Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Schimbtoare de cldur
Referat
Student:
Damian Iuliu-Octavian
Grupa: MA33
An: III
Schimbtoare de cldur
I. Introducere
Schimbtoarele de cldur reprezint aparate care au drept scop transferul de cldur de
la un fluid la altul n procese de nclzire, rcire, fierbere, condensare sau n alte procese termice
n care sunt prezente dou sau mai multe fluide cu temperaturi diferite.
Din punct de vedere funcional, numrul lor este foarte mare (ex.: prenclzitoare de ap
sau aer, rcitoare de ulei, distilatoare, vaporizatoare, condensatoare, radiatoare, etc.) ns
principiul de funcionare este acelai i anume transferul de cldur de la un fluid la altul prin
intermediul unui perete despritor.
Exist i schimbtoare de cldur fr perete despritor ntre fluide, ca de exemplu
turnurile de rcire, camerele de pulverizare etc., dar calculul este mai complicat dei principiul
de lucru este acelai.
Schematizat, un schimbtor de cldur const din dou compartimente separate de un
perete, prin fiecare circulnd cte un fluid. Prin peretele despritor are loc transferul cldurii de
la fluidul cald la cel rece. n timpul circulaiei fluidelor prin cele dou compartimente,
temperatura lor variaz, unul nclzindu-se cellalt rcindu-se. Temperaturile la intrarea n
schimbtorul de cldur se noteaz cu indice prim iar cele la ieire cu indice secund.
placa tubulara
t2', W2
manta
capac
t1"
t1'
W1
tevi
sicane
t2"
Fig. 1.1
O soluie constructiv deosebit este prezentat n fig. 1.2, unde prin montarea evilor de
aduciune n interiorul altor evi nchise la capt se dubleaz suprafaa de schimb de cldur, fr
ca gabaritul aparatului s creasc prea mult.
t2', W2
manta
placa
tubulara II
t1"
placa
tubulara I capac
t2"
t1', W1
tevi exterioare
tevi interioare
Fig. 1.2
2.Dup felul n care se desfoar procesul n timp, pot exista schimbtoare cu
aciune continu (fig. 2.1 b, c) , la care schimbul de cldur se realizeaz la un regim termic
permanent (sau stabilizat), i aparate cu aciune discontinu (fig. 2.1 a) la care transferul de
cldur are loc intermitent (aparate acumulatoare, n care cldura este nmagazinat cnd este
disponibil i livrat apoi la cerere) sau periodic (la aparatele regeneratoare care presupun
trecerea succesiv a agenilor prin aparat).
a)
Fluid cald
Fluid rece
b)
t2'
t1"
t1"
t1'
t1'
t2"
umplutura
c)
t1'
t1"
t2'
t1'
t2"
Fig. 2.1
t2"
Fig. 4.1
Fig. 4.2
Fig. 4.3
5. Dupa modului n care curg cele dou fluide prin schimbtor exist schimbtoare
a) cu curgere paralel n echicurent;
b) cu curgere paralel n contracurent;
c) cu curgere ncruciat;
d) cu curgere mixt.
Fig. 5.1
Q1 Q2 Q p
Q2
r
(1.1)
-
Q k S S tmed kl L tmed
(1.2)
n care:
Q1 G1c p1 t1 't1" G1 i1 'i1" W1 t1 't1" W1t1
(1.3)
Q2 G2 c p 2 t 2 "t 2 ' G2 i2 "i2 ' W2 t 2 "t2 ' W2t2
(1.4)
W1 G1c p1 ; W2 G2 c p 2
(1.5)
(1.6)
n fig. 2.1 se prezint principalele mrimi care apar n calculul termic al schimbtoarelor
de cldur de suprafa.
t"
2
i"
2
G1 c p1
t'
1
i'
1
S(L)
r
G2
c p2
.
Q
k s (k L)
t"
1
i"
1
t'2
i'2
Fig. 2.1
n relaiile 1.1 1.6 i n fig. 1.11 s-au folosit urmtoarele notaii:
Q1 Q2 - fluxul de cldur cedat de agentul cald, respectiv primit de agentul rece, n W
Rsd1 Rsd 2
Rsd Rs
k s 1 2
ks 0
(1.7)
n care:
1
1 1
; Rsd Rsd1 Rsd 2
k s 0 1 2
(1.8)
n formulele 1.7 i 1.8 s-au notat n plus:
ln e
sdi sde
Rl
kl d i i 2 d i d e e d i d e kl 0 d i d e
(1.9)
unde desigur:
1
1
1
d
1
ln e
kl 0 d i i 2 d i d e e
(1.10)
Pentru aparatele tubulare la care suprafaa de schimb de cldur se exprim, de regul, ca
suprafa exterioar a evilor, coeficientul global de schimb de cldur raportat la aceast
suprafa va fi
1
d
d
d
1 d e Rsdi
1 d e Rsdi
e e ln e
Rsde
Rsde Rs
k s d i i 2 d i e
di
ks0
di
(1.11)
1
d
d
d
1
dR
e e ln e
; Rsd e sdi Rsde
k s 0 d i i 2 d i e
di
(1.12)
iar notaiile utilizate suplimentar n aceste relaii sunt:
kl0 coeficientul global de schimb de cldur al aparatului curat, fr depuneri, raportat la
lungimea evilor, , n W/(mK)
i, e coeficientul de schimb de cldur prin convecie ntre agentul termic i peretele
interior, respectiv exterior al evilor, n W/(m2K)
pentru temperaturi date ale agenilor termici, deci pentru valori fixate ale parametrilor
P i R, eficiena schemei de curgere scade n urmtoarea ordine: contracurent, la care
coeficientul F = 1, curent mixt, curent ncruciat, echicurent.
- Pentru toate schimbtoarele de cldur cu schimbarea strii de agregare se poate
considera F = 1, deci tmed este de fapt cea calculat pentru contracurent.
Metoda factorului de corecie F este util n calculul de proiectare, dar este dificil de
aplicat n calculele de verificare sau de analiz a performanelor unui schimbtor a crui
suprafa de schimb de cldur este dat, adic se cunoate, iar necunoscutele sunt temperaturile
de intrare sau cele de ieire. Metoda factorului de corecie F va duce n aceste cazuri la calcule
iterative.
Mai trebuie s menionm c la deducerea relaiilor de calcul pentru diferena medie
logaritmic de temperatur i la stabilirea metodei factorului de corecie, am considerat ca
ipotez simplificatoare faptul c ks este constant pe ntregul aparat. n realitate acest lucru nu este
adevrat, deoarece odat cu variaia temperaturilor agenilor termici se modific i proprietile
fizice ale acestora i ca atare mrimile 1, 2 i . Variaia lui ks este afectat n special de
modificarea cu temperatura a vscozitii fluidelor.
Pentru utilizarea relaiei 1.2 este totui necesar stabilirea unui coeficient k s constant,
adic o mrime medie a acestuia pentru intregul aparat. Acest lucru se obine determinnd
valoarea lui ks corespunztoare unor temperaturi medii ale agentului cald t 1 i agentului rece t2, la
care se evalueaz proprietile fizice ale acestora. Pentru toate aparatele, idiferent de schema de
curgere, temperaturile medii t1 i t2 se pot stabili cu urmtoarele relaii aproximative:
- Dac t1 < t2, adic rcirea agentului cald este mai mic dect nclzirea agentului
rece:
t ' t "
t1 1 1 t 2 t1 tmed
2
(1.17)
Dac t2 < t1, adic rcirea agentului cald este mai mare dect nclzirea agentului
rece:
t ' t"
t 2 2 2 t1 t 2 t med
2
(1.18)
1 1 1 2 2 2
Qmax Wmin t '1 t '2 Wmin t '1 t '2
(1.19)
unde Wmin reprezint capacitatea termic minim ditre W1 i W2.
n aparatul n contracurent cu suprafaa de schimb de cldur infinit, fr pierderi de
cldur n mediul ambiant este evident c dac W 2 < W1, temperatura de ieire a fluidului rece
egaleaz temperatura de intrare a fluidului cald, iar dac W 1 < W2, temperatura de ieire a
fluidului cald egaleaz temperatura de intrare a fluidului rece. n ambele cazuri aparatul cu
suprafa de schimb de cldur infinit are eficiena termic = 1. Astfel eficiena termic
efectueaz comparaia ntre sarcina termic real i cea maxim, limitat de principiul al doilea
al termodinamicii.
Sarcina termic maxim posibil corespunde astfel cazului limit n care, pentru
respectarea ecuaiei bilanului termic al aparatului, conform creia energia termic cedat de un
fluid este egal cu cea primit de cellalt fluid, agentul termic cu capacitatea termic minim
Wmin = (Gcp)min efectueaz variaia maxim de temperatur disponibil n aparat i anume aceea
egal cu diferena temperaturilor de intrare a fluidului cald i rece tmax = t1 t2, adic:
Qmax Gc p min t max Wmin t '1 t '2
(1.20)
Sarcina termic real a aparatului se calculeaz cu ajutorul eficienei termice din rel.
1.19:
care reprezint relaia de baz pentru aceast metod. Sarcina termic Q este determinat n
funcie de diferena temperaturilor fluidelor la intrarea n aparat i este o relaie care nlocuiete
relaia 1.14 de la metoda anterioar a coeficientului de corecie F, unde erau necesare i
temperaturile de ieire ale fluidelor.
n continuare, pentru fiecare tip de aparat (contracurent, echicurent, curent ncruciat sau
mixt) se poate deduce cte o relaie care exprim eficiena termic a aparatului respectiv n
funcie de mrimile NTCmax i (Wmin/Wmax).
(1.23)
iar diferena de temperatur la intrarea n aparat este n consecin:
t" t '
1
t '1 t"2 t '2 2 2 t"2 1 t"2 t '2
(1.24)
Diferena de temperatur la ieirea din aparat se obine prin rezolvarea ecuaiei bilanului
termic (ultimele dou egaliti din 1.21) n funcie de t1 i vom avea succesiv:
W
W
t"1 t '1 2 t"2 t '2 t '1 min t"2 t '2
W1
Wmax
(1.25)
t"1 t '2 t '1 t '2
Wmin
t"2 t '2
Wmax
(1.26)
iar dac inem seama de 1.23 vom obine:
t"1 t '2
Wmax
Wmax
t"2 t '2
kS
W
Wmax
ln
s 1 min
1
Wmin
Wmax
1
(1.27)
(1.28)
iar n final obinem expresia de calcul pentru eficiena termic a aparatului n contracurent:
W
1 exp NTCmax 1 min
Wmax
W
W
1 min exp NTCmax 1 min
Wmax
Wmax
(1.29)
W
1 exp NTCmax 1 min
Wmax
W
1 min
Wmax
(1.31)
Pentru schema de curgere n curent ncruciat cu ambele fluide neamestecate vom ajunge
la expresia:
Wmin
n 1
exp NTCmax
Wmax
1 exp
Wmin
n
Wmax
(1.32)
in care am notat:
0.22
n NTCmax
(1.33)
n relaiile 1.29 1.32 am utilizat mrimea NTC, adic numrul de uniti de transfer de
cldur care se definete pentru un fluid prin relaia:
NTC
k s S t 't"
W
t med
(1.34)
pentru toate schemele de curgere eficiena termic minim se obine n cazul limit
(Wmin/Wmax) = 1. n acest caz aparatul n contracurent are eficiena maxim dintre
toate schemele de curgere, iar cel n echicurent cea minim, ele avnd expresiile din
formulele urmtoare:
NTCmax
pt. cc.
1 NTCmax
(1.36)
1 exp 2 NTCmax
2
pt. ec
(1.37)
t med
1
f P, R,
, schema de curgere
t '1 t '2
NTC2
(1.39)
Relaia 1.39 se poate transpune, pentru fiecare schem de curgere n parte, pe un grafic.
Pentru un aparat dat, regimurile de funcionare sunt date de dreptele (W 2/ksS) care trec prin
origine. Din diagram se poate scoate tmed, dac se cunosc celelate mrimi n grupe de cte dou
: R i P, R i NTC2 sau P i NTC2. Putem utiliza diagrama i pornind de la tmed cunoscut i cu
ajutorul lui R sau P s-l determinm pe NTC 2. De aceea aceast diagram se poate utiliza i la
dimensionare i la verificare.
In figura 1.3 este prezentata o teava cu nervuri in forma de ace. Acestea se utilizeaza in special la
constructia condensatoarelor. Exteriorul tevilor se aseamana cu o
perie metlica, ceea ce asigura o suprafata si o intensitate a transferului
termic, foarte ridicate. Aceste tipuri de tevi sunt eficiente in primul
rand pentru transferul caldurii in medii gazoase si in particular in aer.
ralizeaza astfel incat in urma deformarii tevilor, acestea sa se fixeze in canalele prevazute in
gaurile de fixare.
4.Capacele
Capacele au rolul de a realiza circulatia agentului din interiorul tevilor. Sicanele montate
pe capace asigura numarul de drumuri prin interiorul tevilor, astfel incat sa se realizeze vitezele
de curgere dorite. Tot pe capace sunt montate racordurile de intrare/iesire pentru agentul care
curge prin tevi. De obicei numarul de treceri este par, pentru ca racordurile sa fie montate pe un
singur capac. La aparatele de dimensiuni mari, capacele sunt demontabile pentru a permite
curatarea interioara a tevilor, iar fixarea capacelor se realizeaza prin suruburi pe flansele
prevazute in acest scop la exteriorul placilor tubulare. Capacele se realizeaza prin turnare, cel
mai adesea din fonta.
In figura 1.2. este prezentata schema de curgere a agentilor de lucru intr-un schimbator de
caldura cu placi.
Materialele din care se realizeaza placile depind de natura agentilor de lucru, iar cele mai
utilizate sunt:
- oteluri inoxidabile;
- aliaje de aluminiu;
- aliaje de titan;
- aliaje cupru-nichel
Fig. 1.2. Schema de curgere in schimbatoarele caldura cu placi
Grosimea placilor poate sa varieze intre 0,61,1 mm, sau chiar mai mult.
Pentru garnituri se pot utiliza de asemenea mai multe materiale in functie de temperaturile de
lucru:
- nitril (tmax = 110 C );
- butil (tmax = 135 C);
- etilen-propilen (tmax = 155 C);
- Viton (tmax = 190 C);
Domeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa varieze intre 50+190 C.
Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 1620 bar, iar diferenta
maxima dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 912 bar si in mod exceptional la
20 bar.
2.Schimbatoarele cu placi sudate au placile asamblate nedemontabil prin sudare.
Din aceasta categorie fac
parte:
a) placile dulapurilor de congelare,
realizate din profile de aluminiu
sudate, pentru a forma platanele pe
care se pastreaza produse si
canalele de curgere pentru agentul
frigorific care vaporizeaza;
b)schimbatoarele de caldura realizate din placi ambutisate si sudate ca in figura 1.3, pentru a se
asigura rezistenta mecanica si curgerea agentilor, de regula in contracurent.
Presiunile nominale maxime pot sa ajunga pana la 3040 bar, iar domeniul de temperaturi
intre care pot sa lucreze este de 200+200 C.
presiune.Setul de plci poate fi i o combinaie a acestor dou tipuri. Dac una din dou plci
este o plac H, iar plcile L sunt intercalate din dou n dou,combinatia este de tipul M.
Aceste schimbtoarele sunt realizate din plci presate i brazate, ntre care se realizeaz
canalele de circulaie a fluidului. Turbulena mare i circulaia n contracurent asigur eficiena
transferului de cldur. Scopul schimbtorului de cldur este
transmiterea cldurii de la circuitul primar la cel secundar prin intermediul unor plci i
mpiedicarea amestecului fluidelor din cele dou circuite. Alegerea schimbtorului de cldur
depinde de sarcina termic, de temperaturile necesare i de pierderile de presiune permise.
Schimbtoarele de cldur cu 2 treceri, cele mai des utilizate, trebuie alese pentru
prepararea apei calde menajere. Schimbtoarele de cldur cu 2 treceri vor rci frecvent apa din
sistemul de termoficare sub 25 C. Aceast capacitate poate fi atins prin utilizarea unei mari
diferene de temperatur, unui volum mai redus de ap, precum i cu un schimbtor de cldur cu
o suprafa optim de transfer al caldurii, asa cum se vede in figura 1.7.
4.Schimbatoarele de caldura cu placi avand circuite imprimate sunt realizate din placi
metalice plane, avand gravate pe suprafata circuite fine (cca. 1 mm), prin metode chimice.
Placile sunt asamblate in blocuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si sudare sub
presiune. Canalele sunt legate la doua perechi de colectoare, pentru a forma doua circuite
separate. Din aceste placi se pot realiza condensatoare si vaporizatoare foarte compacte.
In prezent aceste tipuri de aparate sunt in curs de perfectionare in special in Australia si
Marea Britanie.
Pri componente:
-
robinet de golire
Exista o mare varietate de diametre pentru care sunt produse aceste tevi, dar in general,
pentru schimbatoarele de caldura se prefera tevi cu diametre cat mai mici, care asigura un
transfer termic mai intens si constructii mai compacte, dar se vor avea in vedere si aspectele
legate de pierderile de presiune si de colmatare.Utilizarea intensa in ultimii ani a freonilor,
caracterizati prin coeficienti de transfer termic mai redusi, a dus intre altele si la producerea de
schimbatoare multitubulare, dar nu numai, in care se utilizeaza tevi speciale pentru imbunatatirea
conditiilor de transfer termic.
In constructie clasica un astfel de aparat este construit dintr-un fascicol de tevi, fixat la capete in
orificiile a doua discuri metalice, denumite placi tubulare dupa cum se vede in Figura 2.2.
spatiu intre manta si exteriorul tevilor, denumit spatiulintertubular. Spatiul tubular este inchis de
doua capace prevazute, fiecare, cu cate unracord. Spatiul dintre placile tubulare si capace
formeaza camera de distributie, respective camera de colectare a fluidului care circula prin tevi.
Dispunere tevilor pe placa tubulara se poate face pe hexagoane sau cercuri concentric.
Fixarea tevilor in placa tubulara se realizeaza prin mandrinare sau prin sudare.Placile
tubulare se fixeaza de manta prin prindere cu suruburi intre doua flanse sau prin sudarea lor
directa pe manta .
Principalele dimensiuni tehnologice ale unui schimbator de caldura multitubular sunt
diametrul si inaltimea (lungimea). Diametrul schimbatorului, D, depinde de numarul de tevi iar
inaltimea sau lungimea sa depinde de lungimea tevilor, l. Se constata ca apar trei marimi
necunoscute:numarul de tevi, diametrul si lungimea tevilor. Doua dintre aceste marimi se adopta
iar cea de-a treia se poate calculeaza.Diametrul tevilor se adopta in functie de fluidul care trece
prin tevi. Daca prin tevi circula un lichid se recomanda ca diametrul interior al tevilor sa fie
cuprins intre 15-30 mm iar daca prin tevi circula un gaz sau vapori se adopta diametrul in jur de
50 mm. Cea de-a doua marime care se adopta depinde de modul incare se realizeaza schimbul de
caldura intre fluidele care circula prin schimbator. Din acest punct de vedere exista doua situatii
distincte:
- cand cel putin unul dintre fluide nu isi modifica starea de agregare in schimbator;
- cand ambele fluide isi modifica starea de agregare in schimbator.
Diametrul schimbatorului se determina in functie de numarul de tevi, de pasul, t,(distanta
dintre doua tevi adiacente) si de modul de amplasare al tevilor pe placa tubulara(hexagoane sau
cercuri concentrice). Daca hexagonul sau cercul exterior nu este complet,determinarea
diametrului se face grafic. Pentru schimbatoarele la care toate hexagoanele sau cercurile sunt
complete, diametrul se poate determina prin calcul. Lungimea tevilor schimbatoarelor
multitubulare nu trebuie sa depaseasca 6 m. Daca lungimea tevilor care rezulta din calcule este
mai mare, se folosesc diferite variante constructive de schimbatoare cu tevi. O astfel de varianta
este si schimbatorul de caldura cu mai multe mersuri. In acest schimbator fluidul care circula
prin tevi parcurge spatiul tubular de mai multe ori, intr-un sens si in sensul opus. Dirijarea
fluidului printr-o fractiune din
numarul total al tevilor se face
cu
ajutorul
unor
pereti
despartitori etansi din capacele
schimbatorului.
In figura 2.3 este
prezentat un schimbator cu
patru mersuri.
Figura 2.3 Schimbator de
caldura cu patru mersuri
ntr-o societate intr-o continua evoluie i orientare spre eficien energetic din ce in ce
mai ridicata n toate domeniile, putem observa ca un rol important n funcionarea tehnologiilor
de acest tip l ocupa schimbatoarele de cldur, prin intermediul acestora realizndu-se
recuperarea cldurii din diferite procese i reutilizarea ei n altele, astfel obinndu-se economii
de energie.
Bibliografie:
1. Comportamentul termic al sistemelor si echipamentelor termice, Florin
Iordache;
2. Carte tehnica SCP Zimlet;
3. Carte tehnica Danfoss - schimbatoare de caldura in placi;
4. www.danfoss.ro
5. www.viessmann.ro