Universitatea Petrol și Gaze Ploiesti

Facultatea De Inginerie Mecanică și Electrică

Tehnologia construcției și mentenanța

utilajelor pentru transport și depozitare
 Capitolul 1
Analiza si completarea datelor inițiale de bază privind proiectarea
tehnologică a aparatului și subansamblului precizate in tema
proiectului

1.1. Analiza desenului si a condițiilor tehnice.

Construcţia recipientelor sub presiune

Recipientele sub presiune sunt realizate în general din laminate din oţel carbon sau oţel aliat.

Un recipient sub presiune, în cazul cel mai general, (fig.1) este construit din:
• recipientul propriu-zis compus din: mantaua, fundurile (capacele), racordul de încărcare,
racordul de tras (golire), gură de vizitare, racordul pentru manometru, racordul pentru supapa de
siguranţă, racordul pentru indicatorul de nivel, sistemul de susţinere (suporturile) etc.;

• echipamentul obligatoriu constituit din: supapa de siguranţă, manometrul (eventual şi

termometru), indicatorul de nivel, placa de timbru;

• echipamentul interior impus de scopurile tehnologice şi care este întâlnit la recipientele

(aparatele) cu destinaţie specială (de ex: talerele în cazul coloanelor de fracţionare) şi care nu
comportă calcule mecanice deosebite;

• construcţii de deservire (în general metalice) pentru crearea condiţiilor optime de exploatare şi
întreţinere a recipientului compuse din podeţe, scări, dispozitive de ridicare etc.

Mantaua cilindrică a recipientelor este realizată, în general, din virole sudate cap la cap.
Virolele sunt realizate prin vălţuire, dintr-un număr minim de table, lăţimile tablelor trebuind să
corespundă lăţimilor standardizate de tablă (cu excepţia virolei de închidere).
Fundurile recipientelor sunt executate, în general, prin ambutisare (presare) la cald, ele putând
avea diverse forme geometrice, confecţionate dintr-o singură bucată de tablă (atunci când
diametrul desfăşurat al acestuia se încadrează în lăţimea de tablă standardizată), sau din două
sau mai multe bucăţi.
 Recipient sub presiune orizontal (fig.1)
1 – mantaua; 2 – fundurile; 3 – racordul de încărcare; 4 – racordul de tras (golire); 5 – gura de
vizitare; 6 – racordul pentru manometru (termometru); 7 – racordul pentru supapa de siguranţă; 8
– racordurile pentru indicatorul de nivel; 9 – sistemul de susţinere (suporturile); 10 – supapa de
siguranţă; 11 – manometrul; 12 – indicatorul de nivel; 13 – placa de timbru.
La diametre mari de funduri se recurge la confecţionarea acestora din segmenţi şi o calotă sferică
(rozetă centrală), fig. 2.

Fig. 2 Fund semisferic executat din mai multe bucăţi

Având în vedere profilul geometric al suprafeţei mediane, fundurile şi capacele aparatelor de tip
recipient sunt de următoarele tipuri:
• semisferice, fig. 2;
• elipsoidale (sau eliptice), fig.3;
• sferice cu racordare toroidală (torosferic), fig. 4;
• sferice fără racordare, fig. 5;
• plane, fig. 6 şi 7;
• conice, fig. 8.

Fig. 3. Fundul elipsoidal (eliptic)

Fig. 4 Fundul sferic cu racordare toroidală (torosferic)

Fig.5 Fundurile sferice fără racordare:

a, b – sudat; c,d – prevăzut cu flanşe; 1 – corpul recipientului; 2 – fundul sferic fără racordare; 3
– inel de rigidizare; 4 – flanşă.
 Fig.6 Fundurile plane sudate fără racordare:
a – pentru diametre de 150…550 mm; b – pentru diametre de 600…3000 mm

Fig.7 Fundurile plane cu racordare:

a – cu porţiunea cilindrică de grosime egală cu grosimea corpului; b – cu trecerea continuă de la
grosimea corpului la grosimea fundului.

Fig.8 Fundurile conice:

a, b, c – neracordate; d – racordate simple; e – racordate combinat; f – tronconice; g – bitorice
 Fundurile semisferice: forma semisferică asigură o stare de tensiuni minimă, în condiţiile
presiunii interioare, prin calcul rezultând grosimi de rezistenţă mai mici decât pentru învelişul
cilindric, necesitând spaţii de montare mai mari decât alte forme constructiv geometrice.
Fundurile elipsoidale (eliptice) sunt recomandate a fi utilizate la presiuni mari şi diametre Di <
4000 mm (Di – diametrul interior al recipientului). Aceste funduri sunt caracterizate prin
coeficientul de elipticitate, ke = Di/2H. De valorile acestui coeficient depinde intensitatea
tensiunilor dezvoltate, ca şi modul de repartizare al lor.
Fundurile sferice cu racordare toroidală (torosferice), cunoscute şi sub denumirea “în mâner
de cos”, sunt realizate dintr-o calotă sferică de rază R, racordată la o porţiune cilindrică de capăt
prin intermediul unei zone toroidale de rază r (fig.4).
Fundurile sferice fără racordare sunt construite în două variante, şi anume: fie pentru
închiderea unui recipient cilindric la care se sudează (fig.5 a şi b), fie cu rol de capac demontabil,
caz în care este prevăzut cu flanşe de legătură (fig.5 c şi d). Deoarece trecerea de la corpul
aparatului la fundul sferic neracordat este un puternic concentrator de tensiuni de încovoiere,
zona de îmbinare a fundului cu corpul se întăreşte prin intermediul unor inele de consolidare –
rigidizare (fig. 5 b). La recipientele care lucrează la presiuni sub 0,7 bar şi temperaturi mai mici
de 1000C, aceste tipuri de funduri şi capace sunt preferate celor plane.
Fundurile (capacele) plane sunt preferate pentru recipientele care funcţionează la presiuni şi
diametre mici, deoarece sunt ieftine şi uşor de realizat. Pentru diametre de 150…550 mm sunt
utilizate fundurile plane fără racordare (fig.6 a), iar pentru diametre de 600…3000 mm sunt
recomandate fundurile plane fără racordare (fig.6 b).
Fundurile plane pot fi realizate şi cu racordare de tipul nedemontabil (fig.7), ele asigurând
condiţii mai bune de lucru pentru cordonul de sudură, faţă de cele neracordate sudate.
Fundurile conice sunt utilizate la recipientele verticale pentru ca scurgerea să se facă în condiţii
liniştite, fără agitare, ceea ce constituie o necesitate, de exemplu, în cazul decantării, când dintr-
un aparat trebuie să se elimine materiale pulverulente sau lichide cu un mare conţinut de
substanţe solide.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc:
• funduri conice neracordate (fără bercluire), utilizate la presiuni mici, în general sub 0,1 MPa
(fig.8 a, b, c);
• funduri conice racordate (bercluite sau cu zonă toroidală), care pot fi:
- simple (fig.8 d);
- combinate (fig.8 e).
• funduri cu zone tronconice (fig.8 f) sau bitorice (fig.8 g), utilizate în cazul aparatelor de tip
coloană cu zone de diametre diferite (de exemplu coloanele de distilare în vid), în tronsoanele de
reducere a diametrului.
Fundurile conice de diametre mici se construiesc dintr-o singură bucată, prin vălţuire conică
(fundurile conice neracordate şi zona conică a celor racordate) şi sudură pe generatoare.
Fundurile conice de diametre mari se construiesc din segmenţi (mai ales zona toroidală).
 Pentru rezervorul din fugura de mai jos se va elabora tehnologia de fabricație a capacului
rezervorului si a stuțului S4

1.2. Întocmirea desenelor de execuție pentru elementele precizate în tema de proiect

 Capitolul 2
Proiectarea tehnologiei de fabricație pentru primul element precizat
in temă (realizat prin operații de prelucrareprin așchiere)
2.1.Alegerea semifabricatului
Proiectarea tehnologiei de fabricatie pentru elemental record S4
A.Stuț
Pentru realizarea stuțului se alefe un semifabricat tip teavă cu Ø 330 mm , grosimea de perete
s = 2.6 mm și lungimea l = 4000 mm.Materialul tevi este de tipul P265GH ,avand urmatoarele
caracteristici.
- Caracteristici mecanice P265GH – EN10216-2 :2014
Material Grosime Rm(MPa) Reh(Mpa) A (%) KV(0°C) KV(40°C)
P265GH 2,6 mm 410-530 265 21 27 47

- Caracteristici chimice P265GH – EN10216-2 :2014

Caracteristicile dimensionale sunt prezentate in urmatoarea figura.

B.Flanșă

Pentru flanșa cu gât se alege:

Dn 25
Pn 100
Pentru alegerea semifabricatului se utilizează STAS 2171 -84 respectand urmatoarele condițiiȘ
- Dacă dimensiunea maximă a flanșei este mai mica de 350 mm se alege ca semifabricat
piesa refulată in șaibă cu menisc,
- Dacă dimensiunea maximă a flanșei este mai mare de 350 mm se alege semifabricat tip
inel largit pe dorn,
Pentru flanșa cu Dn 25 și Pn 100 se alege flanșa refulată in șaibă cu menisc

In figura urmatoare se prezintă semifabricatul ales si calculul adaosurilor de prelucrare.

2.2. Întocmirea filmului tehnologic.

2.3 Proiectarea fiecarei operații din filmul tehnologic,

Acesti parametri de așchiere au fost calculați in programul Walter GPS si au

rezultat după cum urmează:
Realizarea flanșei:
1.Strunjire frontal de degroșare de la 66 mm la 62 mm,

2.Strunjire cilindrică exterioară de degroșare de la Ø41,7 mm la Ø33,7 mm cu respectarea

înălțimi de 8 mm,
3.Strunjire conică exterioară de degroșare cu respectarea cotelor de Ø53 mm și Ø33,7 mm,

4.Executare raza de racordare R4,

5.Executare șamfren înclinat cu 30°,
6.Strunjire cilindrică interioară de degroșare la Ø 31,3 mm,
7.Strunjire frontal de degroșare de la h= 30 mm la 28 mm,

8.Strunjire frontal de finisare pe suprafața de etanșare,

9.Strunjire cilindrică exterioară de degroșare de la Ø150 mm la Ø140 mm,

10. Executare șamfren de 2 mm la 45°,

11.Strunjire frontal de degroșare de la h=24 mm la h=22 mm respectand diametrul Ø71 mm,

12.Trasarea centrelor a 4 găuri echidistante cu Ø18 mm pe un centru cu raza Ø100 mm,

13.Burghierea a 4 găuri echidistante.,

Realizarea stuțului:
14.Strunjire de degroșare frontal de 3mm,
15.Realizare șanfren 2 mm la 45°,
16.debitarea la lungimea l =360 mm,

17.Prinderea în puncta de sudura a flanșei de ștuț.

18.Sudarea cap la cap a flanșei de ștuț .
2.4.Întocmirea documentației tehnologice finale.
 Capitolul 3
Proiectarea tehnologiei de fabricație pentru cel de-al doilea element
precizat in temă ( realizat prin operații de deformare plastic și
sudare)
3.1. Alegerea semifabricatului
Pentru realizarea capacului 1 se alege un semifabricat tip foaie de tablă cu dimensiunile de
900x900 mm ,si grosimea s = 3,5 mm.Materialul foii de tablă este otel tip P265GH conform
standard EN 10028-2: 2009 cu urmatoarele caracteristici chimice si mecanice:
- Caracteristici mecanice P265GH – EN10216-2 :2014
Material Grosime Rm(MPa) Reh(Mpa) A (%) KV(0°C) KV(40°C)
P265GH 2,6 mm 410-530 265 21 27 47

- Caracteristici chimice P265GH – EN10216-2 :2014

Caracteristicile geometrice sunt prezentatre in figura de mai jos:

Fig 3.1 Desen executie capac

3.2.Întocmirea filmului tehnologic

3.4. Stabilirea adaosurilor de prelucrare si trasarea semifabricatului.

Dimensiunile de baza ale capacului:

- S =35 mm
- Di = 812 mm
- H = 291 mm
- Hc =53 mm
- Ath = 30 mm (20…40 mm)
- Anp = 10 mm
- c=5

Se întocmește schița de trasare a capacului ca in figura 3.2

Fig 3.2 Schiță pentru trasarea fundului

4 4
Dfp =
3√ √
( Di+ S)(2 H +hc) + D2i =
3
( 812+ 35 ) (2 ×291+53 )+ 8122 =1173,23 mm
D tr =D fp +2 × A np+ 2× A th +2 × c = 1173,23+ 2×10+ 2× 30+2× 5 =1263,23 mm
 Capitolul 4

Proiectarea tehnologiei de montaj pentru subansamblul precizat în

tema proiectului
4.1. Întocmirea filmului tehnologic de montaj,
 Capitolul 5

Norme de protecție și securitatea muncii la realizarea elementelor

componente și la montajul subansamblului

1.1. Conditii generale.

Art. 1. Se interzice punerea in functiune a instalatiilor, inainte de:

- curatarea terenului inconjurator de materiale si resturi ramase de la constructii, montaje sau
reparatii;
- remontarea tuturor dispozitivelor de protectie PSI;
- astuparea si nivelarea tuturor gropilor, santurilor etc;
- probele mecanice si tehnologice;
- receptia instalatiei.
Art. 2. in cazul deversarilor si imbibarilor accidentale cu produse petroliere, se vor lua masuri de
denocivizare a portiunilor de teren afectate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
Art. 3. Deseurile petroliere sau de alta natura vor fj depozitate pe categorii de material, in Jocuri
special amenajate.
Art. 4. Accesul personalului in camine se va face numai dupa determinarea valorii
concentratiilor de gaze, aerisirea corespunzatoare si luarea tuturor masurilor de securitate a
muncii.
Art. 5. Se interzice alimentarea si repararea autovehiculelor in incinta depozitelor; autovehiculul
defect va fi scos imediat din incinta prin remorcare sau impingere, fiind interzisa pornirea
motorului.
Art. 6. Circuitul autovehiculelor intrate in depozit pentru aprovizionare sau desfacere se va
organiza in sens unic, respectandu-se indicatoarele de circulatie plantate in acest scop.
Art. 7. Se interzice accesul persoanelor fara atributii de serviciu in casa de pompe, magazia de
manipulare, statia de compresoare, centrala electrica sau statia de transformatoare, camera
tablourilor electrice, centrala termica si parcul de rezervoare.
1.2. Rezervoare și conducte:
Art. 8.La intrarile in parcurile de rezervoare vor fi plasate tablite indicatoare pentru interzicerea
fumatului, interzicerea accesului persoanelor straine, interzicerea utilizarii sculelor din materiale
care pot provoca scantei. Este obligatoriu sa se foloseassca numai lampi antiexplozive etc.
Pe drumurile de acces la parcurile de rezervoare vor fi plasate tablite indicatoare cu mentiunea
"trecerea oprita".
Art. 9. Capacele rezervoarelor, ale domurilor si ale gurilor de masurare vor fi curatate de
produsele petroliere revarsate; in timpul iernii, acestea vor fi curatate de zapada si gheata,
folosindu-se in acest scop numai lopeti de lemn.
Art. 10. Rezervoarele de produse cu punct de inflamabilitate sub 45oC vor fi vopsite cu vopsea
an ti solara.
Art. 11. La urcarea pe scarile tip "pisica" de la rezervoare, lucratorii vor avea ambele maini
libere; toate instrumentele si sculele vor fi purtate intr-o geanta care va fi agatata la centura.
Art. 12. Pe perioada operatiunilor legate de luarea probelor, masuratori la rezervoare etc,
operatorii vor sta cu spatele spre vant pentru a evita inhalarea vaporilor nocivi.
Art. 13. Este interzisa deschiderea, la flanse sau armaturi, a conductelor la care aparatele de
control indica existenta presiunii. Daca pe conducta nu sunt montate aparate pentru controlul
presiunii, iar aceasta este racordata la utilaje sau conducte care se gasesc sub presiune, se va
considera ca si conducta respectiva se gaseste sub presiune si se va proceda in consecinta.
Art. 14. Conductele de distanta pentru produse petroliere, apa, aer, abur vor fi etichetate /
inscriptionate confom standardelor si reglementarilor in vigoare.
Art. 15. Dispozitivele de inchidere (ventilele) montate pe conducte nu trebuie sa prezinte
scurgeri si vor fi amplasate astfel incat sa fie usor accesibile pentru manevrarea de la sol. in cazul
in care ventilele sunt montate la inaltime, se vor prevedea platforme sau podete cu balustrada de
protectie.
Art. 16. Conductele, ventilele (armaturile) vor fi controlate, verificate, reparate, inlocuite in
cazurile prevazute in normativele tehnice de exploatare.
Art. 17. Este interzisa refolosirea ventilelor (armaturilor), in cazul in care nu au corespuns la
probele impuse in normativele tehnice de exploatare, executate in urma controalelor,
verificarilor, reparatiilor.
Art. 18. (l)in cazul spargerii unor conducte, ruperii de filet, ruperii de suruburi, spargerii de
armaturi, ruperii de suruburi la presgarnituri si in general, in cazul de scurgeri apreciabile de
produse din conducte se va opera dupa cum urmeaza:
a) în instalatiile tehnologice, la conductele tehnologice cu flux continuu, care nu permite sa fie
intrerupt prin inchiderea ventilelor, se va proceda la oprirea instalatiei;
b) în cazul conductelor de distanta, se va interzice imediat orice circulatie si se va elimina orice
sursa de foc din zona; portiunea de conducta afectata va fi izolata prin ventile de sectionare, se va
intrerupe pomparea si se va limita inundarea terenului.
Oprirea pompei se va putea face si fara anuntarea spargerii conductei, pompagiul sesizand si
oprind pomparea in momentul in care presiunea la pompare a scazut nemotivat.
1.3. Curatarea si repararea recipientelor pentru depozitarea si transportul produselor
petroliere lichide
Art. 19. Rezervoarele de depozitare a produselor petroliere lichide vor fi curatate periodic.
Art. 20. La curatarea si repararea rezervoarelor de produse petroliere lichide se vor elabora
instructiuni de lucru si de securitate a muncii, tinandu-se cont de sortimentele de produse
continute de rezervoare.
Art. 21. La pregatirea rezervoarelor pentru curatare se vor lua urmatoarele masuri:
- se va numi, prin dispozitie scrisa, responsabilul cu organizarea, coordonarea si controlarea
executarii lucrarilor de pregatire a rezervorului in vederea curatarii, responsabil care va intocmi
un program de lucru in care sa fie cuprinse masurile de securitate a muncii si de P.S.I.;
- se vor afisa indicatoare de securitate privind pericolul de gazare si explozie;
- se vor lua probe de gaze din atmosfera continuta in rezervor (de la partea superioara, din zona
de mijloc si de la baza rezervorului) sau se fac masuratori de gaze cu aparate portabile;
- nu se va permite intrarea in rezervor pana cand buletinele de analiza de la laborator, respectiv
masuratorile efectuate vor indica ca valoarea concentratiei de gaze este sub limita maxim
admisibila.
Art. 22. Operatiile de curatare a rezervoarelor vor fi executate numai de echipe special instruite
in acest scop si cu respectarea urmatoarelor masuri:
- modul de efectuare a lucrarilor va fi supravegheat de catre o persoana cu atributii in acest sens;
- in cazul in care lucrarile dureaza mai multe zile, analiza continutului de gaze in atmosfera
rezervorului, precum si in atmosfera din jurul rezervorului se va repeta zilnic, conditionand
intrarea in rezervor.
Art. 23. Reziduurile de orice fel scoase din rezervoare vor fi depozitate / neutralizate conform
reglementarilor in vigoare.
Art. 24. La pregatirea rezervoarelor pentru operatii executate cu foc deschis in interiorul sau
exteriorul acestora, se vor respecta urmatoarele reguli:
a) Se va controla daca mantaua, fundul si capacul sunt curatate complet de produse inflamabile
sau toxice si, daca este necesar, se completeaza curatarea pana la uscare;
b) Se va controla sa nu fie pe fundul rezervorului produse sau materiale combustibile;
c) Se verifica daca: nu sunt produse inflamabile in zona, s-au acoperit canalele, s-au blindat
conductele invecinate, au fost umplute cu apa rezervoarele din jur etc.
d) Se va verifica blindarea tuturor legaturilor la rezervor in afara conductei de spuma si se va
controla legarea la pamant a rezervorului.
e) Se va asigura existenta, in apropierea rezervorului, a mijloacelor de interventie impotriva
incendiilor.
Art. 25. Eliberarea permisului de lucru cu foc, dupa care pot incepe lucrarile cu foc deschis, se
face dupa analiza gazelor din interiorul rezervorului si intocmirea buletinului de analiza sau
masuratori ce atesta inexistenta concentratiilor periculoase de gaze.
Art. 26. La lucrul cu foc deschis in interiorul rezervoarelor, se va asigura ventilarea spatiului de
lucru in vederea mentinerii continutului de oxigen in aer de minim 19% volume. În cazul
aparitiei de gaze combustibile in zona, care ar putea crea o atmosfera periculoasa, se va opri
lucrul si se vor repeta analizele de mediu, operatiile cu foc putand reincepe numai dupa
confirmarea existentei unei atmosfere nepericuloase.
Art. 27. În cazul lucrarilor cu foc deschis care dureaza mai multe zile, prevederile mentionate la
art.24, art.25 si art.26 vor fi respectate zilnic.

Capitolul 6
Concluzii finale

Proiectul prezintă principalele metode si mijloace de proiectare ,realizare si verificare a

fundurilor,virolelor si racordurilor la efectuarea lucrărilor de construire sau verificare a
rezervoarelor sub presiune.
În primul capitol sa analizat desenul de executie al rezervorului și s-au completat datele inițiale
privind proiectarea subansamblelor.În capitolul 2 s-a proiectat tehnologia de fabricatie pentru
reperul 1 din proiect , racordul S4 din desenul de executie .În capitolul 3 s-a proiectat tehnologia
de fabricatie pentru reperul 2 din proiect si anume capacul 1 al rezervorului.În capitolul 4 s-a
proiectat tehnologia de montaj pentru subansamblele precizate in proiect și urman în capitolul 6
sa fie prezentate norme de SSM pentru rezervoarele sub presiune.