Universitatea : Petrol si Gaze Ploieti

Facultatea : Tehnologia Petrolului si Petrochimie

Specializarea : Informatica Industriala
Catedra : Inginerie Chimica si Petrochimica
Disciplina : Procese transfer caldura
PROIECT
PROCESE TRANSFER
CALDURA
-Ploiesti 2008-
Catedra : Inginerie Chimica si Petrochimica
DIMENSIONAREA UNUI SCHIMBATOR
DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR
IN MANTA
Coordonator Student
Sef lucrari : Loredana Dobre
-Ploiesti 2008-
CUPRINS
Capitolul 1.Generalitati privind schimbatoarele de caldura
Capitolul 2.Schimbator de caldura cu fascicul tubular in manta
Capitolul 3............................................................ Tema proiect
Capitolul 4Dimensionarea schimbatorului de caldura
Bibliografie
1. Dumitru Dobrinescu - Echipamente de transfer termic si
utilaje specifice.
2. G. Suciu, C. Tunescu - Ingineria prelucrarii hidrocarburilor
vol 1
Date de proiectare
Rezultate
% 10
12 , 43
068 , 19
5 , 25326
95 , 29434
279
5310
437 , 934
254 ) (
250
109
4178
2050
10 195 , 1
110
864 , 0
0
) (
) (
2
0 2
0
0 2
0 2
) (
2
) (
0
0
6
2
15
15

S
C
s
Kg
m
R
R
C m
W
k
C m
W
C m
W
C m
W
recalc k
C m
W
k
m A
C kg
j
C
C kg
j
C
W Q
m A
d
t
r
petrol e
apa e
o
ed
r
c
d
pres d
recalc e
pr
pc
e

mm S
m D
mm
K
d
C t
C t
s kg h t m
C t
C t
i
c
c
c
r
r
32
7 , 0
25 d
are caracteriz de factorul 11
petrolier produsului a relativa densitatea 860 , 0
iesire la petrolier produsului a temperatur 50
intrare la petrolier produsului a temperatur 120
petrolier produsului al masic debitul / 33 , 8 / 30
iesire la apei a temperatur 40
intrare la apei a temperatur 25
e
20
4
0
2
0
1
0
2
0
1
diametru exterior tub
diametru interior manta
pas
Capitolul 1 - Generalitati privind schimbatoarele de caldura
Schimbatorul de caldura este un sistem tehnic constituit din
elemente rigide in care are loc transferul caldurii de la un fluid cu o
temperatura mai ridicata (agent termic primar), catre un fluid cu o
temp mai coborata (agent termic secundar), in procese de
incalzire, racire, condensare, vaporizare sau procese termice
complexe.
In procesul de schimb de caldura iau parte 2 agenti : un
agent cald care cedeaza caldura, si un agent rece care primeste
caldura.
Industria petrochimica utilizeaza o gama variata de schimb
de caldura, dar marea lor majoritate sunt aparate avand delimitate
doua spatii pentru circulatia separata a celor 2 agenti in care are
loc schimbul de caldura.
Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate realiza din
mai multe puncte de vedere dintre care 3 fiind mai importante :
1. Clasificarea dupa procesul principal de transfer de caldura
avem numeroase clase de aparate : preincalzitoare, racitoare,
condensatoare refierbatoare, recuperatoare si regeneratoare.
2. Clasificare dupa modul de contactare al fluidelor putem
avea 3 clase de aparate:
- Schimbatoare cu contact indirect sau de suprafata : aparate
la care cei 2 agenti nu vin in contact direct ei fiind despartiti de o
suprafata de schimb de caldura cu care vin in contact permanent
sau periodic
Daca cele 2 fluide vin in contact permanent cu supraf de
schimb de caldura, fluxul termic prin aceasta fiind unidirectional,
avem shimbator de caldura de tip recuperativ.
Acest tip de aparat este cel mai raspandit putand fii realizat
in numeroase variante constructive.
Daca agentii termici vin in contact alternativ cu suprafata de
transfer de caldura, fluxul termic schimbandu-si periodic directia
avem schimbator de caldura de tip regenerativ. Aparatele
regenerative pot fi realizate cu suprafata fixa sau rotativa.
- Schimbatoare cu contact direct : aparate la care agentii
termici nu mai sunt separati de o suprafata amestecandu-se unul
cu celalalt.
Aceste pot fi :
- aparate fara umplutura : transefrul de caldura se realizeaza la
suprafata fluidului pulverizat in picaturi fine sau care curge suvite.
(figura 1)
- aparate cu umplutura : transeferul trermic apare la suprafata unei
pelicule formate pe umplutura schimbatorului (figura 2)
Figura 1 Figura 2
- Schimbatoare de caldura cu fluid intermediar stationar : sunt de
conceptie mai recenta, se utilizeaza in cazuri practice
caracteristice si prezinta unele avantaje specifice. Ele se
caracterizeaza prin faptul ca transferul de caldura de la fluidul cald
la fluidul rece, care sunt in curgere continua prin fierbator, este
mijlocit de un fluid intermediar stationat in aparat.
3. Dupa tipul constructiv al aparatului avem :
- schimbator de caldura cu schimbator de caldura in manta;
- schimbator tub in tub prezinta avantajul de a lucra in
contracurent, dar sunt voluminoase si grele, in raport cu aria de
transfer. De obicei se rwalizeaza baterii din astfel de elemente,
plasate in serie, in paralel sau mixt.
Figura 3
- racitoare cu serpentina scufundata : constau intr-o cada
prevazuta cu deversor, prin care circula apa de racire si in care se
afla scufundata serpentina prin care curge fluidul cald.
Figura 4

- schimbatoare de caldura cu placi : lucreaza cu presiuni
relativ mici pentru ambele fluide si au inceput sa fie utilizate si in
industria petrochimica, ele fiind usoare si cu gabarit mic in raport
cu aria de transfer.
Figura 5
- racitoare si condensatore cu aer constau intr-un fascicul de
tuburi prevazute la exterior cu aripioare transversale circulare,
peste care circula impins de ventilatoare aerul atmosferic.
- racitoare si condensatoare prin contact direct : constau in
coloane de contractoarein contracurent, cu sau fara umplutura,
pentru doua fluide nemiscibile (gaz lichid sau lichid-lichid).

Capitolul 2 Schimbator de caldura cu fascicul tubular in
manta

Schimbatoarele de caldura cu fasicul tubular in manta sunt
cele mai utilizate tipuri de schimbatoare. Acestea prezinta o arie
specifica de transfer de caldura relativ mare si un consum specific
de metal relativ redus. Se compun dintr-o manta cilindrica
prevazuta la extremitati cu flanse, doua capace prevazute cu
flanse spre interior, doua palci tubulare care se fixeaza intre
flansele mantalei si a capacelor.
Schimbatorul este rigid pentru ca nu permite o dilatare sau
contractare independenta a tuburilor.
Racordurile pentru fluidul care circula in tuburi (fluid ce
circula in paralel prin toate tuburile intr-un singur sens) se afla la
capace. Mantaua contine tot doua racorduri fluidul corespunzator
circuland longitudional prin spatiul intertubular, in contracurent cu
fluidul din tuburi. In partea suprrioara a schimbatorului, atat la
manta cat si la capace, exista dopuri cu filet pentru evacuarea
initiala a aerului.
La o condensare vaporii intra in partea superioara, iar condensul
este evacuat la poartea inferioara. Pentru fluidele fara
transformare de faza, intrarea poate fi jos sau sus iar iesire fie pe
partea opusa fie pe aceeasi parte. Cresterea coeficientului de
convectie in interiorul tuburilor se poate obtine prin cresterea
vitezei fluidului. Pentru aceasta se introduc in camerele de
distributie, sicane, pentru a obtine doua sau mai multe treceri prin
tuburi.
Pentru cresterea vitezei fluidului din manta putrem utiliza atat
sicane longitudionale cat si sicane transversale segment de
cerc. Sicanele segment de cerc lasa libere ferestre orizontale,
alternativ sus si jos. Pentru a reduce socurile datorate intrarii
fluidului in manta se utilizeaza o placa deflectoare.
In figura 6 este prezentata schema unui schimbator de
caldura cu fascicul tubular in manta
Figura 6
1-Flansa plata a camerei de distributie 8- Stut intrare agent 2
2-Camera de distributie 9-Perete separator
3-Manta exterioara schimbator 10-Stut intrare agent
4-Compensatoare de dilatatie 11-Stut iesire agent
5- Manometru presiune manta 12-Suporti de rezemare
6-Camera de intoarcere 13-Fundatie
7- Manom. presiune manta 14-Sicane
15-Sist. tehn. de conducte
Capitolul 3 Tema proiect
Intr-un schimbator de caldura se raceste un debit de produs
petrolier : m
c
= 30t\h de la temperatura de 120 grade C pana la
temperatura de 50 grade C. Racirea se face cu apa, avand
temperatura la intrare in schimbator de 25 grade C iar la iesire de
40 grade C. Sa se dimensioneze schimbatorul de caldura stiind ca
densitatea relativa a produsului petrolier
20
4
d
= 0,860 si factorul de
caracterizare K = 11.
Debitele celor doua fluide fiind relativ mari, alegem un
schimbator de caldura de tip tubular cu suprafata de racire formata
dintr-un fascicul de tevi montat in interirorul unei mantale cilindrice.
La acest tip de aparat, prin interiorul tevilor se dirijeaza
fluidul care contine o cantitate mai mare de impuritati pentru a se
asigura o curatire mai usoara a depunerilor care se formeaza pe
tevi. Daca posibilitatea de fornare a depunerilor este aceeasi
pentru ambele fluide si posibilitatea de curatire nu mai constituie
un criteriu, se prefera sa se dirijeze prin intermediul tevilor, fluidul
al carui debit e mai mic (sectiunea din interiorul tevilor este mai
mica decat sectiunea de curgere dintre tevi si manta).
Fluidul rece circula prin interiroul tevilor in doua treceri iar
fluidul cald printre tevi paralel cu axul acestora.
Capitolul 4 Dimensionarea schimbatorului de caldura
Etape :
1. Bilantul termic pe aparatul de schimb de caldura
p c
Q Q
Calculam densitatea
15
15
d
in functie de
20
4
d
.
864 , 0 00806 , 0 860 , 0 9952 , 0
00806 , 0 9952 , 0
15
15
20
4
15
15
+
+
d
d d
Temperatura medie pentru :
- produsul petrolier :
C
t t
t
c c
c
0 2 1
85
2
50 120
2

+

- pentru apa :
C
t t
t
r r
r
0 2 1
5 , 32
2
40 25
2

+

Calculam caldura specifica pentru :

- produsul petrolier :
C kg
j
c
K t d d c
pc
pc
0
15
15
15
15
2050
) 3544 , 0 11 0538 , 0 ( ] 85 ) 864 , 0 002308 , 0 006148 , 0 ( ) 864 , 0 332 , 1 964 , 2 [(
) 3544 , 0 0538 , 0 ( ] ) 002308 , 0 006148 , 0 ( ) 332 , 1 964 , 2 [(

+ +
+ +
- pentru apa :
C kg
j
c
pr
0
4178

Calculam fluxul termic pentru produsul petrolier :

W Q
t c m Q
c
c
pc
c c
6
10 195 , 1 ) 50 120 ( 2050 33 , 8

Din ecuatia de bilant termic rezulta debitul masic de apa :
s
Kg
C
C kg
j
s
j
c
Q
m
t c m Q Q
tr pr
c
r
r pr r p c
068 , 19
15 4178
10 195 , 1
0
0
6

2. Stabilirea geometriei schimbatorului de caldura
Calculam diferenta medie de temperatura dintre fluide unde :
t
r2
t
c1
t
r1
t
c2
C t t t
C t t t
r c m
r c M
0
1 2
0
2 1
25 25 50
80 40 120


C t
0
12 , 43
28 , 5 ln
58 , 71
44 , 33
58 , 176
ln
58 , 71
58 , 71 25 80
58 , 71 25 80
ln
58 , 71

+
+ +

Presupunem coeficientul global de transfer de cadura
C m
W
k
d
0 2
250

Aria de transfer de caldura necesara :

58 , 71 70 15
ln
2 2 2 2
+ +
+
+ +

c r
m M
m M
t t M
M t t
M t t
M
t
t e e
d
e
n L d A
m
t k
Q
A

2
6
110
12 , 43 250
10 195 , 1
Presupunem L = 5m
280
5 025 , 0 14 , 3
110

L d
A
n
e
e
t

tuburi
Din tabelul 3.9 (pag. 179 - D.Dobrinescu) alegem schimbatorul de
caldura cu
276
t
n
tuburi si
m D
i
7 , 0
.
Recalcularea ariei si coeficientul global
C m
W
t A
Q
k
m L d n A
e
d
e t e
0 2
6
2
254
12 , 43 109
10 195 , 1
109 5 025 , 0 14 , 3 276

Calcularea vitezei pentru:
- produsul petrolier:
s
m
s
m
c c
c
c
681 , 0
015 , 0 28 , 815
33 , 8

- apa:
s
m
m
m
kg
s
kg
n
n d
m
p
t i
r
r
r
886 . 0
4
276
4
0004 . 0
993
068 . 19
4
2
3
2

3. Verificare coeficientului global de transfer de caldura

3.1 Calculam coeficientului partial de caldura pentru fluidul din
interiorul tuburilor (
r

).
La temperatura C t
r
0
5 , 32 prin interpolare gasim urmatoarele valori
pentru apa:
s m
kg
C m
W
C kg
j
c
m
kg
r
r
pr
r

4
0
0
3
10 936 , 6
615 , 0
4178
993

95 , 29434
10 936 , 6
993 028 , 1 02 , 0
4

r
r r i
e
d
R

59 , 4
63 . 0
10 936 , 6 4178
4

r
r pr
r
c
P

5000 >
e
R

8 , 0
027 , 0


n
c
586 , 168 59 , 4 95 , 29434 027 , 0
3 / 1 8 , 0

u
N
C m
W
d
N
i
u
r
0 2
5310
02 , 0
63 , 0 586 , 168

3.2 Calculam coeficientul de transfer de caldura pentru fluidul din

exteriorul tuburilor
( )
c

.
Densitatea produsului petrolier:
1
]
1

2 20
4
20
4
20
4
3
) ( 5965 6340 2290
20
1 10
d d
t
d
c
c

1
]
1

2
20
4
3
) 860 , 0 ( 5965 86 , 0 6340 2290
20 85
1 10 d
c

3
3
28 , 815
4411 5452 2290
65
1 860 , 0 10
m
kg
c

1
]
1

+

Calculam conductivitatea termica
15
15
5
10 33 , 6 1172 , 0
d
t
c

864 , 0
85 10 33 , 6 1172 , 0
5

C m
W
c
0
129 , 0
864 , 0
0053 , 0 1172 , 0

Calculam vascozitatea fractiunilor petroliere
273
6
525 , 0 15
15
10
263 , 29
) (
766 , 101
+

1
]
1

c
t
x
c
e
x
k
d k

45 , 1377
22799 , 7
3
) ( 0029254 , 0 717 , 4
15
15

+
e e x
d k
358
45 , 1377
6
525 , 0
45 , 1377
11 10
263 , 29
) 864 , 0 11 (
766 , 101
e
c

1
]
1

s
m
c
2
6
6
10 726 , 0 852 , 46
45 , 1377
11 10
943 , 1

s m
kg
c c c

6 6
10 89 , 591 10 726 , 0 28 , 815
40 , 9
129 , 0
10 89 , 591 2050
6

c
c
P
c pc
r

u
t
ech
P
A
d

4
2
2
2
2
2
000533 , 0
4
025 , 0
032 , 0
4
m
d
S A
e
t

m d L P
e cerc u
07854 , 0
m d
ech
027 , 0
07854 , 0
000533 , 0 4

( )
S
D
d S x S
i
e c

Presupunem distanta dintre sicane
mm x 100
( )
2
015 , 0
032 , 0
7 , 0
025 , 0 032 , 0 1 , 0 m S
c

5 , 25326
10 89 , 591
28 , 815 681 , 0 027 , 0
6

c
c c ech
e
d
R

5000 >
e
R

55 , 0
351 , 0


n
c
578 , 195 4 , 9 5 , 25326 351 , 0 4 , 9 5 , 25326 351 , 0
1 ;
3 / 1 55 , 0 3 / 1 55 , 0
14 , 0 14 , 0
3 / 1

,
_

,
_

u
p p
r
n
e u
N
P R c N

C m
W
d
N
ech
c u
c
0
437 , 934
027 , 0
129 , 0 578 . 195

Calculul coeficientului global de transfer

C m
W
W
C m
R
W
C m
R
R
d
d d
d
d
R
d
d
k
o
di
de
c
de
e
e e
i
e
di
i
e
r
ed

+ + + +

45
00088 , 0
00035 , 0
1
ln
2
1
1
0
0 2
0 2
0

C m
W
k
o
ed

+ +

+ +

2
279
437 , 934
1
00035 , 0
02 , 0
025 , 0
ln
45 2
025 , 0
02 , 0
025 , 0
00088 , 0
02 , 0
025 , 0
5310
1
1
4. Verificarea supradimensionarii
2
6
99
12 . 43 279
10 195 . 1
m
k
Q
A
t ed
eNec

% 10 100
99
99 109
Re

eNec
eNec c e
A
A A
S