urma arderii combustibililor sau direct sub forma de
energie electrica/ termica. De asemenea, o parte din ea poate rezulta din insasi desfasurarea
procesului tehnologic, sub forma de caldura degajata din reactiile exoterme. Acestea pot avea loc
intre produsele intrate in proces sau intre produsele tehnologice si mediul in care se desfasoara
procesul.
In practica, in cadrul procesului sau agregatului tehnologic nu se utilizeaza intreaga energie
disponibila. Resursele energetice de toate formele - neutilizate poarta denumirea de resurse
energetice secundare RES.
Din considerente tehnice si de eficienta economica nu pot fi utilizate decat o parte din RES
rezultate. Cota parte din acestea care poate fi refolosita eficient economic se numeste resursa
energetica refolosibila RER. Ea depinde de potentialul energetic al resurselor, de stadiul de
dezvoltare a tehnologiei recuperarii si de nivelul de referinta al costului energiei si materialelor
utilizate. Valoarea RER ale unor anumite RES are un caracter dinamic in timp; ceea ce astazi nu
este posibil sau nu se justifica economic a fi recuperat din RES, maine poate deveni posibil
tehnic si eficient economic, sau invers. Pe masura ce tehnologiile recuperatoare si nivelul
costurilor evolueaza, o serie de RES vor putea fi utilizate sau nu or mai utilizate deloc.Continutul
de energie al RES care nu se recupereaza se pierde in mediul ambiant.
Definirea si calculul RES se face pentru un contur de referinta, care include partea din instalatie
sau subansamblul avut in vedere. Aceasta este impusa de faptul ca exista situatii in care procesul
de productie se realizeaza in mai multe agregate sau instalatii, formand un ansamblu unitar sub
forma unui agregat complex sau a unei linii tehnologice. Este posibil ca de la un agregat sa
rezulte unele forme secundare de energi, care pot fi utilizate mai departe in celelalte
subansamble ale sale, pt. realizarea aceluiasi produs finit.
Pt. a caracteriza o RES, atat dpdv calitativ (al nivelului termic), cat si cantitativ (al continutului
sau energetic), trebuie specificat si conturul de referinta. Pe masura ce acesta se extinde pe mai
multe subansamble ale aceluiasi agregat sau flux tehnologic, continutul sau de energie se
diminueaza (fie din cauza recuperarii pe parcurs a unei parti din energia continuta de ele, fie
datorita pierderilor in atmosfera determinate de transportul RES intre diversele subansamble).
2 Cauzele apartiei RES
Cauzele aparitiei RES sunt imperfectiunile de natura energetica ale proceselor care au loc in
conturul considerat. Cu cat este mai mare continutul de energie al RES, cu atat procesele din
conturul respectiv au loc cu randamente energetice mai scazute. Nivelul cantitativ al RES care
rezulta dintr-un proces este dpdv energetic un barometru al acestuia. Se impune ca procesele

tehnologice sa se desfasoare astfel incat cantitatile de RES rezultate (pierderile de energie) sa fie
cat mai mici.
Din acest punct de vedere, pierderile care apar in timpul desfasurarii unui proces sunt:
A.

datorate naturii procesului tehnologic si caracteristicilor tehnico constructive ale

agregatului

B.

datorate conditiilor momentane de desfasurare a procesului, de exploatare si intretinere a

agregatului in care au loc.

A-Pierderile de energie datorate naturii procesului tehnologic si caracteristicilor tehnico

constructive ale agregatului
Ele depind exclusiv de natura procesului care are loc si de modul de desfasurare a acestuia in
timp, conform conditiilor tehnologice. In cazul proceselor pirotehnologice temperatura de
desfasurare a acestora este determinata strict de proprietatile termodinamice ale produsului final:
temperatura de topire (pt. procesele de topire), temperatura de vaporizare (pt. procesele de
concentrare a solutiilor), temperatura de tratament termic impusa de natura acestuia, precum si
conditiile de presiune date si specificul mediului gazos din camera de lucru.
De ex. temp. de topire a otelului este 1535 C, dar in camera de ardere trebuie asigurata o temp.
de 1550 C. Deci gazele de ardere evacuate din cuptor au temp. ridicate.
Temperatura impusa de desfasurarea procesului tehnologic determina si alte pierderi termice ale
acestuia in mediul inconjurator, cu deseurile evacuate sub forma de zgura si, in anumite cazuri,
cu materialul scos din camera de lucru. Ori, toate aceste pierderi de caldura reprezinta RES, care
cresc odata cu marirea temperaturii de desfasurare a procesului tehnologic.
Un alt factor tehnic, care decide marimea RES rezultate, este tipul constructiv al agregatului
tehnologic utilizat pt. acelasi proces.
Procesele de schimb de caldura intre doua medii (agenti termici) impun ca temperatura medie a
mediului care cedeaza caldura sa fie cat mai mare decat a celui care se incalzeste. Cu cat aceasta
diferenta este mai mica, cu atat mediul incalzit preia maimulta caldura, dar creste suprafata de
schimb de caldura a aparatului respectiv, deci si costul acestuia.
De aceea, pt. un anumit tip de proces tehnologic cu schimb de caldura si un anumit tip de aparat
in care are loc acest proces, marimea diferentei medii de temperatura intre cei doi agenti termici
se stabileste pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare.
In plus, toate procesele de incalzire, topire, vaporizare, uscare etc. presupun schimbul de caldura
intre un agent termic de incalzire (gazele de ardere, aburul sau apa fierbinte, aerul sau alti agenti
termici) si produsele tehnologice care preiau caldura. De aceea, pt. o anumita temperatura de
desfasurare a procesului tehnologic, RES rezultate (sub forma de abur uzat sau condensat, apa
calda sau fierbinte, gaze fierbinti, aer cald etc.) vor avea un nivel termic dat de temperatura la

care are loc procesul si de diferenta dintre temperatura produselor tehnologice si cea a agentilor
termici.
Ca urmare, in cazul proceselor pirotehnice, datorita temperaturii ridicate impusa de desfasurarea
lor, RES reprezinta o pondere mare din cantitatea de energie consumata, ajungand la 35 60 %
sub forma de gaze fierbinti, 10 15 % sub forma de zgura si alte deseuri si 5 15 % sub forma de
caldura evacuata din camera de lucru prin racirea fortata a peretilor. Aceste pierderi cresc, atat in
valori relative, dar mai ales in valori absolute (sub forma cantitatii de energie termica continute)
odata cu marirea nivelului termic impus de desfasurarea procesului tehnologic.
Deci RES termice, rezultate din aceste procese, se pot reduce in limitele de rentabilitate
determinate de calculele tehnico-economice, in functie de natura si modul de desfasurare a
procesului tehnologic, precum si a tipului de agregat utilizat.
In concluzie, aceasta categorie de pierderi tehnologice nu pot fi evitate. Marimea lor, insa,
depinde de natura proceselor tehnologice, de conditiile impuse de desfasurarea lor si de
caracteristicile tehnice si constructive ale agregatelor in care au loc. Aceasta marime se poate
stabili (pt. fiecare tip de proces si agregat in parte) pe baza unor calculetehnico-economice de
optimizare. Alegerea ulterioara a acestei valori este o problema de optiune tehnologica, care
trebuie sa tina cont si de aspectele energetice. Influenta acestora in stabilirea solutiei tehnologice
adoptate este cu atat mai mare cu cat creste continutul de energie pe unitatea de produs (cu cat
produsul tehnologic este mai energo-intensiv).
B.

Pierderile de energie datorate conditiilor momentane de desfasurare a procesului de

exploatare si intretinere a agregatului tehnologic in care au loc

Aceste pierderi depind de conditiile concrete de desfasurare a procesului la momentul analizat:

calitatea materiei prime avute la dispozitie;
calitatea energiei utilizate;
starea tehnica a agregatului sau a subansamblelor care intra in conturul considerat;
modul de conducere (de exploatare) a procesului tehnologic.
Daca calitatea materiei prime si a energiei primare utilizate la un moment dat sunt diferite de cele
considerate in conditiile de proiectare a instalatiei, atunci pierderile de energie aferente, respectiv
cantitatea de RES se pot modifica considerabil.
La arderea combustibililor, calitatea momentana a acestora influenteaza decisiv procesul de
ardere si, implicit, pierderile de energie care il insotesc.
In procesul de consum de caldura sub forma de abur, in aparate tip schimbatoare de caldura,
modificarea parametrilor aburului utilizat ca agent incalzitor schimba sensibil tempratura si
debitul de condensat rezultat, adica modifica pierderile de caldura cu acesta.

Toate aceste pierderi si altele similare, in conditiile functionarii curente, nu pot fi influentate de
consumator, care este beneficiarul materiei prime, a combustibilului, a aburului etc. puse la
dispozitie la momentul respectiv de diversii furnizori. Dar el poate lua masuri adecvate de
exploatare si/sau eventuale modificari simple ale instalatiilor tehnologice care sa mareasca in
limitele tehnico-economice justificate cantitatea de energie utila din totalul celei consumate,
adica sa reduca pierderile de energie, adica RES.
Starea tehnica a agregatului tehnologic si modul conducere a procesuli care are loc in el sunt
elemente care depind direct de modul de intretinere curenta si exploatare a acestora. De exemplu,
daca in cazularderii combustibililor clasici, procesul de ardere este condus defectuos de
personalul de exploatare, atunci debitul de gaze de ardere evacuate din camera de lucru poate
creste sensibil, deci si continutul de substante combustibile inca nearse. Astfel, valoarea RES
creste, dar aceasta crestere s-a facut pe baza inrautatirii randamentului energetic al proceului de
ardere, deci si al procesului tehnologic.
La utilizarea aburului, functionarea defectuoasa a oalelor de condensat sau murdarirea
suprafetelor de schimb de caldura nu mai asigura condensarea integrala a aburului consumat. Din
aparatul consumator nu iese condensat, ci emulsie (amestec) de abur si condensat.
Pt. realizarea aceluiasi produs util este necesara cresterea consumului de abur si, deci de
combustibil, cu toate ca sub aspectul RES cantitatea si calitatea lor (prin debitul si temperatura
emulsiei apa-condensat evacuata din aparat) au crescut.
Un alt exemplu este starea proasta a agregatului datorita intretinerii curente si a exploatarii
neglijente, care poate conduce la cresterea diverselor pierderi, considerate drept RES.
Conducerea procesului tehnologic este foarte importanta pentru RES, in special incarcarea
corecta a agregatelor.
Reducerea acestor categorii de pierderi energetice se poate face, in general, prin masuri tehniocoorganizatorice insotite uneori de investitii si cheltuieli minore.
Tinand seama de toate categoriile de pierderi energetice care apar in timpul desfasurarii
proceselor tehnologice, rezulta ca se poate actiona, in mod curent, asupra celor care sunt
influentate de starea tehnicasi de modul de conducere (exploatare) a agregatelor tehnologice.
Celelalte categorii de RES depind de natura si modul de desfasurare a proceselor tehnologice,
precum si de caracteristicile tehnice si starea tehnica a agregatelor tehnologice. Reducerea
acestor categorii de RES (pierderi) se poate face pe baza unor calcule tehnico-economice, cere
de cele mai multe ori conduc la optiunea privind tehnologia sau tipul de agregat. Analiza
utilizariiRES trebuie facuta dupa ce s-au luat toate masurile de marire a randamentelor energetice
ale proceselor care au loc in conturul considerat.
3 Tipuri de RES
Continutul de energie al unei RES poate fi de forma:

1.

caldura sensibila a
diverselor fluide sau materiale caracterizata de diferenta intre temperatura acestora si
aceea a mediului ambiant;

2.

caldura
latenta dezvoltata la trecerea dintr-o stare de agregare in alta (prin condensarea vaporilor
sau solidificarea lichidelor);

3.

energie
chimica
potentiala dezvoltata prin arderea RES sau a unor componente ale lor, inclusiv aceea
dezvoltata prin reactii exoterme;

4.

energie
de
suprapresiune continuta de diversele fluide cu presiuni mai mari decat presiunea
atmosferica, caracterizata de diferenta intre presiunea la care rezulta RES din agregatele
tehnologice si presiunea atmosferica;

5.

energie
mecanica rezultata din procesele de franare sau de la bancurile de proba sub sarcina a
diverselor masini.

In functie de forma de energie utilizabila, RES pot fi:

1. RES combustibile care se pot prezenta sub forma de energie chimica continuta in purtatorii
de energie solizi, lichizi sau gazosi si care poate fi extrasa prin arderea acestora :
Gaze de ardere rezultate din procesele de oxidare, furnale, cocserie, convertizoare, cubilouri,
rafinarii, innobilarea carbunilor, minele de carbune, sonde; practic toti combustibilii organici
artificiali avand caracteristici si proprietati foarte apropiate de cele ale combustibililor
naturali
Lesii din industria celulozei si a hartiei, care prin continutul ridicat de lignina, dezvolta la
ardere cantitati insemnate de Q;
Deseuri lemnoase (cioturi, rumegus, surcele, zdrobitura etc.) care nu se mai justifica a fi
utilizate in scopuri de productie pt. obtinerea unor produse tehnologice;