Universitatea Tehnică ”Gheorghe ASACHI” din Iași

Facultatea de Arhitectură

Sisteme de alimentare cu
căldură →Instalații de incălzire
Conf.dr.ing. Victoria COTOROBAI

DISCIPLINA: Lucrări tehnico-edilitare

1
 INSTALATII/SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
=ansamblul de elemente,

Cu rol de
În scopul asigurării
• Confortului higro-termic
• fizic • Generare energie termică, • Cu sau
• tehnologic și • transport, • fara asigurare calitate
aer
• logic • distributie, • Asigurarea conditiilor de
• Stocaj și clima interioare pentru
diferite procese
• utilizare
interconectate,
 Cum se asigura confortul higro-termic?
▣ Masuri pasive
◼ Isolare termica continuua
◼ Inertie termica mare
◼ Protectie solara mobila si la exterior
◼ incalzire solara pasiva (suprafete vitrate)
◼ Racire pasiva (deschideri de noapte)
▣ Mesuri active
◼ Incalzire (cazane, incalzire la distanta, pompe de caldura,
incalzire solara activa)
◼ Racire activa (pereti radianti, dale active, aer conditionat)

▣ Atentie la dimensionarea corecta: in cele mai multe cazuri cu programe de

simulare
▣ Transport caldura de preferinta cu apa

3
 Cladirea trebuie sa se poata adapta
variatiilor climatice
Cladire cu posibilitate de adaptare scazuta
Temperatura

Adaptare buna

Temperatura exterioara
Iarna Primavara Vara Toamna Iarna
Instalatie incalzire. Elemente componente

De la Energie La energia
finala utilă

5
 Utilizarea surselor de generare a agentilor termici prin
arderea combustibililor clasici

• Gaze:Naturale; Petroliere lichefiat

• Cărbune
FOSILĂ • Combustibil lichid:Păcură, Combustibil
ușor

Cu energie • Produsă prin utilizarea energiei primare

electrică extrase din combustibili clasici
• Cu centrale atomicE:Fisiune ; Fuziune???

6
 Utilizarea surselor regenerabile și curate
pentru preparare agenți termici
• Cu sisteme de conversie termice
Solară • Cu sisteme de conversie electrice
• Cu sisteme de conversie mixte

Geotermală
• Cu pompe de căldură
• Cu schimbătoare de căldură

Deșeu
• Cu pompe de căldură
• Cu arderea gazului valorificat din tratarea deșeurilor

Hidrogenul • Obținut din bio-gaz, electroliză, pile combustibil…

Alte soluții • Energia mareelor-electrică-termică

• Energia eoliană-electrică-termic

• Cu centrale cu peleti
• Cu centrale cu brichete…

Biomasă • Cu alge
• Cu boabe de porumb
• Cu boabe de cafea
• SALCIE MODIFICATA GENETIC

7
Structura generala a unui sistem termic:

▣ Toate sistemele se pot descompune

in:
▣ Partea de generare/productie a.c.c,
⮚ Sursa de energie:
⮚ Instalatia/Aparatul de generare, respectiv transfer de
energie
⮚ Ansamblu facultativ de stocare
▣ Distributia
▣ Furnizarea
Aparate/instalații de conversie energie
primară/energie termică

Cazane
Centrale termice
Centrale nucleare
Captatoare/Centrale solare
Pompe căldură
Recuperatoare energie

9
 Aparate de transformare a parametrilor termici
Schimbătoare de căldură

▣ Regenerative
◼ Cu placi
� plane
� cilindrice
◼ Cu tuburi
◼ Cu șicane
▣ Cu acumulare (boilere*)

▣ *a nu se confunda cu termenul englezesc boiler care inseamna cazan

10
 Stocaj termic
❑ De compensare
❑ De varf/pentru circa o ora
❑ Diurn
❑ Sezonier
❑ In diferite substante
❑ Apa
❑ Roci
❑ Sol
❑ Materiale schimbătoare de fază
❑ Amplasat la
❑ Sursă
❑ Stație tehnică
❑ Loc preparare

11
 Rețea termică
▣ Rol: transportă un agent termic
▣ Clasificare
◼ Funcție de numărul de fire:
� Unifilară
� Bifilara
� Trifilară
� Cu patru fire
▣ Funcție de nivelul parametrilor transportați:
◼ Primară
◼ Secundară
◼ Terțială
▣ Funcție de locul de amplasare:
◼ In exteriorul clădirilor
� Îngropat
� direct în sol
� în canale termice sau galerii tehnice de protecție
� Aerian
◼ In interiorul clădirilor
▣ Funcție de tehnologia de realizare

12
 Aparate de cedare energie
Corpuri de încălzire
▣ Rol: cedează energia agentului spațiului de încălzit
▣ Clasificare:
◼ Funcție de agentul utilizat:
� Apă: Statice (Radiatoare,…)
� Aer
� Apă+aer (convectoradiatoare)
� Curent electric
◼ Funcție de modul de cedare
� Conducție
� Radiație: plașee/plafoane/elemente de construcții radiante; panouri radiante cu gaze, cu curent electric…)
� Convecție: corpuri încălzire statice (Radiatoare,…)
� O combinație a celor de mai sus
◼ Funcție de energia cedată
� Cu funcțiune numai de încălzire
� Cu funcțiune numai de răcire
� Cu funcțiune încălzire/răcire (plașee/plafoane/elemente de construc ții radiante reversibile: cald/rece)
◼ Funcție de eficiența cedării:
◼ Funcție de posibilitatea de reglare/adaptare
� fără posibilitate adaptare
� Cu posibilitate adaptare (prin reglare/control)
� la variațiile climatice
� la cererea variabilă a utilizatorului
� la variațiile climatice și cererea variabilă a utilizatorului
◼ Cu forme și geometrii diverse
◼ Cu posibilitate de pozare diferită (aparent, mascat, pe elementele de construc ție
verticale sau orizontale….)

13
 Sisteme de reglare/control/gestiune:
Diverse. Exemplu-pentru instalațiile bitubulare de incalzire

1. Pompă cu turație variabilă : Revoluţie 1980:

♦ Vanele de thermostat reglează căldura din
surse adiţionale în încăperi, prin aceasta se
generează un plus de înălţime de pompare
♦ Pompa de reglare are posibilitatea de a
diminua acest plus de înălţime de pompare

2.Combinare pompa cu turatie variabilă și vană de reglare: Revoluţie 2003:

♦ Vana de reglare şi pompa de reglare sînt

combinate într-un sistem cu scopul de a
economisi energie
♦ Debitul şi înălţimea de pompare se reduc în
mod considerabil fără pierderi de comfort

Seite 14
 Clasificare sistem de încălzire:
După agentul de încălzire utilizat

Curent Cu
apă caldă aer
electric microunde
Cu generare
De joasa
de agent
temperatură
termic

De medie Cu efecte de
temperatură incalzire

Cu abur
 Clasificare sistem de încălzire:
După locul de preparare

Local
centralizat Local
centralizat

La nivel de zonă de
La nivel de localitate La nivel de clădire
lucru

La nivel de
La nivel de zonă La nivel de încăpere
apartament/propietar

La nivel de clădire La nivel de

 Clasificare sistem de încălzire:
După modul de valorificare a agentului
preparat
Indirect: cu
Direct agent termic
intermediar

Cu module cu
Cu energie
schimbator de
electrica
caldura cu placi

Cu preparatoare
Cu gaz cu
acumulare/boilere

Solar Solar
 Local-centralizat
La nivel de consumator facturabil (casa)
Local-centralizat
La nivel de cladire
 Clasificare :
2. preparare: Centralizata:
• La nivel de ansamblu de cladiri
• La nivel de zona
 Clasificare :
3. Dupa modul de preparare:

• Instantaneu
⮚ Cu cazane
⮚ Cu centrale electrice
⮚ Cu centrale termice
⮚ Cu schimbatoare de caldura regenerative

⮚ Intr-o anumita perioada de timp

• Cu acumulare:
 Ex: schema de preparare instantanee.
cu centrale murale sau preparator instantaneu cu gaz
 Clasificare :
5. Dupa numarul resurselor utilizate la
preparare:

• Cu o sursa unica

• Cu doua sau mai multe surse (centrala termica si

pompa de caldura)
Cu o sursa unica
Cu mai multe surse
 Instalatie de preparare acc si agent termic,
cu mai multe surse cu functionare in cascada
 Clasificare :
6. Dupa numarul de agenti preparati de
aceeasi sursa:

• Numai agent de încălzire

• Cogenerare:
• Apa calda de consum si agent de incalzire
• Apa calda de consum+agent de incalzire+energie
electrica
• Apa calda de consum+agent de incalzire+energie
electrica_energie frigorifică
Ex. Instalatie mixtă cu mai multre cazane cu functionare în cascadă
Schemă preparare agent încalzire si a.c.c. cu panori
solare hibride, pompa caldură,
Clasificare: Dupa modul de
contorizare:
• Fara contorizare, in sistem pausal
• Cu contorizare centralizata, la nivel de cladire și
facturare individuală la nivel de consumator
facturabil, prin repartizarea consumurilor cu
repartitoarele de costuri
• Cu contorizare centralizata, la nivel de cladire și
facturare în raport cu suprafața locuibilă/suprafața
de încălzire.
• Cu sistem de gestiune tehnică a consumurilor.
 Clasificare
Dupa posibilitatile de adaptare la cererea de
consum si clima variabile:

Fara Cu
adaptare adaptare
La cererea de La cererea de
consum consum
variabilă variabilă

La cererea de
consum
variabila si
clima variabila
 Clasificare
Dupa Modurile de transfer termic

Conductia
Convecția Radiațoa
Conductia 🡪 curgerea
caldurii prin materiale
La cererea de consum variabilă
datorita contactului
fizic dintre elemente

Transferul prin
conductie este cauzat
de miscarea La cererea de consum variabila
moleculelor care-si si clima variabila
transmit energia 🡪
cresterea temperaturii

Exemplu tipic:
transferul cafea –
ceasca, perete – aer,
etc.

Transferul prin
conductie este
caracterizat de
conductivitatea termica
a materialului – λ
[W/mK]
 Clasificare
Dupa Modurile de transfer termic

Conductia
Convecția Radiațoa
Conductia 🡪 Radiatia 🡪
curgerea caldurii Convectia 🡪 transferul undelor
prin materiale transferul caldurii IR de pe o
datorita datorita circulatiei suprafata calda pe
contactului fizic aerului in spatiu o suprafata rece
dintre elemente prin aer sau vid.
 Transferul de caldura
prin conductie
❖ este cauzat de miscarea moleculelor care-si
transmit energia 🡪 cresterea temperaturii
❖ Exemplu tipic: transferul cafea – ceasca,
perete – aer, etc.
❖ este caracterizat de conductivitatea termica
a materialului – λ [W/mK]
 Transferul de caldura prin convectie
❖ Convectia 🡪 transferul caldurii datorita
circulatiei aerului in spatiu
1. Aerul cald iese prin ventilatii
(convectie fortata)
2. Aerul cald se ridica de pe
toate suprafetele caloriferului
(incalzit prin conductie)
3. Aerul cald se ridica din
seminee (convectie libera)
 Transferul de caldura
prin radiatie
❖ IR nu au temperatura, sunt invizibile, au doar
energie.
❖ Doi termeni caracterizeaza transferul caldurii
prin radiatie
◼ Emisivitatea (disponibilitatea materialelor
de a emite caldura); valori intre 0 si 1; Al
are emisivitate scazuta (0,03);
◼ Reflexivitatea (disponibilitatea materialelor
de a reflecta caldura); Al are reflectivitatea
ridicata (0,97);
◼ Emisivitatea + Reflectivitatea = 1
 Clasificare :
9. Dupa masurile de tratare a apei:
• Cu apă distilată
• Cu tratarea apei reci, impotriva depunerilor de
tartru, la prepararea instantanee in general
• Cu sisteme/masuri de tratare speciale
 Structură necesar energie incalzire

Q = Qh +Qw- Qr + Qt
Pierderi sistem incalzire
Energia recuperata
Preparare apa calda
Necesar de incalzire
Qt : pierderi
Centrala
Stocaj
Retea distributie
Datorata efectului reglajului imperfect
Efectului unei distributii neuniforme.
 Necesar energie incalzire se
determină funcție de

Parametrii ambiantă
Parametrii climaticii interioară, diferiți în
Caracteristici anvelopă Tip sistem
exteriori raport cu destinația
încăperii

Geometrice:
Confort higro- Incălzire cu
Dimensiuni, Temperatură
termic corpuri statice
volumetrie

Condiții climat Incalzire prin

higrotermice Viteză vânt
interior pardoseală
Necesar energie incalzire se
determină functie de

PENTRU EVALUARE
PENTRU
PERFORMANȚE
PROIECTARE
ENERGETICE

Sr 1907 SR EN 13790

NORMATIV
 PARAMETRII CLIMAT INTERIOR SI
EXTERIOR CLADIRII

41
MEDIUL INTERIOR
CONFORTUL HIGRO-
TERMIC

depinde atât de factorii legaţi de mediu:

- temperatura aerului şi a suprafeţelor - viteza relativă a curenţilor de aer şi - presiunea vaporilor de apă sau
inconjurătoare; gradul de turbulenţă al acestora; umiditatea relativă

cât şi de factori legaţi de individ:

- particularităţi fiziologice; - caracterul activităţilor prestate; - felul îmbrăcăminţii.

Pentru clădirile eficiente energetic se impune reconsiderarea conceptului de habitat

şi a valorilor limita obligatorii pentru parametrii definitorii ai diferitelor nivele de
confort.
Asigurarea confortului interior se realizeaza:
- In clădirile hiperetanşe şi hiperizolate: prin intervenţii controlate.
- In cladirile dinamic adaptive: prin autoreglare.
42
MODELE DE CONFORT
Modelul „Fanger”/”Votului Mediu Previzibil”- VMP :
Se bazează pe corelaţiile stabilite între senzaţia de confort termic a ocupanţilor şi condiţiile termice
realizate în incinte închise şi controlate. Starea de confort este determinată prin evaluarea condiţiilor
de echilibru termic.

SR EN ISO 7730/2006
SR EN ISO 7730/2006

Modelul „Confortului Adaptiv”- CA:

se bazează pe capacitatea complexă de adaptabilitate (de comportament ; fiziologică/ aclimatizare si psihologică) a
organismului uman la stimulii recepţionaţi din mediul exterior (când apare o schimbare cauzatoare de disconfort,
organismul uman reacţionează astfel încât sa se restabileasca confortul termic )

SR EN 15251/2008
SR EN 15251/2008

Se recomanda:
VMP - Pentru cladirile cu sisteme active de incalzire/ CA - Pentru cladirile cu sisteme pasive de incalzire/
racire racire

43
 Modelul „Fanger”/”Votului Mediu Previzibil”- VMP
se caracterizeaza prin:
•votul mediu PMV ( Predicted Mean Vote) → aprecierea medie, pe scara Fanger (-3 la +3), a senza’ie de confort
de catre un grup de subiecti într-un mediu dat;
•procentul previzibil de insatisfacţie PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) → fracţiunea de persoane
nemulţumite de un ambient termic

Indicele PMV -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Senzaţia Foarte rece Rece Răcoros Neutru Călduţ Cald Foarte cald
Calificativul Nesatisfăcător (prea rece) Satisfăcător Nesatisfăcător (prea cald)

Temperatura operativă ideală a aerului

Corelatia PMV - PPD în funcţie de îmbrăcăminte şi metabolism

44
 Modelul „Confortului Adaptiv”- CA
Calitatea ambianţelor interioare este caracterizată prin criteriile: termic de vară; termic
de iarnă; de calitate a aerului, de ventilare; de iluminat; acustic; curenţilor de aer.
Determinarea tipului de climat (ALFA/ BETA) se realizeaza in raport cu: tipul vitrajului,
accesul ocupantilor la vitrajele operative, si/sau sistemele de reglare a instalatiilor de
incalzire/ racire.

Schemă pentru determinarea tipului de

45 climat
MEDIUL EXTERIOR
Clima este o stare caracteristică atmosferei locului considerat reprezentată de totalitatea fenomenelor
meteorologice (temperatură, umiditate, vânt, presiune barometrică, radiaţie solară, temperatură la
suprafaţa solului ), dedusă din observaţii repetate pe perioade lungi de timp.

Principalii factori climatici sunt:

- Umiditatea relativa a aerului
- Temperatura aerului - Intensitatea radiatiei solare - Viteza vantului
exterior

alţi parametri climatici necesari in conceperea cladirilor performante energetic:

-amplitudinea temperaturii la suprafaţa
- temperatura solului - numărul de zile însorite
solului

Parametrii climatici exteriori sunt definiti diferit, in raport cu scopul utilizarii:

-pentru proiectare - Pentru evaluare performante energetice

SR EN ISO 15927-1:2003 -Valori medii anuale si lunare.

SR EN ISO 15927-2:2008: Valori medii lunare pentru proiectarea instalatiilor de conditionare si de racire.
SR EN ISO 15927-4:2006: Date orare pentru evaluarea consumului anual de energie pentru incalzire si racire
SR EN ISO 15927-5:2006: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor
SR EN ISO 15927-6:2008: Diferente de temperatura cumulate. Grade zile.
46
 Datele meteorologice se pot obtine:
-pe baza datelor fizice masurate la statiile meteo sau
-Pe baza datelor obtinute cu ajutorul satelitilor meteorologici

Prelucrarea datelor se poate realiza de catre utilizator si automat, cu softuri

specializate.
Cele mai importante baze de date: METEONORM, NASA-SSE, SATELLITE

In Romania nu exista o baza de date climatice completa

pentru realizarea unor cercetari de finete ale
comportamentului energetic
- Datele climatice existente al cladirilor
au la bază prelucrarea statistică a datelor meteorologice
din perioada 1961-1990, necesitând reevaluări corespunzător modificărilor accentuate
ale climei locale și regionale și realizarea unor baze de date proprii.
- Clima României se diferenţiază în esenţă de clima ţărilor în care au fost
implementate clădirile pasive, ceea ce impune adaptarea strategiilor de realizare a
caselor eficiente energetic la particularitățile climatice ale țării noastre.
- În scopul dezvoltării conceptelor de ”case eficiente energetic” este necesară
armonizarea reglementărilor tehnice în spiritul standardelor europene.

47
 Elementele sistemului
De la energia primară/finală La energia utiolă
Sistems de control-gestion
DIRECȚIA DE EVALUARE A PERFORMANȚEI
ENERGETICE
NECESAR PIERDE ENERGIE Factor conversie energie
CLĂDIRE RI NECESARA primară, CO2, etc
SISTEM

Calcul pierderi
sistem:
SR 13790

slide 49
 Flux de căldură

Aporturi solare
Căldura mediului și interne

Căldură
Distributi

utilă
Energie finala principală

e
Pierderi prin
Energie final- secundară
distributie
Pierderi de
transformar Stocaje
Pierderi prin
e stocaj 50
Randament

Aporturi solare
Căldura mediului

Distributie

Căldură
utilă
Energie finală principală

Pierderi de
Energie finală distributie
secundară
Pierderi de
transformare Stocaj
Pierderi de
stocaj 51
 Randamente
▣ Cazane cu:
◼ lemne: 20 à 80%
◼ combustibil lichid. 70 à 80%
◼ gaz: 70 à 95%
▣ Incălzire electrică:
◼ Cu energie produsă local: 100%
◼ Cu energie din SEE : 30%

52
 Randamentul sistemului de încălzire

Aporturi
Căldura mediului

Căldură utilă
Energia finală principală

Energia finală
secundară Pierderi de
Pierderi de
transformare Pierderi de
distributie
stocare 53
INSTALAȚII DE GENERARE
CĂLDURĂ

54
 Cazan

55
Cazan cu combustibil

Fluid
caloportor

Co
Schimbător de

ș
căldură
Arzăto Cameră de
r combustie

56
Pierderi energie la
sursă/cazan

Pierderi prin gazele de ardere ăncă calzi

Pierderi termice externe

Pierderi termice interne

Aerul raceste cazanul cand

arzatorul este oprit

57
 Combustiblil
i

Căldur Fu
aîn cazan m
"

functionar
"Radiație

Așteptare
Menținere
temperatură
Cazan cu combustibili

Ventilatie

Căldură
58

furnizată
 Cazane cu condensatie
valorifica și căldura latentă de vaporizare a gazelor de ardere
▣ CnHm + (n+¼ m)O2 ⇨n CO2+½ m H2O
▣ Arderea hidro-carburilor genereaza: CO2 , apă
sub forma de vapori și energie
▣ 1 kg de combustibil lichid produce circa 1,4 kg
apă
▣ 1 m3 de gaz (metan) produce 1,6 kg apă
▣ Se poate recupera 2,5 MJ (0,7 kWh) prin
condensarea la 1 kg de vapori de apă.
▣ 1 m3 de gaz dă 11 + 1 kWh
▣ Prin condensarea vaporilor se poate crește
randamentul cu 9%

59
Randamentul cazanelor cu gaz utilizate în Europa

25%
Cu
20% condensare
15%

10%
Normale
5%

0%
60% 65% 70% 75% 80% 85% 90% 95% 100
Randament cazan %
60
 Putere de functionare
Arzator Putere
100%

80%

60%

40%

20%

0%
0 2 4 6 8 10
Timp
61
 Functionare la 10 % Pn

Arzător Temperatură
100% 100

80% 80

60% 60

40% 40

20% 20

0% 0
0 10 20 30 40
Timp 62
Functionare la 50 % Pn

63
 Funcționare la 90 % Pn

100% 100

80% 80

60% 60

40% 40

20% 20

0% 0
0 10 20 30 Timp 40
64
Randament anual cazan

Cazan bun

Cazan mediocru

65
 Relația: Randament-dimensionare
100%
90%
Randament anual .

80%
70%
60%
50%
40% Cazanele bune
30% Cazanele mediocre
20%
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Rata de supradimensionare
66
 Pompa de caldura
aparat de valorificare a energiei de potențial (temperatură) scăzut si masă mare
prin creșterea potențialului.

Caldur Detent
a a

Condensato
Evaporateo

Compreso
r

r Caldura
motoare
Forta

Joasa Inalta
presiune presiune
67
67
Fluxul de caldura intr-o pompa de caldura
(PAC)

Energia motoare
Caldura
Temperatura

utila

Caldura din
Mediul de
valorificare
68
68
69
69
 Soursa rece pentru PAC

⮚ Caldura deseuri industriale

⮚ Cursuri de apa sau lacuri
⮚ Straturi freatice
⮚ solul
⮚ Captatori solari
⮚ Aerul viciat evacuat din cladire
⮚ aerul exterior din mediul
ambiant

70 70
 Caldura solului (geotermala)
▣ Caldura solului:
◼ De suprafata, generată de soare
◼ De adancime, rezultata in urma reactiilor
nucleare din centrul pamantului
▣ Densitate flux căldură: 1 W/m².

71
 Coeficientul de performanta

COP teoric maxim (CARNOT):

Pc, Tc
CO = max =
P T −T f
P m c

Tc: temperatura absoluta a soursei

calde
Tf: temperatura absoluta a soursei
reci

72
72
73
Coeficient performanta ciclu Carnot - COP

Temperatura absoluta a soursei

calde

Temperatura absoluta a soursei reci 74

74
 Coeficient de performanta

COP efectif PAC:

Pu Tu
CO = = ηPAC
P T −Tf
P m u

η PAC este randamentul tehnic al PAC

COP anual mediu instalatie:

Eu Energie util obtinut
COPM = =
a aà PAC
E m + E a Energie furnizat
a
75
75
 COP-ul real
Apa-apa-5/50

Apa-apa-0/35

Apa-apa-5/35
Carnot
Apa-apa-
10/35 Maxim 1997
Aer-apa-7/50 Maxim 1994

Aer-apa-2/35

Aer-apa-7/35

76
76
Rendamentul pompelor de caldura

1994 1997

Aer-epa 35% 43%

apa-apa 40% 55%

77
77
 PAC cu motor cu ardere
Pierder
i

Combustibil Motor Caldura

Caldura
PAC utila

Caldura din mediul

inconjurator
78
78
 PAC cu motorr electric

Pierder
i

Central Pierderi in
Combustibil a
retea

Caldura
PAC utila

Caldura preluata din mediul

inconjurator
79
79
30 à 50
MJ/m²
80
81
82
(15 à 30 m)
10 à 40 MJ/m3
83
84
85
 Energia solara

▣ In trecut, singura disponibila

▣ In prezent: există cantități uriașe și tehnici

de valorificare eficiente

▣ In viitor, probabil, singura utilizabila

86 86
Instalatii solare pot servi la încălzire/răcire

▣ Pasiv
▣ Activ:
◼ preparare agent incalzire: gratie noilor tipuri de
captatoare de inalta performantaȘ
� Apă
� Aer
◼ preparare agent racire (aer, apă)
▣ producere energie electrica⮊energie termică

87
 Instalatiile solare de preparare agenți
termici:
▣ Cu simplu circuit-preparare directa
▣ Cu dublu/multiple circuite: agent primar-
agen/agenti secundari

▣ Cu circulatie naturala
▣ Cu circulatie fortata

88
 Argumente

Argument 1.Resursele de combustibili sunt pe cale de dispariție și distribuite inegal

Măsuri de •reducere a consumurilor
concomitent cu
ameliorare •măsuri de identificare și promovare a noi resurse de energie

Previzionarea evolutiei consumului de energie la nivel mondial. (Jean-Marc Jancovici, PREBAT, Franța, 2006)
An estimat epuizare resurse

Cărbune

Uraniu

Gaz

Petrol

1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 2250 2300 2350

ROMÂNIA: Orizont epuizare și areal geografic resurse energetice fosile (în raport cu anul 2006)
Resursă Orizont epuizare Areal geografic resurse

România Global

Petrol 45 ani 63,6% din rezerva mondială se află în Orientul Mijlociu

Gaze 15 ani 63 ani 38,7-Rusia; 33,9-Orientul Mijlociu
Carbune 218 ani 22,5-Rusia; 25,4-America de Nord; 21,8-China
 Argumente

Argument 2.Schimbările climatice/încălzirea globală au devenit îngrijorătoare :

⇒Clădirile sunt responsabile de 2/3 din degajările de CO2
Măsură •Reducere a consumurilor de energie ale clădirilor
•Creșterea performanțelor energetice
•Utilizarea surselor curate

Estimarea variatiei temperaturii la suprafata solului pe perioada 1000-2100

(sursa: Jean-Marc Jancovici, 2006)
 Alte argumente

Argument 3.Cererea de consum de energie în creștere și

diversificare

4.Apariția halourilor energetice în jurul clădirilor vara

5. Performanța energetică a sistemelor centralizate

de generare și alimentare cu energie din surse
convenționale este redusă.

6.Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor

 Argumente

Argument 7.Resursele de apă potabilă se reduc accelerat

8.Consumurile de apă potabilă cresc accelerat

Măsură •Reducerea consumurilor

•Creșterea performanțelor sistemelor de alimentare cu apă

•Utilizarea apei ”gri”

 Măsurile →politici → strategii:

Solutiile/strategiile de dezvoltare durabilă a clădirilor impun:

• Integrarea criteriilor de dezvoltare durabila in clădiri

▣ Gestiunea impactului cladirilor asupra mediului exterior

▣ Crearea unui mediu interior sanatos si confortabil

93
 Atributele urmărite pentru realizaea unei clădiri durabile

94
Gestiunea impactului clădirilor asupra ocupantilor

impune asigurarea:

Eco-confortul
• Confort higrotermic
• Confort acustic
• Confort vizual
• Confortul olfactiv

Eco-sanatatii
• Conditii sanitare
• Calitate aer
• Calitate apă

95
 Dacă:
O singură măsură

poate genera efecte pozitive

Atingerea țintelor propuse

CREȘTERE Saltul calitativ și cantitativ
CONFORT

Este asigurat numai de

Un amplu ansamblu de acțiuni
REDUCERE
DEGAJĂRI intercorelate
REDUCERE și
CONSUMURI

coordonate .
 In concluzie:

• Utilizarea surselor regenerabile și

curate pentru încălzirea apei
Se
impune: • Creșterea performanțelor
sistemelor existente
• Utilizarea joasei exergii, pentru
evitarea pierderilor

97
 Utilizarea surselor regenerabile și curate
pentru încălzirea apei
• Cu sisteme de conversie termice
Solară • Cu sisteme de conversie electrice
• Cu sisteme de conversie mixte

• Cu pompe de căldură
Geotermală • Cu schimbătoare de căldură

• Cu pompe de căldură
Deșeu • Cu arderea gazului valorificat din tratarea deșeurilor

Hidrogenul • Obținut din bio-gaz, electroliză, pile combustibil…

Alte soluții • Energia mareelor-electrică-termică

• Energia eoliană-electrică-termic

98
 Energia solara

▣ In trecut, singura disponibila

În trecut: singura disponibila
▣ In prezent, dispunem de enorme progrese
Soarele În prezent: dispunem de enorme progrese tehnologice
tehnologice
În viitor: probabil, singura utilizabila
▣ In viitor, probabil, singura utilizabila

99
Baie solara,
Baie solara, 1890
1890

100
 Instalatii solare servesc la:
• Generarea energiei termice pentru:
☞ prepararea apa calda de consum;
(a fost, este și va fi cea mai agreata utilizare a enrgiei
solare)
☞ prepararea agentului de incalzire:
☞ prepararea agentului de racire

• Generarea energiei electrice:

☞Pentru iluminat;
☞Pentru preparare apă caldă;
☞Pentru deservire echipamente electrice

101
 Instalatiile solare de preparare acc pot fi:
• Cu simplu circuit:preparare directa
• Cu dublu/multiple circuite: preparare indirectă (agent primar-agent/agenti
secundari)

• Cu circulatie naturala
• Cu circulatie fortata

• Destinate numai preparării apei calde de consum

• Destinate preparării simultane a mai multor agenți

• De mică capacitate, individuale

• De mare capacitate/centralizate
• Numai cu sursă solară
• Cu surse multiple

102
 Captatorii solari pot fi

Termici

Fotovoltaici

103
 Captatori solari termici
▣ Functie de geometrie
◼ Plane cu sau fara acoperire (vitrare)
◼ Cu concentrare parabolica sau cilindro-parabolica
◼ Captatoare cu concentratie anidolica
▣ Functie de agentul/fluidul caloportor
◼ Cu apa sau lichid caloportor
◼ Cu aer
◼ Tuburi termice
▣ Functie de temperatura agentului
caloportor
◼ Cu joasă temperatura
◼ Cu medie temperatură
◼ Cu temperatură înaltă

104
 Captatoare solare
Captator Captator cu concentrare
plan

105
 Captatoare fără acoperire/vitrare
Tip mochetă, cu apă

Captatoare cu aer suprafață absorbantă metalică

Detaliu Soluție de amplasare

106
 Captatoarele solare plane, vitrate, clasice.
a) Cu registru b)Cu serpentină

Panou cu serpentină-
Panou registru- Sursa: Giordano
Sursa Viessmann

107
 Captatoarele cu tuburi vidate. Elemente
componente

a)ansamblu b)Secțiune transversală tub

c)Secțiune longitudinală printr-un tub d) Panou

captator vidat
108
 Captatoarele cu tuburi vidate și circulație directă.

a) Elemenete componente b)Captator solar tip . Elemenete componente

1.suport 1.Izolaţie termică performantă
2.Aripioară acoperită cu strat selectiv 2 Ţeavă de distribuţie coaxială
3.Tub vidat 3 Ţeavă colectoare
4. tub U 4 Suprafaţă de absorbţie cu acoperire din Sol-
5.termoizolație Titan cu circulaţie directă
5.Sticlă de calitate superioară cuconţinut redus
de feroase

109
 Captatoare cu tuburi termice
a) Panou: Vedere de sus + Secțiune longitudinală b) Vedere+secțiune laterală tub captator

b)Detaliu racord tub captator cu colectorul:

1. Capac plastic; 2. Senzor de temperatură; 3.
a)Secțiune longitudinală tub captator
Capac condensator; 4. Izolație poliuretan; 5.
Colector Cupru; 6. Condensator; 7. Tub vidat.

110
 Captatoare cu tuburi vidate cu efect
"Thermos".

111
 Captatoarele sub vid cu concentratoare parabolice de
radiație

Detaliu Ansamblu.

Sistemul Bosch
112
113
114
 Captatoare solare
Criterii de alegere

▣ Nivel de temperatura
▣ Integrarea in mediu
▣ Caracteristicile amplasamentului prevazut
▣ Performanțele captatorului
◼ randement
◼ presiune de serviciu
◼ pierderi de caldura
◼ capacitate termica
▣ Calitatea si compatibilitatea materialelor
▣ Durata de viata
▣ Pret
115
Captatoare solare - performante

Caldura utila

l ar a
ia s o
iat
Rad
Pierderi Pierderi

Re
i f l ex
i

116
Captatoare solare - performante

117
Captatoare solare - performante
q Tc − Te
η = = A− K = A− K
qs qs x
A Rendament
K Coeficient
opic global de pierderi
termice
Randamentul scade daca:
▣ Temperatura captatorului creste
▣ Intensitatea radiatiei solare scade
▣ Temperatura ambianta scade

118
 Captatoare solare - randament

119
 Instalatii heliotermice

Contro
l

schim Apo
Captat
batoar Utilisator
oare rt
e

Acumulator

120
 Sisteme solare combinate
Asigura: preparare a.c.c.+incalzire

● Contin:

• o bucla de captare a energiei solare cu schimbator;

• un sistem de stocaj, unic sau dublu;,
• un sistem de preparare si distributie a.c.c.;
• un sistem de distributie energie termica (agent incalzire);
• un sistem de producere a energiei de adaos, unic sau multiplu;
• un sistem de reglaj al ansamblui sau a subcomponentelor.

121
 Sisteme solare combinate
Bucla de captare a energiei solare
cu schimbator

▪ Captatoare solare vitrate cu absorbtie selectiva

▪ Pompe de circulatie agent alimentate la 220V, cu tendinte spre
introducerea pompelor de circulatie 12-24V alimentate cu en.
Fotovoltaica
▪ Fluidul caloportor: apa+antigel
▪ Schimbatorul: ales cu atentie, pentru a asigura eficacitatea
ansamblului (θretur=min):
▪ Imersat
▪ Extern (schimbator cu placi): necesita prezenta unui circuit
secundar+pompa secundara)
▪ Cu pereti dubli: cel mai eficient dar oneros si dificil de manipulat
▪ Sistemul de reglaj:
▪ controleaza pompa functie de ecartul θretur- θbaza balon (sistemul
necesita imbunatatiri pentru o functionare optimala)
▪ Controleaza vana de reglaj in cazul sistemelor cu doua nivele de injectie
in balon

122
 Sisteme solare combinate
Sistemul de stocaj, unic sau dublu

▪ Boilerul = elementul cel mai important al sistemului solar combinat

▪ Racordarea surselor la serpentine, pentru realizarea unei stratificari este
importanta: reduce perioada de interventie a surselor de varf
▪ In general materialul este otel (pentru preparare agent incalzire), si
relativ recent mase plastice, pentru cazurile cu presiune redusa
▪ Se prevede in general
▪ un singur boiler care serveste toate utilitatile (I+A.C.C.) pentru cladirile tip vila si de
mica capacitate
▪ Doua rezervoare, pentru cladirile publice si cele renovate
▪ Racordarea in serie a boilerului de preparare a.c.c, acolo unde exista
▪ Legislatiile nationale referitoare la prevenirea legionelei si contaminarii
cu antigel au importanta la alegerea solutiei
▪ Fluidul caloportor: apa+antigel

123
 Sisteme solare combinate

▪Schema de preparare a.c.c.:

▪ Instantaneu, cu schimbator intern, dimensionat pentru

preluarea varfului de consum
▪ Instantaneu, cu schimbator extern (necesita pompa
suplimentara si boiler performant)
▪ Cu balon imersat in balonul principal (tanc in tanc)
solutie foarte eficienta
▪ Cu acumulator separat, in serie cu rezervorul principal
(foarte performanta pentru renovari in general)

124
 Sisteme solare combinate
Surse adaos

▣ sursa aport:
◼ combustibil gazos, caz in care rezervorul de aport se
instaleaza in serie cu cel de solar)
◼ lichid,
◼ lemn (necesita volum mai mare); en. electrica (mai
putin)
▣ Serpantina superioara trebuie sa permita
mentinarea temperaturii in boiler la 55-60 °C).

125
 Sistem solar combinat:
Sistemul de stocaj: Posibilitati de racordare surse aport

126
 Sistem solar combinat
Sistemul de stocaj (unic sau dublu)

▪ Boilerul = elementul cel mai important al sistemului solar combinat

▪ Racordarea surselor la serpentine, pentru realizarea unei stratificari este
importanta: reduce perioada de interventie a surselor de varf
▪ In general materialul este otel, si relativ recent mase plastice, pentru cazurile
cu presiune redusa
▪ Se prevede in general
▪ un singur boiler care deserveste toate utilitatile (I+A.C.C.) pentru cladirile tip vila
si de mica capacitate
▪ Doua rezervoare, pentru cladirile publice si cele renovate
▪ Racordarea in serie a boilerului de preparare a.c.c, acolo unde exista
▪ Schema de preparare a.c.c.:
▪ Instantaneu, cu schimbator intern, dimensionat pentru preluarea varfului de
consum
▪ Instantaneu, cu schimbator extern (necesita pompa suplimentara si boiler
performant)
▪ Cu balon imersat in balonul principal (tanc in tanc) solutie foarte eficienta
▪ Cu acumulator separat, in serie cu rezervorul principal (foarte performanta pentru
renovari in general) Fluidul caloportor: apa+antigel
▪ Legislatiile nationale referitoare la prevenirea legionelei si contaminarii cu
antigel au importanta la alegerea solutiei

127
 Sistem solar combinat
preparare a.c.c. cu schimbator caldura cu placi extern

128
Sistem solar combinat cu adaos extern

129
Sistem solar combinat cu adaos integrat

130
Sistem solar combinat: planseu solar direct

131
 Sistem solar combinat
Dimensiuni uzuale
▣ Dimensiunile variaza, functie de climat, costul energiilor
concurente/de adaos, spatiu disponibil, legislatie si cerinte
clienti, intre:
◼ Suprafata captare: 5 la 40 m2 ,
◼ Volum stocaj: 250 la 3000 l.
▣ In Austria si Suedia: 20 m2, 2 m3
▣ In tarile de Jos: 5 m2, 500 l.
▣ Rata de stocare:30 la 100 l stocaj/m2 suprafata captare.
▣ In general, pentru un sistem solar combinat se utilizeaza:
▣ 75 - 100 l/ m2 intre Lyon si Stockholm,
▣ 30 la 75 intre Roma si Lyon.
▣ Nota: notiunea de adaos este relativa, functie de fractia solara in totalul energiei
produse: pentru valori mai mici de 50 %, sursa solara poate deveni sursa de
adaos…!

132
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

a)Cu schimbător de căldură între circuitul solar și circuitul de încălzire

133
Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

b)Cu boiler a.c.c. utilizat ca tampon pentru încălzire

134
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

c)Cu rezervor a.c.c. utilizat ca tampon pentru încălzire în sistem

vidanjabil
135
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

d)Cu rezervor de stocaj pentru încălzire și schimbător integrat pentru apa caldă
sanitară.
136
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

e)Cu rezervor a.c.c. în rezervorul de stocaj încălzire

137
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

f)Rezervor de stocaj pentru încălzire cu schimbător integrat pentru

a.c.c. și centrală de aport exterioară
138
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

g)Cu două rezervoare de stocaj-serie

139
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

h)Cu două rezervoare de stocaj-paralel

140
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

i)Cu două dispozitive de stratificare în rezervorul de stocaj al agentului

de încălzire și schimbător extern pentru producerea de a.c.c.
141
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

j)Cu rezervor la presiune atmosferică cu trei schimbătoare

142
 Sisteme solare de cogenerare apă calda de consum-energie
termică încălzire.

k)Producerea de căldură centralizată cu sarcinile repartizate pe mai

multe apartamente și stocaj stratificat.
143
 Instalatii solare de incalzire apa piscina

schimbator acoperire

Eficacitate ameliorata cand se utilizeaza si in afara sezonului

144
Instalatie solara incalzire spatii

145
 Incalzirea pasiva a spatiilor

Încalzirea pasiva a spatiilor poate avea un raport calitate /preț

bun

Incalzirea solara activa se justifica numai in regiunile in care

soarele straluceste iarna, iar solutia trebuia cuplata obligatoriu
cu un sistem de stocare a caldurii sezonier

146
 ec
pe

Schemă sistem de producere a energiei

ato
r
ub
u
ux
HE
IO
S
W
L
C
00
R
O
C
O

Baterie
Puț canadian 4xDn 160mm, l=50m Recuperator dublu încălzire/răcire
flux

147
Încălzire solară
Încălzire mixtă
Stocaj sezonnier
ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR CU
VOLUM MARE DE AER
Panouri radiante infra-roşii
cu funcţionare pe bază de
combustibili gazoşi

SR II
 Descriere:
• Panourile radiante SR II sunt aparate alcătuite din
plăcuţe ceramice care emit radiaţii infra-roşii.
• Plăcuţele ceramice sunt încălzite direct prin arderea
gazului (temperatura suprafeţei plăcuţelor ceramice este
aprox. 950 oC)
• Radiaţiile termice sunt orientate spre zona de încălzit
cu ajutorul reflectoarelor din aluminiu special lustruite.

• Utilizarea panourilor radiante SR

II este soluţia cea mai bună pentru
încălzirea spaţiilor foarte înalte şi
slab izolate termic.
Domenii de utilizare:
Hale de montaj
Aeroporturi şi hangare
Biserici
Unităţi siderurgice

în orice spaţiu unde categoria de

periculozitate la incendiu permite
prezenţa flăcării deschise