PROCES TRANSFER DE CLDUR

CHILARI TUDOR
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI
TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: TEHNOLOGII AVANSATE N PRELUCRAREA PETROLULUI
CATEDRA: INGINERIE CHIMIC I PETROCHIMIC

PROIECT DE SEMESTRU

DISCIPLINA: INGINERIA TRANSFERULUI DE CALDUR

MASTERAND:

CONDUCATOR :
EF LUCRRI DOCTOR INGINER
LOREDANA NEGOI

CHILARI TUDOR

PROIECTAREA TEHNOLOGIC A UNUI

SCHIMBTOR DE CLDURA

CUPRINS

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIETI .................................................................. 2

CUPRINS .................................................................................................................................................. 3
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 4
Date de Proiectare ................................................................................................................................ 10
Breviar cu rezultate ............................................................................................................................... 11
Bilant termic pe schimbator.................................................................................................................. 12
Stabilirea geometriei aparatului ........................................................................................................... 13
Calculul coeficientului partial de transfer de caldura la interior, i ..................................................... 15
Calculul coeficientului partial de transfer de caldura la exteriorul tuburilor,e ................................... 17
Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara schimbatorului..................................................... 22
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 23
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 25

INTRODUCERE
Schimbatoarele de caldura sunt aparate (utilaje) in care se realizeaza
procese (operatii) de transfer de caldura intre doua fluide.
Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate face din mai multe
puncte de vedere, dintre care trei sunt mai importante:
1. clasificarea dupa procesul principal de transfer de caldura;
2. clasificarea dupa modul de contractare a fluidelor;
3. clasificarea dupa tipul constructiv al aparatului.
Dupa procesul principal de transfer de caldura, se deosebesc numeroase
clase de aparate, ca de exemplu: preincalzitoare, racitoare, condensatoare,
racitoare-condensatoare, refierbatoare, vaporizatoare, cristalizatoare,
recuperatoare, regeneratoare (schimbatoare de caldura propriu zise).
Dupa modul de contactare al fluidelor se deosebesc trei clase de aparate:
schimbatoare de caldura de suprafata, schimbatoare de caldura prin contact
direct (de amestec), schimbatoare de caldura cu fluid intermediar stationar.
Schimbatoarele de caldura de suprafata se caracterizeaza prin faptul ca
cele doua fluide care schimba caldura intre ele sunt separate prin pereti metalici,
in majoritatea cazurilor cilindrici (tubulari). Aceste schimbatoare sunt cele mai
frecvent utilizate.
Schimbatoarele de caldura prin contact direct nu contin pereti despartitori
intre fluide si cum fluidele vin in contact nemijlocit, transferul de caldura este
insotit si de un proces de transfer de masa.
Schimbatoarele de caldura cu fluid intermediar stationar sunt de conceptie
mai recenta, se utilizeaza in cazuri practice caracteristice si prezinta unele
avantaje specifice. Ele se caracterizeaza prin faptul ca transferul de caldura de la
fluidul cald la cel rece, care sunt in curgere libera prin schimbator, este mijlocit
de un fluid intermediar stationar in aparat.
Dupa tipul constructiv al aparatului se deosebesc numeroase clase de
schimbatoare, principalele tipuri fiind prezentate in cele ce urmeaza, cu exceptia
schimbatoarelor cu fascicul tubular in manta care, fiind cele mai utilizate, se
trateaza pe larg.

Schimbatoarele tub in tub (Fig. 1) constau in doua tuburi concentrice,

un fluid circuland prin tubul interior, iar celalalt fluid prin spatiul inelar
(intertubular). Aceste schimbatoare prezinta avantajul de a lucra in contracurent,
dar sunt voluminoase si grele, in raport cu aria de transfer.

Fig.1 Schimbtor tub n tub

Schimbatoarele de caldura cu placi (Fig. 2) lucreaza cu presiuni relativ

mici pentru ambele fluide si au inceput sa fie utilizate si in industria
petrochimica, ele fiind usoare si cu gabarit mic in raport cu aria de transfer.
Schimbatoarele de caldura cu fascicul tubular in manta sunt cele mai utilizate
tipuri de schimbatoare. Ele au o arie specifica de transfer de caldura relativ mare
(18-40 m2/m3) consum specific de metal relativ redus (35-80 Kg/m2)

Fig.2 Schimbtor de caldura cu placi

Refierbatoarele sunt aparate de schimb de caldura cu fascicul tubular prin

care se realizeaza aportul de caldura la baza unor coloane de fractionare.
Aportul de caldura duce la vaporizarea partiala a lichidului de la baza coloanei.
Caldura necesara se obtine prin condensare de abur, prin racirea unei fractiuni
petroliere calde. In cazul unor sarcini termice mari sau al unor temperaturi de
vaporizare mari, aportul de caldura la baza coloanei se realizeaza printr-un
cuptor-refierbator, la care se consuma combustibil.
Refierbatoarele tip schimbatoare de caldura sunt de mai multe tipuri
constructive si functionale, tipurile principale fiind prezentate in continuare.
In Fig. 3 este redata schema unui refierbator termosifon vertical cu recirculare.
Refierbatorul este un schimbator de caldura cu fascicul tubular in manta, rigid si
cu un singur pas in tuburi, plasat vertical.
1 Alimentarea Referbatorului
2 Alimentarea cu abur
3 Mantaua schimbtorului
4 Fasciculul tubular
5 icane
6 Coloana de separare
7 - Platform
8 Talere
9 Deversor
10 Conducta Referbator-Coloan
11 Manloc
12 Produsul din baza coloanei

Fig. 3 Refierbtor termosifon vertical

Prin spatiul intertubular al refierbatorului circula agentul de incalzire(de
exemplu abur saturat care condenseaza; evacuarea condensului se face printr-o
oala de condens, care asigura inchiderea hidraulica). Debitul de agent de
incalzire este reglat de u regulator de temperatura, care asigura o temperatura
6

constanta pentru lichidul din baza coloanei. O parte din lichidul din baza
coloanei circula natural (prin termosifonare), prin tuburile refierbatorului, are
loc o vaporizare partiala si amestecul de lichid si vapori reintra in coloana, in
care are loc separarea fazelor.
In Fig. 4 este redata schema unui refierbator termosifon orizontal fara
recirculare.
1 Coloan de separare
2 Talere
3 Deversor
4 Conductele Coloan-Schimbtor
5 Manloc
6 Mantaua schimbatorului
7 Intrare agent termic
8 icane
9 Fascicul tubular

Fig.4 Refierbtor orizontal fr recirculare

In acest caz , vaporizarea lichidului, tot partiala se realizeaza in mantaua
refierbatorului. Daca se lucreaza fara recirculare, refierbatorul este alimentat, fie
direct din deversor, fie dintr-un compartiment realizat la baza coloanei si
alimentat de deversor. Se constata ca lichidul din amestecul evacuat nu mai
poate reveni in refierbator. Debitul de lichid care alimenteaza refierbatorul este
constant si egal cu debitul deversat de pe taler, acest lichid trecand o singura
data prin refierbator .
Refierbatoarele termosifon fara recirculare nu sunt recomandabile pentru
debite foarte mari de vaporizat, in raport cu debitul de produs de baza al
coloanei. La aceste refierbatoare nu se utilizeaza notiunea de coeficient de
recirculare, ci numai fractia masica a vaporizatului din amestec, care obisnuit
este mai mare decat la refierbatoarele cu recirculare .
7

In Fig. 4 este redata schema unui refierbator orizontal cu spatiu de vapori.

Acesta lucreaza fara recirculare si se caracterizeaza prin faptul ca separarea
fazelor se face in refierbator si nu in coloana.

Fig.4 Refierbtor orizontal cu spaiu de vapori (Kettle)

Mantaua refierbatorului contine in partea inferioara un fascicul de tuburi care
ocupa o inaltime mai mica decat diametrul mantalei. Tuburile sunt sustinute
obisnuit prin placi suport in forma de sfert de cerc.
Refierbatoarele cu spatiu de vapori sunt constructiv mai complicate si nu
lucreaza cu presiuni prea ridicate. Circulatia prin refierbator se realizeaza prin
termosifonare.
In Fig. 5 este redata schema unui refierbator interior orizontal. Acesta consta
intr-un fascicul tubular plasat in stratul de lichid din baza coloanei, al carui nivel
se mentine constant. Refierbatoarele interioare se utilizeaza in cazul sarcinilor
termice mici si al coloanelor de diametru mare. Ele se utilizeaza in prezent si la
striparea de fractiuni petroliere, la care s-a renuntat la striparea directa cu abur.
Aportul de caldura se realizeaza prin intermediul unei fractiuni petroliere mai
calde.

Fig.5 Refierbtor interior orizontal

Produsul cald utilizat este produsul petrolier, care este agent de incalzire in
acest sistem si vine cu un aport de caldura suficient pentru amestecul de vapori
componenti .

Date de Proiectare
Varianta

14

Fluid cald (produs petrolier)

Debit de produs petrolier, t/h
20

25

Densitate, ,d4 , g/cm3

Factor de caracterizare, k

0,850

Temperatura intrare , tc1 , C

120

Temperatura iesire , tc2 , C

45

Fluid rece (apa)

Temperatura intrare , tr1 , C

30

Temperatura iesire , tr2 , C

40

11,0

Dimensiuni tuburi : de=25 mm

di=21 mm

10

Breviar cu rezultate

Caracteristica
Caldura cedata, Qcedat
Debit de apa, mr
Aria recalculata, Aerec
Coeficientul partial de caldura la
interiorul tuburilor, i
Coeficientul partial de caldura la
interiorul tuburilor, e
Coeficientul global de caldura la
exteriorul tuburilor fara depuneri , ked
Coeficientul global de caldura la
exteriorul tuburilor cu depuneri , keddep
Aria necesara, Aenec
Supradimensionarea, S

11

Valoare
28,22
92.944
3040

Unitate de masura
W
Kg/s
m2
W/m2oC

860,63

W/m2oC

299,6

W/m2oC

282,5

W/m2oC

107,3
6,5

m2
%

1176940

Bilant termic pe schimbator

primit

cedat

Fluidul care cedeaza caldura este produsul petrolier.

cedat

mr cppp

tpc
= 82,5

= 6,94 kg/s

cedat

1176940 W

Caldura specifica a produsului petrolier se calculeaza cu relatia :

cp

pp

cppp 2054
primit

tc (

K
K

m (i-i => m

28.219

Unde i respectiv i reprezinta entalpiile apei la temperaturile 30 si 40 C.

12

Stabilirea geometriei aparatului

Se considera circulatia fluidelor in contracurent si astfel

se va calcula cu

urmatoarea relatie :

tc2=45oC

tr2=40oC

tr1=30oC
tcr=15oC
-

tcc

tcc=80oC

reprezinta diferenta de temperatura la capatul cald si se calculeaza

conform relatiei : tcc= tc2 tr1

tcr

reprezinta diferenta de temperatura la capatul rece si se calculeaza astfel :

tcr= tc2 tr2

Se va presupune coeficientul global de transfer de caldura conform literaturii [1]
intre valorile corespunzatoare procesului pe care il studiem.
Presupun ked =300 W/m2 0C
Se va calcula aria exterioara de transfer termic cu relatia :

Ae= 101 m
Cunoscand aria exterioara se determina geometria schimbatorului :

Ae * de * L * n t ; unde :
13

de

reprezinta diametrul exterior al tuburilor [mm] ;

L este lungimea tuburilor [m], pe care o vom presupune noi;

nt

reprezinta numarul de tuburi.

Cu ajutolul relatiei anterioare se determina numarul de tuburi:

nt

Ae
* de * L

101
321
* 0.025 * 4

Se va standardiza conform literaturii [1] numarul de tuburi dar si numarul de

pasuri ( n p ) pasul tuburilor (s) si diametrul interior al mantalei ( Di ) precum si
asezarea tuburilor in manta.
Date standardizate :
ntSTAS = 322 tuburi ; np= 4 pasuri ; s = 32 mm
Asezarea tuburilor este in patrat rotit astfel ca Di =0,6 m
Cu aceste valori standardizate se va recalcula Ae si apoi se verifica coeficientul
global de transfer de caldura presupun :
Aerec=ntSTAS de*L = 101 m2

Kedverif =299.6 W/m2 oC

Verificare : Diferenta intre K presupus si K verificat sa nu depaseasca 50
W/mC, astfel ca presupunerea a fost corecta.

14

Calculul coeficientului partial de transfer de caldura

la interior, i
Prin interiorul tuburilor circula apa, astfel pentru a determina viteza de
circulatie a acesteia prin tuburi se vor determina mai intai proprietatile ei.
Toate proprietatile se vor determina la temperatura calorica a apei.
Temperatura calorica se calculeaza cu ajutorul factorului caloric :
FC1

t medlog1 t cr
t cc t cr

0,367

Factorul caloric corecteaz temperatura caloric pe care vrem s o determinm.

T t r1 Fc (t t r1 ) 35 [C]
c1
r2
Caracteristica

, kg/m3

a,w/m oC

a, kg/m*s

30C

995,7

0,617

0,000000805

40C

992,2

0,634

0,000000659

Tc1 35C

993,95

0,6235

0,000000732

a) Vscozitatea cinematic,
= 0,73*10-6 m2/s.
b Cldura specific a apei
Caldura specifica a apei se determina din fluxul termic cedat
Cp = 4170 J/Kg*C
c Variaia conductivitii termice
W
0.6235 o
m* C
d Variaia densitii
993.9 kg / m 3
e Viscozitatea dinamic

* 0.73 *106 * 993.9 7,27 *104

15

kg
m*s

Se vor calcula criteriile de similitudine :

viteza de curgere

mr
mr

AC * AC

mr
* d i2 nt
*
*
4
np

AC seciunea de cur ere (m2)

mr debit masic
nt numrul de tuburi
np numrul de pasuri
28,22
m
1,24
2
s
* 0.021 322
993.95 *
*
4
4
* d i * 1,24 * 0.021* 993,95
Re

1016929 10 4 regim turbulent de curgere

4

7,27 * 10

Pr

CP *

4170 * 7,27 * 10 4
4,866
0.6235

Pentru determinarea coeficientului i se folosete criteriul Nusselt din relaia

Sieder- Tate, considernd simplexul
p

Nu 0.027 * Re 0.8 * Pr1 / 3 * / p

0.14

Nu

i * di

Nu * 2925.8 * 0.6235
di

0.021

0.14

1.

0.027 * 1016929 * 4,866

3040

0.8

W
m 2 * oC

16

1/ 3

2925,8

Calculul coeficientului partial de transfer de caldura

la exteriorul tuburilor,e
La exteriorul tuburilor circula produsul petrolier, astfel pentru a
determina coeficientul partial de transfer de caldura la exteriorul tuburilor de
vor determina mai intai proprietatile acestuia la tempreratura calorica a
produsului petrolier.
Temperatura caloric reprezint temperatura la care se determin
proprietile fluidelor astfel nct valoarea medie a coeficientului lobal de
transfer de caldura sa fie cea real
Se calculeaz factorul caloric:
FC

t m log t cr
t cc t cr

38,8 15
0.367 0.3 0.5
80 15

Factorul caloric corecteaz temperatura caloric pe care vrem s o

determinm

t C t c 2 FC * t c1 t c 2 45 0.367 * 120 45 72,5 oC

Proprietile fizice ale produsului petrolier se determin la tC = 72,5 oC.
a) Viscozitatea cinematic,

t C 72,5 o C

f t C ; d1515 ; k d1515 0.854 g / cm 3

k 11

Din raficul A

pa

(Dobrinescu

b) Cldura specific a produsului petrolier (pa

-6

m2/s.

omo hi

C P 2964 1332 * d1515 6.148 2.308 * d1515 * t * 0.0538* k 0.3544

2964 1332 * 0.854 6.148 2.308 * 0.854 * 72,5* 0.0538* 11 0.3544

J
C P 2014
kg * oC

17

c) Variaia conductivitii termice

0.1172 6.33 *105 * t C 0.1172 6.33 *105 * 72,5

W

0.132 o
15
0.854
d15
m* C
d) Variaia densitii (pag.318 - omoghi)

20
20 2
2290 6340* d 4 5965* d 4
72,5 20

103 * 0.850 * 1
813 kg / m 3
2
2290 6340* 0.850 5965* 0.850
t C 20

103 * d 420 * 1

e) Viscozitatea dinamic

* 0.15 *106 * 813 1,2 *104

kg
m*s

Determinarea diametrului sicanei,Ds:

Diametrul sicanei este mai mic decat diametrul interior al mantalei cu 3-6
mm,aceasta toleranta variind in functie de Di.
Ds=Di -4.4*0.001=0.696 m
Diametrul orificiilor din sicana este mai mare cu 0.5-1 mm.Alegerea unei
valori se face din tabel in functie de distanta dintre sicane,x=0.15 m, astfel ca:
Do=de+0.8*0.001=0.026 m
Diametrul fascicului de tuburi se determina din date practice si este :
Df=Di-12*0.001=0.59 m
Coeficientul de convectie se calculeaza prin urmatoarea metoda:
Pentru asezarea in patrat rotit a tuburilor Nu se calculeaza astfel:

Viteza fluidului se calculeaza pentru sectiunea centrala libera dintre doua sicane
alaturate:
-

18

Calculul vitezei fluidului prin manta si criteriile de similitudine :

6.94
m
0.4
850 * S1
s

* d i * 0.4 * 0.021* 813

13120 10 4 regim turbulent de curgere

4

1.2 * 10
C P * 13120*1.2 * 10 4
Pr

10.19

0.132
Re

Parametrul z se determina din tabel (pag 339 Dobrinescu) in functie de Di

si de raportul h/Di,unde h reprezinta inaltimea sicanei. Z=0.75
Numarul tuburilor din fereastra se determina cu relatia

Aria totala a ferestrei se determina din tabel in functie de raportul h/Di :

Af=0.11182*Di2=0.04 m2
Aria libera a ferestrei sicanei se calculeaza cu relatia :
= 0.017 m2
Factorul C1 tine seama de inaltimea relativa a sicanei si ia valori intre 11.5 si se calculeaza astfel :

Factorul C2 tine seama de curgerile longitudinale secundare printre sicana

si manta si printre tuburi si orificiile din sicana.Acesta se citeste din tabel in
functie de anumiti parametrii ce urmeaza a fi determinati.

= 0,026 m

19

Unghiul la centru al coardei sicanei este de 106oastfel ca

Coeficientul C2 se citeste in functie de [(asm+ato)/S, asm/(asm+ato)] si are valoarea

C2=0.59
Factorul C3 tine seama de curgerile transversale laterale, printre fascicul
si manta. Valoarea lui C3 se poate mari prin amplasare de sicane longitudinale
de etansare.
Se admite numarul perechilor de sicane de etansare Ns1=2.
Calculul numarului de siruri plasate intre marginile ferestrelor.
sp=s

=0.045

Nif=7,955

C3=0.998

Nupp=137,07

e=860,63

W/m2 oC

20

Verificarea coeficientului global de transfer de caldura la exteriorul tuburilor

pentru tuburi fara depuneri se face considerand tpi = tpe = tp

Diferenta de temperatura la exteriorul tuburilor este :

Temperatura peretelui este tp = tc11-32,4=39,6 oC.

Viscozitatea apei la temperatura peretelui se determina prin interpolare:
pa=kg/m*s
Se determina densitatea fractiunii petroliere la temperatura peretelui:
ppp=kg/m3.
Viscozitatea cinematica se determina din grafic si este :
ppp= m2/s.
Viscozitatea dinamica la temperatura peretelui este :
ppp=ppp*ppp= kg/m*s.
Coeficientul partial de transfer de caldura la interiorul tuburilor este :
w/m2oC
Coeficientul partialde transfer de caldura la exteriorul tuburilor este :

21

Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara

schimbatorului
Se va determina pentru inceput coeficientul global de transfer de caldura
cu depuneri conform relatiei :
K ed

R d e d e ln d e 1 R
di d
de

i
i 2 o d i e

[w/mC] unde :

reprezinta rezistenta depunerilor la interiorul tuburilor aleasa conform

R di

literaturii, in functie de fluidul care circula in interiorul acestora [mC/w]

R de

rezistenta depunerilor la exteriorul tuburilor aleasa conform literaturii in

functie de fluidul care circula la exteriorul acestora [mC/w]

Rdi = 0,00176 (m2 * oC)/W (pentru apa)
Rde = 0,00035 (m2 * oC)/W (produs petrolier)
o= 30 w/moC

k ed

1
1
de
d
d
1
e * ln e Rde
Rdi *
di
e
i
d i 2O

282.5

W
m 2 * oC

Ked = 282.5 [w/mC]

Ae nec

Q
1176940

107.3 m 2
k ed * t m log 282.5 * 38.8

Supradimensionarea aparatului se poate calcula :

S

A erec A enec
A erec

*100

=6,5 [%]

Verificare : supradimensionarea trebuie sa se situeze intre valorile de 5 si 20 %.

22

CONCLUZII
Dimensionarea tehnologica a unui schimbator de caldura se face in
scopul cresterii parametrilor si performantei reale de functionare, in raport cu
datele prevazute in proiect, al cunoasterii variatiilor acestora in timp si al
constatarii sub/supradimensionarii aparatului, in raport cu sarcina termica
prevazuta.
Pentru a realiza dimensionarea unui astfel de aparat este necesar sa se
cunoasca urmatoarele :
a. natura celor doua fluide de lucru
b. debitele acestora
c. temperaturile de intrare si iesire ale acestora
d. presiunile initiale si finale
e. dar si datele geometrice ale aparatului.
Prima operatie efectuata este bilantul termic al racitorului prin aplicarea
ecuatiei calorice pentru cele doua fluide de lucru. Daca intre fluxul termic cedat
de catre fluidul cald si cel primit de catre cel rece exista o diferenta
apreciabila,se poate afirma ca datele folosite nu sunt bune trebuind revizuite.
Se stabilesc temperaturile calorice ale celor doua fluide si in functie de
aceasta se determina proprietatile fizice.
Se determina diferenta medie de temperatura si vitezele caracteristice ale
fluidelor prin aparat, comparandu-se cu datele din proiect si cu datele din
literatura.
Se fixeaza care fluid circula prin tuburi si care circula prin manta : apa
prin manta si produsul petrolier prin tuburi.
Se presupune in conformitate cu recomandarile din literatura coeficientul
global de transfer de caldura cu depuneri, corespunzator ariei exterioare de
transfer de caldura.
Tuburile folosite in acest schimbator de caldura au diametrul interior de
21 mm si cel exterior de 25 mm. Lungimea tuburilor este in majoritatea
cazurilor 6 m in functie de necesitati, dar se pot folosi si tuburi de urmatoarele
lungimi : 2,3,4,9,12 m.
In functie de aceasta lungime si de K ed presupus se calculeaza numarul
de tuburi care se vor standardiza.
Cu ajutorul relatiei lui Newton, dupa recalcularea ariei exterioare de
transfer de caldura din datele geometrice ale aparatului,si se stabileste valoarea
reala a coeficientului de transfer de caldura cu depuneri cu care lucreaza
aparatul, luand in considerare si rezistentele termice ale depunerilor.
Se verifica apoi aria sectiunii verticale a spatiului de vapori prin cele doua
variante : varianta analitica si grafica.

23

Schema simplificata a schimbatorului de caldura este prezentata in figura Fig. 6

Fig.6. Schema simplificata a unui schimbator de caldura cu sicane

24

BIBLIOGRAFIE
1. Dobrinescu D. "Procese de transfer termic si utilaje specifice", Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti,1983
2. Suciu G.C. "Ingineria prelucrarii hidrocarburilor,vol 4" editura Tehnica, Bucuresti,
1993
3. Somoghi V., Patrascu M., Patrascu C.,Dobrinescu D., Ioan V. "Proprietati fizice
utilizate in calcule termice si fluidodinamice" ,Editura Universitatii Petrol si Gaze,
Ploiesti, 1997

25