Sunteți pe pagina 1din 10

EVALUAREA STARII TEHNICE A SISTEMELOR DE CONDUCTE SUB PRESIUNE, N SCOPUL PRELUNGIRII DURATEI DE VIATA A CENTRALELOR TERMOELECTRICE

1. INTRODUCERE Avnd n vedere vechimea echipamentelor energetice instalate n tara noastra se poate pune un semn de ntrebare referitor la posibilitatea functionarii n continuare si n conditii de siguranta a acestor echipamente. Multa vreme, elementele care compun conductele de apa si abur (tronsoane drepte, coturi, reductii, fitinguri, ramificatii, robinete, etc) au fost considerate ca avnd o importana secundara. Aceasta apreciere este n prezent invalidata. Odata cu cresterea parametrilor de functionare conductele au capatat o importana_ deosebita si n consecinta , mentenanta acestora a devenit o preocupare majora n cadrul activitatii generale de mentenanta a instalatiilor din centralele termoelectrice. Conceptul modern de mentenanta a echipamentelor energetice l reprezinta mentenanta orientata pe starea componentului. Principalele avantaje ale acestei metode n comparatie cu metodele traditionale sunt : - Reducerea la minimum a volumului si a duratei inspectiei, avndu-se n vedere doar investigarea zonelor critice ale componentelor a zonelor care sunt supuse la solicitarile cele mai puternice n timpul functionarii; - Se aplica cu preponderenta metode nedistructive de evaluare a nivelului de degradare a componentelor / materialelor, de preferinta prin investigarea degradarii microstructurale a materialului prin metoda replicilor; - Se stabileste nivelul real de degradare a componentelor, evitndu-se problemele legate de lipsa informatiilor complete, referitoare la istoria de functionare a acestuia; - Se obtine o privire de ansamblu asupra starii componentelor / materialelor; - Metoda de mentenanta ia n considerare alternativa repararii componentelor degradate si/sau nlocuirea subansamblelor acestor componente. - Prin reabilitarea sistemelor de conducte si suporturi (nlocuiri ale elementelor cu un grad de epuizare mai mare de 0,7) se poate asigura o functionare sigura si de durata, cu costuri si timpi diminuati de reparare, fata de metoda utilizata pna n prezent, de nlocuire totala a ntregului sistem. In Monitorul Oficial al Romaniei ,parteaI,nr.385 bis /10.06.2010 s-a aprobat prescriptia tehnica PT C 10-2010, editia 1 Cerinte tehnice privind montarea,

instalarea, exploatarea, repararea si verificarea conductelor de abur si apa fierbinte sub presiune. Prevederile acestei Prescriptii tehnice sunt obligatorii pentru toti agentii economici care utilizeaza conducte de abur si de apa fierbinte sub presiune. PT C10-2010 stabileste cerintele minime privind montarea, instalarea, autorizarea, exploatarea, verificarea tehnica periodica si repararea conductelor de abur cu presiunea maxima admisibila PS mai mare de 0,5 bar, diametrul nominal DN minim 32 , sau de apa fierbinte cu presiunea maxima admisibila PS x DN > 1000. Evaluarea starii tehnice si studiile privind stabilirea conditiilor de functionare si evaluarea duratei de functionare si evaluarea duratei de functionare remanente a conductelor aflate in functiune se efectueaza pe baza unui program de examinari, verificari si investigatii ntocmit de unitati de proiectare specializate, autorizate de ISCIR-INSPECT pentru aceasta activitate. 2. PROGRAMUL DE EXAMINARI, NCERCARI SI INVESTIGATII Programul de examinari, ncercari si investigatii ntocmit va cuprinde cel putin urmatoarele : A/ descrierea din punct de vedere constructiv si al parametrilor de functionare ai conductelor sub presiune (diametrul nominal, presiune, temperatura, fluid de lucru); se va anexa desenele tip de ansamblu; B/ prezentarea lucrarilor de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor evenimente (avarii, etc.) care au avut loc n timpul perioadei de functionare la conductele sub presiune; C/ planuri care cuprind examinarile, verificarile si ncercarile care se propun a fi efectuate la conductele sub presiune; se vor ntocmi schite care vor cuprinde, dupa caz, pozitionarea exacta a punctelor si a locurilor unde urmeaza sa se efectueze examinari vizuale si/sau nedistructive, masuratori de grosimi etc. precum si a zonelor din care urmeaza sa fie prelevate epruvete pentru ncercari distructive (daca este cazul); D/ mentionarea conditiilor de executie a examinarilor, verificarilor si ncercarilor care se propun a fi efectuate la conductele sub presiune (prescriptii tehnice, standarde, etc.) precum si criteriile de acceptare a rezultatelor obtinute. Documentatia tehnica va include raportul final al unitatii de proiectare autorizate de ISCIRINSPECT, care va cuprinde concluziile finale privind posibilitatea functionarii n conditii de siguranta a traseelor de conducte sub presiune analizate. n cazul ntocmirii studiilor privind stabilirea conditiilor de functionare si evaluarea duratei de functionare remanente a conductelor, analiza rezultatelor acestora se va efectua ntr-o sedinta de analiza la care vor participa

reprezentantii unitatii de proiectare care a ntocmit studiul, autorizata de ISCIRINSPECT, ai beneficiarului, ai ISCIR-INSPECT si, dupa caz, ai proiectantului si constructorului conductelor sub presiune sau alti specialisti. 3. DEGRADAREA MATERIALELOR Cele mai importante mecanisme de degradare ale materialului de baza al conductelor care functioneaza la presiuni si temperaturi ridicate, le reprezinta degradarea micro-structurala la temperatura si degradarea la fluaj prin pori. Degradarea la fluaj depinde de patru factori principali : timp temperatura,deformatie si tensiune, si apare n special n zonele care prezinta un nivel ridicat de tensiune. Degradarea n aceste zone va fi mai accentuata dect n zonele adiacente (portiuni drepte), unde nivelul de tensiuni este mai redus; durata de viata restanta a traseului de conducte fiind determinata de elementele cel mai puternic solicitate. Evaluarea generala a nivelului de tensiune n sistemul de conducte constituie modul de selectare a zonelor care vor fi cu prioritate supuse inspectiei, ceea ce impune calcularea traseelor de conducte si stabilirea suporturilor necesare. Caracteristicile mecanice stabilite prin ncercari releva comportarea materialului n anumite conditii bine determinate, corespunzatoare unui anumit regim de exploatare, fara a prezenta o corespondenta riguroasa cu proprietatile fizice ale metalelor. ncercarile mecanice se subdivid n ncercari de rezistenta, ncercari de duritate, ncercari de uzura, ncercari la cavitatie si ncercari tehnologice. ncercarile de rezistenta urmaresc, n principal, determinarea urmatoarelor caracteristici mecanice ale materialelor : 1. eforturi unitare limita corespunzatoare atingerii unei anumite deformatii permanente : limita de elasticitate tehnica; limita de curgere tehnica; limita tehnica de fluaj. 2. eforturi unitare limita corespunzatoare ruperii materialului : rezistenta de rupere la tractiune; rezistenta de rupere la compresiune; rezistenta de rupere la forfecare; rezistenta la oboseala; rezistenta tehnica de durata. 3. deformatiile limitt pana la rupere : alungirea la rupere; gatuirea la rupere. 4. caracteristicile elastice :

modulul de elasticitate longitudinal si/sau transversal; coeficientul de contractie transversala (coeficientul lui Poisson) 4. PROGRAMUL DE INSPECTIE Programul de inspectie a conductelor, bazat pe conceptul abordarii pe trei nivele va cuprinde : Nivelul 1 : Analiza si evaluarea preliminara a starii conductei : verificarea fabricatiei, montajului si a istoriei de functionare; verificarea reparatiilor executate; inspectia vizuala a conductei si verificarea modului de dilatare a acesteia n conditii de functionare; analiza preliminara a starii de tensiune; analiza preliminara a duratei remanente de viata; calculul preliminar al propagarii fisurii la fluaj (daca este cazul); recomandari privitoare la planul de inspectie. Nivelul 2 : Examinarea conductei : A/ Examinari nedistructive : metode de examinare nedistructiva: examinari vizuale, examinari cu lichide penetrante si/sau pulberi magnetice, examinari cu ultrasunete, masuratori de duritati, masuratori de grosimi de perete, examinari cu radiatii penetrante, replici metalografice ; masurarea deformatiilor remanente ale conductelor care functioneza n domeniul temperaturilor de fluaj. B/ Examinari nedistructive orientate pe component: componente care functioneza n domeniul temperaturilor sub limita de fluaj; componente care functioneza n domeniul temperaturilor de fluaj si sunt supuse la solicitari ciclice; racitoarele prin injectie regulatoarele de temperatura; conducte cu diametru mic racordate la conductele principale (aerisiri, goliri, diferite racorduri, by-pass); suporturile si sistemele de sustinere ale conductei. Nivelul 3 : Analiza starii conductei bazata pe o abordare stiintifica: recalcularea tensiunilor rezultate din presiunea interna n regim static ; recalcularea tensiunilor produse de solicitari variabile-oboseala oligociclica ; analiza de material compozitia chimica; calculul concentrarii tensiunii la limita de topire a mbinarii sudate; estimarea diferentelor ntre nivelele de degradare la fluaj n componente, mbinari sudate, zone ale aceluiasi component expuse la temperaturi diferite sau la solicitari diferite, n scopul stabilirii componentei cu durata de viata remanenta cea mai mica

analiza de tensiuni elasto - plastica n conditii de fluaj ; prelevarea de material pentru ncercari mecanice distructive; calculul sau estimarea nivelului de degradare la fluaj si/sau a modificarilor microstructurale pe baza rezultatelor examinarilor metalografice, efectuate n zonele cu solicitari puternice-[zonele critice]; calculul duratei de initiere a fisurii; recomandari privind intervalele de inspectie; recomandari privind repararea, nlocuirea, mentinerea n functionare a componentelor sistemelor de conducte. 4.1. INSPECTIA VIZUALA

Firma executanta a inspectiilor si verificarilor are obligatia de a verifica, pentru fiecare circuit corespondenta dintre planurile initiale, elaborate de proiectantul acestora, cu situatia reala (constituindu-se schema as - built), rezultatele inspectiei vizuale urmand a fi marcate pe schemele izometrice aferente. Se vor verifica : _ Geometria conductelor, respective cotele de gabarit, cotele ntre diferitele elemente, cotele de nivel, existenta si sensul pantelor pe fiecare zona orizontala, cotele de amplasare a fiecarui suport; _ Date referitoare la suporti _ Evidentierea zonelor lipsa si motivatia (modificare circuite, demontari anterioare sau alte cauze). Dupa des-izolarea circuitelor se va continua inspectia vizuala pentru a se putea evidential urmatoarele elemente : Existenta marcajului tronsoanelor si continutul acestora ; Aspectul exterior al elementelor de conducta cu identificarea ; - zonelor afectate de coroziune / eroziune / exfoliere / arsuri - zonelor cu deformatii.. Aspectul exterior al sudurilor existente (fisuri, deformatii, defecte vizibile, supranaltare, nealiniere margini, racordarea stuturilor la conducta); Identificarea, localizarea si cotarea sudurilor (de fabrica si de montaj); Se vor emite Buletine de inspectie vizuala pentru fiecare circuit inspectat.

4.2.

MASURATORI

Se vor efectua masuratori ale diametrelor, circumferintelor precum si masuratori ale grosimilor peretilor cu US. Pentru conductele care lucreaza n domeniul fluajului se vor efectua masuratori ale deformatiilor si se va calcula viteza fluajului 4.3. CONTROALE NEDISTRUCTIVE

Aceste controale se vor efectua de personal autorizat _ valorile masuratorilor de duritate pentru elementele drepte si curbe; _ valorile masuratorilor de duritate pentru piese T; _ valorile masuratorilor de duritate pentru suduri ; _ rezultatele controlului defectoscopic cu ultrasunete US pentru elementele de conducta si pentru suduri ; _ rezultatele controlului defectoscopic cu lichide penetrante LP pentru elementele de conducta si pentru suduri ; _ rezultatele controlului defectoscopic cu pulberi magnetice PM pentru elementele de conducta si pentru suduri ; 4.4. CONTROALE METALOGRAFICE

Pentru elementele de conducte, cu tensiuni rezultate din calculul gradului de epuizare, peste valorile medii, tinnd cont si de rezultatele expertizarilor si controalelor anterioare se va determina microstructura utiliznd metoda replicilor metalografice. Examinarile prin replici metalografice au urmatoarele avantaje : -nu necesita decuparea unor probe din component ; -poate fi aplicata n orice zona a instalatiei; -este o metoda ieftina; -rezultatele se pot evalua ntr-un timp mai scurt, n comparatie testele traditionale de fluaj. Metoda de evaluare utiliznd examinarile microstructurii materialului are nsa si dezavantaje: -selectarea zonelor n care se vor face replici, impune realizarea unei analize prealabile pentru stabilirea zonelor critice; -interpretarea rezultatelor si evaluarea duratei de viata a componentului necesita o experienta deosebita, deoarece corelarea este relativ grosiera ntre nivelul de degradare la fluaj si fractiunea de viata consumata.

4.5.

NCERCARI DISTRUCTIVE

Aceste ncercari se refera n principal la cercetari referitoare la compozitia chimica, ncercari mecanice de scurta si lunga durata (Rm, R0,2, R0,2 t, R1/100000/t, Rr/100000/t, rezilienta, Ae, Z), analiza metalografica si analiza fractografica pe epruvete de tractiune si de ncovoiere prin soc. 4.6. VERIFICAREA SUPORTURILOR

Verificarea suporturilor se va face att cu conductele n stare rece, ct si n stare calda (functionare). Verificarea vizuala a conditiilor generale ale suporturilor (starea de fapt-blocati sau deblocati, calitatea elementelor de prindere- orientarea corecta a elementelor articulate; Verticalitatea tijelor suporturilor suspendati, absenta deformatiilor localizate ale tijelor, vizualizarea arcurilor, etc); Verificarea functionarii suporturilor cu arc (constanti sau variabili); Verificarea cursei si a sarcinii (ncarcarii) suporturilor cu arc; Verificarea deplasarilor sistemului de conducte( libertatea ne-restrictionata a deplasarii n toate planurile, determinarea deplasarilor verticale pentru toate punctele de racordare ale suporturilor, [precum si a deplasarilor n toate cele 3 planuri ale racordurilor conductelor la utilaje]; 5. ATESTARI SI AUTORIZARI

ISCIR atesta persoanele fizice pentru urmatoarele activitati: a) avizarea documentatiei tehnice preliminare de montare; b) avizarea documentatiei tehnice preliminare de reparare;43 ISCIR autorizeaza persoanele juridice pentru urmatoarele activitati: a) montarea conductelor; b) repararea conductelor; c) verificari tehnice n utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic. ISCIR autorizeaza ca persoana fizica operatorul responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor (RSVTI). Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de autorizare pentru activitatile prevazute mai sus, precum si conditiile si documentatia tehnica necesara sunt prevazute n prescriptiile tehnice si celelalte reglementari aplicabile.

Obtinerea atestatului/autorizatiei emise de ISCIR nu absolva persoana fizica/juridical de obligatia obtinerii tuturor celorlalte autorizatii reglementate de legislatia in vigoare

AUTORIZAREA FUNCTIONARII CONDUCTELOR Conductele nu pot fi exploatate fara autorizarea functionarii. Autorizarea functionarii conductelor se efectueaza numai de catre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR. Toate constatarile referitoare la autorizarea functionarii conductelor trebuie consemnate de catre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR n procese-verbale de verificare tehnica. Pentru obtinerea autorizarii functionarii a conductei, detinatorul/utilizatorul trebuie sa solicite, n scris, efectuarea verificarilor tehnice necesare. n vederea autorizarii functionarii conductelor, detinatorul/utilizatorul prezinta documentatia tehnica a conductei, supune conductele la verificarile tehnice prevazute n prescriptia tehnica, si asigura operator RSVTI. ISCIR stabileste de comun acord cu detinatorul/utilizatorul data la care urmeaza sa se efectueze verificarile tehnice, n vederea autorizarii functionarii conductelor. CONCLUZII Documentatia tehnica va include raportul final al unitatii de proiectare autorizate de ISCIRINSPECT, care va cuprinde concluziile finale privind posibilitatea functionarii n conditii de siguranta a traseelor de conducte sub presiune analizate. Documentatia tehnica, avizata de ISCIR-INSPECT, mpreuna cu programul de examinari, ncercari si investigatii, avizat de ISCIR-INSPECT anterior, vor fi atasate la cartea conductei - partea de exploatare, urmnd a fi prezentate inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT-IT atunci cnd se solicita efectuarea verificarilor n vederea obtinerii autorizatiei de functionare.

BIBLIOGRAFIE C. Delamarian si H.R. Kantz: Factorul de decizie pentru Cazane cu Functionare ndelungata, Dezbateri la cel de-al patrulea Colocviu International privind mbatrnirea Materialelor si Metodele de estimare a Duratelor de Viata ale Centralelor Tehnologice; Cape Town, Africa de Sud, 21-25 aprilie, 1997. L. Lupescu, N. Nicolescu, F. Zamfir si A. Trusca: Metode de Estimare a Riscului la Componentele unei Centrale Electrice, pe baza Conditiilor de Functionare a acestora, a XXIX-a Conferinta Nationala pe probleme de Termoficare, STTR Brasov 2002. VGB TW 507: Richtreihen zur Bewertung der Gefgeausbildung und schdigungzeitstandbeanschpruchter Werkstoffe von Hochdruckrohr-leitungen und Kesselbauteilen, Vulkanverlag Essen, Ausgabe 1992. B. Neubauer si V. Webel: Estimarea Duratei de Viata a Componentelor Fluajului cu ajutorul Replicilor dinainte n Metodele de Anticipare a Duratei de Viata, D.A. Woodford si J.R. Whitehead, Ed. ASME, New York, 1983, p.307314. P. Auerkari, K. Borggren si J. Salonen: Micrografice de referinta pentru Evaluarea Distrugerilor la Fluaj n Inspectiile replicilor, Raportul Nordest NT TR 170, 1992. C. Delamarian: Manual de Mentenanta si retehnologizare a Centralelor Electrice Clasice. Ed. SUDURA, Timisoara 1998. C29-93 Normative tehnice ISCIR pentru Verificarea deformarilor si Modificarilor de Structura ale Cazanelor cu Abur, cu functionare la Temperaturi Ridicate. S. Taira: Fluajul Structurilor, Academic Press 1962, p.96-124. R. Viswanathan: Estimarea Duratei de Viata a Componentelor la temperaturi Ridicate probleme Curente si Cercetari n SUA, dezbaterile Conferintei Europene Estimarea Duratei de viata a Echipamentelor si Constructiilor industriale, Colegiul Churchill, Cambridge, 1993.

Referat

EVALUAREA STARII TEHNICE A SISTEMELOR DE CONDUCTE SUB PRESIUNE , IN SCOPUL PRELUNGIRII DURATEI DE VIATA A CENTRALELOR TERMOELECTRICE

TIMOFTE DOREL D.E.T-master anul II