TIPURI DE FUNDURI FOLOSITE LA RECIPIENTE

sunt executate, în general, prin ambutisare (presare) la cald, ele putând avea diverse forme
geometrice, confecţionate dintr-o singură bucată de tablă (atunci când diametrul desfăşurat al
acestuia se încadrează în lăţimea de tablă standardizată), sau din două sau mai multe bucăţi.

Fig. 7.1 Recipient sub presiune orizontal:

1 – mantaua; 2 – fundurile; 3 – racordul de încărcare; 4 – racordul de tras (golire); 5 – gura de
vizitare; 6 – racordul pentru manometru (termometru); 7 – racordul pentru supapa de siguranţă; 8 –
racordurile pentru indicatorul de nivel; 9 – sistemul de susţinere (suporturile); 10 – supapa de
siguranţă; 11 – manometrul; 12 – indicatorul de nivel; 13 – placa de timbru.

La diametre mari de funduri se recurge la confecţionarea acestora din segmenţi şi o calotă

sferică (rozetă centrală), fig. 7.2.

Fig. 7.2 Fund semisferic executat din mai multe bucăţi

Având în vedere profilul geometric al suprafeţei mediane, fundurile şi capacele aparatelor
de tip recipient sunt de următoarele tipuri:
 semisferice, fig. 7.2;
 elipsoidale (sau eliptice), fig. 7.3;
 sferice cu racordare toroidală (torosferic), fig. 7.4;
 sferice fără racordare, fig. 7.5;
 plane, fig. 7.6 şi 7.7;
 conice, fig. 7.8.
 Fig. 7.3 Fundul elipsoidal (eliptic)

Fig. 7.4 Fundul sferic cu racordare toroidală (torosferic)

Fig. 7.5 Fundurile sferice fără racordare:

a – sudat; b – prevăzut cu flanşe; 1 – corpul recipientului; 2 – fundul sferic fără racordare; 3 – inel de
rigidizare; 4 – flanşă.

Fig. 7.6 Fundurile plane sudate fără racordare:

a – pentru diametre de 150…550 mm; b – pentru diametre de 600…3000 mm

Fig. 7.7 Fundurile plane cu racordare:

a – cu porţiunea cilindrică de grosime egală cu grosimea corpului; b – cu trecerea continuă de la
grosimea corpului la grosimea fundului.
 Fig. 7.8 Fundurile conice:
a, b, c – neracordate; d – racordate simple; e – racordate combinat; f – tronconice; g – bitorice

Fundurile semisferice: forma semisferică asigură o stare de tensiuni minimă, în condiţiile

presiunii interioare, prin calcul rezultând grosimi de rezistenţă mai mici decât pentru învelişul
cilindric, necesitând spaţii de montare mai mari decât alte forme constructiv geometrice.
Fundurile elipsoidale (eliptice) sunt recomandate a fi utilizate la presiuni mari şi diametre
Di  4000 mm (Di – diametrul interior al recipientului). Aceste funduri sunt caracterizate prin
coeficientul de elipticitate, ke = Di/2H. De valorile acestui coeficient depinde intensitatea
tensiunilor dezvoltate, ca şi modul de repartizare al lor.
Fundurile sferice cu racordare toroidală (torosferice), cunoscute şi sub denumirea “în
mâner de cos”, sunt realizate dintr-o calotă sferică de rază R, racordată la o porţiune cilindrică de
capăt prin intermediul unei zone toroidale de rază r (fig. 7.4).
Fundurile sferice fără racordare sunt construite în două variante, şi anume: fie pentru
închiderea unui recipient cilindric la care se sudează (fig. 7.5 a şi b), fie cu rol de capac
demontabil, caz în care este prevăzut cu flanşe de legătură (fig. 7.5 c şi d). Deoarece trecerea de
la corpul aparatului la fundul sferic neracordat este un puternic concentrator de tensiuni de
încovoiere, zona de îmbinare a fundului cu corpul se întăreşte prin intermediul unor inele de
consolidare – rigidizare (fig. 7.5 b). La recipientele care lucrează la presiuni sub 0,7 bar şi
temperaturi mai mici de 1000C, aceste tipuri de funduri şi capace sunt preferate celor plane.
Fundurile (capacele) plane sunt preferate pentru recipientele care funcţionează la
presiuni şi diametre mici, deoarece sunt ieftine şi uşor de realizat. Pentru diametre de 150…550
mm sunt utilizate fundurile plane fără racordare (fig. 7.6 a), iar pentru diametre de 600…3000
mm sunt recomandate fundurile plane fără racordare (fig. 7.6 b).
Fundurile plane pot fi realizate şi cu racordare de tipul nedemontabil (fig. 7.7), ele
asigurând condiţii mai bune de lucru pentru cordonul de sudură, faţă de cele neracordate sudate.
Fundurile conice sunt utilizate la recipientele verticale pentru ca scurgerea să se facă în
condiţii liniştite, fără agitare, ceea ce constituie o necesitate, de exemplu, în cazul decantării,
când dintr-un aparat trebuie să se elimine materiale pulverulente sau lichide cu un mare conţinut
de substanţe solide.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc:
 funduri conice neracordate (fără bercluire), utilizate la presiuni mici, în general sub 0,1 MPa
(fig. 7.8 a, b, c);
 funduri conice racordate (bercluite sau cu zonă toroidală), care pot fi:
- simple (fig. 7.8 d);
- combinate (fig. 7.8 e).
 funduri cu zone tronconice (fig. 7.8 f) sau bitorice (fig. 7.8 g), utilizate în cazul aparatelor de
tip coloană cu zone de diametre diferite (de exemplu coloanele de distilare în vid), în
tronsoanele de reducere a diametrului.
Fundurile conice de diametre mici se construiesc dintr-o singură bucată, prin vălţuire
conică (fundurile conice neracordate şi zona conică a celor racordate) şi sudură pe generatoare.
Fundurile conice de diametre mari se construiesc din segmenţi (mai ales zona toroidală).