Proiect Depozitarea Fluidelor

1.
Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de

rezervoare atmosferice de depozitare a produselor volatile
Rezervoarele pentru depozitarea petrolului si a produselor petroliere sunt
recipiente de constructie complexa si de capacitati variabile. Principalele tipuri de rezervoare
atmosferice sunt:
a) Rezervoarele cilindrice verticale
Au fost elaborate mai multe tipuri de astfel de rezervoare, dintre care se
mentioneaza urmatoarele :
-rezervor cu capac sferic cu curbura mica;
-rezervor cu capac sferic cu racordare, fara constructie matalica portanta;
-rezervoare cu capac sferoidal;
-rezervor cu capac si fund bombat, care datorita rigiditatii spatiale, asigura echilibrarea
efectelor suprapresiunilor;
-rezervoare cu capace si funduri radiale;
-rezervoare cu spatiu de gaze variabil;
-rezervoare cu capac conic cu aport de gaze inerte in spatiul de gaze si cu stropire cu apa
pe capac;
-rezervor cu capac conic, cu membrane interioara plutitoare sau cu ecran interior
plutitor;
-rezervor cu capac bombat fix si cu membrane interioara plutitoare sau cu ecran interior
plutitor.
Un rezervor cilindric vertical cu capac fix pentru lichide, este constituit din 3 parti
principale si anume :mantaua cilindrica, fund si capac .
Mantaua cilindrica constituie partea cea mai importanta, deoarece aceasta
primeste sarcina principala produsa de presiunea exercitata de lichidul depozitat in interior.
Mantaua este alcatuita din mai multe randuri de virole, imbinate prin sudura sau nituire, a caror
grosime creste catre baza rezervorului, unde presiunea hidrostatica este cea mai mare. Capacul
este de forma conica sau sferica pentru a permite scurgerea apelor pluviale sau provenite din
topirea zapezii. Capacul se asambleaza de manta prin intermediul unui inel de otel cornier.
Capacul trebuie sa reziste fara deformare la sarcini nominale permanente si accidentale, precum
si la variatiile de presiune din interior.
Fundul rezervorului este confectionat din tabla de otel si este constituit dintr-o
zona centrala formata din table dreptunghiulare si dintr-o zona periferica, compusa din table
fasonate, pentru obtinerea formei circulare
3
10
11
7
9
8
6
3
4
2
5
1
Fig. 1.1 Rezervor cilindric vertical

1-fundatie; 2-fund; 3-manta; 4-virole; 5-gura de vizitare 6-racord incarcator spuma;
7-capac; 8-constructie de sustinere a capacului ; 9-invelitoarea capacului;
10-racord echipament respirator ; 11-racord ventilatie ; 12-racord de luat probe.
Fundatia rezervorului este elementul,care are rolul de a prelua in bune conditii
solicitarile transmise atat de rezervor cat si de fluidul stocat in acesta.
In fig. 1.2 este prezentata o fundatie pe inel de beton .
1 2
3
Fig.1.2 Fundatie pe inel de beton armat

1-argila compactata ; 2-inel beton; 3-rezervor; 4-strat izolator;
5-strat de nisip; 6-material de umplutura.
Tipul mantalei rezervorului este conditionata de tehnologia de montaj adoptata,

Indiferent de tipul constructiv realizat, mantaua rezervorului se executa in constructie sudata din
table de lungimi si latimi standardizate. Dupa pozitia relativa a virolelor se deosebesc :
-mantale cu virole sudate cap la cap : fig. 1.3 a) ;
-mantale cu virole montate telescopic: fig, 1.3 b) ;
-mantale cu virole montate suprapus:fig. 1.3 c).
4
a) b) c)
Fig. 1.3 Tipuri constructive de mantale
Capacul fix este specific rezervoarelor de depozitare atmosferice de constructie

normal.Acestea pot fi: conice, sferice sau plate.
1
3 2
4
5
6
7
Fig. 1.5 Capac fix pentru rezervor cilindric vertical

1-elemente de fixare la manta; 2-invelitoarea capacului; 3-semifermele;
4-pene; 5-contravinturi; 6-capriori; 7-manta.
Semifermele servesc la sustinerea capacului, sunt confectionate din profile
laminate si asamblate ca in figura de mai jos.
Fig.5 Tipuri de semiferme:

a)- traperzoidala; b)- triunghiulara
Rezervorul cu capac plutitor a fost realizat pentru reducerea pierderilor prin
respiratie.
5
Avantaje:
-asigurarea unei bune etanseitati intre capac si corpul rezervorului pe toata perioada
incarcarii si descarcarii rezervorului;
-aerrul ce se gaseste in interiorul pontoanelor, nefiind bun conducator de caldura,
protejeaza lichidul din rezervor contra incalzirii, datorita razelor solare;
-spatiul liber intre suprafata lichidului si capacul rezervorului este mic si constant. In
fig. 1.6 este prezentat un rezervor cu capac plutitor sau flotant, care este compus din :
Fig. 1.6 rezervor cu capac plutitor (flotant)

1-manta cilindrica verticala; 2-fund; 3-capac plutitor; 4-sistem de etansare; 5-suporturi capac; 6-
sistem de rigidizare si platforma de serviciu; 7-scara mobila; 8-scara fixa.
Tipurile de sistemele de etansare ale capacelor plutitoare sunt:
- a) -sistem de etansare flexibil cu lichid incongelabil,
- b) -sistem de etansare cu inel elastic de sectiune trapezoidala
- c) -sistem de etansare cu inel elastic de saectiune circulara,
Fig. 1.7 Tipuri de sisteme de etansare ale capacelor rezervoarelor

cilindrice verticale.
Sistemele de etansare adoptate trebuie sa asigure o completa ermetizare a
spatiului de lucru al rezervorului, in cazul trecerii peste unele neregularitati ale mantalei, peste
cusaturile sudate si sa mentina un permanent contact, suficient de strans, intre ecran sau capac si
manta, fara ca apasarea necesara sa duca la forte mari pentru realizarea deplasarii ecranului sau
capacului.
6
b) Rezervoarele sferice se utilizeaza pentru depozitarea sub presiune a produselor
petroliere cu presiuni de vapori ridicate, a anumitor lichide volatile, a gazelor comprimate, a
gazelor lichefiate obtinute in rafinarii.
Acestea pot fi:
-cu rezemare pe inel continuu;
-cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi verticali;
-cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi inclinati tangenti la mantaua sferica;
Schita unui rezervor sferic cu sprijinire in zona subecuatoriala este prezentat in fig.8.
Fig. 1.8 Rezervor sferic , cu rezemare pe inel continuu si sprijinire in

zona subecuatoriala.
c) Rezervoarele sferoidale se mai numesc si rezervoare in forma de picatura,

deoarece forma mantalei corespunde, in general, formei unei singure picaturi sau a mai multor
picaturi suprapuseasezate pe o suprafata orizontala. Principalele tipuri de rezervoare sferoidale
sunt:
-rezervoare sferoidale axial simetrice;
-rezervoare torosferoidale;
-rezervoare multisferoidale.
In fig. 1.9 este prezentat un rezervor sferoidal axial simetric, utilizat de regula
pentrudepozitarea indelungata a produselor petroliere, asigurand cele mai mici pierderi prin
respiratie.
7
Fig. 1.9 Rezervor sferoidal neted sub forma de picatura
Echipamentul rezervoarelor cilindice cilindrice verticale

Prin destinatia lor, elementele ce constituie echipamentul rezervoarelor sunt
destinate asigurarii unei exploatari corecte si in conditii de deplina securitate a rezervoarelor , in
principal permitand efectoarea urmatoarelor operatii:
-incarcarea si descarcarea rezervoarelor;
-masurarea si indicarea temperaturii si a nivelului lichidelor depozitate in rezervor;
-luarea de probe din lichidele depozitate;
-scurgerea (drenarea) rezervoarelor;
-mentinerea suprapresiunii si a vacuumului din rezervor in limitele admisibile;
-controlul, revizia, curatirea si repararea rezervoarelor.
- Indicatoarele de nivel sunt dispozitive destinate masurarii nivelului lichidelor
depozitate in rezervoare cu capac sau fara capac.
- Supapele de respiratie au rolul de a proteja rezervorul prin punerea imediata si in mod
automat a spatiului de gaze-vapori in comunicatie cu atmosfera numai atunci cand
suprapresiunea sau vacuumul din rezervor atinge anumite valori nepermis de mari. Alegerea
dimensiunilor si numarului supapelor mde respiratie se face in functie de productivitatea
pomparii .
capac
subansamblul
corp
subansamblul
Racord clapetei de inspiratie
8
Fig. 1.10 Supapa mecanica de respiratie tip SMR-U.P.G.
-Supapele de siguranta hidraulice au rolul de a proteja rezervoarele in cazul defectarii
supapelor de respiratie sau atunci cand capacitatea de evacuare a supapelor de respiratie se
dovedeste insuficienta pentru ecilibrarea presiunii din spatial de gaze-vapori.
-Opritoarele de flacari au rolul de a impiedica propagarea in interiorul rezervorelor a
flacari sau a scanteilor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape, racorduri.
-Gura de vizitare, amplasata pe prima virola de jos a mantalei cilindrice, permite pe de o
parte accesul in interiorul rezervorului pentru control, revizii, reparatii, curatiri si, pe de alta
parte asigura ventilatia si iluminarea spatiului interior al rezervorului in cazul efectuarii acestor
operatii.
-Gura de lumina este amplasata pe capacul rezervorului, servind, pe de o parte la
iluminarea si ventilarea spatiului interior al rezervorului, iar pe de alta parte la evacuarea din
rezervor a unor piese avariate.
-Gurile de luat probe se amplaseaza pe capacul rezervorului si servesc pentru eventuala
masurare a nivelului lichidului depozitat sau a nivelului apei decantate si pentru luarea probelor
de lichide.
-Instalatia de incarcare-descarcare cuprinde:
-Racordul de incarcare-descarcare amplasat pe virola de baza si este elemental
care face legatura intre conducta de incarcare-descarcare si sorbul montat in interiorul
rezervorului;
-Sorbul sunt de diferite tipuri, in functie de tipul lichidului depozitat: sorb cu
inchizator tip clapeta (actionat prin cablu sau prin tija), sorb mobil;
-Sistemul de scripeti montat etans pe capacul rezervorului asigura ridicarea sau
coborarea tevii basculante a sorbului mobil, prin intermediul unui cablu de manevra;
-Troliile de mana montate direct pe mantaua rezervorului sau pe fundatii speciale
realizeaza ridicarea sau coborarea tevii basculante;
-Dispozitivul de transvazare si echilibrare a presiunii asigura transvazarea
lichidului din rezervor in spatial tubular din amontele clapetei, in cazul sorbului cu clapeta, in
scopul echilibrarii presiunilor pe cele doua fete ale clapetei inainte de deschidere si descarca de
greutatea lichidului sorbul mobil, in scopul usurarii conditiilor de lucru ale tevii basculante;
-Instalatia de incalzire a rezervoarelor este folosita in scopul reducerii vascozitatilor,
modificarii starii lor fizice prin incalzire, lichidelor depozitate in timpul pomparii sau in timpul
decantarii.
Principalele tipuri de incalzitoare, generale sunt:
-Incalzitoare tubulare sectionate;
-Incalzitoare cu serpentine de incalzire interioare sau exterioare;
Principalele tipuri de incalzitoare locale cele mai folosite sunt:
-Incalzitoare cu elemente tubulare;
-Incalzitoare cu serpentine elicoidale;
-Incalzitoare cu fascicol tubular;
-Incalzitoare cu tevi nervurate.
-Ecranele plutitoare sunt folosite pentru a micsora sensibil intensitatea procesului de
vaporizare, reducerea pericolului de incendiere, permit captarea si indepartarea sarcinilor
electrostatice ce se acumuleaza pe suprafata lichidului depozitat.
Principalele tipuri de ecrane plutitoare sunt:
-ecrane plutitoare rigide din pentoplast uretanic;
-ecrane plutitoare elastice din tesaturi textile speciale;
-ecrane plutitoare din aluminiu, sustinute de pontoane
-ecrane plutitoare din materiale plastice poliamidice (de tip nailon).
9
Fig. 1.11 Schema rezervoarelor echipate cu ecrane plutitoare
- a) - fara bordaj de inchidere;
- b) - cu bordaj de inchidere in forma de Z.
1-manatua rezervorului; 2-capacul standard; 3-fund; 4-armaturi de respiratie si de aerisire; 5-
ecran plutitor; 6- lichidul depozitat; 7-vaporii lichidului depozitat.
10
2.Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor,
determinarea caracteristicilor mecanice, elastice si fizice ale acestora,
calculul rezistentelor admisibile si stabilirea coeficientului de
rezistenta al imbinarii sudate
2.1. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor:

Materialele utilizate in constructia utilajului petrolier trebuie sa satisfaca anumite cerinte tehnice
si economice. Principalii indicatori tehnico-economici folositi la alegerea materialelor sunt:
-indicatorul tehnico-economic de rezistenta , acesta impune alegerea unui material care
sa prezinte o rezistenta ridicata in conditiile unui cost cat mai mic;
-indicatorul tehnico-economic de coroziune, acesta reprezinta costul unitatii de volum
de material corodat intr-un interval de timp. In acest caz se impune ca materialul sa prezinte o
buna rezistenta la coroziune;
-indicatorul eficacitatii economice a utilizarii unor materiale bimetalice, aceasta impune
elaborarea unor tehnologii de obtinere si deinbinare a bimetalului conducand in acest fel la o
crestere a costului instalatiei.
Adoptarea acestei solutii trebuie sa se faca in urma unei analize a pretului de cost
si a procurarii bimetalelor.
Tinand seama de acesti indicatori, pentru realizarea elementelor componente ale
rezervoarelor se folosesc urmatoarele tipuri de materiale:
a) S235J2G3 SR-EN 10250-2 , utilizat pentru realizarea :

-fundurilor;
-mantalei ;
Tabelul 2.1
Caracteristici mecanice,fizice si elastice

Otel Rm Rc A
2
[N/mm ] [N/mm2] [%]
S235J2G3
SR-EN 10250-2 340 215 24
unde:
-Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima Fmax suportata de catre
epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ;
-Rc, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar corespunzator
sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta plastica p , atinge valoarea
prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al efortului unitar ;
-A , lungirea specifica la rupere standardizata;
-S,otel structural
-J,energie de rupere
-G,grad de calmare
11
Tabelul 2.1
Compozitia chimica
OTEL Cmax Mnmax Simax Crmax Nimax Momax Pmax Smax Almin -
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
S235J2G3
SR-EN 0.17 1.4 0.55 0.3 0.3 0.08 0.035 0.035 0.02 <0.48
10222-2
unde:
-Cmax, concentratia de carbon maxima a otelului;
-Mnmax, concentratia de mangan maxima a otelului;
-Simax, concentratia de siliciu maxima a otelului;
-Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
-Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;
-Momax, concentratia de molibden maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului;
-Almax, concentratia de aluminiu maxima a otelului;
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului.
b) P275NL1 SR-EN 10028-3,utilizat pentru stuturile racordurilor.
Tabelul 2.2

Otel Rm Rc A
[N/mm2] [N/mm2] [%]
P275NL1
SR-EN 10028-3 420 255 24
unde:
sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta plastica p , atinge
valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al efortului unitar ;
-P,otel sub presiune
-N,normalizat
-L,conducte
Tabelul 2.3
Compozitia chimica
Otel C Si Mn Ni P S Cr Mo V N Nb Ti Al Cu -
P275NL1 [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
12
SR-EN
10028-3 0.16 0.4 1.1 0.5 0.025 0.015 0.3 0.08 0.05 0.012 0.05 0.03 0.02 0.3 <0.05
unde:
-Mnmax,concentratia de mangan maxima a otelului;
-Crmax, concentratia de crom maxima a otelului;
-Nimax, concentratia de nichel maxima a otelului;
-Momax, concentratia de molibden maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului;
-Almax, concentratia de aluminiu maxima a otelului;
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
-Vmax,concentratia de vanadium maxima a otelului;
-Nmax,concentratia de azot maxima a otelului;
-Nbmax,concentratia de niobiu maxima a otelului;
-Timax,concentratia de titan maxima a otelului;
-Cumax,concentratia de cupru maxima a otelului.
c)P245GH, utilizat pentru flanse.

Tabelul 2.4

Otel Rm Rc A
2
[N/mm ] [N/mm2] [%]
P245GH
SR-EN 10222-2 450 230 25
unde:
sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta plastica p , atinge
valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al efortului unitar ;
-P,otel sub presiune;
-G,grad de calmare;
-H,temperature inalte.
13
Tabelul 2.5
Compozitia chimica
Otel Cmax Simax Mnmax Pmax Smax
P245GH [%] [%] [%] [%] [%]
SR-EN
10222-2 0.15 0.4 0.8 0.025 0.015
unde:
-Pmax, concentratia de fosfor maxima a otelului;
-Smax, concentratia de sulf maxima a otelului.
2.2.Definirea caracteristicilor mecanice, fizice, elastice:

Limita de curgere convenionala, c (Rp0,2), reprezinta efortul unitar , corespunzator sectiunii
initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta plastica p atinge valoarea prescrisa
de 0,2%, care se menioneaza ca indice al efortului unitar . Aceasta marime se noteaza prin
simbolul 0,2 si se exprima n N/mm2.
Rezistenta la rupere, r(Rm), reprezint raportul dintre sarcina maxima Fmax suportata de catre
F
epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei: r Rm max Se exprima in
A0
2
N/mm .
Alungirea la rupere, A, reprezinta alungirea determinata la epruvetele incercate pana la rupere

l l
An r 0 100 . Se exprima in %.
l0
Gatuirea la rupere, Z, reprezinta diferenta dintre aria sectiunii initiale a epruvetei si aria sectiunii
S Sr
ultime a epruvetei raportata la aria sectiunii initiale: Z 0 100 . Se exprima in %.
S0
Duritatea Brinell, HB, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F si aria urmei
sferice, lasata de bila (penetratorul) cu diametrul D, pe piesa de incercat. Daca d este diametrul
amprentei, atunci:
2F
HB =
(
D D D2 d 2 ). Se exprima in unitti Brinell.
Rezilienta, K, reprezinta raportul dintre lucrul mecanic, L, necesar ruperii printr-o singura
lovitura a unei epruvete crestate n U (respectiv dintre energia, W, consumat la ruperea aceleiasi
epruvete) si aria A0 a sectiunii transversal initiale a epruvetei date in dreptul crestarii.Se prescrie
J/m2,simbolul fiind KCU:
L W
KCU .
A0 A0
Caracteristica mecanica de incovoiere prin soc, KV, reprezinta energia W consumata la ruperea
epruvetelor cu crestatura n V; se prescrie n J, simbolul fiind KV.
14
2.3.Calculul rezistentelor admisibile:
Conform prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R. , rezistenta admisibila a materialului la

temperatura de 20 0 C este:
a20 min( r / c r ; c20 / cc ) [ N / mm 2 ];
unde : - r (Rm) -rezistenta la rupere ;
- 20
c (Rc) -rezistenta tehnica de curgere la 20 0 C;
- cr -coeficient de siguranta fata de rezistenta la rupere , cr =2.4;
- cc -coeficient de siguranta fata de limita tehnica de curgere, cc =1.5.
Pentru S235J2G3 , rezistenta admisibila este:
340 215
a20 min ; min( 141.66;143.33) 141.66 N / mm ;
2
2. 4 1. 5
Pentru P275NL1 , rezistenta admisibila este:
420 255
a20 min ; min( 175 ;170) 170 N / mm ;
2
2.4 1.5
Pentru P245GH , rezistenta admisibila este:
450 230
a20 min ; min( 187.5;153.3) 153.3 N / mm .
2
2 .4 1 .5
2.4.Stabilirea coeficientului de rezistenta al imbinarii sudate:
Raportul dintre rezistenta admisibila a materialului de adaos al cusaturii sudate si rezistenta

admisibila a materialului de baza se numeste coeficient de rezistenta al sudurii sau cifra de
calitate a sudurii, notat .
k1 k 2 k 3 k 4 0
Acesta depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
k1 -coeficient de corectie depinzand de sudabilitatea materialelor de baza folosite

(%Mn+%Cr+%Ni+%Si si de %C);
k 2 -coeficient de corectie depinzand de detensionarea prin tratament termic a
sudurilor;
k 3 -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea defectoscopica
nedistructiva prin gamagrafiere sau radiagrafiere;
k 4 -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea aspectului exterior si de
numarul incercarilor mecanicespecifice imbinarilor sudate;
0 -cifra teoretica sau maxima de rezistenta a imbinarii sudatecare este functie de
procedeul de sudare si de modul de prelucrare al marginilor tablelor, acestea se executa cap la
cap,executat manual de buna calitate si cu rosturi in X.
15
Tinand seama de aceste aspecte si de standardele in vigoare avem:
Pentru S235J2G3 :
Cech %Mn %Cr % Ni %Si 1.4 0.3 0.3 0.55 2.55%
Grupa de sudabilitate Ia.
k1 =1;
k 2 =1;
k 3 =1;
k 4 =1;
0 =0.95;
=1*1*1*1*0.95=0.95;
Pentru P275NL1 :
Cech %Mn %Cr % Ni %Si 1 0.3 0.4 0.5 2.2%
k1 =1;
k 2 =1;
k 3 =1;
k 4 =1;
0 =0.95;
=1*1*1*1*0.95=0.95;
Pentru P245GH :
Cech %Mn %Cr % Ni %Si 0.8 0 0 0.4 1.2%
k1 =1
k 2 =1
k 3 =1
k 4 =1
0 =0.95
=1*1*1*1*0.95=0.95;
16
3.Stabilirea dimensiunilor optime (D si H) pe criteriul consumului minim de
metal
Generaliti:
Capacitatea totala de depozitare, capacitatile diferitelor parcuri, numarul de

rezervoare, ca si capacitatile unitare ale rezervoarelor incluse in parcuri, sunt
determinate atat de ordinul de marime al capacitatilor de prelucrare a instalatiilor,
complexelor, rafinariilor si combinatelor deservite, cat si de multi alti factori,
printre care cei mai importanti sunt: cerintele de flexibilitate si duratele de
flexibilitate.
Primul aspect, urmarind o selectionare a tipurilor, constituie o problema
specifica tehnologico-economica.
Fixarea elementelor dimensionale (diametru, grosimi pentru fund, capac, manta),
constituie o problema specifica cu caracter de constructie-proiectare pe criterii
economice, cunoscute sub denumirea de "calculul dimensiunilor optime".
In literatura de specialitate sunt cunoscute doua metode de calcul si anume:
-calculul dupa metoda costurilor unitare;
-calculul dupa metoda consumurilor de metal minime (metoda Suhov).
D 32 m
D-diametrul rezervorului
Vol.rez 9000 m3
Vol.rez-volumul rezervorului
D 2
Vol.rez Vsv Vprod .dep 25% 75% H [m3]
4
Vsv-volumul spatiului de vapori
Vpro.dep=volumul produsului depozitat
4 Vol.rez 4 9000
H 11.2 m
D2 32 2
H-inaltimea rezervorului
4 Vprod .dep 4 75% Vol.rez 4 0.75 9000
Hu 8.4 m
D2 D2 4 32 2
Hu-inaltimea de umplere
17
4.Calculul presiunilor hidrostatice.Predimensionarea mantalei tinand
seama de actiunea presiunii hidrostatice
Se calculeaza presiunea hidrostatica in diferite puncte alte mantalei:
Fig. 4.1 Schema de calcul a mantalei rezervorului ce tine cont de

actiunea presiunii hidrostatice
= []

= 835 3

4 40.759000
= 2 = = 8.4
322

= 9.81 2
Predimensionare:
Calculul de dimensionare al mantalei rezervorului cilindric vertical este independent de

solutiile constructive si de montaj adoptate. Acesta ia in consideratie presiunea hidrostatica ,
suprapresiunea din spatial de gaze-vapori si solicitarile hidrodinamice ce pot apare in prezenta
miscarilor seizmice.
Pentru determinarea acestor solicitari se asimileaza mantaua cilindrica a rezervorului cu o
membrana cilindrica, presiunea hidrostatica avand o distributie triunghiulara.

= 2 []
18
Snec-grosimea necesara
Majorarea grosimii de perete:

Rolul majorarii este de a asigura si celelalte tipuri de solicitari,cum ar fi:greutate de
produs,actiune seismic,etc.
Smaj=1.5*Snec [mm]
Alegerea grosimii standard de perete:
SSREN>Smaj=10;15;20;25;30;..[mm]
Alegerea dimensiunilor de tabla:
Se alege din STAS lungimea si latimea tablei folosita la virola respectiva.
Stabilirea numarului de table pentru virola calculata:
Lcerc=*D=n*Ltabla [m]
Ltabla-lungimea tablei alese
Apoi se face verificarea cu relatia:

Lcerc=n*Ltabla+X*LX
-pentru virola 1:

1 = 1 = 835 9.81 8.4 106 = 0.0688 2
h1=Hu=8.4 m
a=141.66 N/mm^2
0.068832000
1 = 20.95141.660.0688 = 8.1827
Smaj1=1.5*Snec1=12.274 mm
SSREN>Smaj1=15 mm
In functie de grosimea calculate,se alege table cu dimensiunile:

ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm
Lcerc=100530.9=n*Ltablan=16.75=16 bucati table
19
Verificare: 100530.9=16*6000+X*6000X=0.75
Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1, astfel:

- 16 bucati de tabla cu dimensiunile: S1 15 [mm]; l1 1500 [mm]; L1 6000 [mm]
-1 bucata de tabla cu dimensiunile: S1 15 [mm]; l1 1500 [mm]; L1 6000 [mm] , din
care se va decupa o bucata de 1468.04 [mm] din lungime.
-pentru virola 2:

2 = 2 = 835 9.81 6.9 106 = 0.0565 2
h2=h1-ltabla=8.4-1.5=6.9 m
0.056532000
2 = 20.95141.660.0565 = 6.7212
SSREN>Smaj2=15 mm
ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm

- 16 bucati de tabla cu dimensiunile: S 2 15 [mm]; l 2 1500 [mm]; L2 6000 [mm]
-1 bucata de tabla cu dimensiunile: S 2 15 [mm]; l2 1500 [mm]; L2 6000 [mm] , din
-pentru virola 3:
N
3 = h3 = 835 9.81 5.4 106 = 0.0442 mm2
h3=h1-2*ltabla=8.4-2*1.5=5.4 m
0.042232000
Snec3 = = 5.2598 mm
20.95141.660.0422
SSREN>Smaj3=10 mm
ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm

20
-pentru virola 4:
Phs4 =
6 N
gh4 = 835 9.81 3.9 10 = 0.0319 mm2
h4=h1-3*ltabla=8.4-3*1.5=3.9 m
0.031932000
Snec4 = 20.95141.660.0319 = 3.7986 mm
SSREN>Smaj4=10 mm
ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm

-pentru virola 5:
N
Phs5 = gh5 = 835 9.81 2.4 106 = 0.0197 mm2
h5=h1-4*ltabla=8.4-4*1.5=2.4 m
0.019732000
Snec5 = 20.95141.660.0197 = 2.3375 mm
SSREN>Smaj5=5 mm
ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm

-1 bucata de tabla cu dimensiunile: S 5 5 [mm]; l 5 1500 [mm]; L5 6000 [mm] , din
-pentru virola 6:
N
Phs6 = gh6 = 835 9.81 0.9 106 = 0.0074 mm2
h6=h1-5*ltabla=8.4-5*1.5=0.9 m
21
0.007432000
Snec6 = 20.95141.660.0074 = 0.8765 mm
Smaj6=1.5*Snec6=1.3148mm
SSREN>Smaj6=5 mm
ltabla=1500 mm
Ltabla=6000 mm

-1 bucata de tabla cu dimensiunile: S 6 5 [mm]; l 6 1500 [mm]; L6 6000 [mm] , din
Pentru virolele pe care nu actioneaza presiunea hidrostatica se aleg virole conform ultimei virole
calculate,respectiv virola 6.
Din virola cu numarul 8 se va decupa o bucata de 800 [mm] din latime.
l8=700mm S8=5mm
l7=1500mm S7=5mm
l6=1500mm S6=5mm
l5=1500mm S5=5mm
H=11200mm l4=1500mm S4=10mm
Hu=8400mm
l3=1500mm S3=10mm
D=32000mm
l2=1500mm S2=15mm
S1=15mm
l1=1500mm
Fig. 4.2 Sectiune prin mantaua cilindrica a rezervorului proiectat
22
5.Calculul constructiei metalice de sustinere a capacului
F1
F2
F3
F4
F5
h1
h2
panou VB VA
l Ds
L=15.7 m
D=32 m
Fig. 5.1 Schema de calcul a semifermelor
1. Determinarea numarului necesar de semiferme

D
nS -numarul de semiferme`
5 0.1 D
unde: -D-diametrul rezervorului [m];
32
nS 12.25 -acesta se rotunjeste:
5 0.1 32
nS 14 semiferme.
2. Determinarea lungimii semifermei
D DS
L [m]
2
unde: - DS 600 [mm] -diametrul stalpului central;
32 0.6
L 15.7 m
2
3. Alegerea numarului de panouri a semifermei
Numarul de panouri se alege incat :
l 2 4 m alegem l 4 m
pentru : L 15.7 m si l 4 m m 4 panouri
1
F2
F3
F4
F5
l l l l=4 m
L=15.7 m
23
Fig. 5.2 Reprezentarea schematica a numarului de panouri alese pentrul
rezervorul proiectat
4. Determinarea inaltimii h1 a semifermei

D 2m 1
h1 K [ m]
m 6
unde: -K=0.6 coeficient de corectie ;
-D=32 m -diametrul rezervorului ;
-m numarul de panouri.
32 2 8 1
h1 0.6 5.6 m
8 6
5. Determinarea inaltimii h2 a semifermei
h2 (0.7 0.8) h1 h2 0.8 5.6 4.48 m
6. Determinarea solicitarilor pe capac
A. Determinarea solicitarii pe capac pe timp de iarna
Tinand cont conditiile atmosferice specifice pe timp de iarna, solicitarea elementara pe

capac are urmatoarele componente:
a)- Solicitarea din greutatea totala a capacului :
q1i t S c 0 g S c 7850 10 0.005 392.5 N / m 2
b)- Solicitarea datorata greutatii zapezii:
q2i p z 400 N / m 2 c)-
Solicitarea din vacuumul din spatiul de gaze-vapori:
q3i pv hv 40mmH 2 O 400 N / m 2
d)- Solicitarea din greutatea proprie a constructiei metalice de sustinere a capacului:
q4i 5 0.06 D q1i q2i q3i 5 0.06 32 392,5 400 400 71.3 N / m 2
e)- Solicitarea totala unitara pe capac pe timpul iernii:
qci q1i q 2i q3i q 4i 392.5 400 400 71.3 1263.8 N / m 2
B.
Determinarea solicitarii pe capac pe timp de vara
Tinand cont conditiile atmosferice specifice pe timp de vara, solicitarea elementara pe

capac are urmatoarele componente:
a)- Solicitarea elementara din greutatea tablei capacului:
q1v t S c 0 g S c 7850 10 0.005 392.5 N / m 2
b)- Solicitarea de presiune a vaporilor din spatiul de gaze-vapori a rezervorului:
q2v p g hg 200mmH2O 2000 N / m 2 c)-
Solicitarea din greutatea proprie a constructiei metalice de sustinere a capacului
q3v 5 0.06 D q1v q 2v 5 0.06 32 392.5 2000 98.91 N / m 2 d)-

Solicitarea totala pe capac in timpul verii:
qcv q1v q 2v q3v 392.5 2000 98.91 1508.59 N / m 2
24
Solicitarea de suprastructura a capacului este descarcata in infrastrustura, adica in
elementele componente ale constructiei metalice, respectiv in semiferme, grinzi si capriori.
Se face ipoteza ca descarcarea solicitarii se face in nodurile grinzilor cu zabrele.
Modul de calcul este urmatorul :
a)-Calculul suprafetelor aferente fiecarui nod al semifermei:
F1
F2 1
F3 2
F4 3
F5 4
DS
5
5' 4' 3' 2' 1'

VA l l l l VB
R1
R1'
R2
R2'
R3
R3'
R4
R4'
R5
Fig. 5.3 Schema de calcul a fortelor din nodurile semifermei
l4m
DS 0.6
R1 RS 0.3 m
2 2
4 4
R1' R1 0.3 2.3 m
2 2
R2 R1 l 0.3 4 4.3 m
l 4
R2' R2 4.3 6.3 m
2 2
R3 R2 l 4.3 4 8.3 m
l 4
R3' R3 8.3 10.3 m
2 2
R4 R3 l 8.3 4 12.3 m
l 4
R4' R4 12.3 14.3 m
2 2
R5 R4 l 14.3 4 18.3 m
25
R1'2 2.32
A1 1.187 m 2
nS 14
(R R )
'2 '2
(6.32 2.32 )
A2 2 1
7.719 m 2
nS 14
(R R )
'2 '2
(10.32 6.32 )
A3 3 2
14.9 m 2
nS 14
(R R )
'2 '2
(14.32 10.32 )
A4 4 3
22.08 m 2
nS 14
(R R )
2 '2
(18.32 14.32 )
A5 5 4
29.26 m 2
nS 14
b)-Calculul fortelor din nodurile fermelor:

Considerand conditiile cele mai grele de lucru, pe timpul iernii, fortele din nodurile
fermelor sunt:
F1 A1 qci 1.187 1263.8 1500.13 N
F2 A2 qci 7.719 1263.8 9755.272 N
F3 A3 qci 14.9 1263.8 18830.62 N
F4 A4 qci 22.08 1263.8 27904.704 N
F5 A5 qci 29.26 1263.8 36978.788 N
c)- Considerand grinda cu zabrele simplu rezemata la capete, fig.15, se determina

reactiunile in sistemul de reazeme.
F5 F4 F3 F2 F1
A B
VA VB
l l l l
L
Fig. 5.4 Schema de calcul a reactiunilor din reazeme
M A 0 VB 4l F1 4l F2 3l F3 2l F4 l 0
3 1 1
VB F1 F2 F3 F4
4 2 4
VB 1500.13 9755.272 0.75 18830.62 0.5 27904.704 0.25
25208.07 N
26
M B 0 V A 4l F5 4l F4 3l F3 2l F2 l 0
3 1 1
V A F5 F4 F3 F2
4 2 4
V A 36978.788 27904.704 0.75 18830.62 0.5 9755.272 0.25
69761.444 N
Din considerente geometrice se determina marimile:
-pentru intreaga structura , fig.5.5 :
1
5
h1
h2
5' 1'
L
Fig. 5.5
h1 h2 5.8 4.48
tg 0.084 4.801
L 15.7
L 15.7
tg 11.893 85.193
h1 h2 5.8 4.48
-pentru primul grup de panouri, fig. 5.6:
1
2
h1
X1
2' 1'
l
Fig. 5.6
h1 X 1
tg X 1 h1 l tg 5.8 4 0.084 5.464 m
l
X 5.464
tg 1 1 1.366 1 53.793
l 4
1 180 90 1 180 90 53.793 85.193 58.6
1 1 58.6 4.801 53.799
27
-pentru al doilea grup de panouri, fig. 5.7:
2
3
X1
X2
3' 2'
l
Fig. 5.7
X1 X 2
tg X 2 X 1 l tg 5.464 4 0.084 5.128 m
l
X 5.128
tg 2 2 1.282 2 52.044
l 4.
2 180 90 2 180 90 52.044 85.193 56.851
2 2 56.851 4.801 52.05
-pentru al treilea grup de panouri, fig. 5.8:
3
4
X2
X3
4' 3'
l
Fig. 5.8
X2 X3
tg X 3 X 2 l tg 5.128 4 0.084 4.792 m
l
X 4.792
tg 3 3 1.198 3 50.147
l 4
3 180 90 3 180 90 50.147 85.193 54.954
3 3 54.954 4.801 50.153
-pentru al patrulea grup de panouri, fig. 5.9:
28
4
5
X3
h2
5' 4'
l
Fig. 5.9
h2 4.48
tg 4 1.12 4 48.239
l 4
4 180 90 4 180 90 48.239 85.193 53.049
4 4 53.049 4.801 48.248
Cunoscand incarcarile pe grinda cu zabrele , fortele din bare se determina analitic cu

ajutorul fig. 5.10.
Se descompune structura de grinzi cu zabrele, izoland fiecare nod, se calculeaza fiecare
reactiune stabilindu-se astfel zona cea mai solicitata.
F2 N2-1 N1-2 F1
F5 F4 F3 N2-3 2 1
N3-4 N3-2
N5-4 N4-5 4 N4-3 3
5 N1-1'
N4-4' N4-3' N3-3' N3-2' N2-2' N2-1'
N5-5' N5-4'
N3'-4 N3'-3 N2'-3 N2'-2
N5'-5
N4'-5 N4'-4 N1'-2 N1'-1
5'
N5'-4' N4'-5' 4' N4'-3' N3'-4' 3'
N3'-2' N2'-3' 2' N2'-1' N1'-2' 1'
VA
VB
Fig. 5.10 Schema de calcul a reactiunilor din nodurile semifermelor
29
Nodul 1, fig. 5.11:
F1
1
N1-2
N1-1'
Fig. 5.11
N12 cos 0 0 N12 0
F1 N11' 0 N11' F1 ; N11' N1'1 1500.13 N
Nodul 1, fig. 5.12:

N1'-1
N1'-2
N1'-2' 1'
VB
Fig. 5.12
VB N1'1 N1'2 sin 1 0

N1'1 VB 1500.13 25208.07
N1'2 ; N 21' N1'2 40182.949 N
cos 1 0.59
N1'2' N1'2 cos 1 0
N1'2'99 N1'2 cos 1 (40182.949) 0.59 ; N 2'1' N1'2' 23707.939 N
Nodul 2, fig. 5.13:

F2 N 21
N2-3
N2-1'
N2-2'
Fig. 5.13
N 21 cos N 21' cos 1 N 23 cos 0
cos 1 0.59
N 2 3 N 21' 40182.949 ; N 23 N 32 23803.152 N
cos 0.996
N 22' F2 N 21' sin 1 N 23 sin 0
N 2 2 ' F2 N 21' sin 1 N 23 sin
30
N 22' 9755,272 40182.949 0.806 23803.152 0.083
N 22' N 2'2 44118.39 N
Nodul 2, fig. 5.14:

N2'-2
N2'-3
N2'-1'
N2'-3' 2'
Fig. 5.14
N 2'2 N 2'3 sin 2 0
N 2'2 44118.39
N 2'3 ; N 2'3 N 32' 55987.804 N
sin 2 0.788
N 2'1' N 2'3' N 2'3 cos 2 0 ; N 2'3' N 2'1' N 2'3 cos 2
N 2'3' 23707.939 55987.804 0.615 ; N 2'3' N 3'2' 58140.438N
Nodul 3, fig. 5.15:

F3
3
N3-2
N3-4
N3-2'
N3-3'
Fig. 5.15
N 34 cos N 32 cos N 32' cos 2 0

N 32 cos N 32' cos 2
N 3 4
cos
23803.152 0.996 55987.804 0.614
N 3 4
0.996
N 3 4 N 43 58317.721 N
F3 N 33' sin 2 N 34 sin N 32 sin 0
N 33' N 32 sin F3 N 32' sin 2 N 34 sin
N 33' 23803.152 0.083 18830.62 55987.804 0.788
58317.721 0.083
N 33' N 3'3 28152.478 N
Nodul 3, fig. 5.16:
31
N3-3'
N3'-4
N3'-2'
N3'-4' 3'
Fig. 5.16
N 33' N 3'4 sin 3 0
N 3'3 28152.478
N 3'4 N 3'4 N 43' 36704.664 N
sin 3 0.767
N 3'2' N 3'4 cos 3 N 3'4' 0
N 3'4' N 3'2' N 3'4 cos 3
N 3'4' 58140.438 36704.664 0.640
N 4'3' N 3'4' 34649.453 N
Nodul 4, fig. 5.17:
F4
4
N4-3
N4-5
N4-3'
N4-4'
Fig. 5.17
N 45 cos N 43 cos N 43' cos 3 0
N 43 cos N 43' cos 3 58317.721 0.996 36704.664 0.640
N 4 5
cos 0.996
N 45 N 54 34732.394 N
F4 N 44' N 43' sin 3 N 45 sin N 43 sin 0
N 44' N 43 sin F4 N 43' sin 3 N 45 sin
N 44' 58317.721 0.083 27904.704 36704.664 0.767
34732.394 0.083
N 44' N 4'4 58014.763 N
Nodul 4, fig. 5.18:

N4-4'
N4'-5
N4'-3'
N4'-5' 4'
32
Fig. 5.18
N 4'4 N 4'5 sin 4 0
N 4'4 58014.763
N 4'5
sin 4 0.745
N 4'5 N 5 4' 77872.205 N
N 4'5' N 4'3' N 4'5 cos 4
N 4'5' 34649.453 77872.205 0.666
N 4'5' N 5'4' 17213.435 N
Nodul 5, fig. 5.19:

F5
4
N5-4
N5-4'
N5-5'
Fig. 5.19
N 5 5 ' F5 N 54 sin N 54' sin 4 0
N 55' N 54 sin N 54' sin 4 F5
N 55' 34732.394 0.083 77872.205 0.746 36978.788
N 55' N 5'5 98301.565 N
Structura din grinzi cu zabrele a semifermei a fost bine echilibrata.
33
6.Calculul la stabilitate al mantalei cilindrice a rezervorului proiectat
Pentru rezervorul cilindric vertical cu capac fix calculul la stabilitate consta in :

-verificarea la stabilitate a virolei si a tronsonului de varf:
-verificarea la stabilitate a intregii mantale.
a)-Verificarea la stabilitate a tronsonului de varf sau a virolei de varf, fig. 6.1
Pg
-Pv
D
Fig. 6.1 Stabilitatea virolei de varf
Virola de varf isi poate pierde stabilitatea datorita actiunii conjugate a urmatorilor
factori:
-vacuumul din spatiul de vapori caracterizat prin presiunea vacuumetrica, pV [Pa] ,
respectiv presurizarea exterioara uniforma a virolei;
-compresiune axiala uniforma datorata greutatii proprii a virolei si greutatii cumulate a
capacului, constructiei metalice si zapezii depuse pe capac.
P
Sv=Sn= 5 mm
D
hn
Pv
P
Fig. 6.2 Sectiune prin virola de varf
Rezistenta la stabilitate a virolei de varf este descrisa din punct de vedere cantitativ prin:
-presiunea critica minima exterioara la care isi poate pierde stabilitatea,
pinf, min [ Pa; N / mm2 ] ;
-sarcina axiala critica inferioara la care isi poate pierde stabilitatea , Pinf, min [ N ] ;
-presiunea critica minima exterioara , cara depinde de mai multe elemente:
Pinf, min f ( E , , s n , D, H T ).
34
2( s n c1 ) 2 2( s n c1 )
pinf min 0.6 E ; [ Pa]
D HT D
2(s n c1 ) 1.5
Pinf min [ ( D s n c1 )( s n c1 )] 2.35 E [ ] ;[ Pa]
D
P Gvirola Gcapac GCM G zapada F p ; [ N ]
Gvirola ( D Dn ) s n hn OL ; [ N ]
D2
Gcapac s c OL ; [ N ]
4
GCM (20...40) V ; [ N ]
D2
G zapada q z ;[ N ]
4
750 1.5 ( H 600) ; dacaH teren 600m
qz H teren 600m q z 750 [ N / mm 2 ]
750 N / mm ; dacaH teren 600m
2
Dn 32 m ; s n 0.005 m
OL 7850 kg / m 3 ; hn 1.5 m
Gvirola (32 32) 0.005 1.5 7850 11837.521 N
32 2
Gcapac 0.005 7850 31566.722 N
4
GCM 40 3150 126000 N
32 2
G zapada 750 603185.789 N
4
D2
Fp Pv [ N ] forta de presiune datorata vacuumului din spatiul de gaze vapori
4
Pv 400mmH 2 O 400 N / m 2
32 2
Fp (400) 321699.087 N
4
P 11837.521 31566.722 126000 603185.789 321699.087 450890.443N

c1 0.9
2 (0.005 0.0009) 2 2 (0.005 0.0009)
pinf min 0.6 2.1 10 5 10 6
32 11.200 32
pinf min 189.204 [ N / m 2 ]
(0.005 0.0009) 1.5
Pinf min [ (32 0.005 0.0009) (0.005 0.0009)] 2.35 2.1 10 5 [ ] 10 6
32
Pinf min 295665.864 N / m 2
Conditia de rezistenta la stabilitate se exprima prin relatia:
35
Pv P
1
pinf min Pinf min
400 450890.443
2.114 0.4029 0.589 1
189.204 295665.864
b) Verificarea la stabilitate a intregii mantale a rezervorului
Pierderea stabilitatii mantalei rezervorului se poate produce pe de o parte datorita

vacuumarii incintei rezervorului, indeosebi prin marea respiratie la golire sau/si datorita
presurizarii exterioare neuniforme in conditiile actiunii vantului.
Verificarea la stabilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul
echivalente p e [Pa] ; si in compararea acesteia cu presiunea critica de calcul a rezervorului
Pcr [Pa] .
Conditia de fiabilitate sau securitate tehnica este:
P
pe cr [ Pa]
1.5
pe max( pe1; pe 2 )
pe1 1.5 max [ Pv ; 0.5 ca qv ( H T )]
pe 2 1.25 [ Pv 0.5 ca qv ( H T )]
Pcr f ( E; ; sm1; sm 2 ; D; H T )
unde:- s m1 ; s m 2 -grosimile medii ale jumatatii inferioare si jumatatii superioare a mantalei

rezrvorului, fig. 6.3.
700 mm 5 mm
5 mm
1500 mm
5 mm H /2
1500 mm T
5 mm
1500 mm
10 mm H
T
1500 mm
1500 mm 10 mm
H /2
T
1500 mm 15 mm
1500 mm 15 mm
Fig. 6.3 Schema de calcul pentru determinarea grosimilor medii ale mantalei rezervorului
1
s m1 hi si
H T jum. inf .
2
36
1
H T jum
sm2 hi si i=1,2, ,9 -numarul virolelor.
. sup.
2
c a 0.7; qv ( H T ) 620 N / m 2
p e1 1.5 max[( 400); (0.5 0.7 620)] 1.5 max( 400;217)
1.5 (400) 600 N / m 2
p e 2 1.25 [( 400) (0.5 0.7 620)] 1.25 (617) 771.25 N / m 2
p e max( 600;771.25) 771.25 N / m 2
H T 11200 mm
3
1 1
s m1 hi si (0.015 1.5 0.015 1.5 0.010 1.5 0.010 1.5) 0.0126 m
H T i 1 11.82
2 2
6
1 1
sm2 hi si (0.005 1.5 0.005 1.5 0.005 1.5 0.005 0.7) 0.0043 m
H T i 4 11.82
2 2
Punand conditia:
sm1 1.5 sm 2 0.0126 0.0043 1.5 0.0126 0.00645

Se considera ca avem un rezervor de mare rigiditate.
D
Pcr 6.75 02 0
HT
unde:
s
m1
sm2
s m1 0.0126
1.953 2.11
s m 2 0.00645
50 s m 2 50 6.45
0 0 10.07
D 32
32
Pcr 6.75 2.11 10.07 2 10.07 12407.73 Pa
11.82
12407.73
p e 771.25 Pa 8271.82 Pa
1.5
Conditia de stabilitate este indeplinita.
Obs. Daca conditia de stabilitate nu ar fi fost satisfacuta se impunea rigidizarea mantalei

rezervorului cu inele de rigidizare exterioare.
37
7.Detrminarea debitului de respiratie al rezervorului
Determinarea debitului de respiratie al rezervorului, conform prescriptiilor API RP 2000,
se realizeaza cu ajutorul graficelor in functie de productivitatea pomparii, de viteza admisibila a
lichidului prin conducta, de tipul produsului depozitat, de capacitatea de depozitare si de debitele
de gaze ce urmeaza a fi vehiculate prin supapa, fig. 7.1 , astfel:
22000
1 cu f.t.p.h.=0.0283 m3/h
Productivitatea pomparii produsului

depozitat la descarcare-incarcare, in
21000
20000 1000 1 cu f.t.p.h.=0.0283 m3/h
rezervorului, in m3
18000 900
16000 800
14000 700
Capacitatea
12000 600
10000 500
8000 400
6000 300
4000 200
m3/h
2000 100
0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
Debitul de respiratie al rezervorului, in Debitul de respiratie al
mii cu f.t.p.h. rezervorului, in mii cu f.t.p.h.
a) b)
Fig. 7.1 Nomograme pentru determinarea debitului de respiratie
- din nomograma, prezentata in fig.37, a), se determina debitul Qv de gaze (aer) vehiculat
in faza de inspiratie (vacuum);
- din nomograma, prezentata in fig.37, b), se determina debitul Qg de gaze (aer) vehiculat
in faza de expiratie (umplere).
Tinand cont de datele oferite de aceste nomograme si de datele initiale de proiectare

se determina debitul de respiratie al dezervorului.
Q1 Q1 (V , Q* )
Q2 Q2 (Z , Q* )
unde: - Q* -debitul de respiratie mii cu ft.p.h.; Q * [m 3 / h] 1 cu ft. p.h. 0.0283 m 3 / h

-Z-productivitatea pomparii produsului depozitat la incarcare-descarcare; Z 500 m 3 / h
-V-capacitatea rezervorului V 9000 m 3
Debitul de respiratie al rezervorului este:
Q max{ Q1 ; Q2 }
Qv 42 10 3 1 cu ft. p.h. 42 0.0283 10 3 1188.6 m 3 / h
Q g 37 10 3 1 cu ft. p.h. 37 0.0283 10 3 1047.1 m 3 / h
Q max( Qv ; Qg ) Qv 1188.6 m3 / h
38
8.Dimensionarea din punct de vedere tehnologic al supapei
(supapelor) mecanice de respiratie
Printre factorii ce hotarasc alegerea unui anumit echipament, rezervor, pentru depozitarea
hidrocarburilor sau a altor lichide volatile se numara si conditiile climaterice, care exercita o
anumita influienta asupra procesului de vaporizare, determinand marimea pierderilor de lichide
prin vaporizare. Cu cresterea temperaturii mediilor lichide depozitate in rezervoare, presiunea
manometrica din spatiul de vapori-gaze creste, datorita vaporizarii suplimentare a mediilor
respective si a ameliorarii temperaturii amestecului de aer-gaze-vapori aflat in spatiul de gaze-
vapori.
La alegerea tipului de rezervor se are in vedere urmatoarele:
-lichidele cu punct de fiebere coborat se depoziteaza in rezervoare suportand presiuni
interioare ridicate;
-lichidele cu punct de fierbere mediu se depoziteaza in rezervoare ce suporta
suprapresiuni interioare coborate;
-lichidele cu punct de fierbere ridicat se depoziteaza in rezervoare avand comunicatie
libera cu atmosfera.
Variatiile diurne de temperatura ale aerului atmosferic provoaca variatii ale temperaturii
si presiunii amestecului eterogen din spatiul de gaze-vapori al rezervorului.
Ziua, rezerevorul si mediul depozitat incalzindu-se, cantitatea de vapori si presiunea
creste, atunci cand aceasta atinge o valoare ce nu o depaseste pe cea admisibilao parte din
amestecul de gaze-vapori-aer este evacuat automat din rezervor.
Noaptea fenomenul se inverseaza, rezervorul si lichidul depozitat racindu-se, o parte din
vaporii aflati in spatiul de gaze-vapori condenseaza. In asemenea circumstante, presiunea din
rezervor scade si apare o anumita subpresiune, vacuum, si trebuie avut in vedere ca armaturile de
securitate amplasate pe capacul rezervorului sa comunice cu atmosfera pentru a egaliza astfel
presiunea din interiorul rezervorului.
Cele doua procese de respiratie si de inspiratie realizat prin intermediul echipamentului
respirator este definit ca fiind mica respiratie a rezervorului.
La incarcarea si descarcarea rezervorului cu mediul de lucru, aerul aflat in el, saturat sau
nesaturat cu vaporii de lichid este dizlocuit si evacuate in atmosfera prin intermediul armaturilor
de securitate.
Acest process de respiratie, realizat prin intermediul echipamentului respirator, la
incarcarea si descarcarea rezervorului constituie marea respiratie a rezervoarelor.
Supapele mecanice respiratie are functia de a proteja rezervoarele atmosferice, prin
punerea imediata si in mod automat a spatiului propriuzis de gaze-vapori in comunicatie cu
atmosfera, numai cand suprapresiuneea sau vacuumul din spatiul lor tehnologic atinge anumite
valori, nepermis de mari .
Din punct de vedere al constructiei si modului de actionare, supapele mecanice de
respiratie pot fi:
-supape cu discuri-clape, actionate direct de catre presiunea gazelor, vaporilor, aerului;
-supape cu bile, actionate direct de catre presiunea gazelor, vaporilor, aerului;
-supape cu ventile, actionate prin intermediul unui flotor sau al unei membrane.
Alegerea tipului, numarului si a principalelor elemente dimensionale ale supapei
39
In functie de debitul de gaze stabilit anterior se alege un tip de supapa, fig. 8.1, astfel
incat acesta sa aiba valori cuprinse intre un debit minim si maxim de gaze ce pot fi vehiculate cu
acel tip de supapa.
Q 1188.6 m 3 / h
Qmin 380 m 3 / h
QDn 200
Qmax 250 m 3 / h
Q QDn 200
870
355 4
5
110
hg 3
273 6
9
850
168
1
500
110
340
2
219 7
hv
385
Fig.8.1 Supapa mecanica de respiratie asimetrica Dn200

1-corpul supapei; 2-caseta clapetei de inspiratie; 3-caseta clapetei de expiratie;
4-capac; 5-sistem surub-piulita de fixare
Deoarece debitul de gaze Q ce trebuie vehiculat este mai mare decat debitul maxim al
unei supape Dn 200, atunci numarul de supape necesar ( nn ) se determina cu relatia:
Q
nn
Qn
unde: - Qn -debitul nominal al supapei, calculat cu relatia:
Qn 1.3 Qmin [m3 / h]
Numarul efectiv de supape se obtine prin rotunjirea valorilor ( nn ) conform relatiilor:
Pentru: nn 0.4 j n j
Pentru: nn 0.4 j n j 1
n 1.3 Qmin 1.3 250 325 m 3 / h
1188.6
nn 3.657
325
Alegem 4 supape mecanice de respiratie Dn 200.
Verificarea alegerii supapei mecanice de respiratie

40
Veificarea consta in calculul diametrelor scaunelor de asezare ale clapetelor, atat pe
circuitul de expiratie cat sip e cel de inspiratie. Deoarece supapa a fost aleasa sa functioneze la
debitul Q max( Qg ; Qv ) si pentru ca supapale SMR-UPG sunt concepute sa permita vehicularea
unor debite mai mari prin circuitul de inspiratie decat pe cal de expiratie, este sufficient calculul
diametrului scaunului circuitului de expiratie d g .
Relatia de calcul este:

2
Q
8 g
d0
1 4
n
60 2 g [hg (1 m) p0 ]
unde: -Q -debitul de gaze vehiculat;

-n numarul efectiv de supape;
- -rezistenta specific ace depinde de tipul armaturii;
8 10(12); se adopta : 12 ;
- g -greutatea volumica a amestecului de gaze;
g 8 12 daN / m3 ; se adopta: g 12
- g -acceleratia gravitationala; g 10 m / s 2
- hg -suprapresiunea gazelor din spatiul de vapori;
hg 200 mm H 2 O 200 daN / m 2
- m -coeficient de raportare; m 0.71 0.75 ; se adopta: m 0.75
- p0 -caderea de presiune pe opritorul de flacari
p0 2 6 daN / m 2 ; se adopta: p 0 6 daN / m 2
2
1188.6
8 12 12
d0
1

4 4
0.206 m
60 2 10 [200 (1 0.75) 6]
d g 0.206 Dn 0.200 -supapa a fost bine aleasa.
Obs. In cazul in care d g Dn , supapa este bine aleasa. In caz contrar, este necesar sa se
modifice numarul de supape sau sa se aleaga o supapa de dimensiuni mai mari.
In scopul asigurarii etanseitatii sistemului si a rezistentei la actiunea coroziva a mediului

tehnologic pe intreaga durata de serviciu, scaunul clapetei se executa din otel inoxidabil, iar
clapeta si elementele de ghidare-limitare de cursa se executa din aluminiu.
41
9.Dimensionarea din punct de vedere tehnologic al supapei
(supapelor) de securitate
Supapele de securitate (siguranta) sunt armaturi destinate protejarii instalatiilor mecanice
sub presiune, care, fara aportul altei energii decat cea a fluidului de lucru, se deschid automat si
deescarca o cantitate de fluid, astfel incat sa previna depasirea presiunii maxime admisibile a
instalatiei.
In principal, supapele de securitate se pot grupa dupa urmatoarele criteria:
- criteriul materialului corpului: pot fi din fonte sau din oteluri;
- criteriul constructiv (dupa numarul ventilelor): supape de securitate simple (cu
un sungur ventil), supape de securitate duble (cu doua ventile);
- criteriul lungimii cursei organului de inchidere: supape de securitate cu cursa scurta,
supape de securitate cu cursa lunga;
- criteriul functional (criteriul mecanizmului care exercita functia de inchidere a
ventilului): supape de securitate cu greutate, la care apasarea ventilului pe scaun se face sub
actiunea greutatii proprii a ventilului; supape de securitate cu parghie si contragreutate; supape
de securitate cu arc;
- criteriul tehnologic sau criteriul modalitatii de evacuare a fluidelor: supape de securitate
deschise, la care evacuarea fluidelor tehnologice se face direct in atmosfera; supape se securitate
inchise, care sunt prevazute cu record de evacuare in sisteme colectoare adecvate; supape de
securitate etanse, care nu permit scapari de fluide in exterior; supape de securitate cu incarcare
suplimentara, la cere forta de etansare este asigurata prin intermediul unei incarcari
suplimentare, a carei actiune incateaza odata cu atingerea presiunii de deschidere; supape de
constructie neetansa, la care spatiul supapei din aval de ventil este neetans;
- criteriul actionarii: supape de securitate cu actionare directa, la care actionarea se face
de catre fluidul de lucru aflat sub presiune; supape de securitate cu actionare auxiliara prin
impuls, la care se utilizeaza o supape pilot; supape de securitate cu actionare auxiliara electrica;
- criteriul efectului contrapresiunii asupra actionarii lor: supape de securitate
conventionale, al care presiunea atmosferica actioneaza drept contrapresiune, care pot fi cu
capac deschis in atmosfera sau cu capac inchis, la care contrapresiunea este cea din colectorul de
evacuare; supape de securitate echilibrate, la care solutionarea constructive permite reducerea
sau eliminarea definitive a efectului contrapresiunii asupra functionarii supapei; supape de
securitate cu piston de echilibrare; supape de securitate cu burduf de echilibrare;
- criteriul cursei de descarcare: supape cu deschidere brusca; supape cu deschidere
completa; supape cu deschidere incompleta; supape cu deschidere proportionala.
Supapele de securitate, pentru a asigura continuitatea procesului din sistem, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa deschida automat la atingerea presiunii pentru care au fost calculate instalatia sis a
evacueze o anumita cantitate din mediul de lucru, astfel incat presiunea din instalatie sa nu
depaseasca limitele admisibile;
- sa inchida etans la scaderea presiunii sub valoarea presiunii de reglare;
- indiferent de sistemul de actionare, valoarea presiunii de declansare si de inchidere san
nu varieze in timp;
-diferenta dintre presiunea de deschidere si cea de inchidere sa fie cat mai mica;
in timpul descarcarii, supapa sa nu genereze vibratii sau alte fenomene perturbatoare;
-functionarea supapei, in regimul de descarcare, sa se faca dupa o caracteristica
cvasiconstanta, adica debitele instantanee sa aiba valori cat mai apropiate de debitul nominal;
-sa nu prezinte pericolul dereglarii in timpul functionarii si sa prezinte rezistenta
mecanica in prezenta solicitarilor de regim.
42
Calculul tehnologic de alimentare
Calculul tehnologic de dimensionare a supapelor de securitate se rezuma la determinarea
unei sectiuni de trecere necesare, pentru un fluid dat, in conditii de lucru prestabilite. Se impune
sa se cunoasca debitul de fluid care trebuie evacuat din sistemul aflat sub presiune, astfel incat sa
nu se depaseasca o anumita suprapresiune in recipient.
Pentru acest calcul s-au utilizat o serie de ipoteze, verificate experimental, prezentate in
continuare, conform schitei din fig. 9.1 .
D4
D3
Hg
3 1
Hv
hg D2
5 2 hv
4 hu hp
expiratie D1 inspiratie
Fig. 9.1 Dimensionarea supapei de securitate
Sectiunile de trecere conform fig. 9.1 sunt:

1- Sectiune circulara de diametru D1 :
D12
A1
4
2- Sectiune inelara delimitate de diametrele D si D3 a carei arie este:
( D32 D2 )
A3
4
3- Sectiune inelara delimitata de cercurile de diameteru D1 si D2 a carei arie este:
( D22 D12 )
A2
4
4- Sectiune cilindrica de diametru D2 si inaltime h p , a carei arie este:
A4 D2 hp
5- Sectiune inelara delimitate de cazurile de diametru D3 si D2 a carei arie este:
( D32 D22 )
A3
4
Ipoteze de calcul
A. Raportul dintre viteza in faza gazoasa in sectiunea circulara (1), ( w1 ) si viteza in faza
gazoasa in sectiunea inelara(2), ( w2 ), este constant si se determina cu relatia:
w1
10.1906
w2
43
Necesitatea ca w2 sa fie de c2 mai mica decat w1 rezulta din conditia de neantrenare a fluidului
hidraulic, sub forma de stropi in conditii de inspiratie.
B. Viteza in sectiunea inelara w (3) in faza gazoasa sa fie egala cu cea din sectiunea
inelara (2) w2 , adica sa avem indeplinita relatia:
w2 w
C. Volumul de lichid vehiculat in conditii de expiratie V3 este egal cu volumul de lichid

vehiculat in conditii de inspiratie V2 :
V3 V2
V2 V3cil V3con
V3 V3cil V3con
D. Pentru a nu se ajunge la strangularea sectiunii, la trecerea dinsectiunea circulara (1) in

cea inelara (2) intre ariile A2 si A5 trebuie sa existe relatia:
A5
c3 0.0474
A2
unde: c3 =coeficient determinat experimental:
E. Inaltimea de prag ( h p )se determina cu conditia ca intre ariile sectiunilor (3) si (4) sa
existe relatia:
A4 A3 c3 A2
F. Volumul de umplere, ( Vu ), in functie de care se determina inaltimea de umplere ( hu )

trebuie sa fie egal cu volumul de lichid la prag ( V p ), sumat cu volumul vehiculat in cilindrul (2)
(in conditii de inspiratie) sau cu volumul vehiculat in cilindrul (3) (in conditii de expiratie).
Exprimata matamatic, aceasta ipoteza este definita de urmatoarea relatie:
Vu V p V2 V p V3
Calculul dimensiunilor cu rol functional
1. Diametrul D1 se alege egal cu diametrul anterior al stutului supapei mecanice de

respiratie :
Dn 200 D1 D 219 mm 0.219 m

A1 219 2 37668.48 mm 2 0.0376 m 2
4
2. Calculul diametrului D2
Conform ipotezei A si tinand cont de legea continuitatii, se pot scrie relatiile:
44
w1
c2
w2 D2 D1 1 c 2
Q A1 w1 A2 w2
D2 219 1 10.1906 732 mm 0.732 m

A2 [(732) 2 (219) 2 ] 383166 mm 2 0.3831 m 2
4
3. Calculul diametrului D3
Conform ipotezei D, rezulta urmatoarele:
A5 c3 A2 A5 0.0474 383166
A5 18162 mm 2 0.0181 m 2
D3 D1 1 c 2 c 2 c3
D3 219 1 10.1906 10.1906 0.0474 1013.7 mm 1.0137 m
4. Calculul diametrului D
Conform ipotezei C, avem:
V2 V3cil V3con
V2 ( R22 R12 ) hv hv c 2 R12
V3cil ( R32 R22 ) hv R12 (1 c 2 c 2 c3 1 c1 ) hv hv c 2 c3 R12
V2 40 10.1906 109.5 2 15354577 mm 3 0.0153 m 3
V3cil 40 10.1906 0.0474 109.5 2 727806 mm 3 0.000727 m 3
Volumul V3con se determina tinand seama de notatiile din fig.39 si de teorema Pappus-
Guldin, conform dezvoltarilor:
-baza sectiunii conice (transversale), se determina cu relatia:

B R2 R
B 366 298 68 mm 0.068 m
-inaltimea sectiunii transversale conice este:
h h g hv h 200 40 160 mm 0.16 m
-aria sectiunii transversale conice este:
B h ( R2 R1 ) (h g hv )
Atr.con
2 2
68 160
Atr.con 5440 mm 2 0.00544 m 2
2
-raza centrului de masa:
B 2 R2 R
Rcg .con3 R2
3 3
68
Rcg .con3 366 343.33mm 0.343 m
3
Conform relatiei Pappus-Guldin, volumul V3con se determina cu relatia:
45
V3con Atr.con 2 Rcg .con3
sau
( R2 R ) (h g hv ) 2 R2 R
V3con 2
2 3
V3con 5440 2 343.33 11735200.7 mm 3 0.0117 m 3
Prelucrand matematic, relatiile de mai sus, se ajunge la urmatoarea ecuatie de unde poate
fi determinate valoarea lui R :
R2 D R E 0 unde :
D R1 1 c 2
D 109.5 1 10.1906 366 mm 0.366 m
3 c 2 R12
E 2 R (1 c 2 )
2
( h g c 3 hv )
h g hv
1
3 10.1906 109.5 2
E 2 109.5 2 11.1906 (200 0.0474 40) 198434.19 mm 2
200 40
E 0.1984 m 2
D D 2 4E
R
2
366 366 2 4 198434.19
R
2
Se adopta valoarea pozitiva a relatiei.
R 298 mm 0.298 m

A3 (1013.7 2 458 2 ) 310260.69 [mm 2 ] 0.3102 [m 2 ]
4
5. Calculul unghiului si al diametrului D4
R R R2 R
tg 2
hcon hg hv
R2 R 366 298
arctg arctg arctg 0.425
hg hv 200 40
23.025
Diametrul D4 se alege constructiv pentru fiecare marime de supapa in parte, functie de
diametrul D1 , cu relaria:
D4 2.5 D1
D4 547.5 mm 0.547 m
Portiunea tronconica a deversorului se extinde la limita diametrelor: D2 si D4 .
6. Calculul inaltimii de prag ( h p )

Se determina tinand cont de ipoteza E si de relatia:
46
A4 c3 A2
Exprimand in functie de raze se obtine:
2 R2 hp c3 ( R22 R12 )
R1 c 2 c 3 109.5 10.1906 0.0474
hp 7.905 mm
2 1 c2 2 1 10.1906
A4 D2 h p 732 7.905 18178.7 mm2 0.0181 m 2
Calculul marimilor cu rol functional
-Inaltimea de umplere ( hu ) , se determina conform ipotezei F si relatiei:

Vu V p V2
Exprimand volumele functie de raze si inaltimi relatia devine:
1
hu h p hv
1 c3
1
hu 7.905 40 46.094 mm 0.046 m
1 0.0474
-Volumul de umplere se determina in functie de hu , cu relatia:
Vu ( R32 R12 ) hu
Vu (5.0685 2 1.095 2 ) 0.46094 35.46 dm 3
Inaltimile de garda au ca scop preintampinarea pierderilor de lichid, de inchidere
hidraulica, care, in regimurile de functionare de expiratie-inspiratie, este antrenat de catre
debitele de faza gazoasa sub forma de stropi peste nivelul de lichid static.
Inaltimile de garda ( H g ,respectiv H v ) se calculeaza cu metoda propusa de Constantinov,
care determina aceste inaltimi cu relatia generalizata:
Qi
H i hi 1 [m ]
Qi (1 ) c Ai 2 g dhi
hg 0.2 pentru calculul lui H g ;

unde: - hi [m]
v
h 0.04 pentru calculul lui H v .
- Ai -sectiunea de trecere:
-pentru calculul inaltimii H g :

Ag ( D32 D22 ) Ag (1.0137 2 0.732 2 ) 0.3862 m 2
4 4
-pentru calculul inaltimii H v :

Av ( D22 D12 ) Av (0.732 2 0.219 2 ) 0.3831 m 2
4 4
- g 10 m / s -acceleratia gravitationala;
2
- dhi -diametrul hidraulic determinat cu relatia:
47
-pentru calculul inaltimii H g :
D2 D3 0.732 1.0137
dhg dhg 0.872 m
2 2
-pentru calculul inaltimii H v :
D D2 0.219 0.732
dhv 1 dhv 0.475 m
2 2
Qg , pt. calculul lui H g
Qi [m 3 / s]
v
Q , pt . calculul lui H v
- Qg 0.290 [m / s]
3
Qv 0.330 [m 3 / s]
- C si -sunt coeficienti determinati cu relatiile:

C 0.182 log Gai
0.780 log Gai
C g 0.182 log 0.006899 1.979
g 0.780 log 0.006899 1.381
Cv 0.182 log 0.001115 2.770
v 0.780 log 0.001115 2.172
g dhi3
unde: Gai unde :
i2
- dhi -diametrul hidraulic calculate anterior:
- g 10 m / s 2 -acceleratia gravitationala;
- -vascozitatea dinamica determinata considerand, dupa fiecare caz, fie amestecul aer-
gaze (pentru calculul lui ), fie aer pur (pentru calculul lui ).
g dhg3 10 0.8723
Gag 0.006899
g2 312
g dhvi3 10 0.4753
Gav 0.001115
v2 312
Se considera : i g v 31 [m2 / s]
0.290 (1.381)
H g 0.2 1
0.290 (1 1.381) (1.979) 0.3862 2 10 0.872
H g 0.232 m
0.330 (2.172)
H v 0.04 1
0.330 (1 2.172) (2.770) 0.3831 2 10 0.475
H g 0.093 m
48
25 12
23
5
9
11
2 10
700
320
20
4
19
18 6
17
16
7
15 8,9
14 22
21
13
Fig. 9.2 Supapa de securitate hidraulica

1-corp exterior; 2-corp interior; 3-capac; 4-racord; 5-sistem de umplere; 6-flansa disc; 7-
garnitura; 8-surub cu cap inecat; 9-piulita M6; 10-prezon M6 / 100;
11-sita de protectie; 12-surub M6 / 16; 13-garnitura; 14-piulita olandeza;
15-niplu; 16-conducta; 17-teaca; 18-tub de nivel; 19-siguranta; 20-conducta retur; 21-
surub M8 / 16; 22-garnitura; 23-capac; 24-lant; 25-garnitura.
49
10.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale
ale opritorului (opritoarele) de flacari
Opritoarele de flacari sunt dispozitive ce au rolul de a impiedica propagarea in interiorul

rezervoarelor a flacarii sau scanteilor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape , racorduri
de ventilatie.
Principiul lor de functionare avand la baza mecanismul stingerii flacari si scantei la
patrunderea in canale de laminare (canale inguste); flacara nimerind in opritor este obligat sa
treca printr-un sistem de canale de sectiune redusa, divizandu-se si orientandu-se dupa mai multe
directii; in acest mod suprafata de contact cu elementele de racire-stingere creste, se intensifica
schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge.
La dimensionarea opritoarelor de flacari se va tine seama de conditia ca, la o viteza a
aerului sau a amestecului de aer si gaze in sectiunea sa de trecere de 14 m/s, pierderile de
presiune in opritor san u depaseasca 25 mm H2O. Corpul opritoarelor de flacari trebuie sa
reziste la presiunea ce ar apare in interiorul lui, la explozia amestecului de aer si gaze aflat su o
suprapresiuneinitiala de 600 mm H2O .
Pentru buna functionare a opritoarelor de flacari este foarte important ca sicanele pentru
racire-stingere sa fie permanent curate, neinfundate si controlate frecvent.
Clasificarea opritoarelor de flacari se poate face dupa mai multe criterii si anume:
-criteriul naturii stratului, opritoarele pot fi: uscate sau umede;
-criteriul plasarii opritoarelor de flacari: de descarcare ; de comutatie ; de blocare;
-criteriul constructiv (al elementelor componente):
- cu umplutura din materiale granulare: bile de portelan sau sticla, bile metalice, graunti
de cuart, alte materiale necombustibile;
- cu benzi casetate;
- cu placi casetate;
- cu site metalice;
- metaloceramice;
-criteriul tehnologic, opritoarele pot fi:
- rezistente la explozii;
- rezistente la foc;
- rezistente la socuri de presiune;
- rezistente la socuri termice.
Constructie:
Opritoarele de flacari se compun dintr-un corp, de obicei turnat din fonta, prevazut cu
doua racorduri cu flanse si cu doua capace laterale patrate sau dreptunghilare, in interiorul caruia
este fixate o casata metalica detasabila care cuprinde elementele cu sicane pentru racirea si
stingerea flacarii. Elementele cu sicane se executa din benzi sau placi metalice subtiri ondulate,
alternand cu benzi sau placi metalice subtiri plate, bune conducatoare de caldura si rezistente la
corozi8unea mediului in care se lucreaza. Grosimea placilor sau benzilor este de 0.30.5 mm,
distanta intre ele de obicei nu depaseste 1 mm, iar materialele folosite sunt: aluminiu, alama,
cuprul .
Avantaje:
-constructie simpla;
-rezistenta hidraulica mica;
-exploatare nepretentioasa.
Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de
flacari
50
La rezervoarele petroliere, opritoarele de flacari se monteaza in serie cat unul cu supapa
mecanica de respiratie si cu supapa hidraulica de securitate in paralel.
Aceste opritoare de flacari sunt de tip uscat, cu discuri casetate. Caseta este o baterie de
elemente din Al, Cu executata sub forma infasurarii pe o inima (bucsa centrala) a unor benzi late
si profilate (ondulate) care au functie de laminare a flacarii si de stingerea acesteia.
Eficacitatea tehnologica a opritoarelor de flacari depinde de dimensiunea canalelor de
stingere (de laminare), de latimea lor si mai putin de lungimea lor.
Structura casetei, schema opritorului de flacari tip O.F.R.G.-U.P.G. Ploiesti , precun si
partile componente sunt date in figurile urmatoare.
1 5 2 6
4 3
Fig. 10.1 Caseta opritorului de flacari

1-inelul superior al casetei; 2-grila superioara; 3-inelul inferior al casetei;
4-grila inferioara; 5-element distantier; 6-piulita; 7-prezon.
Realizarea grilelor pentru opritoarele de flacari de tip O.F.R.G.-U.P.G. Ploiesti se face

prin rularea succesiva, fig. 10.1, a benzilor netede (1) si a celor ondulate (2).
1
2 2
h=0.20...1.15
0.05..0..20
b=0.05...0.20
75
10
Fig. 10.2 Constructia benzilor casetate
51
1
8.9
13
13
2
3 4 5 6
10
15
11
13
16
12.13
14
Fig. 10.3 Opritorul de flacari cu benzi casetate

1-racordurile opritorului, de intrare si de iesire; 2-corpul port caseta; 3, 14-garniturile de montare
si de etansare; 4-inelul superior al casetei; 5-elementul distantier;
6-inelul inferior al casetei; 7-grilele casetei; 8, 9-suruburile si piulitele de strangere si fixare ale
casetei; 10-manerul corpului port-caseta; 11, 12, 13-suruburile de montaj, cu guler si piulitele
coirespunzatoare; 15-balamaua de pivotare; 16-inelul de rezemare.
52
11.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale
instalatiei de incarcare-descarcare si ale robinetului de sifonare
Principalele componente ale instalatiei de incarcare-descarcare sunt:
1. Racordul de incarcare-descarcare
Racordul de incarcare-descarcare este elemental care face legatura intre conducta de
incarcare-descarcare si sorbul mobil montat in interiorul rezervorului.
Numarul de racorduri se stabileste in functie de frecventa si productivitatea pomparii.
Racordurile se monteaza pe virola de baza (pe prima virola).
Diametrul racordului de incarcare-descarcare se poate determina, in functie de
productivitatea pomparii si de viteza admisibila a lichidului prin conducta, conform nomogramei
din fig. 11.1. Asemenea grafice se pot construi pentru diferitele categorii de lichide volatile si
pentru productivitati de pompare diferite intalnite in practica.
Controlul racordurilor de incarcare-descarcare se face la fiecare operatie de pompare, dar
nu mai rar decat de doua ori pe luna.
Tinand seama de datele initiale w 2 [m / s] si Z 500 [m 3 / h] se alege conform
nomogramei racordul de incarcare-descarcare Dn 200.
2.5
Viteza lichidului in
Dn=150
Dn 00
Dn 50
D 00
2.0 0
0
40
2
=2
00
=3
conducta, m/s
Dn=
=3
= =5
Dn Dn
n
1.5
1.0
0.5
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Productivitatea pomparii, m3 /h
Fig. 11.1 Grafic pentru alegerea diametrului racordului de incarcare-descarcare al

rezervorului
1 1
4
3
Df
Dic
R=D/2
4 5 6
4 3
2
Fig. 11.2 Racord de incarcare-descarcare vedere
53
1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanse; 5-fundul rezervorului;
6-racord de incarcare cu ajutaj.
l
hf hi hf
s
e L e
D1
Dcs
Dic
Df
h
4 4
2
1
5
Fig. 11.3 Racord de incarcare-descarcare
1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanse; 5-fundul rezervorului;
6-racord de incarcare cu ajutaj.
Principalele elemente dimensionale ale racordului de incarcare-descarcare, fig. 11.3, sunt:

Dic 300 mm; D f 265 mm; Dcs 225 mm
L 300 mm; l 200 mm
h 300 mm; h f 20 mm; hi 12 mm
e 6 mm; s 5 mm
2.Armaturile de drenare (scurgere) a rezervoarelor

Pentru drenarea sau scurgerea din rezervoare a apei decantate se folosesc robinete de
sifonare, montate pe virola inferioare a mantalei cilindrice.
Pozitiile caracteristice ale robinetului de sifonare, care se pot stabili prin simpla rotire a
manerului prevazut pentru aceasta, sunt urmatoarele:
-pozitia A, de lucru, corespunde scurgerii din rezervor a apei decantate sub actiunea
presiunii hidrostatice, golirea din rezervor a apei se face pana cand nivelul de separare apa-lichid
depozitat atinge inaltimea de 30..40 [mm] deasupra fundului, aceasta fiind considerate ca
inattimea normala a pernei de apa
-pozitia B, de spalare, corespunzatoare spalarii robinetului de lichid depozitat, aceasta
spalare se face in scopul indepartarii apei, pentru a evita inghetarea robinetului pe imp de iarna;
-pozitia C, de repaus, cand robinetul nu functioneaza.
54
11
3
7 5
120 25
4
1
11 7
5 10 7
6
380
4 11
450
A 2
150
88
7 Vedere din A
R
250 165 (reprezentare principala)
70 15
350
9 8
430 190 2
10
560 380
Fig. 11.10 Robinetul de sifonare Dn 80

1-mantaua rezervorului; 2-fundul rezervorului; 3-aparatoare de tabla; 4-racord de
scurgere; 5-cutie de etansare; 6-robinet; 7-cot de evacuare; 8-guler; 9-maner pentru rotirea
robinetului de sifonare; 10-surub de blocare; 11-inel de protectie.
55
12.Mijloace de combatere a pierderilor de produse petroliere din
rezervoare
6.1. Factori care influeneaz pierderile de produse petroliere la depozitare

Orice lichid petrolier depozitat are o anumita presiune de vapori. Aceasta este determinata de
temperatura si compoziia lichidului, precum si de curbura suprafeei lichid-vapori.
In condiii complet statice se stabilete un echilibru a concentraiei de vapori, in care teoretic,
fraciile respective nu se mai evapora.
Dei pierderile prin evaporare din lichidele stocate se datoreaz unor numeroi factori, cea mai
important variabil ce influeneaz direct aceste pierderi este temperatura.
Este bine tiut c evaporarea - procesul prin care o substan trece din stare lichid n stare
gazoas - crete odat cu temperatura. Evaporarea se produce la suprafaa lichidului din
rezervor.
Studiile arat c temperatura la interior a lichidului este cu aproximativ 6 grade F. (10,8 C)
sub temperatura atmosferic medie, iar temperaturile la suprafa sunt cu aproximativ 10 grade
F. (18 C) peste temperatura atmosferic medie. Deci, avem o diferen medie total pe an de
aproximativ 4 grade F. (7,2 C) ntre temperatura de suprafa i temperatura la interior a
lichidului.
S-a constatat c, n anumite momente ale zilei, temperatura de suprafa poate crete
considerabil fa de temperaturile la interior ale lichidului, ca un efect exclusiv al iradierii.
Pentru exemplificare, n fig. 8.1 8.5. se prezint stadiile iradierii cu raze solare ale
rezervoarelor de depozitare cu capac fix pe parcursul unei zilei.
Fig. 6.1. Primele ore ale dimineii

1) Soarele nu a rsrit nc. Temperatura gazului/masei gazoase din spaiul de vapori al
rezervorului este apropiat de temperatura atmosferic.
2) Vaporii condensai de pe partea interioar a capacului reduc coninutul de hidrocarbur i
densitatea stratului superior de vapori.
3) Convecia este redus ca urmare a densitii sczute din stratul superior de vapori.
56
Fig.6.2. Ultimele ore ale dimineii
4) Temperatura atmosferic crete pe msur ce soarele urc pe bolta cereasc.

5) Spaiul de vapori absoarbe cldura soarelui i temperatura lichidului de la suprafa crete.
6) Dilatarea amestecului aer-vapori determin creterea gradului de evaporare la suprafaa
lichidului.
7) Dilatarea termic determin evacuarea amestecului aer-vapori n atmosfer, ceea ce conduce
la creterea gradului de evaporare la suprafaa lichidului.
Fig.6.3. Dup amiaza
8) Temperatura mediului ambiant crescnd conduce la creterea temperaturii n spaiul de

vapori, ceea ce determin dilatarea amestecului aer-vapori, n timp ce temperatura lichidului la
suprafa crete.
9) Viteza de evacuare atinge intensitatea maxim n primele ore ale dup - amiezii ca urmare a
dilatrii amestecului aer-vapori i a creterii gradului de evaporare la suprafa.
Fig.6.4. Seara devreme
10) Intensitatea vitezei de evacuare se reduce n ultimele ore ale dup - amiezii ajungnd pn la
zero pe msura ce temperatura scade.
57
Fig.6.5. Noaptea
11) Temperatura din spaiul de vapori scade ca urmare a eliminrii cldurii prin capacul i pereii
rezervorului.
12) Comprimarea amestecului aer - vapori determin ptrunderea aerului n rezervor prin
orificiul de respiraie.
13) Aerul mai rece care ptrunde astfel n rezervor rmne momentan deasupra vaporilor mai
grei, i apoi coboar pe lng pereii rezervorului la suprafaa lichidului - pe msur ce
densitatea sa crete prin rcire.
14) Vaporii calzi se ridic la centru, aprnd astfel curenii de convecie n spaiul de vapori.
n afar de factorii de cretere sau descretere a temperaturii, mai trebuie luai n considerare i
culoarea i materialul din care este fabricat rezervorul, vntul, capacitatea de absorbie a
rezervorului.
Desenele ilustreaz efectele radiaiei solare asupra unui rezervor atmosferic cu capac fix -
folosit pentru stocarea produselor volatile, n decursul unui ciclu de respiraie normal de 24 de
ore (mica respiraie).
Ciclul de respiraie, alturi de temperaturile difereniate din spaiul de vapori i chiar din
interiorul lichidului produc o interesant reacie n lan a micrii lichidului i vaporilor din
rezervor. Cnd temperatura din spaiul de vapori este aproximativ egal cu temperatura
atmosferic la primele ore ale dimineii (fig. 6.1.), temperatura lichidului este uor mai ridicat
datorit cldurii reinut din ziua anterioar. Pe msur ce aceast cldur tinde s ias prin
pereii rezervorului spre atmosfera mai rece temperatura lichidului din apropierea pereilor va fi
mai sczut, iar lichidul tinde s mearg spre fundul rezervorului, aprnd astfel uori cureni de
convecie n masa lichidului.
ntr-un mod similar, diferenele de temperatur din spaiul de vapori produc cureni de
convecie n masa de aer - vapori. Odat cu rsritul soarelui, pe msur ce temperatura
atmosferic crete, rezervorul ncepe s evacueze prin orificiul de aerisire un amestec de aer
vapori (fig. 6.2.).
n timpul dimineii, pe msur ce intensitatea radiaiei solare crete, cldura este absorbit de
lichidul din apropierea mantalei rezervorului, a crui temperatur crete peste cea a masei lichide
care mpinge astfel lichidul de la exterior spre suprafa. Pe de alt parte, aceasta conduce la
creterea vitezei de evaporare i a emisiei de vapori n atmosfer.
Ciclul continu zilnic n paralel cu apusul i rsritul soarelui. Ca urmare, amestecul aer -
vapori i lichidul sunt ntr-o continu micare fapt care - dei nproporii mici - continu
ciclulpierderilor de evaporare prin orificiul de aerisire (fig. 6.1., 6.2., 6.3.).
S-a evideniat n acest caz punctul de vedere comun al mai multor companii privind pierderile
probabile pentru toate metodele de stocare, precum i o descrie a rezervoarelor de conservare
disponibile. Comitetul privind pierderile prin evaporare A.P.I. a iniiat atunci un studiu complex
58
asupra pierderilor prin evaporare - studiu ce are la baz o constant completare a informaiilor n
domeniu.
Acest material a fost preluat din buletinul A.P.I. realizat pe baza unui studiu asupra rezultatelor
experimentale privind pierderile prin evaporare din rezervoarele cu capac conic. Datele
experimentale i prin urmare rezultatele sunt limitate n cazul rezervoarelor cu manta cilindric
vertical i capac fix. Rezervoarele etane fa de lichide i vapori sunt prevzute cu dispozitive
de etanare i funcioneaz aproximativ la presiunea atmosferic.
Au fost alctuite un numr de 256 de teste individuale, aproximativ de dou ori numrul
testelor ce puteau fi puse pn atunci la dispoziia celor interesai s ncerce o corelaie.
n timpul monitorizrii i a procesrii datelor analizate, s-a realizat o serioas "triere" pentru
eliminarea datelor neadecvate. Testrile au fost considerate inadecvate n urmtoarele situaii: o
metod de testare evident incorect, condiii proaste de stocare n rezervoare, dispozitive de
etanare necorespunztoare, informaii insuficiente referitor la una sau mai multe variabile, sau
inconsisten fa de media corelaiei ncercat.
Dup triere au fost acceptate pentru studii ulterioare 178 teste. n urma testelor a fost
determinat un numr limitat de factori suficient de hotrtori pentru a conduce la o corelaie.
Pierderea (L) - msurat n m3/an - a fost corelat cu urmtorii factori:
presiunea de vapori real absolut a lichidului stocat n [N/m2];
diametrul rezervorului, n [m];
variaia medie a nlimii de vapori, n [m] (incluznd i o toleran pentru capacul rezervorului);
variaia medie zilnic a temperaturii mediului ambiant, n (C);
factorul vopsea, considerat egal cu 1,00 pentru un rezervor vopsit complet n alb cu vopsea de
calitate bun.
6.2. Mijloace de combatere a pierderilor

Cele mai comune metode de depozitare la presiune atmosferic a hidrocarburilor i a
produselor chimice sunt:
-Rezervoare de depozitare cu capac fix;
-Rezervoare de depozitare cu capac plutitor.
Ambele metode sunt nsoite de degajri de radiaii care polueaz mediul nconjurtor.
Emisiile sunt rezultatul condiiilor atmosferice (soare i vnt) i al presiunii ridicate a vaporilor
produselor depozitate.
Dincolo de efectele distructive asupra mediului nconjurtor, au loc de asemenea pierderi
permanente ale costisitoarelor produse depozitate.
Pentru a proteja mediul nconjurtor este important s controlm i s minimizm aceste
emisii. In majoritatea cazurilor aceste emisii pot fi controlate prin una din msurile de protecie:
-instalarea unei membrane plutitoare interne;
-montarea unui sistem de etanare secundar la rezervoarele cu capac plutitor;
-dimensionarea i alegerea corect a echipamentului respirator pe baza determinrii debitului de
respiraie al rezervorului.
Toate aceste soluii sunt eficiente i conduc la o reducere considerabil a emisiilor de produs
volatil.
Urmtorul exemplu da indicaii precise n ceea ce privete eficiena metodei de reducere a
emisiilor folosind un capac plutitor intern.
-Rezervor cilindric vertical cu capac fix
-Produs depozitat: benzin;
-Diametrul rezervorului: 32 m;
-nlimea rezervorului: 11.2 m n medie;
-Culoarea rezervorului: gri;
59
-Cantitatea de produs, vehiculat la ncrcare - descrcare (prin rezervor): 89 040 m3/an;
-Standardul de emisieAPI 2518 pentru rezervor cu capac fix, Standardul de emisieAPI 2519
pentru rezervor cu capac fix cu membran plutitoare intern.
-Emisia pentru rezervor cu capac fix fr membrana plutitoare interna este de 371,49 m3/an
conform standardului de emisieAPI 2518
-Emisia pentru rezervor cu capac fix.avand capac plutitor intern este de 1,98 m3/an, conform
standardului de emisieAPI 2519.
Observaie: Inserarea unei membrane plutitoare interne va reduce emisia cu cel puin 90%.
Concluzie: Evaporarea hidrocarburilor din rezervoarele cu capac fix duce la pierderea de

cantitati importante de produs stocat care totodata este i nociv mediului nconjurtor. Ca
msur preventiv, uncapac plutitor intern (membran plutitoare intern) este cea mai simpl i
mai rentabil metod ce se supune celor mai stricte cerine la nivel mondial, pentru a proteja
suprafaa expus lichidului.
Fig. 6.6. Emisia din RCV cu capac fix (mc/an)

Emisia fr capac plutitor intern: 371,49 m3/an;
Emisia cu capac plutitor intern: 1,98 m3/an.
Folosind acesta metod se pot realiza economii de peste 95% i deci o recuperare a investiiilor
realizate.
Concluzie finala:
Conform analizelor din cadrul acestui paragraf, pentru rezervorul de depozitare atmosferica cu
volumul de 9000 m3am adoptat ca solutie constructiva un capac fix cu membrana plutitoare
interna.
60
13.Monitorizarea si reducerea emisiilor de vapori prin utilizarea
instalatiilor de recuperare de vapori(VRU)
in parcurile de rezervoare
Generalitati:
Unitatile de recuperare a vaporilor permit inlaturarea celei mai mari parti a continutului de
hidrocarburi din vaporii ce se evapora din autocisterne la umplere,la o rata tinta de 0.0005% din
greutatea produsului trecut prin unitate.Aceasta inseamna aproximativ 1.3% vol. sau 35 grame
pe metru cub de aer emis dintr-un sistem de recuperare a vaporilor.Luand in considerare
ca,concetratia de vapori dintr-o autocisterna poate fi pana la 40% daca se intoarce dintr-o statie
de service moderna,unitatea de recuperare a vaporilor trebuie sa aiba o capacitate de recuperare a
hidrocarburilor de cel putin 97%.
Desi motivul primordial al montarii unei unitati de recuperare a vaporilor este reducerea
posibilelor efecte nocive a vaporilor de benzina,sunt si beneficii secundare cum ar fi conditiile
de operare mai curate si reducerea cantitatii potentiale de vapori inflamabili in jurul terminalului.
Sunt patru mari tipuri de unitati de recuperare a vaporilor,folosite in terminalele de distributie
a benzinei:
-adsorbtie pe baza de carbune.
-absortie pe baza de titei separat.
-inghetare/condensare.
-membrana.
Sistem de recuperare a vaporilor pe baza de carbune:

Acest sistem eficient de recuperare a vaporilor de hidrocarburi utilizeaza un proces larg
cunoscut si utilizat al adsortiei fizice in combinatie cu procesul de absortie pentru a recupera
vaporii de benzina si a retrimite produsul recuperat in unitatea de stocare.
Unitatea de recuperare a vaporilor de hidrocarburi este echipata cu doua adsorbante identice
umplute cu carbune activ.
61
Este cea mai comuna configuratie.Unitatea este echipata cu doi adsorbanti identici,fiecare
umpluti cu carbon activ.Un vas adsorbant este pe linia deschisa si se afla in modul adsortie,iar
celalalt este pe linia inchisa si se afla in modul regenerare.
Un adsorbant este intotdeauna pe linia deschisa pentru a asigura procesarea neintrerupta a

vaporilor.
Pentru a procesa amestecul aer-vapori de hidrocarbura,amestecul se ridica mai intai in vasul
adsorbant aflat pe linia deschisa.Acolo carbunele activ adsoarbe vaporii de hidrocarbura,astfel
incat in atmosfera este ventilat aer curat,cu un continut minim de hidrocarburi.
Simultan,al doilea adsorbant aflat pe linia inchisa este regenerat.Regenerarea stratului de
carbune se face printr-un proces care combina vacuumul puternic si ventilarea cu aer pentru
inlaturarea vaporilor de hidrocarbura adsorbiti din carbune si reda capacitatea carbunelui de a
adsorbi vapori in ciclul urmator.Pompa de vacuum cu inel lichid extrage vaporii de hidrocarbura
concentrati in stratul de carbune si ii elimina in separatorul(in 3 faze),care separa lichidul de
etansare al pompei de vacuum,condensatul de hidrocarbura si vaporii de hidrocarbura/aer
necondensati.
Lichidul de etansare este pompat din separator printr-un racitor,al lichidului de etansare,pentru
a inlatura caldura de compresie din lichidul de etansare.Lichidul de etansare apoi este returnat in
pompa cu inel lichid.In unele aplicatii,cum ar fi recuperarea vaporilor de hidrocarburi
clorinate,pompa cu inel lichid poate fi inlocuita cu alte tipuri de generatoare de vacuum pentru a
evita incompatibilitatea dintre vapori si lichidul de etansare al pompei cu inel lichid.
Pompa de furnizare a absorbantului care nu s-a incarcat inca cu vapori si pompa de retur a
absorbantului care a absorbit vaporii sunt prevazute cu sistemul ADAB pentru a circula
absorbantul necesar.In varful coloanei de absorbatie,se creeaza un curs mic de aer si vapori
reziduali care intra pe linia deschisa,pentru a fi reciclat cu ajutorul stratului de carbune
activ,unde vaporii de hidrocarbura reziduali sunt readsorbiti.
Schema tehnologica a sistemului de recuperare a vaporilor(conform figura 2.62).
1.Coloanele de adsortie (A) si (B) realizeaza alternativ procesele de regenerare si adsorbtie.In

cadrul procesului de adsortie,vaporii sunt adsorbiti de un adsorbant.In procesul de
regenerare,vaporii adsorbiti sunt inlaturati si carbunele adsorbant esre regenerat.
2.Vaporii eliberati sunt raciti.
3.Vaporii adsorbiti sunt dizolvati in benzina,produse chimice,etc.
62
Pentru a respecta cerintele actuale referitoare la protectia mediului,aceasta unitate recupereaza
vaporii de benzina,benzen si alte hidrocarburi poluante de la rezervor sau statiile de
cisterne,uzine chimice,centre petroliere,terminale de titei.
Caracteristici:
-rata de recuperare excelenta(cel putin 85%);
-foarte sigure(fara caldura de adsortie,specificatii privind protejarea contra exploziei);
-durabilitate(rezistents la uzura) deosebita(adsorbantul are o durata de viata de cel putin 8 ani);
-economic(structura simpla reduce costurile de instalare si spatiul necesar);
-operare usoara(complet automat).
Procesul de recuperare:
-Adsorbtia: Suflanta impinge gazul neprocesat in coloana de adsortie,unde hidrocarburile
sunt inlaturate.Apoi este eliberat in atmosfera ca aer curat.
-Regenerarea: Hidrocarburile adsorbite sunt supuse unei presiuni negative de catre pompa
de vacuum si eliberate din adsorbant.
-Recuperarea.
-Hidrocarburile eliberate din adsorbant sunt racite cu ajutorul unui racitor.Apoi,in coloana
de recuperare,acestea sunt absorbite si recuperate cu ajutorul unui lichid format din
aceeasi compusi.
Fluidele corespunzatoare:
-vapori de benzina;
-benzen;
-toluen;
-alte hidrocarburi.
63
14.Analiza din punct de vedere tehnic si economic a tehnologiei de
montare cu alegerea variantei optime
Rezervoarele pentru diferite produse au in majoritatea cazurilor dimensiuni negabaritice.
In consecinta, montajul si asamblarea lor se executa in doua etape :
in uzina
la locul de functionare
Tinand seama ca montajul uzinei permite asigurarea unei calitati superioare si unei
productivitati sporite, la proiectarea procesului tehnologic se urmareste ca cele mai multe
operatii sa se execute in uzina, folosind SAF si dispozitive speciale.De asemenea, se proiecteaza
detaliat toate operatiile de transport, ridicare, montaj, sudare si control, pentru executie la locul
de functionare ; se tine seama ca trebuie folosite mijloace speciale de ridicat si montat.
Tehnologia executarii rezervoarelor cilindrice verticale:
Principalele metode de executie a rezervoarelor cilindrice sunt :

Metoda de executare clasica
A -cu montajul de jos in sus, care se poate aplica la toate dimensiunile de rezervoare ;in prezent
se foloseste la montajul rezervoarelor mari, cu volume mai mari de 50000 m3, avand grosimi de
perete mai mari de 16 mm.
B - cu montajul de sus in jos, ce prezinta avantajul ca toate operatiile se executa la sol, partile
asamblate si sudate (incepand cu capacul) fiind ridicate pe masura ce sunt executate ; in acest
caz sunt insa necesare mijloace speciale de ridicat.
C - cu montaj in spirala, la care primul rand de virole are rolul unui fel de sablon cu marginile in
spirala, montajul si sudarea virolelor de capac executandu-se intr-un singur loc, iar ansamblul
realizat rotindu-se pe masura asamblarii si sudarii unei noi virole ; metoda are dezavantajul
pierderii materialului rezultat din operatiile suplimentare de taiere ; metoda se aplica la executia
rezervoarelor cu V<30000m3.
Metoda de executare prin rulare, la care fundul si mantaua se executa in uzina, se ruleaza, se
tansporta la locul de montaj, se deruleaza si se monteaza.
Executarea rezervoarelor cilindrice verticale prin metoda clasica:
In cazul montajului clasic se disting urmatoarele variante :

A - montarea tabla cu tabla de jos in sus, sistem de montare la care se utilizeaza macarale Derick
(fig. 3.1 ) sau macaralemobile. Elementele definitorii pentru aceasta varianta sunt in primul rand
asamblarea mantalei de jos in sus prin realizarea integrala si consecutiva din table a virolelor in
ordinea ; virola intai, virola a doua, pana la ultima virola si in al doilea rand, montarea capacului,
inclusiv instalatia mecanica de sustinere la pozitie. Este indicat ca acesta metoda sa fie aplicata
la mantalele montate telescopic si centrate in cazul rezervoarelor de medie si mare capacitate la
limita inferioara. Virolele se aseaza astfel incat imbinarile verticale sa fie decalate cu minim
300mm. Sudarea imbinarilor se executa prin procedeul EM, care este neeconomic, de mica
productivitate si prezinta dificultati in privinta asigurarii unor tolerante mici.
B - montarea tabla cu tabla de sus in jos, este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar se
poate aplica si celor in constructie sudata. Elementele definitorii ale acestei variante, utilizata
pentru capacitati mici si medii fara stalp central, sub asamblarea integrala a mantalei din virole
consecutive incepand de la ultima catre prima virola si montarea integrala a capacului si a
64
tuturor virolelor la sol. Se utilizeaza pentru mantale realizate telescopic, cap la cap,
a lternative. Sudura imbinarilor este de tipul EM, ridicarea pe o inaltime corespunzatoare latimii
unei virole se face cu ajutorul verinelor.
C - montarea tabla cu tabla in spirala, este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar se
poate aplica si celor in constructie sudata. Elementele definitorii pentru aceasta metoda sunt :
imbinarea inelara urca in spirala, orientarea virolelor si sudurile meridionale oblice in raport cu
verticala, respectarea principiului de montaj de sus in jos in mod continuu si fara ridicari a
portiunii deja montata. Prima si ultima virola sunt confectionate din tabla in forma de
paralelogram.
Executarea rezervoarelor cilindrice verticale prin rulare:
Varianta constructiva de montaj consta in confectionarea in ateliere a mantalei, fundului si

uneori a tablei capacului sub forma de rulouri (suluri), care se deruleaza la montaj.
In functie de posibilitatile de rulare-transport si dimensiunile ruloului, rularea se desfasoara
in variantele :
Pentru rezervoarele de V<3000m3 toate tipurile , fundul si mantaua pe un rulou cu fretare si
chingiuire ( prindere cu un element derulant) separata ;
Pentru rezervoarele de V<5000m3 cu capac fix, fundul in doua rulouri cu fretare si chingiuire
separate, mantaua pe un rulou, virola superioara (ultima) livrata sub forma tablelor roluite,
separate, cu asamblarea pe santier ;
Pentru rezervoarele de V=5000m3 cu capac mobil, fundul din doua rulouri, mantaua pe doua
rulouri , virola superioara inclusiv inelul superior de rigidizare se livreaza sub forma de
elemente asamblabile pe santier ;
Pentru rezervoarele de V=10000m3 ambele tipuri, fundul din trei rulouri, (un rulou pentru
fiecare jumatate din circumferinta), virola superioara si inelul superiorantaua pe doua rulouri
, virola superioara inclusiv inelul superior livrate sub forma elementelor asamblate pe santier
. Se formeaza astfel cea mai grea unitate de transport din rulouri de 600 KN pentru mantale
de rezervoare cu capac fix si de 100-500 KN pentru restul componentelor. Alternativ in
unele cazuri, capacul se realizeaza sub forma de semifabricate, rezervorul devine astfel un
utilaj negabaritic, dar transportabil.
Constructia rulata devine posibila datorita dezvoltarii tehnicii de rulare si asigura
urmatoarele avantaje :
- micsorarea volumului de lucru la montaj cu cca. 30% ;
- reducerea pretului de cost cu cca.25% ;
- scurtarea timpului de montaj de aproximativ 4 ori ;
- imbunatatirea calitatii montajului.
Tehnologia montajului este caracterizata printr-un inalt grad de mecanizare, tehnologia
incluzand urmatoarele operatii cu caracter general si specifice :
- transportul si operatiile de tachelaj ;
- derularea si montarea fundului ;
- ridicarea si desfasurarea ruloului mantalei ;
- montarea capacului rezervorului.
La executarea rezervoarelor prin rulare, fundul si corpul rezervorului, realizate in uzine
folosind SAF, se deruleaza, se monteaza si se sudeaza ; in acest fel se asigura cresterea
productivitatii muncii, reducerea greutatii si a costului.
Grosimea tablelor corpului cilindric al unui rezervor creste de la baza la varful rezervorului.
La rulare tablele subtiri sufera numai deformatii elastice iar la tablele groase, in fibra exterioara
pot aparea deformatii plastice .
65
Deformatiile plastice ce pot aparea la rulare nu conduc de obicei la degradarea materialului.
Astfel la un rezervor de 10000 m3 (grosimea maxima a tablelor s=14mm.) rulat dupa raza de
1330mm., fibrele exterioare ale tablelor sunt alungite co 0,5 % din care 0,14 % deformare
elastica si 0,36 % deformare plastica, ceea ce este mult sub deformatia critica 53 %
(corespunzatoare otelului). Ruloul care este lasat liber are tendinta de a se derula complet in
partea in care tablele sunt subtiri si trebuie derulat fortat in partea cu tablele groase. Derularea
pana la diametrul nominal al rezervorului face ca momentele din sectiunile tablelor sa varieze de
sus in jos, schimbadu-si semnul. Experienta a dovedit insa ca tensiunile remanente generate de
fenomenele mentionate, peste care se suprapun cele de sudare nu reduce rezistenta constructiei,
comparata cu cea a rezervoarelorexecutate dupa metoda clasica.
Fundul si mantaua se executa in uzina folosind SAF. Rezervoarele mai mari nu se fac prin rulare
deoarece ar fi necesara rularea unor table cu grosimi mult prea mari.
Folosirea sudarii SAF si executarea intai a sudurilor transversale si apoi a celor
longitudinale permit realizarea sudurilor in cruce, fara ca aceasta sa afecteze rezistenta si
siguranta in exploatare a rezervorului.
In timpul executiei se aplica controlul dimensional si de etanseitate a sudurilor, probele cu
vacuum, si cu lichide penetrante intersectiile sudurilor se controleaza cu radiatii penetrante.
Dupa rulare, sudarea sigurantelor contra derularii si transportul pe santier, se trece la
montarea rezervorului.
Pentru asigurarea unei rigiditati si precizii diametrale mai mari a rezervoarelor realizate prin
rulare s-a experimentat, cu bune rezultate, constructia cu inele de rigidizare, realizate prin
umflare .
Derularea si montarea fundului

Fundurile mari se fac de obicei dintr-un numar par de rulouri, pentru a avea o sudura diametrala ;
fundurile nerealizate astfel nu se aseaza bine pe fundatia care are o mica convexitate. Derularea
ruloului sau rulourilor se face automat datorita tensiunii elastice de roluire si dirijat prin
intermediul frecarii exercitate de cablul infasurat si fixat cu capetele la punctul fix si tractor.
Ridicarea si desfasurarea ruloului mantalei

Ridicarea ruloului mantalei este operatia cea mai importanta si se poate executa in
variantele :
ridicarea cu stalp cazator (capra) care din punct de vedere al utilizariieste modul de
ridicare cel mai simplu, dard in cauza timpului mare de lucru este cea mai
neeconomica
ridicarea cu perechi de stalpi : este de asemenea o metoda rudimentara de ridicare,
ea realizandu-se in subvariantele :
- cu stalpi montati in afara fundatiei
- cu stalpi montati pe fundatiei
ridicarea cu doua lanstoare si un tractor auxiliar, constituie 9o metoda de ridicare
pentru santierele in cadrul carora se afla in dotare macarale pentru astfel de
montaje ;
ridicarea cu macarale pe pneuri si senile, respectiv automacarale, constituie
varianta cea mai corespunzatoare din punct de vedere tehnico-economic, fiind
indicata pentru santiere mari.
Derularea (desfasurarea) ruloului mantalei se executa automat, ca si in cazul fundului,
datorita tensiunii elastice remanente de roluire. Desfacerea se face dirijat cu un cablu fretat de la
un cabeston. (fig. 7.1.)
66
Fig. 7.1. derularea ruloului mantalei
Fig. 7.2.schema derularii panoului mantalei rezervorului

1- fund rezervor ; 2- rulou ; 3-portiune derulata a mantalei ; 4-cablu de ancorare ; 5 cablu de
tractiune ; 6-tractor
67
15.Drumul critic privind tehnologia de montaj
Generaliti
Complexitatea problemelor ridicate de dezvoltarea societii a fcut necesar cutarea unor noi
soluii pentru organizarea vieii economice, aprnd noi tiine ca cibernetica, cercetarea
operaional, etc.
Principiile programrii matematice sunt utilizate la planificarea i urmrirea executrii
lucrrilor de construcie - montaj, metodele de organizare-programare-conducere-verificare
bazate pe talent i intuiie organizatoric ncep s fie depite.
Au fost elaborate o serie de metode care au n comun noiunea de drum critic din teoria
grafurilor. Metodele cele mai cunoscute sunt:
CRITICAL PATE METHOD (CPM) - metoda drumului critic face analiza unui singur
parametru: timpul. Aceasta se aplic proiectelor cu activiti bine cunoscute, a cror durat se
poate aprecia cu suficient exactitate, ceea ce conduce la un model de tip determinist.
PROGRAM EVOLUTION AND REVIEW TEHNIQUES (PERT) -utilizeaz reele cu
activitile pe arce, durata activitii fiind variabil.
PROGRAM EVOLUTION PROCEDURE (PEP) - tehnica evalurii programului.
DIAGRAMELE GANTT - grafic calendaristic de urmrire a lucrrilor.
METRA POTENIAL METHOD (MPM) - care se difereniaz de CPM prin aceea c
activitile sunt reprezentate prin noduri i ine seama de suprapunerea unor activiti.
Consideraii privind programarea calendaristic a produciei
Activitatea de programare are ca punct de pornire cunoaterea produciei de baza, care este
determinat pe baza comenzilor curente i/sau proiectate pentru bunurile sau serviciile care
urmeaz s fie produse. Acest program asigur un cadru general care autorizeaz realizarea
diferitelor cantiti dintr-un produs sau serviciu, ntr-o anumit perioad de timp (de exemplu o
perioad de o lun). Prin urmare, programul principal iniiaz, n esen, ntregul proces de
programare pentru materiale, echipamente i personal, fiecare trebuind s fie organizat cu grij
pentru a evita ntrzierile sau aglomerrile. Aceasta necesit o comunicare pe scar larg ntre
toi cei implicai n realizarea produselor sau serviciilor livrate.
In spijinul acestei activiti au fost dezvoltate anumite tehnici de programare, care s-au dovedit a
fi foarte folositoare.
O asemenea tehnic o reprezint Metoda de evaluare i revizuire a programelor PERT
(Program Evaluation and Review Tehnique), care este un sistem foarte folositor atunci cnd sunt
planificate proiecte mari i complexe. Acest sistem a fost dezvoltat n anii 1958-1959 de Marina
american i de principalii ei furnizori atunci cnd au construit sistemul de rachete Polaris. De
atunci a fost folosit ntr-un numr mare de proiecte guvernamentale i industriale care aveau un
grad mare de incertitudine. Fiind conceput ndeosebi pentru planificarea i programarea
operaiilor de producie repetitive.
Metoda drumului critic
Metoda drumului critic a fost pusa la punct in anul 1956 si a fost folosita in anul 1958 la
programarea reparatiilor unei uzine chimice a firmei Du Pont, permitand reducerea duratelor
acestei lucrari cu 25%.
68
Este o metoda elementara de analiza intrucat celelalte metode nu fac altceva decat sa dezvolte
principiile acesteia. Metoda analizeaza parametrul timp.
Metoda porneste de la faptul ca o lucrare, oricat de complexa ar fi, poate fi descompusa in
lucrari (operatii) simple denumite activitati si in etape denumite evenimente care marcheaza
sfarsitul sau inceputul activitatilor.
Analiza drumului critic este o aplicatie majora a grafurilor. Analiza drumului critic este o
metoda de conducere stiintifica a realizarii proiectelor.
Un proiect este un proces complex sau o actiune de mare amploare orientata catre atingerea unui
scop bine precizat. Un proiect are un obiectiv, un ansamblu de activitati si o tehnologie.
Activitatile sunt parti determinante ale proiectului care consuma timp si de cele mai multe ori
resurse. Ea nu se refera numai la operatii propriu-zise, ci poate reprezenta studii, formalitati
administrative sau alte activitati necesare care conditioneaza efectuarea lucrarii.
Descompunerea unui proiect are un obiectiv care permite analiza amanuntita a desfasurarii lui in
conformitate cu tehnologia pe care el se bazeaza. A programa un proiect inseamna a stabili
termenele de incepere pentru fiecare activitate tinand seama de tehnologia proiectului. Din
multitudinea de programe admisibile este retinut programul optim. Un astfel de program asigura
optimizarea unui anumit criteriu de eficienta economica fara a viola conditiile tehnologice.
Avantajele utilizarii acestei metode:
- reteaua permite o vedere de ansabblu asupra desfasurarii lucrarii.
- scoate in evidenta activitatile de pe drumul critic asupra carora sa se indrepte
toata atentia, orice intarziere a acestor activitati avand repercursiuni asupra
timpului de realizare a intregului program.
- scoate in evidenta activitatile cu rezerve de timp astfel incat acestea pot fi
incetinite pentru reducerea cheltuielilor.
Aplicarea metodei drumului critic n planificarea execuiei lucrrilor
Lucrarile de programare si urmarire a executiei prin metoda drumului critic cuprind urmatoarele
etape:
a) studierea si stabilirea conditiilor de lucru (termene, durate estimative,
posibilitati de procurare a resurselor, aspecte organizatorice legate de
numericul intreprinderilor ce participa la executie, etc.);
b) precizarea obiectivelor urmarite prin aplicarea metodei;
c) precizarea nivelului de detaliere al graficului;
d) identificarea activitatilor;
e) stabilirea interconditionarii activitatilor;
f) elaborarea graficului - retea pe baza listei activitatilor;
g) stabilirea duratei activitatilor pe baza statistica;
h) calculul termenelor si stabilirea drumului critic;
i) depistarea si aplicarea eventualelor optimizari;
j) efectuarea actualizarilor periodice.
8.4.1.Elaborarea graficului reea
Ordinea i condiionarea tehnologic a activitilor unui proiect se poate modela n mai multe
moduri. Cel mai utilizat model este graful. Astfel, activitile se reprezint prin sgei (arce), iar
nodurile (evenimentele) marcheaz ncheierea unor activiti i posibilitatea nceperii altora.
Activitile se reprezint n ordinea tehnologic sau logic. Ele pot fi succesive (Fig. 8.1.a) sau
simultane (Fig. 8.1
69
Fig. 8.1. Graful activitatilor
A, B, C - activiti;
1, 2, 3 - evenimente;
t1, t2,...t6 - duratele activitilor.
Prin ACTIVITATE se defineste actiunea (activitatea) care necesita timp si resurse. Spre
deosebire de acest termen, in scopul impunerii in grafic a unei succesiuni logice sau al
introducerii unor conditii, se defineste prin ACTIVITATEA FICTIVA acea activitate care nu
necesita factorii timp si resurse. Ea are durata nula.
DRUMUL este o succesiune de activitati parcurse in sensul arcelor, astfel incat evenimentul
final al fiecarei activitati coincide cu evenimentul initial al activitatii urmatoare. Drumul complet
este drumul al carui inceput este nodul initial si are sfarsitul in nodul final al retelei. Se mai
definesc : drumul care precede nodul i ;
drumul care incepe in nodul initial si sfarseste in nodul i ; drumul care succede nodul i ; drumul
care incepe in nodul i si sfarseste in nodul final ;drumul intre nodurile i si j - drumul care incepe
in nodul i si sfarseste in nodul j.
Lungimea unui drum este reprezentata de suma duratelor activitatilor componente , DRUMUL
CRITIC fiind drumul complet cu durata maxima. Durata de executie unei lucrari corespunde
lungimii drumului critic.
Pentru fiecare eveniment i se calculeaza 2 termene :

Termenul minim (ti0) reprezentand termenul cel mai devreme de realizare a
evenimentului si fiind dat de lungimea celui mai lung drum dintre evenimentul initial
(zero) si evenimentul i .
Termenul maxim (ti1) reprezentand termenul cel mai tarziu admisibil de a se realiza
evenimentul, astfel ca durata totala a lucrarii, realizata prin drumul critic, sa nu fie
depasita si fiind obtinut prin scaderea din lungimea drumului critic a lungimii celui
70
mai lung drum dintre evenimentele i si final. In fig.8.2 este ilustrata reprezentarea
celor doua termene.
Fig. 8.2 reprezentarea grafica a celor doua termene
Termenul cel mai devrenme al evenimentului initial este zero , deci ti0=0 , iar cel mai tarziu
admisibil al evenimentului final coincide cu termenul cel mai devreme al acestui eveniment ,
adica : tn1= tn0.
Pentru activitati termenul minim de incepere al activitatii ij (tijmi ) este termenul cel mai
devreme la care poate incepe activitatea ij fiind egal cu termenul minim al activitatii ij, adica
(tijmi )= ti0.
Temenul minim de terminare al activitatii ij (tijmt ) este termenul cel mai devreme la care se
poate termina activitatea ij si este egal cu suma termenului minim de incepere si durata
activitatii, adica : (tijmt )= ti0 +dij
Temenul maxim de terminare al activitatii ij (tijMt ) este cel mai intarziat termen la care se
poate termina activitatea ij fiind termenul maxim al evenimentului i , adica :
tijMt = tJ1
Termenul maxim de incepere a activitatii ij (tijMt ) este cel mai intarziat termen la care se
poate incepe activitatea ij obtinandu-se prin scaderea duratei activitatii ij din termenul maxim
al evenimentului j, adica :
tijMi = tJ1 dij
Deci pentru fiecare activitate , termenele maxime si minime ale evenimentului sunt :
ti , ti1 tj0 , tj1 ; pe scara timpului, aceste termene definesc intervalele reprezentate in fig. 8.3
0
Fig. 8.3 reprezentarea grafica a intervalelor
Q(i) = ti0 * ti1 ; Q(j) = tj0 * tj1 ; Qt(ij) = ti0 * tj1 ; Qj(ij) = ti0 * tj0 ; Qi(ij) = ti1 * tj1 ; Qs(ij) = ti1 * tj0
In expresiile de mai sus :
- Q(i) , Q(j) indica liberatea de amplasare a evenimentului i respectiv j
- Qt(ij) reprezinta intervalul (durata ) maxim admisibil ;
- Qj(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici o activitate urmatoare ;
- Qj(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici o activitate precedenta ;
- Qs(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici una din activitati ;
71
Intocmirea graficelor
Graficele retea trebuie sa aiba o astfel de topologie incat sa permita atat inscrierea datelor ,
cat si urmarirea usoara a succesiunii activitatilor deci a desfasurarii proceselor tehnologice.
Trebuie asigurat ca reteaua sa nu includa cicluri inchise , adica sa nu aiba sageti care reprezinta
activitati, care se intorc de la faza de la care a plecat.
Nu se admit , cu exceptia ultimei sageti ( activitati) sageti cu capat liber.Fiecare eveniment
se numeroteaza cu numere distincte si fiecare activitate se simbolizeaza cu o notatie proprie ,
corespunzatoare cuplului distinct de evenimente care o definesc.
Este posibil ca un eveniment sa fie comun mai multor activitati , caz in care cel de al doilea
trebuie sa fie distinct, ceea ce se realizeaza prin introducerea activitatilor fictive.
In graficele retea activitatile reale se trasaza cu linii pline , iar cele fictive cu linii punctate .
Activitatile fictive pot fi de tipurile fara timpi ( cu timpi zero) , care nu conditioneaza sub nici o
forma executarea activitatilor ulterioare ( deci valorile termenelor maxime ale evenimentelor) si
cu timpi care impiedica efectuarea activitatii urmatoare cu termen determinat (deci afecteaza
valorile termenului maxim al evenimentului urmator).
Pentru activitatile reale in dreptul sagetii se trec valoric timpii aferenti ,exprimati in aceeasi
unitate( luna, saptamana, zi ,etc.) Acelasi mod de rezolvare se adopta si activitatie fictive fara
timpi cifra zero nu se trece.
Orientarea sagetilor este preferabil a se executa de la stanga la dreapta.
Drumul critic reprezinta durata maxima de timp obtinuta prin sumarea duratei tuturor
activitatilor consecutive , parcurgadu-se graficul retea retea de la evenimentul initial catre cel
final pe toate combinatiile consecutive posibile.
Elaborarea graficelor retea se efectueaza prin executarea lucrarilor indicate in cadrul
urmatoarelor etape :
ETAPA I Intocmirea graficului retea
1 stabilirea conditiilor generale de lucru
2- analiza obiectivelor principale din care se compune lucrarea si stabilirea legaturilor reciproce
dintre acestea ;
3- stabilirea listei activitatatilor si legaturilor tehnologice
4- stabilirea topologiei graficului retea.
ETAPA II - Calculul graficului retea
1- stabilirea termenelor minime si maxime de incepere si terminare ale activitatilor , dupa cum
urmeaza :
1.1 se calculeaza termenele minime ale evenimentelor (ti0) plecand de la evenimentul initial
care are ti0 =0, prin deplasarea in sensul sagetilor , in variantele :
a evenimentul respectiv este evenimentul urmator al unei singure activitati . In acest caz
termenul minim (ti0) se obtine prin insumarea duratei minime al activitatii la termenul minim al
evenimentului precedent, valoarea inscriindu-se in patratul din stanga evenimentului respectiv ;
b evenimentul respectiv este evenimentul urmator la doua sau mai multe activitati. In
acest caz termenul minim (ti0) se obtine prin insumarea duratei minime a activitatii cu valoarea
maxim aleasa dintre valorile temenelor minime ale evenimentelor precedente , inscrierea
facandu-se in acelasi mod.
1.2 se calculeaza termenele maxime ale fiecarui eveniment (ti1) plecand de la evenimentul
final (parcurgand graficul in sens invers ) in variantele :
a evenimentul respectiv este evenimentul precedent al unei singure activitati . In acest
caz termenul maxim (ti1) rezulta prin scaderea duratei activitatii din termenul maxim al
evenimentului urmator al activitatii, pentru care se calculeaza valoarea, inscriindu-se in patratul
din dreapta de deasupra evenimentului ;
72
b evenimentul respectiv este evenimentul precedent la doua sau mai multe activitati. In
acest caz termenul maxim (ti1) rezulta prin scaderea duratei activitatii din valoarea minima
aleasa dintre valorile maxime ale evenimentelor urmatoare.
1.3 se verifica corectitudinea intocmirii topologiei graficului si a efectuarii calculelor prin ;
- observarea existentei , in cazul evenimentului initial , a egalitatii ti0= ti1=0 pentru termenul
minim respectiv maxim ;
-constatarea ca pentru orice eveniment , valorile termenului maxim inscrise in patratul din
dreapta , trebuie sa fie acelasi indiferent de bucla parcursa considerata din configuratia graficului
retea ;
- constatarea ca pentru doua evenimente consecutive (i si j) care delimiteaza actiuni fictive
fara timpi ( cu timpi zero) , valoarea termenelor minime (ti0 si tj0) si maxime (ti1 si tj1) satisfac
relatia ti0= tj0= ti1= tj1
Prin indexuri se intelege sensul de parcurgere al retelei simbolizandu-se evenimentele care

delimiteaza actiunile . Tinand seama de codul operatiilor (A-M) , succesiunea actiunilor
(operatiilor) , indexarea evenimentelor (1-20) conditionata de interdependenta proceselor
tehnologice se stabileste topologia graficului.
8.5.Aplicarea metodei drumului critic n planificarea execuiei lucrrilor de construcie-montaj

ale unui RCV cu capacitatea de 9000 m3, cu capac fix
Exista o categorie de proiecte din domeniul cercetarii si dezvoltarii la care duratele activitatilor
nu sunt cunoscute decat cu un anumit grad de imprecizie sau chiar incerte. Pentru aceasta se
foloseste metoda Pert care abordeaza problema conducerii proiectelor din punct de vedere
probabilist, caracterizand activitatile prin media si dispersia lor.
Initial, metoda s-a ocupat numai de analiza parametrului timp, ulterior dezvoltandu-se si metode
PERT care analizeaza si parametrul timp.
Caracteristicile distinctive ale metodei sunt:
- durata unei activitati se evalueaza prin trei estimari: pesimist, cel mai probabil,
optimist.
- se pot evalua probabilitatile de evaluare a termenelor planificate.
Metoda PERT recurge la urmatoarele ipoteze simplificatoare:
- durata t(i,j) are o distributie beta;
- prin PERT se poate evalua probabilitatea de realizare a termenelor planificate.
Specialistii pot estima cu o precizie satisfacatoare duratele pentru fiecare activitate (i,j), care pot
fi:
- durata optimista, durata minima de executie a activitatii.

- durata cea mai probabila, estimarea cu cea mai mare sansa de realizare in conditii normale.
- durata cea mai pesimista, intervalul maxim de realizare a activitatii (i,j) corespunzator
imprejurarilor celor mai favorabile.
Tabela 8.1.
Succesiunea operaiilor
Operatia Numar zile
Operatii tehnologice
precedenta necesare
Codul Denumirea
A Verificarea si transportul ruloului pe - 1-2 8
73
fundatie
B Derulare rulou fund si sudare A 2-3 6
Verificarea tolerantelor si centrarea
C B 3-4 3
constructiei metalice
D Ridicarea si ancorarea stalpului central C 4-5 1
E Montarea si sudarea rozetei stalpului D 5-6 5
F Transportul si ridicarea ruloului manta D 5-7 11
G Derularea mantalei F 7-8 11
H Fixarea mantalei de fund in dispozitive F 7-9 11
I Sudarea mantalei la fund H-G 8-10 8
Indepartarea capetelor mantalei si
J I 10-11 8
prinderea in dispozitiv
K Sudarea mantalei pe generatoare J 11-12 6
Montarea semifermelor in succesiunea
L E 6-13 6
semiferma-ferma
Montarea penelor, capriorilor si
M L 13-14 7
contravanturilor
N Sudarea tablei capacului M 14-15 12
O Montarea si sudarea echipamentului N-K 15-16 6
P Proba hidraulica si remediere O 16-17 6
Sudarea constructiei metalice si a tablelor
R P 17-18 12
invelitoare
S Proba hidraulica finala R 18-19 6
T Vopsire S 19-20 4
Termenele minime ;
t10= 0 ; t20= 8 ; t30= 14; t40= 17 ; t50= 18 ; t60= 23 ; t70= 29 ; t80= 40 ; t90= 40; t100= 48 ; t110= 56;
t120= 62; t130= 29 ; t140= 36 ; t150= 48 ; t160= 54 ; t170= 60; t180= 72 ; t190= 74 ;
t200=78
Termenele maxime ;
t11= 0 ; t21= 8 ; t31= 14 ; t41= 17 ; t51= 18 ; t61= 23 ; t71= 29 ; t81= 40 ; t91= 40 ; t101= 48 ; t111=
56 ; t121= 62 ; t131= 29 ; t141= 36 ; t151= 48 ; t161= 54 ; t171= 60 ; t181= 72 ; t191= 74 ;
t200=78
Lungimea drumului critic ;
LCR=maxdij=(1-2)+(2-3)+(3-4)+(4-5)+(5-6)+(6-13)+(13-14)+(14-15)+(15-16)+(16-17)
+(17-18)+(18-19)+(19-20)=8+6+3+1+5+6+7+12+6+6+12+2+4=78 zile
74
16.Principii economice de realizare a montajului. Tipuri si metode de
planificare a lucrarilor de montaj, principiile realizarii graficelor cu
aplicarea concreta la tehnologia realizarii rezervorului proiectat
Analiza de retea. Scheme logice. Drumul critic privind tehnologia de montaj a
rezervorului cilindric de 9000 m 3 .
Analiza de retea:
Este un termen generic ce se refera la mai multe metode de planificare de proiect. Spre
deosebire de diagramele in functie de timp care sunt reprezentari vizuale foarte clare ce necesita
putine explicatii, retelele pot aparea greoaie. Ele nu sunt reprezentari intr-un sistem de
coordonate, ci sunt reprezentari ale activitatilor in succesiunea lor logica.
Desi retelele au deficiente in reprezentarea activitatilor in functie de timp, ele au anumite
avantaje. Comparate cu diagramele de bare, retelele cu drum critic permit folosirea unui sistem
de notatii mult mai sugestiv, care permite reprezentarea tuturor interdependentelor dintre
diferitele operatii. In cazul diagramelor cu bare mai complexe, in care nu pot fi afisate sau
inregistrate constrangerile existente, asemenea erori pot fi comise usor.
Un alt avantaj al retelelor este ca permit cuantificarea prioritatilor, pe baza analizei
estimarilor privind durata diverselor activitati. Activitatile care nu pot fi amanate fara ca acest
lucru sa ameninte terminarea la timp a proiectului sunt identificate ca fiind critice, calelalte
activitati fiind, la randul lor, clasificate corespunzator in functie de cat de critice sunt.
Retelele nu pot fi utilizate singure la programarea resurselor. Din acest punct de vedere,
diagramele cu bare sunt superioare si mai usor de inteles, cu conditia ca numarul activitatilor sa
fie foarte mic. Cu toate acestea, retelele datorita faptului ca stabilesc prioritatile si pun in
evidenta operatiile critice reprezinta o contributie vitala la procesul de programare a resurselor.
Analiza drumului critic:
- Schema logica
In centrul oricarui sistem care reprezinta activitatile pe sageti se afla asa numnita
diagrama cu sageti, denumita si schema logica sau retea. Aceasta se deosebeste de diagrama
cu bare din mai multe puncte de vedere. Diagramele cu sageti la fel ca si alte metode de analiza
a retelelor nu sunt desenate la scara. La construirea fiecarei retele se acorda insa o deosebita
atentie reprezentarii cat mai exacte a relatiilor logice si a interdependentei tuturor activitatilor
din proiect. De aceea retelele se mai numesc si scheme logice.
- Drumul critic
Ori de cate ori se trec intr-o diagrama timpii minimi posibili si maximi admisi, cel putin
unul din lanturile de evenimente are durata maxima egala cu cea minima, ceea ce inseamna ca
are marja de timp egala cu zero. Aceste evenimente sunt critice pentru finalizarea cu success a
proiectului in timpul cel mai scurt posibil. Ruta care leaga aceste evenimente este numita
drumul critic. Desi toate activitatile pot fi importante, activitatile critice trebuie sa aiba
prioritate in alocarea resurselor sis a faca obiectul unei atentii deosebite din partea managerilor.
Optimizarea masurilor de urgenta cu ajutorul analizei drumului critic
Analiza drumului critic permite utilizarea cu rezultate optimr a resurselor limitate,
datorita faptului ca identifica activitatile critice. Exista o explicatie a analizei drumului critic
care are implicatii asupra resurselor si anume banii.
Presupunand ca durata preconizata de 30 zile a proiectului rezervorului este inacceptabila
pentru beneficiarul proiectului. Prin urmare, trebuie sa se intocmeasca un program de lucru cat
se poate mai scurt, chiar daca acesta va duce la cresterea costurilor proiectului. Managerul de
proiect are mai multe optiuni, printre care reexaminarea logicii retelei, pentru a vedea daca exista
75
posibilitatea de a simplifica unele lucruri si reverificarea estimarilor initiale. In situatia de fata,
este imposibil sa se imbunatateasca in vreun fel reteaua, de aceea managerului nu-i ramane de
facut decat sa ia masuri de urgenta in legatura cu unele activitati sau cu toate. Se pot avea in
vedere urmatoarele actiuni:
-angajarea mai multor muncitori, ceea ce duce la o scadere a eficientei, dublarea fortei de
munca nu duce intotdeauna la injumatatirea timpului de lucru;
-inchirierea unor utilaje mai puternice sau a mai multor utilaje;
-orele sulimentare effectuate in zilele de lucru sau in cale libere, ceea ce conduce la plati
suplimentare;
-lucrul in schibul de noapte , conduce la plati pentru orele suplimentare, cheltuieli pentru
supervizare si iluminarea zonei de lucru si a drumurilor de acces;
-folosirea de aditivi speciali pentru scurtarea timpului necesar tratarii betonului, ceea ce
face ca costurile sa creasca.
Aplicarea metodei drumului critic in planificarea executiei lucrarii:
Lucrarile de programare si urmarire a executiei prin metoda drumului critic cuprinde
urmatoarele etape:
-studierea si stabilirea conditiilor de lucru, termene, durate estimative, posibilitati de
preocupare a resurselor, aspecte organizatorice legate de numarul intreprinderilor ce participa la
executie;
-precizarea obiectivelor urmarite prin aplicarea metodei drumului critic, estimarea duratei
de executie , urmarirea respectarii duratei, reducerea costului total, alternative unei componente
a acesteia;
-precizarea nuvelului de detaliere a graficului;
-identificarea activitatilor;
-stabilirea interconditionarii activitatilor;
-elaborarea grafului retea pe baza listei de activitati de mai sus;
-stabilirea duratei activitatilor pe baza statistica;
-calculul termenelor si stabilirea drumului critic;
-efectuarea actualizarilor periodice.
Aplicarea metodei drumului critic pentru executarea lucrarilor de

constructie-montaj ale unui rezervor cilindric vertical in constructie sudata, cu
capacitatea de 9000 m 3 , cu capac fix
76
Tabelul 12.1
Operatia tehnologica Operatia Index Nr. zile
Codul Denumirea precedenta necesar
A Verificarea si transportul 1-2 8
ruloului pe fundatie
B Derulare rulou fund si sudare A 2-3 6
C Transportul si ridicarea ruloului manta B 3-4 3
D Ridicarea si ancorarea stalpului central C 4-5 1
E Derularea mantalei C 4-6 10
F Prinderea mantalei de fund in dispozitive C 4-7 11
G Montarea semifermelor in succesiune D-E 8-9 11
semiferma-ferma
10-
H Montarea penelor, capriorilor E-G 11 11
si contravanturi
I Indreptarea capetelor mantalei si F 7-12 8
prinderea in dispozitive
J Sudarea mantalei pe generatoare F 7-13 8
13-
K Verificarea tolerantelor si centrarea J 14 6
constructiei metalice
13-
L Sudarea mantalei pe generatoare K 15 12
15-
M Montarea si sudarea rozetei stalpului L 16 7
13-
N Sudarea constructiei metalice si J 16 12
a tablelor invelitoare
16-
O Montarea si sudarea echipamentelor M-N 17 6
16-
P Proba hidraulica si remedieri M-N 18 12
18-
R Vopsirea rezervorului P 19 12
77
Ridicarea si ancorarea Montarea semifermelor
stalpului central in succesiune
1 zi semiferma-ferma
11 zile
3
de 9000 m .
Derularea mantalei Montarea penelor,
10 zile capriorilor si
contravanturi
11 zile
Verificarea si Derulare rulou fund si Transportul si ridicarea

transportul ruloului pe sudare ruloului manta
fundatie 6 zile 3 zile
8 zile Indreptarea capetelor
mantalei si prinderea
in dispozitive
8 zile
Verificarea tolerantelor Sudarea mantalei de Montarea si sudarea

si centrarea constructiei fund rozetei stalpului
Prinderea mantalei de metalice 12 zile 7 zile
fund in dispozitive 6 zile
11 zile
78
Sudarea mantalei pe Montarea si sudarea
generatoare echipamentelor
8 zile 6 zile
Sudarea constructiei
metalice si a tablelor
invelitoare
12 zile
Proba hidraulica si Vopsirea rezervorului

remedieri 12 zile
12 zile
Fig. 12.1 Schema logica de montaj a rezervorului cilindric vertical cu capacitatea

17.Avariile rezervoarelor; analiza, prevenire, combatere
Rezervoarele ca orice siatem tehnic dupa un anumit timp de functionare iese din serviciu,
adica cedeaza, aceasta datorandu-se in mare parte anumitor cauze:
-Modificarii configuratiei initiale, provocata prin deformatii iremediabile plastice sau de
fluaj ale structurii, distorsiuni geometrice generate de pierderea stabilitatii;
-Neetanseitatii, datorate fisurilor strapunse in materialele de baza folosite cat si in cele de
adaos, insotite de scurgeri mai mult sau mai putin sesizabile in mediul inconjurator a unor
produse periculoase, nocive, inflamabile, fierbinti, letale sau explosive;
-avarierii, autoavarierii sau distrugerii brutale a sistemului insusi generate de o stare de
defecte acumulate in timp.
In calcule prioritatea se acorda modificarii considerabile a formei constructive initiale
prin materializarea unor semnificative deformatii ireversibile, pe baza carora se poate formula
cerinte sau limitari eficiente, daca elementele, structurile recipientele, conductele, rezervoarele
reale af ri omogene si perfecte din punct de vedere al executiei curente. Se cunoaste faptul ca
structurile sau constructiile mecanicesunt neomogene si prezinta dafacta de material sau de
executie, admise sau neadmise.
In astfel de conditii o utilizare rationala si eficienta a materialelor tehnice puse in opera
impune insusirea unor concepte privind capacitatea portanta a elementelor, sistemelor si
structurilor mecanice cu o anumita stare de defecte , respectiv formulareaunor criteria de
evaluare cantitativa si calitativa a alternativelor de cedare si de cuantificare a riscurilor tehnice
corespunzatoare. Restrictiile respectiv conditiile de rezistenta nu sunt si nu pot fi intr-o
acceptiune generala conditii de securitate tehnica, ele asigurand numai indeplinirea unilaterala
unei anumite conditii generale de securitate tehnica. Problemele de alegere a clasei de rezistenta
a materialului si de dimensionare a structurilor portante se rezolva, de obicei, in ipoteza
simplificatoare a comportarii elastice a materialului, corespunzator legii lui Hooke. In realitate,
ca urmare a configuratiei complexe a structurii, respectiv de prezenta concentratorilor de
tensiuni mecanice, materialul este solicitat peste limita elastica.
Deformarea elastoplastica a materialului, pe directia tensiunii principale maxime, este
insotita de contractie laterala. Daca acesta tendinta de contractie este impiedicata de materialul
inconjurator, asa cum se intampla in imediata apropiere a unei fisuri, local se dezvolta o stare de
tensiuni unitare triaxiale, care in final determina ruperea materialului, respective propagarea
fisurii la valori ale tensiunii principale maxime de pana la trei ori din valoarea normala la
intondere monoaxiala.
Daca atingerea starii de tensiuni limita are loc dupa extinderea deformarii plastice pe
intreaga sectiune transversala supusa solicitarii, atunci ruperea are loc prin curgere generala,
adica la o tensiune medie superioara limitei de curgere a materialului.
Scaderea temperaturii determina cresterea rezistentei la deformare si reducerea
deformabilitatii materialelor. Existenta unor concentratori de tensiuni sau deformarea cu viteza
mare accentueaza aceste efecte. Cantitativ influenta factorilor mentionati depinde de
particularitatile structurii metalurgice a materialului.
Solicitarea repetata sau variabila a materialul, face caacesta sa se rupa la o tensiune mult
mai mica decat cea necesara in conditii statice. Ruperile ce apar in astfel de conditii sunt ruperi
prin oboseala si sunt periculoase deoarece se produc brusc.
Pentru a se produce o rupere prin oboseala sunt necesare urmatoarele conditii de baza: o
tensiune normala maxima avand o valoare suficient de ridicata; o variatie suficient de mare a
tensiuni aplicate; un numar suficient de mare de cicluri aplicate.
79
Ponderea cu care intervine fiecare din aceste conditii in ansamblul factorilor care
determina ruperea prin oboseala depinde de o multitudine de variabile ca: starea de tensiuni,
coroziunea, temperature, structura materialului, suprasolicitarile.
Influenta diferitilor factori asupra comportarii la solicitari variabile:
a) -influenta modului de aplicare a solicitarilor:
-rezistenta la oboseala nu este influentata de frecventa solicitarilor daca acesta se situeaza
in limite uzuale, daca acesta depaseste aceste limite ea creste cu marimea frecventei;
-efectul suprasolicitarilor este de micsorare a rezistentei la oboseala si este cu atat mai
accentuate cu cat suprasoliitarea este mai mare si dureaza mai multe cicluri;
-subsolicitarile precum si pauzele din timpul functionarii au ca rezultat marirea
rezistentei la oboseala .
b) -inflenta tensiunilor mecanice interne sau reziduale, acestea diminueaza rezistenta la
oboseala, deoarece se compun cu tensiunile mecanice datorate solicitarilor exterioare si conduc
la un ciclu de solicitare defavorabil, numai tensiunile interne de compresiune la suprafata piesei
pot imbunatatii durata de serviciu, acestea se produc prin tratamente termice superficiale,
ecruisarea sau o combinatie de asemenea procese.
c) influenta dimensiunilor, rezistenta la oboseala depinde de dimensiunile piesei,
micsorandu-se odata cu cresterea acestora.
d) influenta starii suprafetei, majoritatea ruperilor prin oboseala pornesc de la starea
suprafetei, deoarece, in straturile superficiale , tensiunile sunt maxime la solicitarile de
incovoiere, torsiune sau la solicitari complexe; acesta manifestandu-se mai ales in cazul
otelurilor de inalta rezistenta deoarece imperfectiunile joaca rol de concentratori de tensiune.
Prezenta mediilor tehnologice in stare lichida, gazoasa sau fluida in utilajele de transport
si depozitare face ca rezistenta acestora sa fie diminuata prin coroziune, eroziune, hidrogenare.
Coroziunea reprezinta procesul de distrugere a materialelor metalice prin actiuni chimice
sau electrochimice ale mediului tehnologic sau ale mediului inconjurator asupra matrialelor.
Pentru prevenirea si combaterea coroziunii o importanta deosebita il reprezinta modul in care a
fost elaborate materialul, tratamentele termice, mecanice, fizico-chimice, termochimice sau
starea suprafetei pana in momentul utilizarii lor.
Prezenta sau absenta unei pelicule protectoare de oxizi de pe suprafata materialelor
metalice poate fi hotaratoare pentru comportarea lor la coroziune, astfel:
-aluminiul nu se corodeaza atunci cand este in cuplu cu zincul tocmai datorita peliculei
de oxizi;
-o suprafata metalica polizata mecanic este mai rezistenta la coroziune decat aceeasi
suprafata polizata catodic, datorita structurii sale, careia ii corespunde si o pelicula de oxid
protector pasivant.
Mediul de lucru influenteaza modul comportarii materialelor metalice in conditii de
coroziune, un rol deosebit de important, in acest sens, revenind compozitiei si concentratiilor
componentilor mediului respective.
Cei mai activi agenti fata de otelurile carbon sau slab aliate sunt compusii de clor,
hidrogen sulfurat si bioxidul de carbon, care dizolvate in apa formeaza acizi. Actiunea agresiva
asupra metalului creste cu cantitatea, respective cu concentratia acestor agenti in apa prezenta in
produsele petroliere, precum si cu temperatura.
Echipamentele cele mai expuse coroziunii sunt preincalzitoarele de titei,
condensatoarele, tamburii, conductele si rezervoarele de depozitare in care, prin atingerea
temperaturii de roua a apei, se poate forma condens. In rezervoarele de depozitare, coroziunea in
spatiul de gaze-vapori este intretinuta si de cantitatile de apa si de oxigen dizolvat introduse in
cursul ciclurilor de pompare sau prin variatiile de temperatura.
80
Coroziunea atmosferica afecteaza intreaga suprafata exterioara a conponentelor si
echipamentelorutilajului tehnologic situat deasupra solului. Procesul coroziv poate fi de natura
chimica sau electrochimica fiind intretinut de apa si oxgen, respective fiind intensificat in
atmosfere umede. Viteza de coroziune este mare cand suprafata metalului este expusa succesiv
aerului uscat si umed sau cand suprafata peretelui metallic este acoperita cu o pelicula de apa
intens oxigenata, sau in cazul atmosferelor industriale cand in aerul atmosferic se gasesc
compusi cu sulf sau clor, care in contact cu umiditatea genereaza produsi puternic corozivi.
Coroziunea in sol este specifica utilajelor si componentelor acestora care sunt ingropate
sau semiingropate in sol. Procesul coroziv poate fi de natura chimica, electrochimica sau
microbiologica.
1
2000 5
5 2
7 10
600
3 4
9 700
9 2500
8 8
Fig. 13.1 schema de protectie catodica a unui rezervor metallic cilindric vertical
1-mantaua rezervorului; 2-fundul rezervorului; 3-stratul electroizolant din bitum plastifiat; 4-
fundatia rezervorului; 5,6-barele de conexiune, benzi din otel zincate;
7-legatura dintre barele de conexiune, platbanda din otel zincat; 8-anozii activi de zinc,
amplasati in opozitie; 9-imbinari prin sudare; 10-linia solului.
Structurile de rezistenta, care apartin constructiilor metalice, sunt supuse simultan atat
procesului de coroziune datorat agresivitatii agentilor chimici din atmosfera, cat si tensiunilor
mecanice datorate executiei si solicitarii prin destinatie, acest process combinat este denumit
coroziune fisuranta sub sarcina (CORFIS).
Coroziune fisuranta este favorizata de solicitarile mecanice sau termomecanice, ciclic
variabile, de intensificarea starilor de tensiuni mecanice, respectiv de initierea curgerii plastice a
materialului, de existenta concentratorilor de tensiuni mecanice, discontinuitati geometrice si de
structura, si de existenta defectelor de material in special a celor de tip fisura.
In cazul utilajului petrolier CORFIS apare pentru anumite cupluri de metal-
mediu, astfel:
-pentru oteluri carbon si oteluri slab aliate cu Mn, Si, Mo, Cr sau Ni, ce au un continut
scazut in carbon; in medii ce contin hidrogen sulfurat, acid clorhidric, amoniac lichid, gaze
agresive, degajari de gaze ce sunt agresive la umiditate ridicata; GPL, petrol brut, apa de mare.
-pentru oteluri inoxidabile austenitice; in medii de cloruri sau solutii clorurate; medii ce
contin acid clorhidric, medii alcaline.
Eroziunea reprezinta procesul de distrugere fizica a materialelor de catre mediile
tehnologice care au in suspensie particule solide in timpul vehicularii prin utilajele de transport
81
si depozitare. Eroziunea se asociaza de cele mai multe ori cu fenomenul de coroziune, astfel
incat viteza de diminuare a grosimilor de rezistenta creste prin actiunea eroziva care
indeparteaza stratul de oxizi depusi prin coroziune favorizand cresterea vitezei de coroziune.
Atacul hidrogenului, blisteringul este un proces de deteriorare mecanica a materialului
care consta in stratificarea interioara, exfolierea sau fisurarea si apoi fracturarea materialului
metalic, ca rezultat al patrunderii in metal a hidrogenului atomic in urma coroziunii
electrochimice.
Principalele metode de prevenire si combatere a blisteringului, respective a atacului prin
hidrogenare tehnologica la temperaturi coborate sunt:
1-purificarea tehnologica corespunzatoare a produselor petroliere si a altor medii de
lucru, prin indepartarea hidrogenului sulfurat, a apei si a altor combinatii chimice;
2-folosirea de materiale metalice corespunzator de rezistente la blistering, astfel se
recomanda folosirea urmatoarelor tipuri de oteluri: OLC , OLCX , R , toate bine dezoxidate si cu
cat mai putine defecte interne;
3-protejarea materialelor metalice prin acoperirea suprafetelor de lucru cu vopsele si
lacuri speciale;
4-protejarea peretilor metalici prin acoperirea suprafetelor de lucru cu straturi nemetalice
de captusire si izolare, de diferite tipuri sau cu straturi de acoperire metalice;
5-folosirea de inhibitori ;
6-adoptarea de solutii constructive speciale, care sa permita evacuarea din sistem a
hidrogenului atomic format;
7-adoptarea unor solutii tehnologice si constructive mai mult sau mai putin combinate, de
protectie antihidrogenare tehnologica;
8-evitarea solutiilor constrctive cu buzunare, praguri, sicane, deversoare, afar scurgere si
a fundurilor fara dispozitive de drenare, care in timpul procesului tehnologic pot facilita aparitia
blisteringului in urma acumularii unor depuneri cu caracter electrolitic .
4 9 8
1 7
7
6 M
5
OH
SO4
3
2
Fig. 13.2 Modul distructiv de actiune a hidrogenului atomic
1-material metallic; 2-mediul tehnologic agresiv, electrolit; 3-produsi de coroziune;

4-discontinuitate sau defect de material; 5-protonii de hidrogen rezultati in urma reactiei anodice
de oxidare; 6-electronii liberi rezultati in urma reactiei anodice de oxidare; 7-atomii de hidrogen
82
rezultati in urma reactiei catodice; 8-transformarea defectului de material in microcolector de
hidrogen molecular; 9-molecule de hidrogen, rezultate la suprafata exterioara a peretelui metalic.
Principalele solutii constructive si tehnologice de combatere a blisteringului sunt

prezentate in fig. 13.3, si 13.4:
H2 SIT
1 3
SE
H2
Fig. 13.3 metoda de combatere a blisteringului prin folosirea unui lainer care va fi
hidrogenat in locul peretelui metallic al utilajului
1-perete metalic ce trbuie protejat antiblistering; 2-camasa din tabla subtire sensibila la
hidrogen atomic; 3-mediul tehnologic; 4-spatiul liber, eventual vacuumat; 5-evacuarea , continua
sau periodica a hidrogenului gazos.
gauri strapunse tubulatura interioara

(otel feritic)
N 2
otel feritic perete multistrat rulat

a) b) c)
Fig. 13. 4 Metode de combatere a blisteringului

a)-circulatia la perete a unui gaz inert;
b)-captusirea cu tubulatura interioara din otel feritic si practicarea de gauri strapunse in
peretele de baza protejat;
c)-perete de baza multistrat, rulat din banda neteda sau profilata pe suport tubular interior
din otel feritic.
83
Cuprins
Capitolul 1.Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice de

depozitare a produselor volatile......................................................................................3
Capitolul 2.Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor,determinarea caracteristicilor
mecanice,elastice si fizice ale acestora,calculul rezistentelor admisibile si stabilirea
coeficientului de rezistenta al imbinarii...............................................................11
Capitolul 3.Stabilirea dimensiunilor optime (D si H) pe criteriul consumului minim de
metal....................................................................................................................................17
Capitolul 4.Calculul presiunilor hidrostatice.Predimensionarea mantalei tinand seama
de actiunea presiunii hidrostatice.............................................................................18
Capitolul 5.Calculul constructiei metalice de sustinere a capacului.......................................22
Capitolul 6.Calculul la stabilitate al mantalei cilindrice a rezervorului proiectat..................32
Capitolul 7.Detrminarea debitului de respiratie al rezervorului..............................................36
Capitolul 8.Dimensionarea din punct de vedere tehnologic al supapei (supapelor) mecanice de
respiratie.........................................................................................................................37
Capitolul 9.Dimensionarea din punct de vedere tehnologic al supapei (supapelor) de
securitate.............................................................................................................................40
Capitolul 10.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului
(opritoarele) de flacari.........................................................................................................48
Capitolul 11.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale
instalatiei de incarcare-descarcare si ale robinetului de sifonare.........................................51
Capitolul 12.Mijloace de combatere a pierderilor de produse petroliere din rezervoare.........54
Capitolul 13.Monitorizarea si reducerea emisiilor de vapori prin utilizarea instalatiilor de
recuperare de vapori(VRU) in parcurile de rezervoare........................................................59
Capitolul 14.Analiza din punct de vedere tehnic si economic a tehnologiei de montare cu
alegerea variantei optime......................................................................................................62
Capitolul 15.Drumul critic privind tehnologia de montaj........................................................66
Capitolul 16.Principii economice de realizare a montajului. Tipuri si metode de planificare a
lucrarilor de montaj, principiile realizarii graficelor cu aplicarea concreta la tehnologia
realizarii rezervorului proiectat............................................................................................73
Capitolul 17.Avariile rezervoarelor; analiza, prevenire, combatere........................................79
Bibliografie...............................................................................................................................85
84
Bibliografie
1. PAVEL, ALEXANDRU, s.a., Inginerie Mecanica in petrochimie, vol. 1 si 2, Editura

Universitatii din Ploiesti 2001.
2. PAVEL, ALEXANDRU, Elemente de Inginerie Mecanica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1981.
3. VOICU, ION Utilajul industriei Chimice si Petrochimice, vol.1 si 2, I.P.G., Ploiesti
1986.
4. IORDACHE, GHEORGHE, s.a., Utilaje pentru Industria Chimica si Petrochimica,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982.
5. JINESCU, VALERIU Calculul si constructia utilajului chimic, petrochimic si de
rafinarie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983.
6. *** Prescriptii tehnice (P.T.), pentru proiectarea, instalarea, exploatarea, repararea si
verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune I.S.C.I.R., Bucuresti, 2003.
7. ***Prescriptii tehnice (P,T.), C4/1 si P.T. C4/2, 2003.
8. Memorator tehnic pentru montaj, vol.1, T.M.U.C.B., Bucuresti 1977
85

Proiect Depozitarea Fluidelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Depozitarea Fluidelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de

Fig. 1.1 Rezervor cilindric vertical

Fig.1.2 Fundatie pe inel de beton armat

Tipul mantalei rezervorului este conditionata de tehnologia de montaj adoptata,

Capacul fix este specific rezervoarelor de depozitare atmosferice de constructie

Fig. 1.5 Capac fix pentru rezervor cilindric vertical

Fig.5 Tipuri de semiferme:

Fig. 1.6 rezervor cu capac plutitor (flotant)

Fig. 1.7 Tipuri de sisteme de etansare ale capacelor rezervoarelor

Fig. 1.8 Rezervor sferic , cu rezemare pe inel continuu si sprijinire in

c) Rezervoarele sferoidale se mai numesc si rezervoare in forma de picatura,

Echipamentul rezervoarelor cilindice cilindrice verticale

2.1. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor:

a) S235J2G3 SR-EN 10250-2 , utilizat pentru realizarea :

Caracteristici mecanice,fizice si elastice

b) P275NL1 SR-EN 10028-3,utilizat pentru stuturile racordurilor.

Caracteristici mecanice,fizice si elastice

c)P245GH, utilizat pentru flanse.

Caracteristici mecanice,fizice si elastice

2.2.Definirea caracteristicilor mecanice, fizice, elastice:

Alungirea la rupere, A, reprezinta alungirea determinata la epruvetele incercate pana la rupere

Conform prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R. , rezistenta admisibila a materialului la

2.4.Stabilirea coeficientului de rezistenta al imbinarii sudate:

Raportul dintre rezistenta admisibila a materialului de adaos al cusaturii sudate si rezistenta

k1 -coeficient de corectie depinzand de sudabilitatea materialelor de baza folosite

Capacitatea totala de depozitare, capacitatile diferitelor parcuri, numarul de

Se calculeaza presiunea hidrostatica in diferite puncte alte mantalei:

Fig. 4.1 Schema de calcul a mantalei rezervorului ce tine cont de

Calculul de dimensionare al mantalei rezervorului cilindric vertical este independent de

Majorarea grosimii de perete:

Alegerea grosimii standard de perete:

Alegerea dimensiunilor de tabla:

Se alege din STAS lungimea si latimea tablei folosita la virola respectiva.

Stabilirea numarului de table pentru virola calculata:

Ltabla-lungimea tablei alese

Apoi se face verificarea cu relatia:

In functie de grosimea calculate,se alege table cu dimensiunile:

Lcerc=100530.9=n*Ltablan=16.75=16 bucati table

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1, astfel:

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 2, astfel:

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 3, astfel:

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 4, astfel:

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 5, astfel:

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 6, astfel:

Din virola cu numarul 8 se va decupa o bucata de 800 [mm] din latime.

H=11200mm l4=1500mm S4=10mm

Fig. 4.2 Sectiune prin mantaua cilindrica a rezervorului proiectat

Fig. 5.1 Schema de calcul a semifermelor

1. Determinarea numarului necesar de semiferme

4. Determinarea inaltimii h1 a semifermei

A. Determinarea solicitarii pe capac pe timp de iarna

Tinand cont conditiile atmosferice specifice pe timp de iarna, solicitarea elementara pe

Tinand cont conditiile atmosferice specifice pe timp de vara, solicitarea elementara pe

q3v 5 0.06 D q1v q 2v 5 0.06 32 392.5 2000 98.91 N / m 2 d)-

Modul de calcul este urmatorul :

a)-Calculul suprafetelor aferente fiecarui nod al semifermei:

5' 4' 3' 2' 1'

Fig. 5.3 Schema de calcul a fortelor din nodurile semifermei

b)-Calculul fortelor din nodurile fermelor:

c)- Considerand grinda cu zabrele simplu rezemata la capete, fig.15, se determina

Fig. 5.4 Schema de calcul a reactiunilor din reazeme

-pentru primul grup de panouri, fig. 5.6: