UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE” PLOIESTI

P R O I E C T  D E  A N

Student: Savca Mihail

Specializare: Prelucrarea Petrolului și Petrochimie
Facultate : Tehnologia Petrolului și Petrochimie
Anul de studii: III
Grupa:  30105
N=9
Indrumator proiect: dr. Ing. B. Ilie

Ploiești
 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze din punct de vedere mecanic la nivel de proiect tehnic o cameră de
cocsare.

1. Tema proiectului
2.1 Prezentarea constructiv functionala a aparatului
2.2 Calculul mecanic de predimensionare
2.2.1 Datele tehnice
2.2.2 Alegerea materialelor
2.2.3 Calculul de predimensionare
2.2.3.1 Calculul rezistentelor admisibile
2.2.3.2 Calculul de predimensionare a mantalei cilindrice
2.2.3.3 Calculul de predimensionare al fundurilor
2.3 Evaluarea sarcinilor si solicitarilor corespunzatoare
2.3.1 Calculul sarcinilor si solicitarilor masice
2.3.2 Calculul sarcinilor si solicitarilor eoliene
2.3.3 Calculul sarcinilor si solicitarilor seismice
2.4 Calculul mecanic de verificare la rezistenta si stabilitate
2.4.1 Manta
2.4.2 Sistemul de rezemare
2.5 Executarea desenului de ansamblu al aparatului

2
 2.1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV FUNCŢIONALĂ A APARATULUI.
GENERALITĂŢI

În industriile prelucrătoare, chimică şi petrochimică, precum şi în alte industrii, se

întâlnesc aparate tehnologice care, prin formă şi dimensiuni, intră în categoria aparatelor de tip
coloană, aparate zvelte, cu raport relativ mare între înălţime şi diametru.
Calculul complet al unui aparat de tip coloană include dimensionarea tehnologică şi
dimensionarea mecanică, ambele fiind independente.
Conceptul de aparat de tip coloană, în general este asociat cu cel de transfer de substanţă
sau de masă. Pentru a asigura durata necesară realizării procesului urmărit, coloana de distilare
trebuie să aibă o anumită înălţime şi un anumit diametru tehnologic.
În ansamblul său, aparatul de tip coloană se compune din corp, amenajările interioare şi
exterioare.
Amenajările interioare au forme şi funcţii diverse (talere, corpuri de umplere, serpentine)
concordante cu tipul procesului tehnologic.
Amenajările exterioare (scări, platforme, podeţe, dispozitive de ridicare) permit executarea
operaţiilor de exploatare şi întreţinere curentă, montare sau demontare, supraveghere tehnică în
condiţii sigure de securitate şi protecţie a muncii.
În funcţie de complexitatea constructivă, respectiv de frecvenţa deservirii aparatului,
podeţele şi platformele sunt prevăzute numai pe o parte din circumferinţă sau pe toată
circumferinţa mantalei.
Se consideră ca fiind aparate de tip coloană toate aparatele tehnologice cilindrice verticale
care îndeplinesc una din condiţiile:
Ht/Dit ech >5  ,  dacă Ht103mm=10m
respectiv
Ht/Dit ech → oarecare , dacă Ht>10m
în care Ht este înălţimea totală a aparatului în mm, iar Dit ech diametrul interior tehnologic
echivalent al aparatului in mm.
In industria chimică, în majoritatea cazurilor în aparatele de tip coloană au loc procese de
transfer de substanţă (absorbţie, desorbţie, chemosorbţie, rectificare, extracţie, adsorbţie), motiv
pentru care ideea de aparat tip coloană este asociată cu transferul de substanţă sau de masă.
În cazul proceselor de transfer de substanţă este necesar un contact intim între două faze :
gaz – lichid, lichid – lichid; solid – gaz. Spre a asigura timpul de contact necesar realizării
procesului dorit, coloana trebuie să aibă o anumită înălţime, care este un multiplu al diametrului.
In majoritatea coloanelor pentru procese de transfer de substanţă sau de masă, lichidul
curge de sus în jos, sub acţiunea gravitaţiei , iar gazul sau vaporii de jos în sus, sub acţiunea
presiunii. Interioarele coloanelor au drept scop crearea şi mărirea la maxim a suprafeţei de contact
între faze.
In acest scop se umple coloana cu corpuri de umplere, peste care curge lichidul supus
prelucrării sau se pulverizează lichidul (coloane cu umplutură). In alte cazuri se compartimenteaza
coloana pe înălţime, cu ajutorul unor talere, pe care are loc fie barbotarea gazului prin lichid
(coloane cu funcţionare în regim de barbotare), fie pulverizarea lichidului de către gaz (coloane cu
functionare în regim de picături sau de pulverizare). In coloanele cu umplutură sau cu pulverizare,
concentraţia celor două faze variază continuu pe înălţime. In coloanele cu talere variaţia fazelor se
face în trepte ale caror numar este egal cu cel al talerelor.
Coloanele cu talere sunt prevăzute în interior cu talere situate la o anumită distanţă H, între
ele. Lichidul trece de sus în jos de la un taler la altul, iar gazul de jos în sus , pe taler schimbându-
se atât compoziţia lichidului cât si a gazului.

3
 Construcţia interiorului coloanei urmăreşte mărirea la maxim a suprafetei de contact dintre
faze. Umplutura şi talerele au acest rol. Lichidul şi vaporii (gazele) circulă în general în
contracurent.
Interioarele coloanei au drept scop realizarea procesului fizic sau fizico-chimic propus. Ele
depind de tipul procesului fizic sau fizico- chimic care are loc în utilaj si trebuie să satisfacă, prin
formă şi dimensiuni condiţiile pentru realizarea funcţionării optime. Alegerea tipului de amenajări
interioare se face în functie de asigurarea unui debit de lichid (L), corespunzător unei densităti de
stropire mai mare decât o valoare minimă de 10-12 m3/m2 h.
Exterioarele coloanei au drept scop deservirea elementelor funcţionale ale coloanei
(armături), accesul la gurile de vizitare şi control, etc. Acestea sunt constituite din: scări,
platforme, dispozitive de ridicat, etc.
Aparatele tip coloană pot atinge înălţimi de peste 100 m şi diametrul de peste 15 m.

2.2  CALCULUL MECANIC DE PREDIMENSIONARE

2.2.1  DATE TEHNICE

În vederea efectuării calculului mecanic de predimensionare al aparatelor de tip 
coloană, sunt necesare următoarele mărimi constructive şi de calcul:

Tipul tehnologic - cameră de cocsare
Tipul constructiv :
Dit=3500mm              N=9
Hm=35000mm
Echipament tehnologic interior - Dispozitiv de taiere hidraulic
Parametrii tehnologici principali :
PI=1,6 MPa
γp=9000 kg/m3 (greutate specifică)
Pcalc=PI+Ph
Temperatura de calcul este tm=272˚C (temperatura peretelui metalic)
Mediul tehnologic - corosiv, pentru care se cunoaşte viteza de coroziune
W c=0,24 mm/an
Durata de serviciu: s=105h=11,76 ani
Zona climatică
Evaluarea actiuniieoliene, conform NP-082-04: Cod de proiectare.
Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.
Actiunea vantului;q ref =0.5 kPa
Zona seismică
Cond=form normativului P100-1:2006:Cod de proiectare seismica-Partea I-prevederi de
proiectare pentru structuri; orasul Buzau, a g=0.28∗g, T c =1.6 s .
Sistemul constructiv termoizolant
- Vata minerala

4
 2.2.2 ALEGEREA MATERIALELOR

În construcţia de recipiente sub presiune stabile calde, alegerea tipurilor de oţeluri se face
în funcţie de categoria de importanţă şi periculozitate a recipientelor respective.
Aparatul de tip coloană care trebuie proiectat lucrează la :
- temperatura maximă a peretelui metalic:
t rcr =200+ N∗8=200+9∗8=272
- presiunea de lucru Pc=1,6 MPa
Conform acestor date se va alege un oţel cu marca P235GH (conform SREN:EN10216-
2:2014).
Caracteristicile acestui tip de otel:
1) Rm =σ r =360−480
2) ReH =σ c =235
3) A=24-25
4) Compozitia chimica:C, Si, Mn, Ni, P, S, Cr, Mo, V, N, Nb, Al, Cu
C% Mn % Si % Cr % Ni % S%
0,16 0,6 0,35 0,3 0,3 0,015

  ∑ ¿ 1,565
elemente de aliere

2.2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

2.2.3.1 CALCULUL REZISTENŢELOR ADMISIBILE

Pentru realizarea unui agregat tehnic cu preţ de cost cât mai redus durabil şi sigur în
funcţionare se pleacă de la un calcul al rezistenţei admisibile luându-se în considerare anumiţi
factori: temperatura mediilor de lucru, durabilitatea în exploatare, etc.
În condiţiile aparaturii tehnologice petrochimice cu funcţionare la o presiune maximă
admisibilă de lucru mai mare de 4,2 bar, calculul rezistenţei admisibile a materialului de bază,
pentru solicitarea stactică de întindere se face pe baza criteriului ISCIR, stabilindu-se două valori
pentru rezistenţa admisibilă: una pe baza caracteristicilor mecanice, determinate prin încercări de
scurtă durată ale materialului, σa1
σ σ
σ a 1=min ⁡( c ; r )
cc cr
alta pe baza caracteristicilor mecanice determinate prin încercări de lungă durată ale materialului,
σa2
σ tr /10000 σ t1/100000
σ a 2 =min ( cd
;
cf )
Valoarea cea mai mică a mărimii obţinute reprezentând rezistenţa admisibilă σ a1 respectiv
σa2  
Caracteristicile σ sunt de 2 feluri:
- limită (σp*, σe* , σc* , σftm )
5
 - rezistenţă (σR* , σr* , σd )

σp* - limita tehnica de proportionalitate;

σe* - limita tehnica de elasticitate;
σc* - limita tehnica de curgere;
σftm - limita tehnica de fluaj;
σR* - rezistenta de rupere prin oboseala;
σr* - rezistenta la solicitarea de intindere simpla in regim static;
σdtm - rezistenta la rupere prin fluaj;

Pe scara Celsius, din punct de vedere al temperaturii şi fluajului asupra oţelului se

identifică 3 domenii de comportare:

I II III

0 250 450 tm[C]

I – domeniul de temperatura tm≤250C – se neglijeaza temperatura si fluajul;

II – domeniul de temperatura 250C≤tm≤450C – se neglijeaza doar fluajul;

III – domeniul de temperatura 450C≤tm – NU SE NEGLIJEAZA NIMIC.

tm=452C≥450C => ne aflam in domeniul III => NU SE NEGLIJEAZA NIMIC

σa= min(σa1 ; σa2 )

σ 0,2 σ r
σ a1 =min
(
;
cc cr )
σ tr /10000 σ t1/100000
σ a 2 =min ( cd
;
cf )
Coeficientii globali de siguranta au valorile :
cc=1,5; cr=2,4; cd=1,5; cf=1,0
Din tabelul I.12/pg.170 =>
   Alegand grosimea peretelui 60S100 , avem :
235 400
σ a1 =min ( ;
1,5 2,4 )
=min ( 156 , 67 ;166 , 67 ) N /mm2

σ tr /10000 σ t1/100000
σ a 2 =min ( cd
;
cf ) =min
141 ,2 0
( ;
1,5 1,0 )
=min ( 94 ,133 ;0 ) =94 , 133 N /mm2

2
σ a =min ( σ a1 ; σ a 2 ) =min ( 156 , 67 ; 94 , 133 )=94 , 133 N / mm

6
 σa=94,133N/mm2

Calculul rezistentei admisibile a sudurii:

σ as =σ a∗φ
φ – coeficient de calitate al sudurii
φ0 – coeficient de rezistenta al sudurii de baza
φ>1 => σas> σa
φ=1 => σas= σa
φ<1 => σas< σa
k1,k2,k3,k4 – iau in considerare metoda utilizata pentru examinarea nedistructiva a sudurii
φ= φ0·k1·k2·k3·k4
φ=1,00*1,00*1,00*1,00*0,85=0,85
σ as =ϕ⋅σ a =0 , 85⋅94 ,133=80 , 013 N /mm 2

2.2.3.2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

A MANTALEI CILINDRICE

Mantaua cilindrica a aparatului de tip coloana este un invelis cilindric cu perete subtire,
fiind respectata restrictia De/Di < 1,5.

7
 La dimensionarea mantalei se tine cont de STAS 437-80. Astfel ca tronsoanele in
jumatatea inferioara nu pot depasi 8..10 m, iar in jumatatea superioara pot avea maxim 15 m.
Tronsoanele se aleg astfel:
Hm=35000 mm => 5 tronsoane egale de 7000 mm fiecare.

Grosimea totala de perete a mantalei se determina cu formula:

pc⋅D i
s neci=
2⋅σ as − pc , [mm]
pc – presiunea de calcul (la temperatura de calcul);
pci=pᵢ+phi , [N/mm2]
p – presiunea de lucru (se da in datele de proiectare); [N/mm2]
phi – presiunea hidrostatica la baza tronsoanelor.[N/mm2]
Dit=3500mm
sa =sc+st
sc =wc·τs

10 5 h
τ s= =11,67 ani
8000 h/an
Perioada de functionare (maxima) a unei instalatii este de 8000h/an, restul sunt revizii.
wc=0,24 mm/an
sc=0,24·11,67=2,824 mm
st=0,7 mm - det. cf. STAS 437-80
sa=2,824+0,7=3,524 mm sa= grosime de adaos
Ht=39900 mm

8
h1=1750 mm
h2=8750 mm
h3=15750 mm
h4=22750 mm
h5=29750 mm
h6=36750 mm
h7=39750 mm

9
h₈=39900 mm
PhI =ρ⋅g⋅h1⋅[ 10−6 ]=9000⋅1 , 75⋅10−6=0 ,01575 N /mm 2
−6 −6 2
PhII =ρ⋅g⋅h2⋅[10 ]=9000⋅8 , 75⋅10 =0 , 07875 N /mm

PhIII =ρ⋅g⋅h3⋅[10−6 ]=9000⋅15 ,75⋅10−6 =0 , 14175 N /mm2

−6 −6 2
PhIV =ρ⋅g⋅h 4⋅[10 ]=9000⋅22 , 75⋅10 =0 ,20475 N / mm

PhV =ρ⋅g⋅h5⋅[10−6 ]=9000⋅29 , 75⋅10−6 =0 ,26775 N /mm 2

−6 −6 2
PhVI =ρ⋅g⋅h6⋅[10 ]=9000⋅36 , 75⋅10 =0 , 33075 N /mm

PhVII =ρ⋅g⋅h7⋅[ 10−6 ]=9000⋅39 ,75⋅10−6 =0 , 35775 N / mm2

−6 −6 2
PhVIII =ρ⋅g⋅h8⋅[10 ]=9000⋅39 , 9⋅10 =0 , 3591 N / mm

2
PcI =P i + PhI =0 , 01575+1,6=1 ,616 N /mm

PcII =Pi + P hII =0 ,07875+1,6=1 , 679 N /mm 2

2
PcIII =Pi + PhII =0 , 14175+1,6=1 , 742 N /mm

PcIV =Pi + PhIV =0 ,20475+1,6=1 , 805 N / mm2

2
PcV =Pi + P hV =0 ,26775+1,6=1 , 868 N /mm

PcVI =Pi +PhVI =0 , 33075+1,6=1 ,931 N / mm 2

2
PcVII =P i + PhVII =0 , 35775+1,6=1 ,958 N /mm

PcVIII =Pi + P hVIII =0 ,3591+1,6=1 ,959 N /mm 2

pc⋅D i
s neci=
2⋅σ as − pc + S , [mm]
a

φ=0,85
σa=94,133 N/mm2
Di=3500 mm
Sa=3,524 mm
1,679∗3500
Snec 1= +3,524=39 , 229 mm
2∗80,013−1,6 79
1,679∗3500
Snec 2= + 3,524=40,636 mm
2∗80,013−1,679
1,742∗3500
Snec 3= +3,524=42 ,043 m m
2∗80,013−1,742
1,805∗3500
Snec 4 = +3,524=43,452 m m
2∗80,013−1,805
10
 1,868∗3500
Snec 5= + 3,524=44,862 mm
2∗80,013−1,868
1,931∗3500
Snec 6= + 3,524=46,274 mm
2∗80,013−1,931
1,958∗3500
Snec 7= +3,524=46,879 mm
2∗80,013−1,958
1,959∗3500
Snec 8= + 3,524=46,901 mm
2∗80,013−1,959

Rolul majorarii cu 20 % din grosimea de perete necesara (1,2) este acela de a acoperi celelalte
solicitari care nu au fost luate in calcul(greutatea proprie, greutatile elementelor componente,
actiunea seismica, eoliana etc.). Aceste valori se standardizeaza astfel: conform tabelului de 
la pagina 187 se ia valoarea rotunda imediat urmatoare(mai mare).

Smaj i=1,2∗S neci

Smaj 1=1,2∗39,229=47,075 mm=¿ S STAS =50 mm
Smaj 2=1,2∗40,636=48,763 mm=¿ S STAS =50 mm
Smaj 3=1,2∗42,043=50,452 mm=¿ S STAS =60 mm
Smaj 4 =1,2∗43,452=52,142mm=¿ SSTAS =60 mm
Smaj 5=1,2∗44,862=53,834 mm=¿ S STAS=60 mm
Smaj 6=1,2∗46,274=55,529 mm=¿ S STAS =60 mm
Smaj 7=1,2∗46,879=56,255mm=¿ SSTAS =60 mm
Smaj 8=1,2∗46,901=56,281 mm=¿ S STAS =60 mm

CALCULUL SISTEMULUI DE REZEMARE

Pentru aparatele de tip coloana se folosesc, in mod obisnuit, suporturile inchise cilindrice
sau tron-conice numite – in limbaj practic – fuste sau picioare portante.
In functie de particularitatile exploatarii tehnologice si de inaltimea lor H p (care poate fi de
400...4000 mm), suporturile inchise se echipeaza cu guri de vizitare fara capac (Dn450), orificii
(daca este cazul, consolidate) de examinare, ventilatie si luminare, orificii pentru trecerea libera
11
(eventual ghidata) a conductelor de fund, scara interioara pentru inspectie, inele de rigidizare, strat
de protectie antifoc, etc.
   b - latime inel de rezemare
   b=200÷400 mm
 pentru acest proiect se ia : b=400 mm

D1
2.5
d 1
5 6

S2
4
a
Dip 50
Dep
Sip
2

S1
Dii b
Dei
3

d=42 mm
Sip=60 mm
1-contrainel
2-guseu
3-inel de rezemare
4-picior de rezemare
5-zona tronconica
6-surub de ancorare
Dei=diametrul extern al inelului de rezemare
Dii=diametrul interior al inelului de rezemare
Dip=diametrul interior al piciorului
Sip=grosime inel picior
D1=diametrul exterior contrainel
Dcs =diametru centru surub
a 1=distanta dintre piciorul de rezemare si axa surubului
d=diametru surub
b g=pasul dintre 2 guseu

12
S1=grosime inel de rezemare
S2=grosime contrainel
S3=grosime guseu
n s= numar de suruburi
1) D ip =D e +2∗2,5=3620+2∗2,5=3625 mm
2) Dep =Dip + 2∗Sip =3625+2∗60=3725mm
3) D ii =( D ip +S ip )−b=( 3625+60 )−400=3285 mm
4) Dei =( Dip + S ip ) + b=( 3625+ 60 ) +400=4085 mm
5) D 1=D ei + 2∗50=4085+2∗50=4185 mm
6) Dcs =Dip + 2 ( a+S ip )=3625+2∗( 62+60 )=3869 mm
a=d+20=42+20=62 mm
7) b g=d+ 60=42+ 60=102 mm
π∗D cs π∗3869
8)
n s= = =41,34 alegem nr intreg multiplu de 4=¿ 44 suruburi
7∗d 7∗42
9) S1=1,6∗Sip =1,6∗60=96 mm
S2=0,75∗S1=0,75∗96=72 mm
S3=0,6∗S 2=0,6∗72=43,2mm

13
 2.3. EVALUAREA SARCINILOR SI A SOLICITARILOR CORESPUNZATOARE
2.3.1. CALCULUL SARCINILOR SI A SOLICITARILOR MASICE
2.3.1.1 CALCULUL GREUTATII COLOANEI GOALE
In timpul solicitarilor coloana in conditii de process are o comportare de natura mecanica si
termomecanica.
Principalele tipuri de solicitari ale coloanei sunt:
- Solicitari datorate pres hidrostatice
- Presesiuni interioare
- Temperaturi
- Solicitari masice : greutatea proprie a coloanei; greutate AMC; greutate
echiament tehnologic; greutate conducte tehnologice; greutate produs tehnologic; greutate guri de
vizitare; etc.
Se calculeaza greutatile pentru urmatoarele parti componente ale coloanei, figura 1:
14
 1. mantaua metalica (cilindrica, racordare tronconica si capacele),
2. AMC (aparatura de masura si control),
3. racorduri tehnologice,
4. scara pisica,
5. podest varf,
6. sistem de rezemare,
7. izolatie termica,
8. talere.

1. Greutate manta metalica

a) Greutate manta cilindrica
De + D i
Gm . c =π∗γ otel∗ [( 2 ) ]
∗Si , STAS∗H i ,[N ]

N
Unde: - γ otel =ρ otel∗g=7850∗10=78500
m3
- D e -diametrul exterior al mantalei cilindrice [m];
- Di-diametrul interior al mantalei cilindrice [m];
- Si , STAS-grosimea de perete in punctul i [m];
- H i-inaltimea dintre doua Si , STAS [m];
3,62+3,5 3,62+3,5
G m . c =π∗78500∗
[( 2 )
∗0,05∗7+
2 ( ) ]
∗0,06∗28 =1781333,93 N

b) Greutatea capac

- De -diametrul exterior din zona capacului [m];

- Di-diametrul interior din zona capacului [m];
-h min=100 mm;

15
 3 3 π 2 2
Gc =π⋅γ 0⋅[0 ,1309⋅( D e −D it )+ ⋅hmin ( D e −D it ) ]
4 ; [N]
- D e -diametrul exterior din zona capacului ,fig.2 [m];
- Di-diametrul interior din zona capacului , fig.2 [m];
-h min=100 mm;
π
G c =π⋅78500⋅[ 0 , 1309⋅(3 , 623 −3,53 )+ ⋅0,1 ( 3 , 622−3,5 2 ) ]=163848, 97 N
4

c) Greutatea zona racordare tronconica

π∗h
Gc = ∗γ otel ¿ ,[N]
4
Unde: -γ otel =78500 N /m 3
- D1 ext =diametrul exterior din zona manta cilindrica, fig.3, [m];
- D2 ext =diametrul exterior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];
- D1∫ ¿ ¿=diametrul interior din zona manta cilindrica, fig.3, [m];

- D2∫ ¿ ¿=diametrul interior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];

A-reprezinta coloanala tehnologica

B-zona de racordare tronconica;
C-racordul de golire.

 D1 ext = 3,62 m;

 D1∫ ¿ ¿=3,5 m;

 D2 ext =0,92 m;

 D2∫ ¿ ¿=0,8 m;

16
 π∗3
Gc = ∗78500 [ ( 3,622 −3,52 ) + ( 0,922−0,8 2 )+ ( 3,62∗0,92 )− (3,5∗0,8 ) ]=294310,37 N
4
3
Gc ,tot =∑ Gci =2239493,27 N
i=1

2) Greutate AMC
G AMC =n∗g AMC∗g , [ N ]
Unde:
n-numar de AMC, n=6 buc;
g-acceleratia gravitationala ,[m/ s2];
g AMC -greutatea pe bucata AMC, g AMC =91 kg/buc;
G AMC =6∗91∗9,8=5350,8 N

3) Greutate racorduri tehnologice

G rt =n∗g rt∗g ,[ N ]
Unde:
 n- nr de racorduri tehnologice, n=6 buc;
 grt -greutatea pe bucata record tehnologic, grt =1,5 kg/buc;
 g−accelearatia gravitationala;
Grt =6∗1,5∗9,8=88,2 N

4)Greutate scara pisica

G sp =L sp∗G sp , [ N ]
Unde:
 Lsp -lungimea totala a scarii pisica, fig.4, [m];

 G SP -greutate scara pisica pe unitate liniara, Gsp =250…300 N/m;

Gsp =39,15∗250=9787,5 N

17
 5)Greutate podest de varf

G pv = A pv∗G pv ,[N ]
Unde:
 A pv -aria podestului de varf, A pv =3,6 m 2;

 G pv -greutate podest varf, G pv =650…700 N/m 2;

G pv =3,6∗650=2340 N

 Elementele componente ale echipamentului

Tehnologic (Fig.4)
1 reprezinta coloana tehnologica;
2– scara pisica;
18
3– podeste de acces;
4– podest de varf;
5 – sistem de rezemare;

6)Greutate sistem de rezemare

G sr =Gi+ G ci +G gs +G f , [N ]
Unde:
 G ci-greutate contrainel, [N];

 G i-greutate inel de rezemare, [N];

 G gs -greutate GUSEU, [N];

 G f -greutate fusta de rezemare, [N];

π
a) G i=γ otel ( D 2∗Dii2 )∗S 1 ,STAS , [N]
4 ei
78500∗π
Gi= ( 4,0852−3,2852)∗0,096 2=34897,01 N
4
π
b) G ci =γ otel ¿
4
π
G ci =78500 ¿
4
c) Ggs =n∗γ otel∗l∗h gs∗S3 , STAS , [ N ]
Unde:
 n-numar de gusee, n=44;
 l-latime guseu, [m] ;

Fig. 5. Forma unei piese de

GUSEU

1 De + Di
l=
2[ 2
−( D ip+2∗Sip ,STAS ) [m]]
19
Unde:
- Dip=diametru interior picior de rezemare, [m];
- Sip , STAS=grosime standardizata picior de rezemare, [m];
1 3,62+4,185
l=
2[ 2 ]
− (3,625+ 2∗0,06 ) =0,079 m

h gs=h sf −( S2 , STAS + S1 , STAS ) [m]

Unde :
-h gs=inaltime guseu, fig.5, [m];
-h sf =ianltime sistem de fixare, [m]; h sf =0,5 … 0,6 m ;
-h-inaltimea guseului;
-SSREN 3 -grosimea standardizata a GUSEULUI;
h gs=0,5−( 0,072+0,096 )=0,332m
G gs =44∗78500∗0,079∗0,332∗0,0432=3913,55 N

d) Gf =π∗γ otel ∗Dfm∗Sip , STAS∗H f [ N ]

Unde:
-Dfm=diametrul mediu al fustei, [m];
- H f =inaltimea fustei sistemului de rezemare, fig.4, [m];
H f =2,2 m;

Dfm= D ip +S ip ,STAS =3,625+0,06=3,685 m

G f =π∗78500∗3,685∗0,06∗2,2=119958,48 m
4
Gsr , t=∑ Gsr i=174257,84 N
i=1

7)Greutate izolatie

a) Greutate izolatie manta cilindrica

γ iz∗π
Gi= [ De +2∗S iz ]∗H m∗Siz [ N ]
4
Unde:
-γ iz=600…1000 N/m3;
- Siz =grosimea stratului de izolatie. Siz =160 mm=0,16m;

20
 600∗π
Gi= [ 3,62+2∗0,16 ]∗35∗0,16=9975,18 N
4
b) Greutate izolatie capac
1,3∗1
[
G c =π∗γ iz∗S iz ( D e + S iz )∗hmin +
2
2
]
( D e + Siz ) [ N ]

Unde:
-γ iz=600…1000 N/m3;
- D e =diametrul exterior din zona capacului, [m];
1,3∗1
[
Gc =π∗600∗0,16 ( 3,62+ 0,16 )∗0,1+
2 ]
( 3,62+0,16 )2 =2915,03 N

c) Greutate izolatie zona tronconica

π
G c = ∗γ iz ( D 1 , ext + D 2, ext +2∗Siz )∗S iz∗h [N ]
2
Unde:
- D 1 ,ext =diametrul exterior din zona cilindrica, fig.3, [m];
- D2 ,ext =diametrul exterior din zona de racordare tronconica, fig.3, [m];
-h=inaltime racordare tronconica [m];
π
G c = ∗600 ( 3,62+ 0,92+ 2∗0,16 )∗0,16∗3=2198,61 N
2
d) Greutate izolatie sistem de rezemare
G c =π∗γ iz∗( D ep + Siz )∗Siz∗H f [ N ]
Gc =π∗1000∗( 3,745+0,16 )∗0,16∗2,2=4318,31[N ]
4
Gtot iz =∑ Gc i=19407,13 N
i=1

8)Greutate talere
G t =G t , 1+G t ,2 [ N ]
Gt , 1= A∗Gtalere 1 [ N ]
G t , 2= A∗G talere 2 [ N ]
Unde:
-A=aria talerelor, [m 2];
-G talere 1,2= greutate talere:

21
  Ambutisatii: G talere 1=1600…1800 N/m2;
 sita: G talere2=300…500 N/m 2;
π∗D i2 π∗3,5 2 2
A= = =9,62m
4 4
G t , 1=9,62∗1600=15392 N
Gt , 2=9,62∗300=2886 N
G t =15392+ 2886=18278 N
Greutate totala coloana:
8
Gt , col=∑ Gi =2239493,27+5350,8+88,2+9787,5+2340+ 174257,84+19407,13+18278=2468962,74 N
i =1

2.3.2. CALCULUL SEISMIC

In scopul stabilirii valorii perioadei oscilatiilor proprii a aparatelor cilindrice de tip coloana,
este necesar a se efectua integrarea ecuatiei diferentiale a fibrei medii deformate a coloanei aflata
sub actiunea incercarilor gravitationale. Integrarea respective se poate efectua analitic, grafic sau
grafo-analitic.
Metoda analitica de integrare prezinta avantajul ca permite determinarea valorilor
ordonatei, fibrei medii deformate in orice punct al acesteia, insa comporta un calcul cu atat mai
laborious cu cat este mai mare numarul sarcinilor concentrate si cu cat aparatul de tip coloana
prezinta mai multe trepte de variatie a rigiditatii la inconvoiere EtI.
In cazurile, cele mai frecvente de altfel in care sistemul de sarcini este complicat, iar
coloana prezinta variatii ale rigiditatii, se recomanda a se folosi metode grafo-analitice de
integrare, respective metoda grinzii reciproce.
In scopul gasirii liniei elastice a coloanei, deci a integrarii ecuatiei diferentiale a fibrei
medii deformate, se parcurg urmatoarele etape:
- impartirea coloanei in tronsoane (la impartirea coloanei in tronsoane se va avea in vedere
ca fiecare tronson sa aiba masa distribuita cat mai uniform si momentul de inertie geometric
constant);

22
- determinarea sarcinilor masice (sarcinile masice pentru fiecare tronson al coloanei fara
lichid se determina prin insumarea urmatoarelor greutati: greutate proprie a tronsonului, greutatea
echipamentului interior propriu, greutate accesorii (scari, podete, platforme, conducte, etc.) ).
Date de calcul:
 Orasul: Buzau;
 T C= 1,6 s;
 a g=0,28*g=0,28*9,8=2,744;
 G t , col=2468962,74 N T C,[s] 0,7 1 1,6

Etape de calcul: T B ,[s ] 0,07 0,10 0,16

1. Se aleg valorile pentru T B , T D in functie de T C:
T B=0,16 s; T D , [ s] 3 3 2

T D =2 s;
2. Se calculeaza perioada proprie de vibratie a echipamentului tehnologic:

G H
T 1 =1,8⋅H⋅
√ ⋅
g E t⋅I , [s]
H – inaltimea coloanei de la nivelul solului pana la varf;
G – greutate totala coloana [N];
g – acceleratia gravitationala = 9,81m/s2;
Et – modulul de elasticitate longitudinala al materialului de baza al coloanei [N/m2];
I– momentul de inertie al sectiunii transversale a aparatului [m4], [mm4].
H=35 m
g=9,8 m/s2
G=2468962,74 N

E200 =21 ,2⋅10 4 N /mm 2

300 4 2
E =19 ,2⋅10 N /mm E272=19,76*1010N/m2
π
I= ( D e 4−Di 4 )[m 4 ]
64
π
I= ( 3,624−3,5 4 )=1,063 m4
64
2468962,74∗39,15
T=1,8∗39,15∗
√ 9,8∗19,76∗1010∗1,063
=0,482 s

γ =factorul de importanta, adimensional;

γ =1,2;
λ=¿factor de corectie ce depinde de modul fundamental de vibratie, adimensional.
23
T<Tc =>λ=0,85;
M-masa totala a echipamentului;
G totalaa coloanei
M= ;[kg ]
g
2468962,74
M= =251934,97 kg
9,8
q-factor de comportare care se alege in functie de capacitatea echipamentului de disipare a
energiei, adimensional.

Concept de proiectare q Clasa de ductilitate

Structuri slab disipative 1,0 L (joasa)
Structuri slab disipative 2,0…4,0 M (medie)
Structuri inalt disipative ≥4 H (inalta)

Se alege q=2,0…4,0
q=2,0
β(Tc,T) functie ce tine seama de perioada de colt si de perioada proprie de vibratii,
adimensional.
Alegerea functiei β(Tc,T) se face astfel:
-In functie de Tc=……[s] se alege unul dintre graficele (fig.7, fig.8 sau fig.9); sau tabelele
1,2,3.
-Cu valoarea T=…....[s] se alege domeniul curbei pe axa orizontala a graficului (fig.7, fig.8
sau fig.9).
-Se determina valoarea functiei β(Tc,T) cu ajutorul legilor de variatie astfel:
Se incadreaza valoarea lui T=0,48 s intr-unul dintre domeniile de pe axa orizontala a graficului ,
fig.7,8,9 sau tabelele 1,2,3.
Corespunzator domeniului ales, se va determina valoarea functiei β(Tc,T), tabelele 1,2,3.

24
 Fig.7. Functia β(Tc,T) pentru Tc=1,6s

Tabel 1.Valorile functiei β(Tc,T) pentru Tc=1,6 s;

Tc=1,0s Demeniul de pe axa Valoarea legii de variatie Gradul de variatie al
(fig.7) orizontala a graficului β legii
[0…..TB] liniar
[0…..0,5]s -
[TB….Tc] 2,5 constant
[0,5….1,6]
[TD….TD] 4/T neliniar
[1,6…3]
[>TD] 8/T2 neliniar
[>3]s

β(Tc,T)=2,5
Forta de baza
γ∗a g∗β ( Tc ,T )
F b= ∗λ∗M ;[ N ]
q
8∗9,8∗2,5
F b=1,2∗0,2 ∗0,85∗251934,97=881419,69 N
2

CALCULUL SARCINILOR SI SOLICITARILOR SEISMICE

25
 Tronsonul
I II III IV V VI 5

Proprietăți ∑❑
i=1
Gᵢ , [kN] 7,206 457,49 457,49 457,49 457,49 457,49
hᵢ , [m] 38,275 33,9 26,9 19,9 12,9 5,9
hᵢ 2,[m2] 1464,98 1149,21 723,61 396,01 166,41 34,81
Gᵢ*hᵢ 2, 10556,31 525752,08 331044,34 181170,61 76130,91 15925,23 1124654,25
[kN*m]
Fbᵢ 8273,24 412045,07 259447,74 141987,94 59665,70 12481,00

2
F r⋅hi⋅G i
F si= 5
∑ h2i⋅Gi
i=1 [N];
F r⋅h21⋅G I 881419 , 69∗10556 , 31
F sI = 5
= =8273 ,24 N
1124654,25
∑ h2i⋅Gi
i=1 ;
2
F r⋅h2⋅G II 881419,69*525752,08
F sII = 5
= =412045 , 07 N
2
1124654,25
∑ hi ⋅G i
i =1 ;

26
 F r⋅h23⋅G III 881419,69*331044,34
F sIII = 5
= =259447 , 74 N
1124654 ,25
∑ h2i⋅Gi
i =1 ;
2
F r⋅h 4⋅G IV 881419,69*181170,61
F sIV = 5 = =141987 ,94 N
2
1124654 , 25
∑ hi⋅G i
i=1 ;
2
F r⋅h5⋅G V 881419,69*76130,91
F sV = 5 = =59665 ,70 N
1124654 , 25
∑ h2i ⋅Gi
i=1 ;
2
F r⋅h6⋅G VI 881419*15925,23
F sVI = 5 = =12481 , 00 N
2
1124654 , 25
∑ h i⋅G i
i =1

M r−r =h1⋅F sI +h2⋅F sII +h3⋅F sIII +h4⋅F sIV +h5⋅F sV +h6⋅F sVI

M r−r =38,275*8273,74+33,9*412045,07+26,9*259447,74+19,9*141987,94+12,9*59665,7+5,9*
12481=24888356,72 N

CALCULUL MECANIC DE VERIFICARE LA REZISTENTA SI STABILITATE

27
       

   

Calculul mecanic de verificare la rezistenta si stabilitate
Determinarea eforturilor unitare

MANTA

Efortul unitar radial maxim
N
σ t =|− pc , MAX| ; [ ]
mm 2
N
σ t = 1,959 mm2
Efortul unitar inelar
Dm N
σ t = p c⋅ ; [ ]
2⋅s STAS mm 2
3620 N
σ t =1 , 959⋅ =59 , 1
2⋅60 mm2

Efortul unitar meridional
G P M N
σ±
m =σ +σ ± σ
mm 2

28
 pc , MAX⋅D m N
σG=
4⋅s STAS mm2
1 , 959⋅3620 N
σG= =29 ,55
4⋅60 mm2

G totala coloana N
σ P =−
π⋅D m⋅s STAS mm 2
2468962 ,74 N
σ P =− =−3 , 62
π⋅3620⋅60 mm 2

Moment incovoietor maxim

Mz N
σ M=
W mm 2
n
M z =∑ [ F b , i⋅(hi −H p ) ] N⋅m m
i=1
4 4
π D e −D i
W= ⋅ mm 3
32 De
Mz=8273,24*(38275-2400)+412045,07*(33900-2400)+259447,74*(26900-
2400)+141987,94*(19900-2400)+59665,7*(12900-2400)+12481*(5900-2400)=2,279*1010
N*mm
4 4
π 3620 −3500
W= ⋅ =587497335 , 3 mm3
32 3620
M 2 , 279∗1010 N
σ = =38 ,79
587497335 , 3 mm2
N
G P M
σ±
m =σ +σ ±σ =29,55-3,62 ± 38,79= 64,72 mm
2

N
2
-12,86 mm

SISTEMUL DE REZEMARE

Efort unitar meridional

4 4
π D ep−D ip
W= ⋅ mm 3
32 D ep
4 4
π 3745 −3625
W= ⋅ =6,3∗108 mm3
32 3745

29
M c=moment incov oietor max im
n
M c=∑ [ F b , i⋅hi ] N⋅mm
i=1
n
M c=∑ [ F b , i⋅hi ] M r−r 1010
i=1 = =2,49* N*mm
Gtotala coloana N
σ Gm =−
π⋅Dm picior⋅s ip mm 2
2468962, 74 N
σ Gm =− =−3,5
π⋅3745⋅60 mm 2

Moment incovoietor maxim

Mc N
σ mM = ; [ ]
W mm 2
M 2 , 49∗1010 N
σm = 8
=39 , 52
6,3∗10 mm 2

N
σ +m =σ M G
m −σ m 2
Fibra intinsa: mm
N
σ +m =39 , 52−(−3,5 )=43 , 02 2
mm
− M G N
σ m =− σ m −σ m
Fibra comprimata: mm 2
− N
σ m =− 39 ,52+3,5=−36 , 02
mm 2

Formularea conditiilor de rezistenta si stabilitate

CONDITIILE DE REZISTENTA IN MANTA

TEORIA DE REZISTENTA NR. „I”

N
σ max =σ ech =σ m≤0. 90⋅ϕ⋅τ temperatura
0,2
de lucru
mm 2
N
σ max =σ +m =43 , 02
mm 2

τ temperatura
0,2
de lucru
a fost det er min at la alegerea materialului pentru τ a 1 :

30
 σ t0,2 σ 20
σ a1 =min (
cc cr
;
r
)
σ t0,2 σ 20
σ a1 =min
cc cr(
;
r
)
=min
235 400
( ;
1,5 2,5 )
=min (156 ,67 ; 166 ,67 )=156 , 67
N
mm 2
N
43 , 02≤0. 90⋅0 , 85⋅156 , 67
mm 2
N
43 , 02≤119 , 85
mm 2 (Conditia indeplinita)

TEORIA DE REZISTENTA NR. „V”

N
σ max =σ ech =√ σ 2t + σ 2m−σ t⋅σ m ≤0. 90⋅ϕ⋅τ temperatura
0,2
de lucru
mm 2
N
σ max =√ 59 ,12 +64 , 722 −59 ,1⋅64 ,72=62 ,1
mm2
τ 2m =τ +m
62,1 ≤0,90∗0,85∗156,67 N /mm2
62,1 ≤119,85 N /mm2 (Conditia indeplinita)

CONDITIILE DE STABILITATA IN MANTA

τ Gm τM
m
+ ≤1
τ s 0 . 8⋅τ 1, cr
τ tsup τ tinf
τ s=min
( ;
c s sup c sinf )
2⋅s N
τ tsup =0 .605⋅Et⋅ STAS
Dm mm 2
2⋅60 N
τ tsup =0 .605⋅1, 976⋅105⋅ =3962 , 92
3620 mm2
2⋅s N
τ tinf=0 . 1⋅Et⋅ STAS
Dm mm2
2⋅60 N
τ tinf=0 . 1⋅1 , 976⋅105⋅ =655 , 03
3620 mm 2
2⋅s N
τ 1 , cr =0 , 185⋅Et⋅ STAS
Dm mm 2
2⋅60 N
τ 1 , cr =0 , 185⋅1 ,976⋅105⋅ =1211 ,8
3620 mm 2
c s =5 ; c s =2
sup inf

3962, 92 655 , 03 N
τ s=min
5 ( ;
2 )
=min(792 ,58 ;327 , 52)=327 ,52 2
mm
31
 G M
τm τm 64 , 72 43 , 02
+ ≤1⇒ + ≤1 ⇒0 , 24≤1
τ s 0 . 8⋅τ 1, cr 327 ,52 0 . 8⋅1211, 8

Rezistenta adimsibila din punct de vedere ala stabilitatii pentru solicitarea statica de
compresiune din incovoiere este :

τ 1t sup τ t1 inf
τ 1 s =min
[ ;
c 1 s sup c 1 sinf
N
]
τ t1 sup=τ tsup =3962 , 92
mm 2
2⋅s STAS N
τ t1 inf =0 , 185⋅E t
⋅
Dm mm2
2⋅60 N
τ t1 inf =0 , 185⋅1 , 976⋅105⋅ =1211 , 8
3620 mm 2
c 1 s =4 ; c 2 s =1 . 5
sup inf

τ 1 s =min (3962,4 92 ; 1211,1,5 8 )=min( 990,73 ;807, 87)=807 ,87 mmN 2

SISTEMUL DE REZEMARE
TEORIA DE REZISTENTA NR. „I” (CRITERIUL LUI COULOMB)

N
σ max =σ ech =σ m≤0. 90⋅ϕ⋅τ temperatura
0,2
de lucru
mm 2
N
σ max =σ +m =−36 , 02
mm 2
N
−36 , 02≤0 . 90⋅0 ,85⋅156 , 67 ⇒−36 , 02≤119, 85
mm2

TEORIA DE REZISTENTA NR. „V” (CRITERIUL LUI VON MISES – HENK)

N
σ max =σ ech =√ σ 2t + σ 2m−σ 2t⋅σ 2m ≤0 . 90⋅ϕ⋅τ temperatura
0,2
de lucru
mm 2
τ 2m =τ +m
N
√|1, 9592 +64 , 722−1, 9592⋅64 , 722|≤ 0 ,90⋅0 , 85⋅156 , 67 ⇒109≤119 , 85
mm 2

CONDITIILE DE STABILITATE IN SISTEMUL DE REZEMARE

τ Gm τM
m
+ ≤1
τ s 0 . 8⋅τ 1, cr
τ tsup τ tinf
τ s=min
[
;
c s sup c sinf ]
32
 2⋅s ip N
τ tsup =0 .605⋅Et⋅
D m , sistem de rezemare mm 2
2⋅60 N
τ tsup =0 .605⋅1, 976⋅105⋅ =3830 , 64
3745 mm 2
2⋅sip N
τ tinf=0 . 1⋅Et⋅
Dm , sistem de rezemare mm 2
2⋅60 N
τ tinf=0 . 1⋅1 , 976⋅105⋅ =633 ,16
3745 mm 2
c s =5 ; c s =2
sup inf

2⋅sip N
τ 1 , cr =0 , 185⋅Et⋅
Dm , sistem de rezemare mm 2
2⋅60 N
τ 1 , cr =0 , 185⋅1 ,976⋅105⋅ =1171 ,35
3745 mm 2
64,72 43,02
+ ≤ 1≤¿ 0 , 25 ≤ 1
316,58 0,8∗1171,35

Rezistenta adimsibila din punct de vedere ala stabilitatii pentru solicitarea statica de
compresiune din incovoiere este :
τ 1t sup τ t1 inf

c 1 s =4 ;
τ 1 s =min
[ ;
c 1 s sup c 1 sinf
c 2 s =1 . 5
]
sup inf

3830 ,64 633 ,16 N

τ 1 s =min [ 4
;
1,5 ]
= min(957 ,66 ; 422,11)=422,11 2
mm

33