Sunteți pe pagina 1din 28

Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

UNIVERSITATEA PETROL ŞI GAZE DIN PLOIEŞTI


Facultatea Tehnologica a Petrolului si Petrochimie
Departament:Ingineria Prelucrari Petrolului si Petrochimie

PROIECT DE AN
DISCIPLINA : PROCESE DE TRANSFER DE CĂLDURĂ

Tema Proiectului:Dimensionarea tehnologică unui


refierbător orizontal cu spaţiu de vapori

Indrumător
Student :

Ploieşti 2019-2020
Cuprins

1
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Introducere
1.Datele de proiectare
2.Prezentarea rezultatului
3.Bilanţ termic
4.Stabilirea geometriei
5.Temperatura calorica a motorinei
6.Calculul coeficientului de convectie la interiorul tuburilor
7.Calculul coeficientului de convectie la exteriorul tuburilor
8.Fluxul termic specific la tubul singular fara depuneri
9.Coeficientul de convectie exterior mediu pe fascicul
10.Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara
11.Dimensionarea spatiului de vapori
11.1.Verificarea ariei sectiunii verticale a spatiului de vapori
12.Calculul caderii de presiune
12.1.Caderea de presiune pe circuitul de lichid
12.2.Caderea de presiune oe linia de vapori
12.3.Cresterea nivelului de lichid in coloana
12.4.Caderea de presiune pe circuitul de agent de incalzire
13.Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

INTRODUCERE
Industria chimică, cu ramura sa principală privind tehnologia petrolului şi
petrochimie,a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. În România, industria chimică
va fi orientată mai hotărât spre valorificarea superioară a materiilor prime şi
energiei, menţinându-se cantitatea de ţiţei supusă prelucrării la nivelul anului
1980, se va ridica substanţial gradul de chimizare a petrolului. Aceasta implică o
preocupare susţinută pentru înlocuirea tehnologiilor învechite, perfecţionarea
agregatelor şi instalaţiilor, introducerea unor procedee tehnologice cât mai
economice din punct de vedere energetic, astfel încât să se asigure diminuarea în
continuare a consumurilor specifice.

În cadrul instalaţiilor din rafinării şi combinate petrochimice, utilajele de


transfer de căldură au o pondere deosebită. Tipuri de schimbătoare de căldură
sunt foarte numeroase şi pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, dintre
care trei sunt mai importante:

Clasificarea după procesul principal de transfer de căldură:


 Preîncălzitoare
 Răcitoare
 Condensatoare
 Răcitoare-condensatoare
 Refierbătoare
 Vaporizatoare
 Cristalizatoare
 Recuperatoare
 Regeneratoare ( schimbătoare de căldură propriu-zise)
 Etc.

3
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Clasificarea după modul de contactare al fluidelor:


 Schimbătoare de căldură de suprafaţă se caracterizează prin faptul
că cele două fluide care schimbă căldură între ele sunt separate prin pereţi
metalici, în majoritatea cazurilor cilindrici ( tuburi ).
 Schimbătoare de căldură prin contact direct nu conţin pereţi
despărţitori între fluide şi cum fluidele vin în contact nemijlocit, transferul
de căldură este însoţit şi de un proces de transfer de masă.
 Schimbătoare de căldură cu fliud intermediar staţionar se
caracterizează prin faptul că transferul de căldură de la fluidul cald către
fluidul rece, care sunt în curgere continuă prin schimbător, este mijlocit de
un fluid intermediar staţionat în aparat.

Clasificarea după tipul constructiv al aparatului :


 Schimbătoare de căldură cu fascicul tubular în manta sunt cele mai
utilizate.
 Schimbătoare ,,tub în tub’’

Fig.1 Schimbator tub in tub


 Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină scufundată
 Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină stropită

4
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

 Schimbătoarele de căldură cu plăci

Fig.2 Schimbator de caldura cu placi


 Răcitoarele şi condensatoarele cu aer
 Răcitoarele şi condensatoarele prin contact direct

În cadrul acestui proiect voi prezenta dimensionare tehnologică a unui


refierbător orizontal cu spaţiu de vapori.
Refierbătoarele sunt aparate de schimb de caldură cu fascicul tubular, prin
care se realizează aportul de căldură la baza unor coloane de fracţionare. Aportul
de căldură duce la vaporizarea parţială a lichidului de la baza coloanei,dar cum
acest lichid este obişnuit un amestec, şi la o uşoara creştere a temperaturii.
Căldura necesară se obţine prin condensare de abur, prin răcirea unei fracţiuni
petroliere calde etc. În cazul unor sarcini termice foarte mari sau al unor
temperaturi de vaporizare mari, aportul de căldură la baza coloanei se realizează
printr-un cuptor refierbător, la care se consumă combustibil.
Refierbătoarele tip schimbător de căldură sunt de multe tipuri constructive
şi funcţionale: refierbător termosifon vertical cu recirculare, refierbător
termosifon orizontal fără recirculare, refierbător interior orizontal, refierbător cu
spaţiu de vapori.

5
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Refierbător cu spaţiu de vapori lucrează fără recirculare şi se


caracterizează prin faptul că separarea fazelor se face în refierbător şi nu în
coloana. Mantaua refierbătorului conţine în partea inferioară un fascicul de
tuburi, care ocupă o inălţime mai mică decât diametrul mantalei. Tuburile sunt
susţinute obişnuit prin plăci suport in forma de sfert de cerc.
Placa deversoare,care etanşează pe manta şi care are o inălţime ce
depăseşte cu aproximativ 5 cm înălţimea fasciculului, delimitează camera
lichidului care se evacuează din refierbător (produsul de baza al coloanei), prin
intermediul unui regulator de nivel. Diferenţa între cele doua nivele de lichid din
refierbător se fixează la aproximativ 10...15 cm.
Refierbătoarele cu spatiu de vapori sunt constructiv mai complicate si nu
lucrează cu presiuni prea ridicate.
Vaporizarea parţială lichidului se realizează în mantaua refierbătorului.
Debitul de lichid care alimentează refierbătorul este singură dată prin
refierbător. Circulaţia prin refierbător se realizează prin
termosifonare şi numai în caz excepţional, la lichid foarte vâscoase se introduce
o pompă care împinge lichidul din baza coloanei în refierbător.
Nivelui de lichid fixat de deversor trebuie să se afle cu 20...30 cm deasupra
părţii inferioare a coloanei. Nivelui de lichid din coloană se autoreglează, astfel
încât se se asigure echilibrul diferenţelor de presiune.

6
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Fig.3. Refierbător tubular orizontal cu spaţiu de vapori

7
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

1.DATE DE PROIECTARE

Varianta
Debit masic mr , t/h 50
Fracţiune rece n.Octan Căldură latentă Lv, kJ/kg 244.4
Fracţie de vaporizat, e 0,6
20
Densitate d 4 0,860
Factor de caracterizare 11.2
Fracţiune calda Motorină
Temperatură la intrare C 276
Temperatură la ieşire C 220

Presiune la baza coloanei : PB=5 bar


Temperatură bazel coloanei : tB=194.6C

8
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

2.PREZENTAREA REZULTATULUI

Unitatea
Nr. Valoarea
Mărime Simbol de
Crt. calculate
măsură
6
1. Fluxul termic schimbat Q 12.22*10 W
2. Fluxul cald de fracţiune petrolieră mc 13.89 kg/s
3. Temperatura medie logaritmică Δt med 48.08 o
C
4. Numărul de tuburi nt 268 -
5. Lungimea de tuburi Lt 9
2
6. Fluxul termic specific q 360702.42 W /m
7. Densitatea produsului petrolier ρ pp 843.4 kg /m3
ρv 3
8. Densitatea vaporilor n-octanului 14,62 kg /m
ρl 3
9. Densitatea lichidului n-octanului 541 kg /m
10. Temperatura calorică tc 242.68 o
C
11. Viteza de curgere a produsului petrolier ω 0.78 m/s
12. Coeficientul de convecţie interioară αi 1872.64 W /m . C
2 o

13. Coeficientul de convecţie exterioară αe 5379.7 W /m2 .o C


Coeficientul global de transfer de
14. k ed 473.67 W /m . C
2 o

căldură
15. Supradimensionarea a refierbătorului S 18.4 %
16. Dimensionarea spaţiului de vapori Di 0,7 M
17. Lungimea spaţiului de vapori LS 6.5 M
Căderea de presiune pe circuitul de
18. Δp fl 923.407 N /m2
lichid
Căderea de presiune pe circuitul de
19. Δpfv 2326.7 N /m2
vapori
20. Presiunea active Pa 1637.38 N/ m2
3847.89
21. Presiunea rezistenţă Pr N/ m2

22. Creşterea nivelului de lichid în coloană LCD 0,428 M


Căderea de presiune de agent de
23. Δpi 8424.82 N /m2
încălzire
24. Diametrul racodurilor di 0,11 M
racod

9
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

25. Debitul specific de vapori mvs 0.98 kg/m3.s

3.Bilanţ termic pe refierbător

Q=Qprimit=Qcedat
Qprimit = mB.Lv
Qprimit = 50000*244.4 = 12.22*106 kJ/h

Qcedat = mmot · cp,mot · (tc1 – tc2)


20
Densitate a fracţiunii calde d 4 = 0,860
15 15
Cpmot =[(2964-1332* d 15 )+(6.148-2.308* d 15 )*t]*(0.0538K+0.3544)
Cpmot=2721.06 J/Kg*ºC
15 20
d 15 = 0,9952 d 4 + 0,00806 = 0,86

50∗1000
m B= 3600
=13.89 Kg/s
mB∗Lv
mmot= Cp∗( tc1−tc 2)

13.89∗244.4
mmot = 2721.064∗(276−220) =22.28Kg/s
Q=mmot*cp,mot*(tc1-tc2)=22.276*2721.064*(276-220)=3394444 W

4.Stabilirea geometriei

Pentru a stabili geometria aparatului se determina aria de schimb de caldura ,


utilizand legea lui Newton:
Q = ked · Ae ·tm log

10
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

ked = coeficient global de transfer de caldura (W/m2·ºC)


Ae = aria de schimb de caldura(aria laterala a tuturor tuburilor din
schimbatorul de caldura) (m2)
 tm log = diferenta medie logaritmica de temperatura (ºC)

Q= ked .Ae . tmed

 Determinarea tmed

tc1
tc2
tb tb

tmin= tc2 - tb tmax= tc1 - tb

tmin = 220–194.6 =25.4 C

tmax= 276–194.6 =81.4 C

Δt max −Δt min 114−44 81 . 4−25. 4 =48 . 08


Δt max 114 81 . 4
ln ln ln
tmed = Δt min = 44 25 . 4 C
 Presupunem ked=400 W/m2 C
ked < min (i ; e)
ked = 400 – 500 W/m2 C

 Aed
Q 1,967 . 106 3394444 =176 . 48
A’ed = k ed . Δt med = 450.73,529 400∗48 . 084 m2
A’ed = .de.Lt.N’t
Se presupun valorile:
-diametrul exterior de = 25 mm=0.025m;
-diametrul interior di = 21 mm=0.02m
Lt = 9m
A,ed 59,438 176 .48
=249 .8
 N t=
’ π . d . L
e t = π .0,025 .4 3 ,14∗0 ,025∗9 tuburi

11
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Din Dobrinescu “Procese de transfer termic si utilaje specifice”(pag.179),


din tabelul corespunzator nt calculat se citeste nt cel mai apropiat acestei
valori pentru de=0,025 m > ntSTAS=268 tuburi(pentru tuburi asezate in
patrat)> 4 pasuri in tuburi

ntSTAS=268 si np=4>Diametrul interior al mantalei =0.7


Ae = .de.Lt.Nt = .0,025.9.268 = 189.34 m2
Q 1,967.106 3394444
A . Δt
ked = ed med = 60,319.73,529 189.342∗48.084 =372.84 W/m2 C

k edpp −k edcalc =10≤50 W/m2 C


Ked-kedcalc=400-372.838=27.16=>Presupunere corecta

5.Temperatura calorica a motorinei


Temperatura calorica reprezinta temperatura la care se determina
proprietatile fluidelor astfel incat valoarea medie a coeficientului global
de transfer de caldura sa fie cea reala.
Δtmed−Δt min 48 . 084−25 . 4
= =0 . 40
a) Factorul caloric: Fc= Δt max−Δt min 81 . 4−25. 4

b)Temperatura calorica:

tc = tc2+ Fc(tc1-tc2)= 220 + 0,405*(276-220)=242.68 0C


Proprietatile fizice ale motorinei se determina la tc=242.68 0C
a)Vascozitatea cinematica-ϑ
101.766
[ 15 0.525
ϑ = ( k∗d 15 ) ]
−29.263 ∗10−6∗k
∗exp
2
x [m /s]
x t+273

x=exp[4.717+0.0029254*(k*d 15 3
15) ]=1583.19

ϑ=2.434∗10−7[m2/s]

12
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

b) Căldura specifică a produsului petrolier


Cp=[(2964-1332*d 15 15
15)+(6.148-2.308*d 15)*t]*(0,0538*k+0,354)

Cp= 2699.93 J/kg.0C


c) Conductivitatea termică a produsului petrolier:
−5
0 , 1172−6 , 33∗10 ∗t c
λ= =0 .12 W /m° C
d 15
15

d) Densitatea produsului petrolier:


t c −20
ρ pp=10 3∗d 20
4 ∗ 1−
( 2290−6340∗d 20 20 2
4 +5965∗( d 4 )
=843. 400 kg/ m 3
)
e)Vâscozitatea dinamică a produsului petrolier:
µ= ρ pp .v= 0.0002 kg/ms.

6.Calculul coeficientului de convective la interiorul tuburilor


μ
( )0 .14
Nu = 0,027.Re0,8. Pr1/3.
μp
μ
( )0 .14
μp =1
di ω
 Re = ν

mc
ω= =0 .78 m/ s
π∗d 2
i Nt
ρ pp∗ ∗
4 Np
Re=6.432*104>104 →regim turbulent

C p .ν . ρ
 Pr = λ = 4.70
 Nu=0.027*Re0.8*Pr1/3*( μ/ μ p)0.14
Unde : ( μ/ μ p)0.14 =1
Nu =317.77
Nu .λ
 i = di =1872.64 W/m2*0C

7.Calculul coeficientului de convective la exteriorul


tuburilor

13
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

0
.Proprietăţile fizice ale n-octanului la 194.6 C:

a) Densitatea vaporilor n-octanului se calculează prin aplicarea ecuaţiei de


stare:
5 2
MP 114 kg /kmol∗5∗10 N /m
ρv = = =14 , 66 kg /m3
RT 8314 Nmkmol−1∗K−1∗(194 . 6∗273)

Pb  5.105 N / m 2
M = 114 kg/kmol
R = 8314 Nm/kmol.K
o
T = 194.6 C +273 = 467.6 K

b) Variatia caldurii specifice cu temperatura [4]:


Cp=A+B*T+C*T2+D*T3 (J/Kg*K)
A=12.5967*102
B=4.68587
C=-1.03320*10-2
D=1.75867*10-5

Cp =2989.77 J/kgºC

c) Variatia conductivitatii termice cu temperatura (pag 220) [4]:


λ =A+B*T+C*T2+D*T3
A=2.21134∗10−1Type equation here .
B=−3.07711∗10−4
C=0
D=0

λ =0,08 W/Mk
d) Variatia viscozitatii cu temperature
B
μ1=exp(A+
T
+C*T+D*T2)
B
lnμ=( A + +C∗T + D∗T 2)
T
A=-4.016
B=701.4
C=0.6494*10-2
D=-6.382*10-6
μ=0.417 kg/m.s

14
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

e)Variatia tensiunii superficiale [4]:


σ =A+b*t+c*t2+D*t3 (N/m2)

A =23.624285

B=−97.503027∗10−3
C=16.0603363*10-6
D=147.5043*10-9
σ=6.35 N/m2

Ecuaţia Mc. Nelly


2, 226 1, 0645
Pλ Δt C ρl

e1 =
0 , 008133C s l e l
σ Lv ( ) ( ) ρv
−1

P : presiune din circuit P=Pb=5.105N/m2


te :Diferenţa de temperatură dintre temperatura vaporilor și temperatura exterioare a
tubului =6.8C
Lv :Căldură latentă de vaporizare =244400J/kg
Cs : Coeficient de siguranţă al oţelului =1
Cl : Căldură specifică a lichidului =2989.77J/kgC

5∗105∗0 ,077 6 .8∗2989 .77 2 ,226


541. 008 1 , 0645
α e 1=0 , 008133∗1
0 , 006

244400 ( ) ( ∗
14 ,662
−1) =8831.93W /mο C
1 1
1 1 e de d de 1 1 25 0,025 25
+ + ln + . + . ln
ke1= α e 1 α i d i 2. λ o d i 11040 2155 21 2.35 21
1
k e 1= =1168. 22W /mο C
1 1 0 , 025 0 , 025 0 ,025
+ ∗ + *ln
8831 .928 1872. 947 0 , 021 2∗37 0 , 021
k e1 1168 .212
Δt recalcilat = ∗Δt m log= ∗48 . 084=7 . 41° C
αe1 8831. 928
|te calc-te pp|=|7.407-6.8|=0.61 C

8.Calculul fluxului termic specific pentru tubul singular fără


depunere
q-flux termic specific
qc=0.16*Lv*[ ρ v2*( ρ1− ρv ¿ σ∗g]0.25
q e1=k e1∗Δt m log

15
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

qe1<qc
g-acceleratia gravitationala =9.81 m/s2
qc=0.16*244400*[14.6622*(541.008-14.662)*6.345*10-3*9.81]0.25
qc=360702.42 W
qe1=ke1*tm log=1168.22 W
qe1<qc

9.Coeficientul de convective exterior mediu pe fascicul

S(pasul) =32 mm=0.032 m


s’=s= 0.032 m
N-numărul de tuburi pe vertical
Df 0,6
Df 0,7
= =22
=
N= s ' 32.10 −3 s 0 , 032 tuburi
Debitul specific de vaporizat corespunzator sectiunii libere dintre doua tuburi alaturate
intr-un sir orizontal calculat pentru tuburi singulare,este:

πd e k e 1 Δt med
G= L v (s '−d e ) =2.58
Se calculeaza factorul de corectie pentru coeficinetul de convective exterior(este
subunitar):
0, 030971. G
s' −d e

F=0 , 714 .
( 0 , 3084 )
N 0, 24 ln N−0 , 42

F=0.61

e = F.e1=0,61*8831.928= 5379.73 W/m2C

10.Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara


Se pleaca de la coeficientul global de transfer de caldura cu depuneri ,unde
apar rezistentele termice specific depunerilor la interiorul si exteriorul
tuburilor.
Rdi; Rde se presupun din tabele (pag 200 si 215-Dobrinescu)
Rdi=0.00053 m2*C /W (motorina)
Rde=0.00052 m2*C /W(n-octan)
Se calculeaza Ke cu depuneri si se compara cu Ke1

16
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

i
(1 )
Ked= α + R di ∗d e
+
de d
∗ln e + Rde +
1
di 2 λ0 di αe

1
k edn = =473 . 67 W /mο C
1 0 , 025 0 ,025 0 , 025 1
( 1872. 947
+0 ,00053 ∗ ) +
0 , 020 2∗37
*ln
0 , 020
+ 0 , 00052+
5379 . 722
1
1 25 0,025 25 1
( 2155
+ 0,00053 . + )
21 2.35
ln + 0,00018+
21 2160
Q
k edn . Δt med =149.04 m2
Aen=

Ae=176.48 m2
A e− A en 176 . 48−149 . 035
. 100 60,319−50,519 ∗100=18 . 4 %(admisibila)
%S= A en = 50,519 149. 035
Se calculeaza temperatura peretelui tubului la exterior =temperatura medie pe fasciculul
de tuburi.
1
1
Ked* tm log= + R *(tpe-te)
α e de
Te=tn-octan=210.67C
1
473.67*48.084= 1 *(t -194.6)
+ 0.00052 pe
5379.722
Tpe=196.21C

11. DIMENSIONAREA SPATIULUI DE VAPORI:

17
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Fig.2. Dimensionarea spaţiului de vapori


Avem:
Df =d i=0,7 m D =d =0,6 m- diametrul fascicului
f i

L AB=1,1∗Df =1,1∗0,7=0 ,825 m - înălţimea plăcii deversoare


mv mb∗e 50000∗0,6
= = =3333 .3 kg/mh
Şi: L L 6

Presupunem diametrul spatiului de vapori :Di pp=1.2 m


mv
DiSTAS =f ( L
; P ; L AB )
⇒ L AB =0 , 55∗DiSTAS =0 ,55∗1 .2=0 .66 m
⇒ H V =0 , 45∗DiSTAS =0 , 45∗1. 2=0 . 54 m - înălţimea spaţiului de vapori

11.1.Verificarea ariei secţiunii verticale a spaţiului de vapori:

Debitul specific de vapori, admisibil pe unitatea de volum de spaţiu de


vapori, se calculează cu relaţia :
0,5 0,5
σ 0 ,006
m vs=0 ,636∗ρ v∗ 16000∗
ρl−ρ v ( ) (
=0 , 636∗14 , 662∗ 16000∗
541. 008−14 .662 ) =4 .1 kg /m3 s

Debit masic de vapori:

mv=mb.e= 50000kg/h.0,6 =8,33 kg/s


Aria sectiunii transversal se determina :
I.Se porneste de la raportul HV/Di functie de care se determina o constanta
c folosita in calcularea ariei sectiunii verticale
H v 0.54
= =0.45
Di 1.2
S=Di2*c ,c=constanta

HV/DI 0,40 0,42 0,44 0,45


C 0,29337 0,31304 0,33284 0,34278

18
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

H 
C  f  V   f  0, 45   0,34278
 Di 
Aria secţiunii verticale a spaţiului de vapori :
2
S=C∗DiSTAS =0 ,34278∗1. 22 =0 . 49 m2

II.
mV
S= m ∗L
VS s

Unde: mV=debitul de vapori ,kg/s


MVS=debit de vapori specific admisibil ,kg/m3*s
Ls=lungimea spatiului de vapori ,m

mv
Ls = =6 . 5 m
mvs∗S

8.33
S= 4.09∗6.5 =0.31m2

12. CALCULUL CĂDERII DE PRESIUNE:

12.1. Căderea de presiune pe circuitul de lichid:


Ne referim la traseul de lichid din baza coloanei si pina la intrarea in
refierbator(o conducta).
Refierbatorul se aseaza paralel cu coloana de fractionare,trebuie sa calculam
lungimea LMP=zona liniara
LOP<LMN

19
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Se determina diametrul conductei de lichid pentru o viteza impusa a lichidului


de ω=1 m/s
m
Ac= ρ∗ω =0.0165 m2

π∗d 2i 4∗AC 4∗A c


Ac¿
4
→ d 2i =
π
→ d i=
π √
=0.145m=145 mm

Dupa calcularea diametrului conductei ,aceasta valoare se standartizeaza


conform tabelului 3.6/pag 177 din Dobrinescu =>valoarea cea mai apropiata este
di stas=146.4 mm,careia ii corespunde de stas=168.3 mm.
In functie de di stas se recalculeaza viteza de curgere (viteza reala ) iar
diferenta dintre valorile celor 2 viteze trebuie sa fie mica
mV m B∗4
ω reala= = =0.98 m/s
A c ρ∗π∗d 2i STAS

-Calculul criteriului Reynalds


Prin determinarea criteriului Reynolds se stabileste regimul de curgere al
fluidului
d iSTAS∗ωrecalculat∗ρl 0 , 1464∗0 , 978∗541. 008
Re= = =6 . 02∗105
μ 0 ,00020
-Calculul factorului de frecare
0 ,1694
f= =0 , 019
Pentru Re=6.014*10 > 10 => 5 5 Re0 , 164

-Calculul lungimii echivalente a conductei


Se calculează lungimea echivalentă a conductei ţinând cont de pierderile
locale de presiune.
 Prin intrarea lichidului din coloană în conductă: C1 =0,5
C 1∗d iSTAS 0,5∗0 , 1464
Le 1 = = =3 . 83 m
f 0 , 019

 Prin cele două coturi: C2 =40

Le2=2. C2 . d iSTAS 2∗C 2∗d iSTAS =2*40*0,1464=11.71m

 Prin intrarea lichidului din conducta în refierbător: C3 =1

20
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

C 3∗d iSTAS 1∗0 , 1464


Le 3 = = =7 . 66 m
f 0 , 019
Lungimea echivalentă totală:
Presupunem:LMN=0.6m
LOP=0.4m
LNP=1.5/2+0.7/2+2=3.1m
LMP=4.1m
Le tot=LMNPT+Le1+Le2+Le3=3.832+11.721+7.663+4.1=27.31m

Căderea de presiune prin frecare pe circuitul de lichid cu relaţia Fanning:

ρl∗ω2 Letot 541. 008∗0 , 982 27 . 307


Δp fl =f ∗ ∗ =0 , 019∗ ∗ =923 . 41 N /m2
2 di 2 0 ,1464

Avem: 1bar = 105N/m


2 ⇒ Δp fl=0 ,00923 bar

5.2. Căderea de presiune pe circuitul de vapori:


Presupunem ca lungimea de la nivelul refierbatorului pina la cotul de 90
grade,LMN=40 cm =0.4m si de la cotul de 90 grade pina la coloana este LNP=3m.
Lungimea geometrica a conductei de vaporizare:
Lg.v=0.4+3=3.4 m

Viteza de circulaţie a vaporilor în interiorul conductei: ω v=10 m/ s


Avem:
mv mb∗e π∗d 2i 4∗mb∗e
Sc =
ρ v∗ω v
=
ρv∗ω v
=
4
⇒d iv =
√ ρ v∗ω v∗π
=
√ 4∗50000∗0,6
14 , 662∗10∗π∗3600
=0 , 27 m

Se alege diametrul conductei după STAS: d iSTAS =0 , 2588 m⇒ d eSTAS=0 ,273 m


4∗m b∗e 4∗50000∗0,6
ω recalculat= 2
= =10 .81 m/ s
π∗diSTAS ∗ρv π∗0 ,25882∗14 ,662∗3600

d iSTAS∗ωrecalculat∗ρ v 0 ,2588∗10 .810∗14 , 62


Re= = =1 . 99∗105
μv 0 , 0002

21
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

0 , 1694
⇒f= =0 , 023
Pentru Re=3.32*105> 105 Re0, 164

Se calculează lungimea echivalentă a conductei ţinând cont de pierderile


locale de presiune.

 Prin intrarea vaporilor din conductă în coloane: C1 =0,5


C 1∗d iSTAS 0,5∗0 , 2588
Le 1 = = =5 .56 m
f 0 ,023

 Prin cotul: C2 =40


Le 2 =C2∗diSTAS =40∗0 ,2588=10 .35 m

 Prin intrarea vaporilor din refierbător în conductă: C3 =1


C 3∗d iSTAS 1∗0 , 2588
Le 3 = = =11.31 m
f 0 ,023
Le.total=Lg.v+Le1+Le2+Le3=30.72 m

Căderea de presiune prin frecare pe circuitul de vapor cu relaţia Fanning:


ρv∗ω 2v Letot 14 ,662∗10 .810 2 30. 713
Δp fv =f ∗ ∗ =0 , 023∗ ∗ =2326 . 7 N /m 2
2 d iSTAS 2 0 , 2588

Avem: 1bar = 105 N/m


2 ⇒ Δp fv=0 ,02326 bar

12.3.Cresterea nivelului de lichid în coloană:

22
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Fig. 3 Creşterea nivelului de lichid în coloană

Creşterea nivelului de lichid în coloană se referă la determinarea inălţimii


lichidului, LCD.
Se efectează un bilant de presiune: Pa = Pr
Pa = Presiunea activă
Pr = Presiunea rezistenţă

Pa=Pa +Pa ¿ Pa =g.LCD .( ρl−ρv )¿ ¿¿⇒Pa=g.LCD .( ρl−ρ v )+g.LAB .( ρl−ρa)¿


col ref col } }
g=9 ,81 m/s 2 – accelaraţia gravitaţională
Densitatea amestecului (ra) se calculează ţinând seama de o densitate
intermediară (r’).
ml = mb.e = 50000.0,6 = 30000 kg/h
mv = mb.(1 – e) = 50000kg/h. (1 – 0,6) = 20000 kg/h
ml mv mb mb 50000
+ = '
⇒ ρ' = = =35 kg /m 3
ρl ρv ρ ml m v 30000 20000
+ +
ρ l ρv 541 ,008 14 , 662

'
ρ + ρ 541 , 008+35
ρa = l = =288 ,12 kg / m3
Densitatea amestecului: 2 2
Paref=g*LAB* ( ρl −ρa ) =9,81*0,66*(541,008-288.12)=1637.38 N/m2

23
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

ρv∗ω 2v −ρl∗ωl2 14 , 662∗10 . 8102 −541, 008∗0 , 982


(
Pr= Δp fl + Δp fv +
2 )
=923. 407+2396 .24 + ( 2 )
=3847. 89 N / m
2

Avem:

Pa=Pacol+Paref
 Pacol=Pr-Paref=2210.62 N/m2
P acol
LCD= =0 , 428 m
 g∗( ρl −ρa )

LCD< HV+LRF

12.3.Căderea de presiune pe circuitul de agent de încălzire:

ρ . ω2 L

Avem relaţia:
Δp i=
2 ( di )
. N p . f . Fc . t +4 ; N /m 2

unde: N p - număr de pasuri prin tub; N p =2


μ 0 ,14
F c=
μp ( ) =1
- factor de corecţie
Lt - lungimea tubului ;L =6 m
t
d i - diametrul interior al tubului ; d i=0, 023m

0,1694
=0.029
Re0 , 164
f=f(Re)= - factorul de frecare
2
541 . 008∗0 . 783 6

Δp i=
2 (
∗4∗ 0 , 029∗1∗
0 , 020 )
+4 =8424 . 82 N /m2
2
Avem: 1bar = 105 N/m

24
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

 Δp i=0 ,0665 bar

5.5. DIAMETRUL RACORDURILOR DE INTRARE ŞI IEŞIRE ÎN


SCHIMBĂTOR:

Se presupune viteza de curgere a produsului petrolier – motorină:   1,5m / s

Secţiunea de curgere se determină din relaţia:


V m
S c = pp = pp =0. 01
ω ρ pp∗ω

Dar:
π∗d 2iracord 4∗S c
Sc =
4
⇒ d iracord=
√ 4
=
4∗0 , 011
√ 4
=0 ,10
m2

Se alege diametrul conductei după STAS

di STAS =0,104m => de STAS=0,1143m


mc 4∗14 . 6
ω recalculat= = =0 . 98 m/s
ρ pp∗S c 670 . 06∗π∗0 , 014532

CONCLUZII

Dimensionarea tehnologică a unui schimbător de căldură de tip refierbător


orizontal cu spaţiu de vapori se face în scopul creşterii parametrilor şi
performanţei reale de funcţionare, în raport cu datele prevăzute în proiect, al
cunoaşterii variaţiilor acestora în timp şi al constatării sub sau supradimensionarii
aparatului, în raport cu sarcina termică prevăzută.
Tuburile utilizate în acest schimbător au diametrul exterior de=25 mm si
diametrul interior di=21 mm. Lungimea tuburilor este in majoritatea cazurilor 6
m, dar în funcţie de necesităţi se utilizează lungimi standardizate , în acest caz se
utilizează tuburi cu lungime de 6 m.

25
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

Se calculează căderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat. Valorile


căderilor de presiune trebuie sa fie mai mici decât presiunea atmosferică
deoarece creşterea acestor valori duce la un consum mai mare de energie pentru
pomparea fluidului. Din calculul efectuat rezultă faptul că aceste căderi de
presiune sunt mai mici decât presiunea atmosferică.
- Refierbătorul dimensionat are dimensiunile:
• Lungimea spaţiului de vapori 6.55 m
• Numărul de tuburi este 268; tuburile sunt aşeazate în forma pãtrat
• Înălţimea spaţiului de vapori 0,405 m
- Refierbătoarele cu spatiu de vapori nu lucrează cu presiuni prea ridicate
- Conductele legate dintre refierbător şi coloana, sunt aşezate astfel încât
ele să fie cât mai scurte pentru a evita căderi mari de presiuni. Mai
important este conducta prin care vapori intră în coloana. Cu atât aceasta
este mai scurtă, cu cât mai greu fluidul vaporizat îşi pierde căldură şi
condensează.
- Supradimensionare este 18.4 % ne permite posibilitate să lucrăm la un
debit mai mare al fluxului rece.
- Refierbător proiectat, şi schimbătoare de căldură cu fascicul şi manta
normală orizontal, în general, are sarcina termică mare , implicit de
căldură mare.

26
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrinescu D., “Procese de transfer termic si utilaje specifice”, Editura


Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983.

2. Şomoghi,V. , “Procese de transfer de căldură”, Editura Universal Carfil,


Ploieşti 1998.

3. Suciu G.C.,Tunescu,R., “Ingineria prelucrării hidrocarburilor”,vol I,


EdituraTehnică, Bucureşti 1983.

4. Şomoghi,V., Patrascu M., Patrascu C., Dobrinescu D., Ioana V., “Proprietăţi
fizice utilizate în calcule termice şi fluide dinamice”, Editura Universitatea
Petrol-Gaze, Ploiesti 1996.

27
Refierbator orizontal cu spatiu de vapori

28

S-ar putea să vă placă și