Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

UNIVERSITATEA PETROL ŞI GAZE DIN PLOIEŞTI

Facultatea Tehnologica a Petrolului si Petrochimie
Departament:Ingineria Prelucrari Petrolului si Petrochimie

PROIECT DE AN
DISCIPLINA : PROCESE DE TRANSFER DE CĂLDURĂ

Tema Proiectului:Dimensionarea tehnologică unui

refierbător orizontal cu spaţiu de vapori

Indrumător:

Ploieşti
Cuprins

1
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Introducere
1.Datele de proiectare
2.Prezentarea rezultatului
3.Bilanţ termic
4.Stabilirea geometriei
5.Temperatura calorica a motorinei
6.Calculul coeficientului de convectie la interiorul tuburilor
7.Calculul coeficientului de convectie la exteriorul tuburilor
8.Fluxul termic specific la tubul singular fara depuneri
9.Coeficientul de convectie exterior mediu pe fascicul
10.Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara .........................................
11.Dimensionarea spatiului de vapori ..................................................................
11.1.Verificarea ariei sectiunii verticale a spatiului de vapori.........................
12.Calculul caderii de presiune
12.1.Caderea de presiune pe circuitul de lichid...............................................
12.2.Caderea de presiune oe linia de vapori....................................................
12.3.Cresterea nivelului de lichid in coloana...................................................
12.4.Caderea de presiune pe circuitul de agent de incalzire ............................
13.Concluzii........................................................................................................23
Bibliografie.........................................................................................................25
Anexe...………………………………………………………………………..26

2
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

INTRODUCERE
Industria chimică, cu ramura sa principală privind tehnologia petrolului şi
petrochimie,a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. În România, industria chimică
va fi orientată mai hotărât spre valorificarea superioară a materiilor prime şi
energiei, menţinându-se cantitatea de ţiţei supusă prelucrării la nivelul anului
1980, se va ridica substanţial gradul de chimizare a petrolului. Aceasta implică o
preocupare susţinută pentru înlocuirea tehnologiilor învechite, perfecţionarea
agregatelor şi instalaţiilor, introducerea unor procedee tehnologice cât mai
economice din punct de vedere energetic, astfel încât să se asigure diminuarea în
continuare a consumurilor specifice.

În cadrul instalaţiilor din rafinării şi combinate petrochimice, utilajele de

transfer de căldură au o pondere deosebită. Tipuri de schimbătoare de căldură
sunt foarte numeroase şi pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, dintre
care trei sunt mai importante:

Clasificarea după procesul principal de transfer de căldură:

 Preîncălzitoare
 Răcitoare
 Condensatoare
 Răcitoare-condensatoare
 Refierbătoare
 Vaporizatoare
 Cristalizatoare
 Recuperatoare
 Regeneratoare ( schimbătoare de căldură propriu-zise)
 Etc.

3
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Clasificarea după modul de contactare al fluidelor:

 Schimbătoare de căldură de suprafaţă se caracterizează prin faptul
că cele două fluide care schimbă căldură între ele sunt separate prin pereţi
metalici, în majoritatea cazurilor cilindrici ( tuburi ).
 Schimbătoare de căldură prin contact direct nu conţin pereţi
despărţitori între fluide şi cum fluidele vin în contact nemijlocit, transferul
de căldură este însoţit şi de un proces de transfer de masă.
 Schimbătoare de căldură cu fliud intermediar staţionar se
caracterizează prin faptul că transferul de căldură de la fluidul cald către
fluidul rece, care sunt în curgere continuă prin schimbător, este mijlocit de
un fluid intermediar staţionat în aparat.

Clasificarea după tipul constructiv al aparatului :

 Schimbătoare de căldură cu fascicul tubular în manta sunt cele mai
utilizate.
 Schimbătoare ,,tub în tub’’

Fig.1 Schimbator tub in tub

 Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină scufundată
 Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină stropită

4
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

 Schimbătoarele de căldură cu plăci

Fig.2 Schimbator de caldura cu placi

 Răcitoarele şi condensatoarele cu aer
 Răcitoarele şi condensatoarele prin contact direct

În cadrul acestui proiect voi prezenta dimensionare tehnologică a unui

refierbător orizontal cu spaţiu de vapori.
Refierbătoarele sunt aparate de schimb de caldură cu fascicul tubular, prin
care se realizează aportul de căldură la baza unor coloane de fracţionare. Aportul
de căldură duce la vaporizarea parţială a lichidului de la baza coloanei,dar cum
acest lichid este obişnuit un amestec, şi la o uşoara creştere a temperaturii.
Căldura necesară se obţine prin condensare de abur, prin răcirea unei fracţiuni
petroliere calde etc. În cazul unor sarcini termice foarte mari sau al unor
temperaturi de vaporizare mari, aportul de căldură la baza coloanei se realizează
printr-un cuptor refierbător, la care se consumă combustibil.
Refierbătoarele tip schimbător de căldură sunt de multe tipuri constructive
şi funcţionale: refierbător termosifon vertical cu recirculare, refierbător
termosifon orizontal fără recirculare, refierbător interior orizontal, refierbător cu
spaţiu de vapori.

5
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Refierbător cu spaţiu de vapori lucrează fără recirculare şi se

caracterizează prin faptul că separarea fazelor se face în refierbător şi nu în
coloana. Mantaua refierbătorului conţine în partea inferioară un fascicul de
tuburi, care ocupă o inălţime mai mică decât diametrul mantalei. Tuburile sunt
susţinute obişnuit prin plăci suport in forma de sfert de cerc.
Placa deversoare,care etanşează pe manta şi care are o inălţime ce
depăseşte cu aproximativ 5 cm înălţimea fasciculului, delimitează camera
lichidului care se evacuează din refierbător (produsul de baza al coloanei), prin
intermediul unui regulator de nivel. Diferenţa între cele doua nivele de lichid din
refierbător se fixează la aproximativ 10...15 cm.
Refierbătoarele cu spatiu de vapori sunt constructiv mai complicate si nu
lucrează cu presiuni prea ridicate.
Vaporizarea parţială lichidului se realizează în mantaua refierbătorului. Debitul
de lichid care alimentează refierbătorul este singură dată prin refierbător.
Circulaţia prin refierbător se realizează prin termosifonare şi numai în caz
excepţional, la lichid foarte vâscoase se introduce o pompă care împinge lichidul
din baza coloanei în refierbător.
Nivelui de lichid fixat de deversor trebuie să se afle cu 20...30 cm deasupra
părţii inferioare a coloanei. Nivelui de lichid din coloană se autoreglează, astfel
încât se se asigure echilibrul diferenţelor de presiune.

6
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Fig.3. Refierbător tubular orizontal cu spaţiu de vapori

7
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

1.DATE DE PROIECTARE

Varianta
Debit masic mr , t/h 50
Fracţiune rece n.Octan Căldură latentă Lv, kJ/kg 244.4
Fracţie de vaporizat, e 0,6
20
Densitate d 4 0,860
Factor de caracterizare 11.2
Fracţiune calda Motorină
Temperatură la intrare C 276
Temperatură la ieşire C 220

Presiune la baza coloanei : PB=5 bar

Temperatură bazel coloanei : tB=194.6C

8
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

2.PREZENTAREA REZULTATULUI

Nr
Unitatea
. Valoarea
Mărime Simbol de
Cr calculate
măsură
t.
1. Fluxul termic schimbat Q 2.483.106 W
2. Fluxul cald de fracţiune petrolieră mc 14.6 kg/s
3. Temperatura medie logaritmică Δt med 80.3 o
C
4. Numărul de tuburi nt 134 -
5. Lungimea de tuburi Lt 6 m
6. Fluxul termic specific Q 429783,83 W /m2
ρ pp 3
7. Densitatea produsului petrolier 670.06 kg /m
8. Densitatea vaporilor n-octanului ρv 14,62 kg /m3
ρl 3
9. Densitatea lichidului n-octanului 539,487 kg /m
10
Temperatura calorică tc 276.3 o
C
.
11
Viteza de curgere a produsului petrolier ω 0.94 m/s
.
12
Coeficientul de convecţie interioară αi 2306.54 W /m2 .o C
.
13
Coeficientul de convecţie exterioară αe 2807.61 W /m2 .o C
.
14 Coeficientul global de transfer de
k ed 500 W /m2 .o C
. căldură
15
Supradimensionarea a refierbătorului S 16.22 %
.
16
Dimensionarea spaţiului de vapori Di 0,9 m
.
17
Lungimea spaţiului de vapori LS 7.55 m
.
18 Căderea de presiune pe circuitul de
Δp fl 698.18 N /m2
. lichid

9
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

19 Căderea de presiune pe circuitul de

Δpfv 2182.67 N /m2
. vapori
20
Presiunea activă Pa 3534 N/ m2
.
21 3534
Presiunea rezistenţă Pr N/ m2
.
22
Creşterea nivelului de lichid în coloană LCD 0,445 M
.
23 Căderea de presiune de agent de
Δpi 6649 N /m2
. încălzire
24
Diametrul racodurilor di 0,139 M
racod
.
25
Debitul specific de vapori mvs 3,976 kg/m3.s
.

3.Bilanţ termic pe refierbător

Q=Qprimit=Qcedat
Qprimit = mB.Lv
Qprimit = 50000*244.4 = 12.22*106 kJ/h

Qcedat = mmot · cp,mot · (tc1 – tc2)

20
Densitate a fracţiunii calde d 4 = 0,860
15 15
Cpmot =[(2964-1332* d )+(6.148-2.308* d
15 15 )*t]*(0.0538K+0.3544)
Cpmot=2721.064 J/Kg*ºC
15 20
d 15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,864

10
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

50∗1000
m B= 3600
=13.89 Kg/s
mB∗Lv
mmot= Cp∗( tc1−tc 2)

13.89∗244.4
mmot = 2721.064∗(276−220) =22.276 Kg/s
Q=mmot*cp,mot*(tc1-tc2)=22.276*2721.064*(276-220)=3394444 W

4.Stabilirea geometriei

Pentru a stabili geometria aparatului se determina aria de schimb de caldura ,

utilizand legea lui Newton:
Q = ked · Ae ·tm log
ked = coeficient global de transfer de caldura (W/m2·ºC)
Ae = aria de schimb de caldura(aria laterala a tuturor tuburilor din
schimbatorul de caldura) (m2)
 tm log = diferenta medie logaritmica de temperatura (ºC)

Q= ked .Ae . tmed

 Determinarea tmed

tc1
tc2
tb tb

tmin= tc2 - tb tmax= tc1 - tb

tmin = 220–194.6 =25.4 C

tmax= 276–194.6 =81.4 C

Δt max −Δt min 114−44 81 . 4−25. 4 =48 . 084

Δt 114 81 . 4
ln max ln ln
tmed = Δt min = 44 25 . 4 C

11
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

 Presupunem ked=400 W/m2 C

ked < min (i ; e)
ked = 400 – 500 W/m2 C

 Aed
Q 1,967 . 106 3394444 =176 . 48
A’ed = k ed . Δt med = 450.73,529 400∗48 . 084 m2
A’ed = .de.Lt.N’t
Se presupun valorile:
-diametrul exterior de = 25 mm=0.025m;
-diametrul interior di = 21 mm=0.02m
Lt = 9m
A,ed 59,438 176 .48
=249 .8
 N’t = π . d e . Lt = π .0,025 .4 3 ,14∗0 ,025∗9 tuburi
Din Dobrinescu “Procese de transfer termic si utilaje specifice”(pag.179),
din tabelul corespunzator nt calculat se citeste nt cel mai apropiat acestei
valori pentru de=0,025 m > ntSTAS=268 tuburi(pentru tuburi asezate in
patrat)> 4 pasuri in tuburi

ntSTAS=268 si np=4>Diametrul interior al mantalei =0.7

Ae = .de.Lt.Nt = .0,025.9.268 = 189.342 m2
Q 1,967.106 3394444
ked = A ed . Δt med = 60,319.73,529 189.342∗48.084 =372.838 W/m2 C

k edpp −k edcalc =10≤50 W/m2 C

Ked-kedcalc=400-372.838=27.162>Presupunere corecta

5.Temperatura calorica a motorinei

Temperatura calorica reprezinta temperatura la care se determina
proprietatile fluidelor astfel incat valoarea medie a coeficientului global
de transfer de caldura sa fie cea reala.
Δtmed−Δt min 48 . 084−25 . 4
= =0 . 405
a) Factorul caloric: Fc= Δt max−Δt min 81 . 4−25. 4

12
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

b)Temperatura calorica:

tc = tc2+ Fc(tc1-tc2)= 220 + 0,405*(276-220)=242.68 0C

Proprietatile fizice ale motorinei se determina la tc=242.68 0C
a)Vascozitatea cinematica-ϑ
101.766
[ 15 0.525
ϑ = ( k∗d 15 ) ]
−29.263 ∗10−6∗k
∗exp
2
x [m /s]
x t+273

x=exp[4.717+0.0029254*(k*d 15 3
15) ]=1583.188

ϑ=2.434∗10−7[m2/s]
b) Căldura specifică a produsului petrolier
Cp=[(2964-1332*d 15 15
15)+(6.148-2.308*d 15)*t]*(0,0538*k+0,354)

Cp= 2699.932 J/kg.0C

c) Conductivitatea termică a produsului petrolier:
0 , 1172−6 , 33∗10−5∗t c
λ= =0 .1179 W / m° C
d 15
15

d) Densitatea produsului petrolier:

t c −20
ρ pp=10 3∗d 20
4 ∗ 1−
( 2290−6340∗d 20
20 2
4 +5965∗( d 4 )
=843. 400 kg/ m 3
)
e)Vâscozitatea dinamică a produsului petrolier:
µ= ρ pp .v= 0.0002052 kg/ms.

6.Calculul coeficientului de convective la interiorul tuburilor

μ
( )0 .14
Nu = 0,027.Re0,8. Pr1/3.
μp
μ 0 .14
Type equation here . ( )
μp =1
di ω
 Re = ν

13
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

mc
ω= =0 .783 m/ s
π∗d 2
i Nt
ρ pp∗
∗
4 Np
Re=6.432*104>104 →regim turbulent

C p .ν . ρ
 Pr = λ = 4.702
 Nu=0.027*Re0.8*Pr1/3*( μ/ μ p)0.14
Unde : ( μ/ μ p)0.14 =1
Nu =317.77
Nu .λ
 i = di =1872.64 W/m2*0C

7.Calculul coeficientului de convective la exteriorul

tuburilor
0
.Proprietăţile fizice ale n-octanului la 194.6 C:

a) Densitatea vaporilor n-octanului se calculează prin aplicarea ecuaţiei de

stare:
5 2
MP 114 kg /kmol∗5∗10 N /m
ρv = = =14 , 662 kg /m3
RT 8314 Nmkmol−1∗K−1∗(194 . 6∗273)

Pb  5.105 N / m 2
M = 114 kg/kmol
R = 8314 Nm/kmol.K
o
T = 194.6 C +273 = 467.6 K

b) Variatia caldurii specifice cu temperatura [4]:

Cp=A+B*T+C*T2+D*T3 (J/Kg*K)
A=12.5967*102
B=4.68587
C=-1.03320*10-2
D=1.75867*10-5

Cp =2989.77 J/kgºC

c) Variatia conductivitatii termice cu temperatura (pag 220) [4]:

λ =A+B*T+C*T2+D*T3

14
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

A=2.21134∗10−1Type equation here .

B=−3.07711∗10−4
C=0
D=0

λ =0,077 W/Mk
d) Variatia viscozitatii cu temperature
B
μ1=exp(A+
T
+C*T+D*T2)
B
lnμ=( A + +C∗T + D∗T 2)
T
A=-4.016
B=701.4
C=0.6494*10-2
D=-6.382*10-6
μ=0.417 kg/m.s

e)Variatia tensiunii superficiale [4]:

σ =A+b*t+c*t2+D*t3 (N/m2)

A =23.624285

B=−97.503027∗10−3
C=16.0603363*10-6
D=147.5043*10-9
σ=6.345 N/m2

Ecuaţia Mc. Nelly

2, 226 1, 0645
Pλl Δt e Cl ρl

e1 =
0 , 008133C s
σ ( ) ( )
Lv ρv
−1

P : presiune din circuit P=Pb=5.105N/m2

te :Diferenţa de temperatură dintre temperatura vaporilor și temperatura exterioare a
tubului =6.8C
Lv :Căldură latentă de vaporizare =244400J/kg
Cs : Coeficient de siguranţă al oţelului =1
Cl : Căldură specifică a lichidului =2989.77J/kgC

5∗105∗0 , 077 6 .8∗2989 .77

2 ,226 1 , 0645
541. 008
α e 1=0 ,008133∗1
0, 006
∗
244400 ( ) ( ∗
14 , 662
−1 ) =8831.928 W /mο C

15
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

1 1
1 1 de de d 1 1 25 0,025 25
+ + ln e + . + . ln
ke1= α e 1 α i d i 2. λ o d i 11040 2155 21 2.35 21
1
k e 1= =1168. 212W /mο C
1 1 0 , 025 0 , 025 0 ,025
+ ∗ + *ln
8831 .928 1872. 947 0 , 021 2∗37 0 , 021
ke1 1168 .212
Δt recalcilat = ∗Δt m log= ∗48 . 084=7 . 407 °C
αe1 8831. 928
|te calc-te pp|=|7.407-6.8|=0.607 C

8.Calculul fluxului termic specific pentru tubul singular fără

depunere
5 2
q e 1=k e 1∗Δt m log=1503 .27∗80 . 3=1 .21∗10 W /m

Valoare maximă a fluxului termic cu relația:

q max =0,16. L v ( ρ 2v ( ρ v −ρl ) . σ . g)0,25

0 . 25 5 2
q max =0 , 16∗Lv∗( ρ 2∗( ρl −ρ v )∗g ) =4 ,297∗10 W / m
v

Coeficient de convecție exterioare mediu pentru întregul fascicului

s =32 mm
3
s’= √ 2 s= 0.0392 m(deoarece lucram cu asezare in triunghi)
N-numărul de tuburi pe vertical
Df Df 0 , 48
0,6 = =12. 25
N= s ' 32.10−3 s 0, 0392
=

πd e k e 1 Δt med
G= L v (s '−d e ) =2.24
' 0, 030971. G
s −d e

F=0 , 714 .
( 0 , 3084 )
N 0, 24 ln N−0 , 42
0 , 030971∗2. 24
0 ,0392−0 , 025
0,714 ¿ ¿
0 , 714∗
( 0 , 3084 ) =0 , 366
F= 12. 250 , 24 *ln( 15−0, 42 )

16
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

e = F.e1=0,366*7667.57= 2807.61 W/m2C

1
k edn = =569 .51 W /mο C
1 0 , 025 0 , 025 0 ,025 1
( 2306. 54 )
+0 , 00053 ∗ +
0 , 021 2∗30
*ln
0 ,021
+0 , 00018+
2807 . 61
1
1 25 0,025 25 1
( 2155
+ 0,00053 . +
21 2.35 )
ln + 0,00018+
21 2160
Q
k edn . Δt med =54.3 m2
Aen=

Ae=63.11 m2
A e− A en 63 .11−54 , 3
. 100 60,319−50,519 ∗100=16 . 22 %( admisibila)
%S= A en = 50,519 54 . 3

4. DIMENSIONAREA APARATULUI:

4.1. Dimensionarea spaţiului de vapori:

Fig.2. Dimensionarea spaţiului de vapori

Avem:
Df =d i=0 , 48 m D =d =0,6 m- diametrul fascicului
f i

L AB=1,1∗Df =1,1∗0 ,48=0, 528 m - înălţimea plăcii deversoare

mv m b∗e 50000∗0 , 48
= = =4000 kg/mh
Şi: L L 6

17
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Din nomograma pentru dimensionarea spaţiului de vapori,avem diametru interior

de refierbător:
mv
D iSTAS =f ( L )
; P ; L AB =f ( 4000 ;5 ; 0 , 528 ) =0,9 m

⇒ L AB =0 , 55∗DiSTAS =0 ,55∗0,9=0 ,502 m

⇒ H V =0 , 45∗DiSTAS =0 , 45∗0,9=0 , 405 m - înălţimea spaţiului de vapori

4.2.Verificarea ariei secţiunii verticale a spaţiului de vapori:

Debitul specific de vapori, admisibil pe unitatea de volum de spaţiu de

vapori, se calculează cu relaţia :
0,5 0,5
σ 0 , 006
mvs=0 ,636∗ρ v∗ 16000∗
( ρl−ρ v ) (
=0 , 636∗14 , 62∗ 16000∗
539 , 485 ) =3 , 976 kg/m3 s

Debit masic de vapori:

mv=mb.e= 50000kg/h.0,6 =8,33 kg/s

Valoarea mărimii C,utilă pentru calcularea ariei unui segment de cerc,se
ia în funcţie de raportul H v /D i , avem tabel urmator :

HV/DI 0,40 0,42 0,44 0,46 0,48

C 0,29337 0,31304 0,33284 0,35274 0,37270

H 
C  f  V   f  0, 45   0,34278
 Di 
Aria secţiunii verticale a spaţiului de vapori :
2
S=C∗DiSTAS =0 ,34278∗0,92 =0 , 278 m2
mv
Ls = =7 . 55 m
mvs∗S
Dir =DiSTAS =0,9 m

18
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

5. CALCULUL CĂDERII DE PRESIUNE:

5.1. Căderea de presiune pe circuitul de lichid:

Diametrul coloanei : Dcoloanei=1,5m

Avem:
L=2m
LMN=0,7m
D coloana D ir 1,5 0,9
LNP = + + L= + +2=3,2 m
2 2 2 2
LPT=0,4m (LPT=0,3...0,5).
⇒ Lungimea geometrică: LMNPT=LMN+LNP+LPT=0,7+3,2+0,4=4,3m

Viteza de curgere de lichid: ω=1 m/ s

m b 50000 kg/h
V l= = =0 , 0257 m3 /s
Debitul volumic de lichid: ρl 539 , 485 kg/m 3∗3600
2
V π∗d i 4∗0 , 0257
Sc = l =
ω 4
⇒ di=
π∗1 √ =0 , 181 m

Se alegem diametrul conductei după STAS:

diSTAS=193.7mm=>deSTAS=219.1mm
4∗V l 4∗0 , 0257
ω recalculat= 2
= =0 , 87 m/s
π∗diSTAS π∗0 , 19372

d iSTAS∗ωrecalculat∗ρl 0 , 1937∗0 , 87∗539 , 487

Re= = =7 .39∗105
μ 0 , 000124
0 ,1694
f= =0 , 018
Pentru Re=7.39.105> 105 => Re0 , 164

Se calculează lungimea echivalentă a conductei ţinând cont de pierderile

locale de presiune.
 Prin intrarea lichidului din coloană în conductă: C1 =0,5

19
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

C 1∗d iSTAS 0,5∗0 , 1937

Le 1 = = =5 .24 m
f 0 ,018

 Prin cele două coturi: C2 =40

Le2=2. C2 . d iSTAS 2∗C 2∗d iSTAS =2*40*0,1937=15.49m

 Prin intrarea lichidului din conducta în refierbător: C3 =1

C 3∗d iSTAS 1∗0 , 1937
Le 3 = = =10 . 49 m
f 0 ,018
Lungimea echivalentă totală:
Le tot=LMNPT+Le1+Le2+Le3=4,3+5.24+15.49+10.49=35.53 m
Căderea de presiune prin frecare pe circuitul de lichid cu relaţia Fanning:
2
ρ ∗ω Letot 539 , 487∗0 , 872 35 .53
Δp fl =f ∗ l ∗ =0 , 018∗ ∗ =698. 18 N /m2
2 di 2 0 ,1937

Avem: 1bar = 105N/m

2 ⇒ Δp fl=0 ,00698 bar

5.2. Căderea de presiune pe circuitul de vapori:

Viteza de circulaţie a vaporilor în interiorul conductei: ω v=10 m/ s

Avem:
mv mb∗e π∗d 2i 4∗mb∗e
Sc=
ρ v∗ω v
=
ρv∗ω v
=
4
⇒d iv =
√ ρ v∗ω v∗π
=
√ 4∗50000∗0,6
14 , 62∗10∗π∗3600
=0 ,269 m

Se alege diametrul conductei după STAS: d iSTAS =0 , 2588 m⇒ d eSTAS=0 ,273 m

4∗m b∗e 4∗50000∗0,6
ω recalculat= 2
= =10 .84 m/ s
π∗diSTAS ∗ρv π∗0 ,25882∗14 ,62∗3600

d iSTAS∗ωrecalculat∗ρ v 0 ,2588∗10 .84∗14 , 62

Re= = =3. 32∗10 5
μv 0 , 000124

0 , 1694
⇒f= =0 , 021
Pentru Re=3.32*105> 105 Re0, 164

Se calculează lungimea echivalentă a conductei ţinând cont de pierderile

locale de presiune.

20
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

 Prin intrarea vaporilor din conductă în coloane: C1 =0,5

C 1∗d iSTAS 0,5∗0 , 2588
Le 1 = = =6 .14 m
f 0 ,021

 Prin cotul: C2 =40

Le 2 =C2∗diSTAS =40∗0 ,2588=10 .35 m

 Prin intrarea vaporilor din refierbător în conductă: C3 =1

C 3∗d iSTAS 1∗0 , 2588
Le 3 = = =12. 29 m
f 0 , 021
Lungimea geometrică:
DiSTAS DiSTAS
LSRF=LSR+LRF=2m+ 2 2 +0,3m =2,43m

Lungimea echivalentă totală :

Le tot= LSRF+Le1+Le2+Le3=2,43+6.14+10.35+12.29=31.21 m

Căderea de presiune prin frecare pe circuitul de vapor cu relaţia Fanning:

ρv∗ω 2v Letot 14 , 62∗10. 84 2 31. 21
Δp fv =f ∗ ∗ =0 , 021∗ ∗ =2182 . 67 N /m2
2 d iSTAS 2 0 ,2588

Avem: 1bar = 105 N/m

2 ⇒ Δp fv=0 ,0218 bar

5.3.Cresterea nivelului de lichid în coloană:

Fig. 3 Creşterea nivelului de lichid în coloană

21
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Creşterea nivelului de lichid în coloană se referă la determinarea inălţimii

lichidului, LCD.
Se efectează un bilant de presiune: Pa = Pr
Pa = Presiunea activă
Pr = Presiunea rezistenţă

Pa=Pa +Pa ¿ Pa =g.LCD .( ρl−ρv )¿ ¿¿⇒Pa=g.LCD .( ρl−ρ v )+g.LAB .( ρl−ρa)¿

col ref col} }
g=9 ,81 m/s 2 – accelaraţia gravitaţională
Densitatea amestecului (ra) se calculează ţinând seama de o densitate
intermediară (r’).
ml = mb.e = 50000.0,6 = 30000 kg/h
mv = mb.(1 – e) = 50000kg/h. (1 – 0,6) = 20000 kg/h
ml mv mb mb 50000
+ = '
⇒ ρ' = = =35 ,12 kg / m3
ρl ρv ρ ml mv 30000 20000
+ +
ρ l ρv 539 , 487 14 ,62

'
ρ + ρ 539 , 487+ 35 ,12
ρa = l = =287 , 3 kg/ m 3
Densitatea amestecului: 2 2
Paref=g*LAB* ( ρl −ρa ) =9,81*0,502*(539,487-287,3)=1242.41 N/m2

ρv∗ω 2v −ρl∗ωl2 14 ,62∗10 .84 2 −539 , 487∗0 ,87 2

(
Pr= Δp fl + Δp fv +
2 )
=698. 18+2182 .67+
2 ( =3534 .01 N /m
2
)
Avem:

Pa=Pacol+Paref
 Pacol=Pr-Paref=2291.60 N/m2
P acol
LCD= =0 , 445 m
 g∗( ρl −ρa )

LCD< HV+LRF

22
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

5.4.Căderea de presiune pe circuitul de agent de încălzire:

ρ . ω2 L

Avem relaţia:
Δp i=
2 ( di )
. N p . f . Fc . t +4 ; N /m 2

unde: N p - număr de pasuri prin tub; N p =2

μ 0 ,14
F c=
μp ( ) =1
- factor de corecţie
Lt - lungimea tubului ;L =6 m
t
d i - diametrul interior al tubului ; d i=0 ,021m

0 ,1694 0 , 1694
0 , 164
= 0 , 164
=0 , 0254
f=f(Re)= Re 106902. 7 - factorul de frecare
2
670 . 06∗0 . 94 6

Δp i=
2 (
∗2∗ 0 ,0254∗1∗
0 ,021 )
+4 =6649 . 86 N /m2
2
Avem: 1bar = 105 N/m

 Δp i=0 ,0665 bar

5.5. DIAMETRUL RACORDURILOR DE INTRARE ŞI IEŞIRE ÎN

SCHIMBĂTOR:

Se presupune viteza de curgere a produsului petrolier – motorină:   1,5m / s

Secţiunea de curgere se determină din relaţia:

V m 14 . 6
S c = pp = pp = =0 ,01453 m2
ω ρ pp∗ω 670 . 06∗1,5
Dar:
π∗d 2iracord 4∗S c
Sc =
4 √ √
⇒ d iracord =
4
=
4∗0 , 01453
4
=0 ,136 m

Se alege diametrul conductei după STAS

23
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

di STAS =0,1398m => de STAS=0,1683m

mc 4∗14 . 6
ω recalculat= = =1 , 42 m/s
ρ pp∗S c 670 . 06∗π∗0 , 014532

CONCLUZII

Dimensionarea tehnologică a unui schimbător de căldură de tip refierbător

orizontal cu spaţiu de vapori se face în scopul creşterii parametrilor şi
performanţei reale de funcţionare, în raport cu datele prevăzute în proiect, al
cunoaşterii variaţiilor acestora în timp şi al constatării sub sau supradimensionarii
aparatului, în raport cu sarcina termică prevăzută.
Tuburile utilizate în acest schimbător au diametrul exterior de=25 mm si
diametrul interior di=21 mm. Lungimea tuburilor este in majoritatea cazurilor 6
m, dar în funcţie de necesităţi se utilizează lungimi standardizate , în acest caz se
utilizează tuburi cu lungime de 6 m.
Se calculează căderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat. Valorile
căderilor de presiune trebuie sa fie mai mici decât presiunea atmosferică
deoarece creşterea acestor valori duce la un consum mai mare de energie pentru
pomparea fluidului. Din calculul efectuat rezultă faptul că aceste căderi de
presiune sunt mai mici decât presiunea atmosferică.
- Refierbătorul dimensionat are dimensiunile:
• Lungimea spaţiului de vapori 7.55 m
• Numărul de tuburi este 134; tuburile sunt aşeazate în forma pãtrat
• Înălţimea spaţiului de vapori 0,405 m
- Refierbătoarele cu spatiu de vapori nu lucrează cu presiuni prea ridicate
- Conductele legate dintre refierbător şi coloana, sunt aşezate astfel încât
ele să fie cât mai scurte pentru a evita căderi mari de presiuni. Mai

24
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

important este conducta prin care vapori intră în coloana. Cu atât aceasta
este mai scurtă, cu cât mai greu fluidul vaporizat îşi pierde căldură şi
condensează.
- Supradimensionare este 16.22 % ne permite posibilitate să lucrăm la un
debit mai mare al fluxului rece.
- Refierbător proiectat, şi schimbătoare de căldură cu fascicul şi manta
normală orizontal, în general, are sarcina termică mare , implicit de
căldură mare.

25
 Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrinescu D., “Procese de transfer termic si utilaje specifice”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983.

2. Şomoghi,V. , “Procese de transfer de căldură”, Editura Universal Carfil,

Ploieşti 1998.

3. Suciu G.C.,Tunescu,R., “Ingineria prelucrării hidrocarburilor”,vol I,

EdituraTehnică, Bucureşti 1983.

4. Şomoghi,V., Patrascu M., Patrascu C., Dobrinescu D., Ioana V., “Proprietăţi
fizice utilizate în calcule termice şi fluide dinamice”, Editura Universitatea
Petrol-Gaze, Ploiesti 1996.

26
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

27