INTRODUCERE

Armturile sunt dispozitive complexe, ce se monteaz pe conducte i aparate cu rolul de a opri i de a controla circulaia fluidelor prin acestea. Din punct de vedere funcional armturile se clasific n: Armturi de nchidere i distribuie - au rolul de a opri curgerea fluidelor, se cunosc sub denumirea general de ROBINETE Armturi de reglare i comand - au rolul de a regla presiunea, temperatura, debitul, nivelul fluidelor n funcie de schema tehnologic a instalaiei - se cunosc sub denumirea general de ROBINETI DE REGLARE Armturi de siguran au rolul de a controla creterea unuia din parametrii fluidului de obicei presiune sau nivel - se cunosc sub denumirea general de SUPAPE DE SIGURAN Armturi de reinere - au rolul de a controla sensul de curgere a fluidelor prin instalaie. Armturi de separaie au rolul de a reine unele componente nedorite din componena fluidelor - se cunosc sub denumirea general de SEPARATOARE DE NMOL, SEPARATOARE DE CONDENS Armturi de observare au rolul de a da posibilitatea observrii cu ochiul liber a unora din parametrii fluidului cum ar fi nivelul sau curgerea - se cunosc sub denumirea general de VIZOARE, STICLE DE NIVEL Fiecare din aceste grupe se poate clasifica i n funcie de : fluidul de lucru, material de construcie, presiune nominal, destinaie, tipul constructiv al organului de nchidere i comand, tipul mecanismului de acionare, modul de racordare la instalaie. Armturile de nchidere se folosesc pentru nchiderea etan a legturii dintre dou pri componente ale unei instalaii.

GENERALITATI

In continuare vor fi prezentate cateva tipuri de robineti utilizati in industrie, sistemul de notare al acestora, carateristici tehnico-constructive si materalele din care sunt executati acestia, cu punerea accentului pe robinetul cu sertar pana care va fi descris pe larg. Robinetele de inchidere cu ventil sunt armaturi industriale care se monteaza prin infiletare, sudura la stuturile acestora sau prin intermediul flanselor plate corespunzatoare presiunilor nominale si a diametrelor nominale ale robinetilor de conductele instalatiei. Robinetele se utilizeaza pentru obturarea partiala (cand se doreste reglarea unui anumit debit al fluidului) sau totala a sectiunii de curgere. In functie de agresivitatea fluidului pentru care se utilizeaza, robinetele se executa cu corpul din OLC25 sau otel inox W1.4541. Piesele care realizeaza etansarea la inchidere cat si cele care se deplaseaza in timpul actionarii se executa din otel inox realizandu-se o fiabilitate buna in timpul functionarii.

Tot pentru cresterea fiabilitatii robinetelor de inchidere cu ventil s-a adoptat solutia conului de inchidere (3) rotativ in tija robinetului (2) evitandu-se astfel frecarea intre suprafetele de inchidere asa cum se observa in figura 1.

Pentru evitarea uzurii corozive a suprafetei de inchidere, s-a adoptat solutia scaunului din otel-inox interschimbabil (4), crestat pentru surubelnita, etansat cu garnitura de teflon (5) in corpul robinetului (6) uzinat din otel OLC 25. Actionarea robinetelor se face prin rotirea rotii de manevra. Depozitarea robinetelor pana la montarea in instalatie se va face in incaperi cu aer uscat si ferit de agenti chimici corozivi. Manipularea robinetelor se va face prin evitatrea loviriilor sau rostogolirilor. Inaintea montarii in instalatie a robinetelor se recomanda curatirea cu jet de aer a cailor de intrare si iesire

CODIFICAREA ROBINETELOR

a) Tipul robinetului, materiale ce vin in contact cu fluidul, si numarul de cai: Tipul robinetului,materialul in contact cu fluidul, numarul de cai Cod Robinet de inchidere cu ventil, corp din OLC25, OLC35, OL50 00 cu doua cai Robinet de inchidere cu ventil, corp din W1.4541, cu doua cai 01 Robinet de inchidere cu ventil, corp din OLC25, cu trei cai 02 Robinet de inchidere cu ventil, corp din W1.4541, cu trei cai 03 Robinet de inchidere cu ventil, corp din OLC25, cu doua cai si 04 disp. de purjare Robinet de inchidere cu ventil, corp din W1.4541, cu doua cai si 05 disp. de purjare b) Diametrul nominal al robinetului: Dn 4 7 Cod 00 01 c) Tipul racordului la intrarea in robinet Tipul racordului la intrarea in robinet Filet interior Br Filet interior Br Filet interior Br 1 Filet interior KG Filet interior KG Filet interior KG 1 Stut pentru sudare in capul tevii corespunzator nivelelor ,,b si ,,e din codificare Flansa plata cu etansare plana corespunzatoare nivelelor ,,b si ,,e din codificare Stut ERMETO pentru sudare in capul tevii corespunzatoare nivelelor ,,b si ,,e din codificare Comanda speciala dupa cerintele exprimate de beneficiar d) Tipul racordului la iesirea din robinet:

8 02

10 03

15 04

20 05

Cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tipul racordului la iesirea in robinet Filet interior Br Filet interior Br Filet interior Br 1 Filet interior KG Filet interior KG Filet interior KG 1 Stut pentru sudare in capul tevii corespunzator nivelelor ,,b si ,,e din codificare Flansa plata cu etansare plana corespunzatoare nivelelor ,,b si ,,e din codificare Stut ERMETO pentru sudare in capul tevii corespunzatoare nivelelor ,,b si ,,e din codificare Comanda speciala dupa cerintele exprimate de beneficiar e) Presiunea nominala a robinetului: 16 25 40 0 1 2

Cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Pn Cod

64 3

100 4

160 5

250 6

Protectia climatica STAS 6692-83 Temperat (N) Marin (M) Tropical-umed si uscat (T) Marin tropical (MT) Comanda speciala a) Tipul executiei si protectiei climatice a robinetului: b) Temperatura maxima de lucru a robinetului: Temperatura maxima de lucrun a robinetului 40 Cod 0

Tipul executiei Normala Normala Normala Normala

Cod 1 2 3 4 0

100 1

150 2

200 3

ROBINETUL CU SERTAR PANA

In industria gaziera este cel mai folosit robinet si se utilizeaza cu precadere la capetele de eruptie, rezervoarele si habele de impuritati, sectionari de conducte, instalatiile pentru generarea aburului tehnologic, etc. Robinetele cu sertar se confecioneaz din font i oel turnat. Se ntlnesc n practic i sub denumirea de vane. Se execut cu diametre nominale de la 10mm la 300mm, pentru diverse presiuni, temperaturi i fluide. Robinetele cu sertar se clasific astfel: - Dup materialul corpului: Din font; Din oel. - Dup forma corpului: Cu corp plat (fig.2.a) Cu corp oval (fig.2.b) Cu corp rotund (fig.2.c) Fig. 2

a)

b)

c)

- Dup elementele de racordare la conducte: Cu flane (fig.3.a); Cu capete pentru sudare (fig3.b) Cu mufe filetate (fig.3.c) Fig. 3

- Dup forma orificiului de trecere a fluidului : Cu orificiu de trecere cilindric (fig.4 - fig.7) ; Cu orificiu de trecere cu trangulare (fig.8). - Dup construcia sertarului : Cu sertar pan (fig.4 i fig.5) Cu sertar paralel (fig.6 i fig.7) - Dup felul tijei : Cu tij ascendent (fig.5 i fig.7) Cu tij neascendent (fig.4 i fig.6).

Fig. 8 Construcia robinetului cu sertar. Robinetul cu sertar este construit din trei pri (fig.9) :

a. partea fix
b. partea mobil c. sistemul de etanare a tijei. Partea fix a robinetului cu sertar este format din corp (1), garnitur (5) Partea mobil a robinetului cu sertar este format din sertar (2), piulia sertarului (3), tija filetat (4). Sistemul de etanare este format din: -capac (6) -buc de presare (12) -buc de fixare (7) -presgarnitur sau presetup(13) -prezon (8) -urub cu ochi (14) -piuli (9) -piuli (15) -inel cu reazem (10) -bol (16) -garnituri (11) -roat de manevr (17) -aib plat (18) -piuli (19)

19 18 4 17 13 12 14 11 7 6 5 8 9 15 14 16 4 3 2
1

Fig. 9

Funcionarea robinetului cu sertar. Cnd se acioneaz roata de manevr (17) n sens anti orar tija filetat (4) acioneaz asupra piuliei sertarului (3) cu ajutorul filetului trapezoidal . Deoarece piulia sertarului (3) este fixat de sertar (2) la deplasarea n sus a piuliei sertarul se deplaseaz n aceiai direcie. Buca de fixare (7) mpreun cu gulerul prevzut din construcie n capacul (6) mpiedic deplasarea pe verticala a tijei filetate (4). Datorit deplasrii pe vertical a sertarului se elibereaz orificiul de trecere i fluidul de lucru poate circula liber prin corpul robinetului. Pentru a mpiedica scurgerile de fluid n afara robinetului etanarea se face cu garniturile (5, 11) i buca de presare (12). Blocarea trecerii prin corpul robinetului a fluidului de lucru se face prin nvrtire n sens orar a roii de manevra nvrtire ce determin coborrea sertarului avnd ca efect blocarea orificiului de trecere din corpul robinetului Materiale utilizate la construcia robinetelor cu sertar. Pentru construcia pieselor principale -corp -capac -sertar ce intr n componena robineilor cu sertar se aleg n funcie de temperatura de lucru i presiunea nominal. Materialele folosite se gsesc n tabelul din fig.10.
Presiunea nominal <200 Font cu grafit nodular -30+300 TEMPERATURA -grade C -30+400 -30....+450 -30....+530 -30....+550 <570 MATERIALUL OTA 23VMoCr120 X X X OTA 17 MoCr13 OTA 17 MoCr13 X X X

1,,,,,,4 10 16 25 40 64 100 160 250 320 i 400

X X X -

X X X X -

X X -

X X X X X X X

X X X -

X X X -

X X X X X X X X

X X X X X X X X

X X X X X X X X

X X X X X X X

X X X X X X X

X X X X X X X

fig.10

10CrMo10 X X X

14CrMo4

Pn Fe 200

OT 45-2

OL 37-2

OTA 20

OLC 25

OLC 25

OTA 20

OTA 20

Fm

Materialele recomandate pentru construcia inelelor de etanare, a tijei i bucei filetate de manevr, se gsesc n tabelul din fig.11 Fig.11
Temp de lucru C INEL DE ETANARE - Oel rezistent la corziune - Aliaj Cu-Sn turnat n piese STAS 197/2-76 200 - Aliaj Cu-Sn deformabil STAS 93-76 - Aliaj Cu-Al deformabil STAS 203-75 - Aliaj Cu-Al turnat n piese STAS198/2-75 - Aliaj Cu-Zn deformabil STAS 95-80 - Aliaj Cu-Zn turnat n piese STAS 199/2-73 - OL 50 STAS 500/280 300 400 450 - Oel rezistent la corziune i refractar - 20 C 130 STAS 3583-80 - Oel rezistent la corziune i refractar - OLC 45 STAS 88080 - Aliaj Cu-Zn deformabil STAS 95-80 - Aliaj Cu-Al deformabil STAS 203-75 - Aliaj Cu-Al turnat n piese STAS198/2-75 - Aliaj Cu-Zn deformabil STAS 5980 - OLC 45 STAS 88080 - OL 50 STAS 500/280 MATERIALUL TIJ BUCA FILETAT - Oel rezistent la corziune - Aliaj Cu-Sn turnat n piese STAS 197/2-76 - Aliaj Cu-Sn deformabil STAS 93-76 - Aliaj Cu-Al deformabil STAS 203-75 - Aliaj Cu-Al turnat n piese STAS198/2-75 - Aliaj Cu-Zn deformabil STAS 95-80 - Aliaj Cu-Zn turnat n piese STAS 199/2-73

530 570

- Aliaj dur - Aliaj dur - Oel refractar cu 12% Cr

- 12C 130 STAS 3583-80 - Aliaj Cu-Zn deformabil STAS 95-80

Ca materiale recomandate pentru fabricarea garniturilor de etanare a tijei avem : - nur de azbest impregnat ; - nur de azbest grafitat ; - segmeni de azbest grafitat ; - inele de azbest grafitat cu inserie, umplutura de grafit i azbest fulgi ; - inele O sau manete din cauciuc sintetic sau teflon. Ca materiale recomandate pentru fabricarea garniturilor de etanare ntre corp i capac - carton - cauciuc - maret - garnituri metaloplastice - metal Materialele pentru confecionarea roii de manevr se alg conform STAS 2723 69, cu precizarea c la robinetele pentru temperaturi mai mari de 4500C se vor folosi numai roile din OL.

OTELURI TURNATE IN PIESE PENTRU ARMATURI STAS standard de stat Romania NF norma Franta DIN, SEW norme Germania

STAS 9277-84

NF A 32-055-76

DIN 17245-77 Marca Numar

OTA 20 OTA 40Mn13 OTA 30VMn13 OTA 17MoCr13 OTA 23VWMoCr120 OTA 10NbMoNiCr170 OTA 10TiMoNiCr170

A 32-056-84 A 42 C-M 15 CD 5.05-M Z 4 CNDNb 18.12-M -

GS-C 25 GS-18CrMo9 10 G-X22CrMoV12 1 G-X5CrNiMoNb18.10 -

1.0619 1.7379 1.4931 1.4581 -

Caracteristici mecanice ale principalelor mrci de oeluri (extras din STAS)

STA S

Marca materialului OL 32 OL 34 OL 37

Clasa de calitate (tratamen t termic) 1 1 1 1 1 1 1 Cr CR CR CR N N CR Cr Cr Cr CR 1

50080

OL 42 OL 50 OL 60 OL 70 OLC15 OLC20 OLC25

Rezisten a la traciune Rm [MPa] 310 ... 390 330 ... 410 360 ... 440 410 ... 490 490 ... 610 590 ... 710 min 690 590 ... 780 490 ... 780 540 ... 690 700 ... 840 min 610 min 640 740 ... 870 690 ... 880 790 ... 1080 930 ... 1220 980 ... 1180 390

Limita de curger e Rp0,2 [MPa] 170 200 230 250 280 320 350 350 310 360 480 360 370 510 410 540 690 780 200

Alungire a la rupere, A, [%] min. 33 31 25 22 21 16 11 14 20 19 14 18 18 14 11 10 9 12 20

Duritatea Brinell HB(min) informativ 235 240 174 207 217 217 110

88082

OLC45 OLC45 OLC50 OLC50 15Cr 08 18Mn Cr10 18MoCrNil 3 33MoCr 11 OT400

79180

OT450 60082 OT500 OT600

1 1 1

440 490 590

240 280 350

18 15 10

124 138 169

Observaii: N-normalizare; C-clire; r-revenire joas; R-revenire nalt. - Rm, rezistenta la rupere, reprezinta raportul dintre sarcina maxima Fmax suportata de catre epruveta si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei ; - Rp0.2, limita de curgere conventionala sau tehnica, reprezinta efortul unitar corespunzator sectiunii initiale a epruvetei, pentru care lungirea specifica remanenta plastica p , atinge valoarea prescrisa de 0.2%, care se mentioneaza ca indice al efortului unitar ; - A5 , lungirea specifica la rupere standardizata; - KCU 300/2, rezilienta Charpy pe epruveta cu crestatura in U, reprezinta raportul dintre lucrul mecanic L necesar ruperii dintr-o singura lovitura a unei epruvete crestate in U si aria A0 a sectiunii transversale initiale a epruvetei date in dreptul crestaturii; - Z gatuirea specifica la rupere standardizata; - HB, duritate Brinell, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F si aria urmei sferice, lasata de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat; - KV, duritate Vickers, reprezinta raportul dintre sarcina de incercare aplicata F si aria suprafetei laterale a urmei produse, aceasta fiind o piramida dreapta cu baza patrata cu diagonala d si cu un unghi la varf de 136 0 ca si penetratorul; - 1 ,clasa a 1-a de calitate care garanteaza energia de rupere la -20 0 C. Caracteristicile fizico-mecanice - greutatea specific a materialului; - densitatea; - rezistena limit de rupere sau curgere (r, c); - rezistene admisibile (at, ac, af, at, ai); - rezistena admisibil la strivire (as); - rezistena la presiune de contact (pa); - rezistena la oboseal (0, 0, -1, -1); - coeficientul de dilatare; - conductibilitate termic si electric; - temperaturile de inmuiere , topire sau oxidare; - diagrama efort unitar /alungire ; - coeficientul de frecare intre dou materiale; - tensiunea superficial care apare la suprafaa de contact Caracteristici termo-mecanice Temperatura afecteaz parametri fizico-mecanici respectiv comportarea corect a materialelor, reprezentand in primul rand coeficientii de dilatare ai materialelor.

Principalele caracteristici care depind de temperatur sunt: - rezistena materialului; - viteza de alungire a materialului, sub aciunea unei fore, la o anumit temperatur, ; - coeficientul de vascozitate, pentru materiale care au curgere lent. _ Caracteristici termice - cldura specific a materialului caracterizeaz capacitatea de acumulare a energiei termice, fara a depasi o limita de temperatura; - conductibilitatea materialului influeneaz posibilitatea de uniformizare a cmpului termic (in stare initiala neuniform); - coeficientul de dilatare, care duce la apariia tensiunilor termice. Caracteristici tehnologice Materialele pot fi utilizate numai dac este posibil tehnologic s se realizeze transformarea materiilor brute si semifabricatelor in piese finite. Cele mai raspandite procedee tehnologice sunt: - turnarea; - deformarea la cald si la rece (forjarea, matriarea, extrudarea si laminarea); - prelucrrile prin aschiere; - sudarea si lipirea; - sinterizarea; - injecia si durinjecia; - prelucrarea prin suflare cu aer sau vacuum; Materiale metalice feroase. Fontele Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care conin peste 2,11 % C si isi termina solidificarea cu un palier eutectic. Se caracterizeaza prin proprietati de turnare bune si fragilitate mare (nu se prelucreaz prin deformare plastica). Fragilitatea se datoreaza prezentei n structura a cementitei, n cazul fontelor albe, in proportie de peste 25 %, sub forma de masa de baza in eutectic cu o retea continus sau a prezentei grafitului, in cazul fontelor cenusii, care nu este susceptibil la deformare plastica. Dup aspectul casurii, fontele se clasifica n trei mari categorii: fontele albe, care prezinta in structura carbonul legat sub form de Fe3C. Ele cristalizeaza la fel ca si otelurile dup sistemul metastabil FeFe3C; fontele cenusii, la care majoritatea carbonului este liber, sub forma de grafit, aspectul cenusiu este dat de grafit care n ruptura proaspata se detaseaz sub forma unui praf moale si unsuros, de culoare neagra. Fontele cenusii cristalizeaza dupa sistemul stabil; fontele pestrite care au in structura zone de fonta alba, alaturi de zone de fonta cenusie. Structura obtinuta in urma solidificrii este determinata de compozitia chimica a fontei si de

viteza de racire. Intr-o piesa, prin variatiia vitezei de racire de la o zona la alta, se pot obtine toate cele trei tipuri de structuri.

Diagrama de echilibru Fe-C 2.Fonte cenusii cu grafit nodular Aparitia fontelor nodulare n 19471948 reprezinta o noua etapa in dezvoltarea teoriei si practicii turnarii metalelor. Fonta cu grafit nodular a fost elaborata pentru prima data in cadrul cercetarilor efectuate de Internaional Nickel Co (Inco). Ea are avantajul unor caracteristici mecanice superioare, datorita formei grafitului. In vederea compactizarii grafitului se folosete ca element modificator antigrafitizant Mg care mareste subracirea. El se introduce in fonta lichida la 1450C, sub forma de feroaliaj ce contine adeseori siliciu (FeMgSi) si elemente desulfurante si nodulizante (Ce, pamanturi rare). Exista mai multe teorii care explica nodulizarea grafitului. Cea mai frecvent utilizata considera ca nodulizarea se produce prin modificarea tensiunii superficiale a germenilor de grafit, modificare care favorizeaza cresterea uniform a acestora.

Compozitia chimica a fontelor pentru nodulizare este 3,13,7 %C, 22,7 %Si, 0,15 0,3 %Mn, P < 0,12 % i S < 0,02 %. Efectul de modificare dureaz 5 30 min, timp in care trebuie efectuata turnarea fontei, la 14001450 C. Fontele nealiate au r = 380 900 MPa, = 2 17 %, duritate relativ mare (HB = 140300) si rezilienta satisfacatoare. Microstructura fontelor nodulare poate fi cu masa metalica de baza feritica, ferito-perlitica sau perlitica. Fontele nodulare au proprietati magnetice bune, fluiditate buna, contractie liniar mica. Caracteristici mecanice si microstructuri ale fontelor cu grafit nodular Marca fontei Fgn 37017 Fgn 42012 Fgn 4505 Fgn 5007 Fgn 6002 Fgn 7002 r [MPa] 370 420 450 500 600 700 [% ] 17 12 5 7 2 2 Duritatea HB 140180 150200 160220 170240 210280 230300 Microstructura ferita ferita ferita + perlita perlita + ferita perlita perlita

Alierea fontelor nodulare cu Ni si Cu si tratamentul termic asigura valori superioare ale proprietatilor. In cazul fontelor aliate, tratate termic, se poate ajunge la r = 1500 MPa. Se simbolizeaz cu Fgn urmat de rezistenta la tractiune, in MPa si alungirea n procente. Fontele nodulare se folosesc la fabricarea organelor de masini supuse la oboseala, la uzare si la socuri puternice, cum sunt: arbori motor, roti dintate, piese pentru motoare si masini agricole, armaturi, corpuri si capace de prese hidraulice, corpuri pentru ciocane. Oelurile Otelul este un aliaj fier-carbon si alte elemente de aliere, cu maxim 2% carbon (0,04...2,14%C). In practica tehnic otelurile sunt cele mai importante si mai utilizate materiale de constructie sau structur. Structura si propriettile otelurilor sunt determinate de compozitia chimic a acestora. Se deosebesc urmtoarele grupe: - oteluri nealiate; Acestea contin elemente de aliere in cantitti foarte mici datorit microalierii. - oteluri slab aliat; Acestea au suma elementelor de aliere <5%. - oteluri mediu aliate; Suma elementelor de aliere este (5% < < 10%).

- oteluri inalt aliate; Suma elementelor de aliere este > 10%. Oeluri nealiate (oeluri carbon)
1. Oteluri carbon turnate in piese. Oelurile carbon turnate sunt utilizate pentru obinerea

prin turnare a pieselor finite sau aproape finite. Conform STAS 600-82 oelurile sunt simbolizate OT (400, 450, 500, 550, 600, 700) valoarea numeric reprezentand rezistena minim la rupere msurat in [N/mm2]). 2. Oeluri carbon forjate si laminate. Oelurile forjate si laminate sunt folosite pentru obinerea din lingou, a semifabricatelor forjate (arbori cotii pentru motoare, cilindri de laminor, etc.) sau laminate (sine de cale ferat, oel laminat profilat lat, cornier, I, U, rotund, evi rotunde si rectangulare, table, benzi, etc.). Oelurile standardizate sunt: -oeluri carbon de uz general -oelurile carbon de calitate. - Oeluri carbon de uz general pentru construcii (slab aliate), simbolizate OL (oel laminat la cald) urmat de de un grup de cifre care reprezint rezistena minim la rupere (32, 34, 37, 42, 44, 50, 52, 60, 70, 00), conform STAS 500/1-80 (OL50- oel cu rezistenta la rupere de minim 500 MPa). Se folosesc in construcii metalice si mecanice, sub form de bare si profile forjate sau laminate. Oelul OL 00 se foloseste pentru armturi metalice in construcii. - Oeluri carbon de calitate si oeluri carbon superioare, simbolizate OLC urmat de un numr (10, 15, 20, 25, 35, 45, 50, 55, 60), conform STAS 880-80, sunt oeluri nealiate, crora li se garanteaz compoziia chimic (OLC 45 are un coninut de carbon de 0,45%). Caracteristicile acestora sunt: oelurile OLC 10, 15, 20 au rezisten bun la uzare si rezisten bun la soc, de exemplu piese cu frecare superficial mare si socuri pe miez (boluri, caneluri, roi dinate); oeluri OLC 25, 35, 45 utilizate pentru piese care necesit rezisten mare si tenacitatea ridicat (arbori cotii, tije de comanda, roi dinate imbuntite); oelul OLC 60 utilizat pentru piese cu proprieti elastice (arcuri, bucsi elastice) sau piese rezistente la uzur (pene, arbori, roi dinate, valuri). Acestea se folosesc in mod obisnuit tratate termic prin clire, imbuntire, cementare, nitrurare, carbo-nitrurare. Oeluri carbon pentru scule - Oelurile sunt simbolizate OSC urmat de un numr (7, 8, 8M, 9, 10, 11, 12, 13), conform STAS1700-92. - Acestea sunt oteluri nealiate pentru scule, cu coninut de carbon intre 0,7-1,4 %. OSC 9 reprezint oel pentru scule cu 0,9% carbon.

Oeluri carbon cu destinaie special Acest grup cuprinde urmtoarele tipuri de oeluri: - Oeluri pentru masini unelte automate; - Oeluri pentru construcia cazanelor si recipienilor sub presiune; - Oeluri carbon laminate la cald pentru evi. Oeluri aliate Oelurile aliate conin, pe lang fier si carbon si elemente de aliere (crom, nichel, mangan, siliciu, molibden, vanadiu, wolfram, cobalt, niobiu, etc.). Din punct de vedere al coninutului si cantitii de elemente de aliere oelurile se impart in oeluri slab aliate si oeluri inalt aliate. Oelurile slab aliate. Acestea sunt o categorie de oeluri ale cror proprieti fizico-mecanice sunt superioare oelurilor carbon, din cauza alierii. Cateva din elementele utilizate sunt nichel, crom si molibden. Aceste oeluri au o bun rezisten dac sunt utilizate in mediul ambiant, la temperaturile ridicate sau o agresivitate coroziv medie a mediului de lucru. Oeluri mediu si inalt aliate. Aceste oeluri au un coninut de elementem de aliere intre (5-10%) pentru oelurile mediu aliate si mai mare de 10% elemente de aliere, pentru oeluri inalt aliate. Proprietile fizico-mecanice ale acestor oeluri sunt incomparabil mai bune decat ale oelurilor carbon sau slab aliate, fiind clasificate ca oeluri inoxidabile. Materiale metalice neferoase. Metalele in afara fierului sunt metale neferoase. Acestea se impart in funcie de densitate si specificul lor in urmtoarele grupe: - metale neferoase usoare (Al, Ti, Mg); - metale neferoase grele (Cu, Sn, Pb); - metale neferoase nobile (Au, Ag). Bronzuri Bronzurile sunt aliaje cu coninut de peste 60% cupru. Acestea au proprieti antifriciune foarte bune, formand impreun cu oelurile cupluri antifriciune. Utilizrile cele mai frecvente sunt la piese de tip: arcuri, colivii de rulmeni, fitinguri, instalaii sanitare, piese care funcioneaz intrun mediu coroziv, clopote, etc.