Capitolul 7

MA{INI DE S|PAT GROPI

7.1. Destina]ie
Ma[inile de s\pat gropi sunt destinate executării gropilor `n teren
desfundat, arat sau `n]elenit, `n vederea plant\rii puie]ilor de pomi fructiferi, de
arbori, vi]\ de vie sau arbu[ti fructiferi. Ele se pot folosi de asemenea pentru
executarea pu]urilor absorbante `n terenurile inundabile, la executarea gropilor
pentru stâlpi de gard sau stâlpi de spalier etc.
Ma[inile de s\pat gropi în agricultură pot fi utilizate la executarea
gropilor cu diametrul de 150  1000 mm [i adâncimea de 400  800 mm.

7.2. Clasificarea ma[inilor de s\pat gropi

Cerin]ele [i condi]iile complexe de lucru au dus la apari]ia a numeroase
tipuri constructive de ma[ini de s\pat gropi.
Dup\ destina]ie aceste ma[ini pot fi:
 universale, atunci când pot fi folosite la excutarea gropilor de diferite
dimensiuni [i `n diferite condi]ii de lucru (teren plan sau `n pant\, teren
desfundat, `n]elenit sau arat etc);
 speciale, atunci când au un domeniu restrâns de folosire, servind
pentru executarea gropilor de anumite dimensiuni sau `n anumite condi]ii de
lucru (gropi pentru plantarea vi]ei de vie, pentru plantarea pomilor, pentru
terenuri plane etc).
Dup\ modul de ac]ionare [i sursa energetică folosit\ se deosebesc
ma[ini de s\pat gropi:
 tractate [i ac]ionate de la priza de putere;
 purtate pe tractor [i ac]ionate de la priza de putere;
 purtate manual [i ac]ionate de motor propriu (fig.7.1);
 purtate pe cărucior cu roţi sau şenile (fig.7.2).
Dup\ modul de func]ionare (de executare a gropii), maşinile de săpat
gropi pot fi:
 cu func]ionare continu\, care execut\ groapa prin avansul continuu
al burghiului, printr-o singur\ introducere a acestuia în sol, lungimea burghiului
fiind mai mare decât adâncimea gropii;
 cu func]ionare discontinu\, care execută groapa prin introducerea [i
scoaterea repetat\ a burghiului; acesta se prezintă sub forma unui ax lung,
prev\zut la cap\tul inferior cu dou\ sau trei cu]ite.

76
 Fig.7.1. Masina purtată manual [i ac]ionată de motor
propriu.

Fig.7.2. Maşina de sapat gropi - tren rulare cu roţi sau şenile

În funcţie de modul în care burghiul pătrunde în sol, ma[inile de f\cut

gropi pot fi:
 cu burghiu cu avans liber, atunci când burghiul avanseaz\
(p\trunde) `n sol datorit\ greut\]ii proprii şi mi[c\rii sale de rota]ie; în acest
caz, p\trunderea este dificil\ `n solurile compacte, `n timp ce în solurile afânate
burghiul are tendin]a de a p\trunde cu avans mare, ceea ce poate conduce la
blocarea sa;
 cu burghiu cu avans for]at, atunci când p\trunderea burghiului `n
sol se datore[te ap\s\rii exercitate asupra sa (fig.7.3) (mecanic, hidraulic sau
pneumatic) [i mi[c\rii sale de rota]ie; ma[inile respective sunt prev\zute cu
dispozitive pentru reglarea avansului de p\trundere a burghiului [i dispozitive
de siguran]\ pentru `ntreruperea mi[c\rii burghiului la suprasolicit\ri.

7.3. Procesul de lucru al ma[inilor de s\pat gropi (fig.7.4 )

Prin rotirea burghiului [i prin deplasarea lui, `n acela[i timp, pe direc]ia
axial\, cu]itele (2) deta[eaz\ prin t\iere un strat de sol, care este centrifugat
spre peretele vertical al gropii. De aici, p\mântul s\pat este ridicat de spirele
burghiului (1), care `n acest caz, lucreaz\ ca un transportor elicoidal a c\rei
carcas\ este chiar peretele vertical al gropii.

77
 Fig.7.3. Maşina de
săpat gropi cu avans
forţat (hidraulic)

Fig.7.4. Procesul de lucru al ma[inii de s\pat gropi:

1 – burghiu; 2 – cu]it; 3 – vârf.

La partea superioar\ a gropii p\mântul s\pat scap\ de sub ac]iunea

spirelor burghiului, fiind aruncat `n jurul gropii, `ntr-un strat circular cu sec]iune
aproximativ triunghiular\. Centrarea burghiului `n mi[carea sa axial\ se face de
c\tre vârful (3).
La o rota]ie, burghiul avanseaz\ `n sol pe o distan]\ (S), egal\ cu:

Va  60
S [cm],
n
unde:
Va – viteza axial\ de avans a burghiului (cm/s);
n – tura]ia burghiului (rot/min).

Viteza de avans (Va) este determinat\ de diametrul burghiului (D) [i de

tipul de sol. Astfel, viteza de avans axial a burghiului scade pe m\sura cre[terii
diametrului burghiului, iar pentru acela[i diametru al burghiului este maxim\ pe
solurile u[oare [i minim\ pe solurile grele.

7.4. Construc]ia ma[inilor de s\pat gropi

~n construc]ia unei ma[ini de s\pat gropi deosebim urm\toarele p\r]i
componente: cadrul ma[inii, burghiul, mecanismul de suspendare [i avans,
mecanismul de ac]ionare.

78
 Cadrul ma[inii de s\pat gropi purtat\ pe tractor (ma[ina cea mai
r\spândit\) este un patrulater deformabil (A, B, C, D - fig.7.5), alc\tuit din
profile de o]el; prin intermediul cadrului se asigură suspendarea ma[inii pe
tractor ().

a) b)
Fig.7.5. P\r]ile componente ale maşinii purtate de săpat gropi:
a) schema de principiu; b) vedere a grupului conic reductor; A, B, C, D – patrulater
deformabil (cadrul); CF – cilindrul hidraulic; AC – transmisie cardanic\; M – grup conic;
B – burghiul.1 – spire; 2 – cu]it; 3 – vârf;

Partea anterioar\ a acestui cadru se ata[eaz\ la tractor, `n locul

tirantului central, fiind pus\ `n leg\tur\, `n acela[i timp, cu cilindrul hidraulic
(CF) de la care prime[te mi[carea de ridicare sau coborâre for]at\. La partea
posterioar\ a cadrului se găseşte conic de ac]ionare (M), pe care este fixat
burghiul (B), prevăzut la partea inferioară cu cu]itele (2) [i vârful (3).
Transmiterea mi[c\rii de la priza de putere a tractorului se realizeaz\ printr-un
arbore cardanic (AC).
La ma[inile tractate de tractor sau purtate manual, cadrul este un
schelet metalic, care se sprijin\ pe dou\ sau patru ro]i [i pe care sunt montate
toate ansamblurile [i dispozitivele ma[inii respective.
Burghiul este organul activ al ma[inii de s\pat gropi [i este format din
(fig.7.4): burghiul propriu zis (1), cu]itele (2) [i vârful (3).
a. Burghiul propriu-zis poate fi realizat `n diferite variante
constructive, dintre care cele mai uzuale sunt prezentate `n fig. 7.6.
Spirele burghiului sunt confec]ionate din tabl\ de o]el [i se fixeaz\ pe
arborele central prin sudare. Arborele central este de obicei de form\ tubular\.
Burghiul cu pas constant (fig.7.6 a) este cel mai des `ntâlnit la
ma[inile de s\pat gropi ; poate fi cu dou\ sau trei `nceputuri, atunci când
diametrul depăşeşte 800 mm. Acest tip de burghiu execut\ groapa prin avans
continuu, realizând o bun\ evacuare a p\mântului s\pat, pe care `l depune `n
imediata apropiere a gropii. La scoaterea burghiului o parte din p\mântul s\pat
cade `napoi `n groap\, ceea ce constituie un dezavantaj.
Burghiul cu palete (fig.7.6 b) arunc\ p\mântul s\pat departe de groap\,
datorit\ `nclina]iei mari a paletelor. La scoaterea burghiului din sol, o parte din
p\mântul s\pat aluneca din nou `n groap\.
Burghiul cu spire cu pas variabil (fig.7.6 c) realizeaz\ o s\pare
progresiv\ [i totodat\ o bun\ aruncare a p\mântului `n jurul gropii. În acela[i
79
scop, la cap\tul superior al spirelor se prev\d dou\ aripi metalice care
perfecteaz\ aruncarea p\mântului din imediata apropiere a gropii.
Burghiul cu spire cu pas constant pe jum\tatea inferioar\ [i pas variabil
pe jum\tatea superioar\ (fig.7.6 d) asigur\ cea mai bun\ evacuare a
p\mântului din groap\. Cu un astfel de burghiu este echipat\ ma[ina
românesc\ MSG-1 pentru efectuat g\uri cu diametrul de 800 [i 1000 mm.

Fig.7.6. Tipuri de burghie folosite la ma[inile de s\pat gropi:

a – cu pas constant; b – cu palete; c – cu spire cu pas variabil; d – spire cu pas
constant pe jumătatea inferioar\ [i pas variabil pe jumătatea superioar\.

Fig. 7.7. Diferite tipuri de burghie

în funcţie de pas şi diametru

Pentru s\parea gropilor `n soluri foarte compacte sau puternic

`n]elenite, `n lipsa altor posibilit\]i, se poate folosi un burghiu care realizeaz\
numai afânarea solului (fig.7.8), dup\ care se folose[te un al doilea burghiu,
care realizeaz\ o nou\ afânare [i evacuarea par]ial\ a p\mântului din groap\.
b. Cu]itele burghiului se fixeaz\ cu [uruburi cu cap `necat la partea
inferioar\ a spirei. Ele sunt confec]ionate din o]el [i se c\lesc pe zona t\i[ului,
pentru o mai bun\ rezisten]\.
Cu]itele burghiului ma[inii de s\pat gropi servesc pentru deta[area, prin
t\iere, a stratului de sol. Ele pot fi cu t\i[ continuu sau din]ate (fig.7.9).

Fig.7.8.Burghie
pentru:
a – afânat solul;
b – afânat [i
evacuarea par]ial\ a
solului.

80
 Fig.7.9. Cu]ite de burghiu de la ma[inile de s\pat gropi:
a, b – cu t\i[ continuu; c – cu t\i[ din]at.

Cu]itele cu t\i[ continuu sunt cele mai utilizate, fiind simple, u[or de
confec]ionat [i de reascu]it. Ele nu dau rezultate corespunz\toare `n solurile
pietroase.
Pentru solurile pietroase se recomand\ cu]itele cu t\i[ din]at (fig.7.9 c).
Cele dou\ cu]ite se fixeaz\ la burghiu astfel încât din]ii unui cu]it s\
corespund\ cu intervalul dintre din]ii celuilalt cu]it. Se asigur\ `n acest fel un
mers mai uniform al burghiului [i o mai bun\ continuitate a procesului de t\iere
a solului.
c. Vârfurile burghiilor de la ma[inile de s\pat gropi, au rolul de a
s\pa p\mântul din imediata lor apropiere [i de a centra burghiul `n mi[carea sa
de rota]ie [i de avans. ~n fig.7.10 sunt prezentate formele cele mai uzuale de
vârfuri de la burghiile de s\pat gropi.

7.4.1. Parametrii constructivi ai burghielor

Fa]\ de diametrul gropii (D0), diametrul burghiului (D), trebuie s\ fie `n
rela]ia:
D = (0,94 ... 0,98)D0

Lungimea burghiului (H) trebuie s\ fie mai mare decât adâncimea

maxim\ a gropii (H0max).

Fig.7.9. Vârfuri de burghiu de la ma[inile de s\pat gropi:

a – dalt\ dreptunghiular\; b – dalt\ despicat\; c – conic; d, e – cu palete.

Dacă H1 este `n\l]imea maxim\ a stratului de p\mânt depus `n jurul

gropii (H1  0,4 H0), din fig. 7.11 rezultă:

H = H0 + 0,4 H0,
adică:
81
 H = 1,4 H0.

Fig.7.11. Parametrii gropii executate de

burghiu:
D0 – diametrul gropii; R0 – raza gropii; R – raza
maxim\ de aruncare a p\mântului; H0 –
adâncimea gropii; H1 - `n\l]imea stratului de
p\mânt depus `n jurul gropii.

Majoritatea p\mântului scos din groap\ trebuie să se găsească în

interiorul unui cerc a cărui rază maxim\ (R) trebuie să satisfacă relaţia:

R  (3  3,5)R0 .

Pentru ca evacuarea p\mântului din groap\ s\ se fac\ `n bune condi]ii

este necesar ca unghiul de `nclinare al spirelor, pe por]iunea inferioar\ a
burghiului, s\ aib\ valori mici ( = 100  200 - fig.7.12); acelaşi unghi trebuie s\
aib\ valori mai mari la partea superioar\ a burghiului ( = 25  300), pentru ca
p\mântul scos s\ fie dispus convenabil `n jurul gropii.
~n ceea ce prive[te cu]itele, pentru ca aceastea să p\trundă
corespunz\tor `n sol, f\r\ cre[terea semnificativă cuplului rezistent, asigurând,
în acelaşi timp, o t\iere progresiv\, se recomand\ ca acestea să respecte
următorii parametri:
 unghiul de t\iere (0) s\ aib\ valori cuprinse `ntre 450 şi 600;
 unghiul de ascu]ire (0) s\ fie de 200 – 300;
 unghiul de a[ezare al cu]itelor (de `nclinare fa]\ de planul orizontal)
- 0 -, s\ aib\ valori de 50 – 150.
Tura]ia burghului depinde de diametrul acestuia:
 90 – 110 rot/min, pentru D = 800  1000 mm;
 140 – 200 rot/min, pentru D = 250  600 mm.

Fig.7.12. Elementele geometrice ale

cu]itelor

7.4.2. Mecanismul de suspendare [i avans

Mecanismul de suspendare [i avans serve[te pentru ridicarea [i
coborârea burghiului, precum [i pentru `mprimarea avansului de p\trundere `n
sol. ~n timpul lucrului mi[carea de avans a burghiului trebuie s\ fie, pe cât
82
posibil, `n linie dreapt\, pentru a se evita frecarea acestuia de pere]ii gropii,
ceea ce ar duce la cre[terea cuplului rezistent.
Burghiele cu avans rectiliniu sunt folosite, `n mod obi[nuit, la ma[inile
de s\pat gropi întâlnite `n agricultur\, burghiele cu avans curbiliniu fiind foarte
rar utilizate.
~n fig.7.13 sunt prezentate variante constructive de mecanisme pentru
suspendare [i avans.
Mecanismul din fig.7.13 a, este unul din cele mai `ntâlnite, fiind format
din patrulaterul 1, 2, 3, 4, a c\rei ac]ionare se asigură de c\tre un cilindru
hidraulic. Burghiul este articulat la acest patrulater [i pozi]ia sa momentan\,
atât `n timpul coborârii cât [i `n timpul ridic\rii, este paralel\ cu baza de
suspendare (1, 4), ceea ce face ca el s\ se frece de pere]ii laterali ai gropii;
frecarea este cu atât mai intensă cu cât adîncimea de lucru creşte.

Fig.7.13. Tipuri
constructive de
mecanisme de
suspendare de la
ma[inile de s\pat gropi:

a – tip paralelogram
deformabil;
b – tip grind\.

Mecanismul din fig.7.13 b are bra]ul superior de suspendare (3, 4)

prev\zut cu o articula]ie (5) care asigură deplasarea vârfului burghiului, `n
timpul coborârii, dup\ o traiectorie aproximativ vertical\, atenuând astfel
frecarea spirelor de peretele gropii.
Mecanismele de suspendare de tip paralelogram deformabil se
folosesc numai la ma[inile de s\pat gropi pe terenuri orizontale. Ele pot
executa gropi cu axa burghiului dispus\ vertical, pe terenul orizontal. Pe
terenurile `n pant\, axa burghiului va fi perpendicular\ pe planul de sprijin al
tractorului [i ca atare groapa rezultat\ nu va fi vertical\ (fig. 7.14).

Fig.7.14. Modul de lucru al ma[inii de s\pat gropi cu mecanism de

suspendare cu patrulater deformabil:
a – pe teren `n pant\; b – pe teren orizontal.

Pentru ma[inile de s\pat gropi pe terenuri `n pant\ (dar [i pe cele

orizontale) se folosesc mecanisme de suspendare cu un singur bra] (fig.7.15),
bra] de care este prins articulat burghiul. Aceast\ prindere articulat\ permite
83
burghiului s\ se orienteze dup\ verticala locului, conducând, totodat\, la
frec\ri mici cu pere]ii laterali ai gropii.

Fig.7.15. Modul de lucru al

ma[inii de s\pat gropi cu
mecansim de suspendare cu
un singur bra]

Ac]ionarea mecanismului de suspendare, la coborârea burghiului, se

poate face cu ajutorul unui cilindru hidraulic [i `n acest caz burghiul cap\t\ un
avans for]at. Când maneta distribuitorului hidraulic este `n pozi]ia “flotant”,
p\trunderea (avansul) burghiului `n p\mânt se face sub acţiunea greut\]ii
proprii. În acest caz burghiul lucreaz\ cu avans liber.

7.4.3. Mecanisme pentru transmiterea mi[c\rii

Pentru transmiterea mi[c\rii de rota]ie către burghiu, `n timpul lucrului,
se folosesc diferite mecanisme, dintre care cele mecanice [i cele hidraulice
sunt cele mai r\spândite.
Sistemele mecanice de acţionare pot fi de tipul cu ro]i din]ate sau cu
lan] de transmisie [i pot avea una sau mai multe trepte de reducere a tura]iei
preluate de la priza de putere a tractorului. Acestea pot fi prevăzute şi cu
dispozitive pentru inversarea sensului de rota]ie. ~n fig.7.15 sunt preg\tite
câteva tipuri de mecansime mecanice pentru transmiterea mi[c\rii de rota]ie
burghiului.
Mecanismul din fig.7.16 a este prev\zut cu o singur\ treapt\ de
reducere a tura]iei, al cărei raport de transmitere este dat de grupul conic de
ac]ionare. Antrenarea burghiului se face cu o singur\ tura]ie [i `ntr-un singur
sens.
Mecanismul din fig 7.16 b folose[te transmisia prin lan] [i prin ro]i
din]ate [i realizează de demultiplicarea mişcării în trei trepte (transmisia prin
lanţ 5 – 7 – 6; roţile dinţate 9 – 10; grupul conic 4). Burghiul are o singur\
tura]ie [i un singur sens de rota]ie.
Mecansimul din fig.7.16 c este prev\zut cu cutie de viteze (1) care
permite ob]inerea mai multor tura]ii de lucru a burghiului.
~n fig.7.16 d este prezentat un mecanism la care se poate schimba
sensul de rotire a burghiului cuplând man[onul (8) cu unul din cele dou\
pinioane de ac]ionare (12 sau 13).

84
 Fig.7.16. Tipuri de mecanisme pentru ac]ionarea burghiului:
a – cu grup conic; b – cu transmisie de lan], ro]i din]ate [i grup conic; c – cu cutie de
viteze [i grup conic; d – cu grup conic [i man[on pentru schimbarea sensului de rota]ie.
B – burghiu; 1 – priza de putere; 2 – arbore cardanic telescopic; 3 – cuplaj de siguran]\;
4 – grup conic; 5, 6 – ro]i de lan]; 7 – lan]; 8 – ax; 9, 10 – ro]i din]ate; 11 – cutie de
viteze; 12, 13, 15 – ro]i din]ate conice; 14 – man[on pentru cuplarea ro]ilor 12 [i 13.

La toate soluţiile constructive prezentate, avansul burghiului, solidarizat

cu roata conic\ prin caneluri, se ob]ine de obicei cu ajutorul unui cilindru
hidraulic care ac]ioneaz\ direct asupra arborelui burghiului.
Sistemele mecanice de ac]ionare sunt relativ simple din punct de
vedere constructiv, prezentând siguran]\ mare `n exploatare. Pentru a evita
deteriorarea organelor de transmisie, din cauza suprasolicit\rilor (din cauza
pietrelor, r\d\cinilor etc.), aceste mecanisme sunt prev\zute cu dispozitive de
siguran]\, de tipul cuplajelor cu arc, cu ştift de forfecare, cuplajelor cu fric]iune
[.a.
Mecanismele hidrostatice, de[i sunt `nc\ pu]in r\spândite, prezint\ o
serie de avantaje fa]\ de cele mecanice. Ele asigur\ transmiterea mi[c\rii la
burghiu cu ajutorul lichidului hidraulic (ulei) sub presiune, care pune `n mi[care
un hidromotor dispus la cap\tul superior al arborelui (fig.7.17). Prin modificarea
debitului de ulei se ob]ine modificarea tura]iei de func]ionare a burghiului.

85
 Fig.7.16. Burghiu cu mecanism hidrostatic:
Ph - pompa hidraulica; B - burghiu; Mh - motor hidraulic

7.5. Exploatarea ma[inilor de s\pat gropi

Cuplarea la tractor a ma[inii de s\pat gropi se face respectând regulile
de montare indicate pentru fiecare tip de ma[in\.

Fig. 7.18. Prinderea pe tractor a maşinii purtate de săpat gropi

Alegerea burghiului, la ma[inile prev\zute cu burghie de diferite

diametre, se face `n func]ie de destina]ia gropilor. Alegerea tura]iei [i a
avansului trebuie s\ ]in\ seama de condi]iile de lucru.
Deplasarea agregatului pe teren se face dup\ metoda “`n suveic\”.
Oprirea tractorului trebuie s\ se fac\ `n momentul `n care vârful burghiului este
amplasat `n punctul dinainte pichetat.
Cuplul rezistent al burghiului `n timpul lucrului este dat de rela]ia:
D 2 [daN·m]
Mr  k g s
4
`n care:
Mr – momentul rezistent dat de burghiu (daN·m);
kg – rezisten]a specific\ la s\pat gropi (daN/cm2); kg = 2,45  3,9 daN/cm2
pentru solurile grele; kg = 1,7  2,45 daN/cm2 pentru solurile mijlocii; kg = 1,17 – 1,7
daN/cm2 pentru solurile u[oare,
D – diametrul burghiului (m);
s – avansul burghiului la o rota]ie (m).

Din aceast\ expresie reyultă c\ momentul rezistent al burghiului este

86
maxim `n solurile grele, şi cre[te prin folosirea burghielor de diametru mare şi
prin cre[terea avansului de p\trundere a burghiului `n sol.
Puterea necesar\ pentru ac]ionarea burghiului (P) se calculează
folosind expresia:
10    Mr 10    n  Mr   n  Mr
P   W 
m 30   m 3  m
unde:
Mr – momentul rezistent (daN·m);
 - viteza unghiular\ de rota]ie a burghiului (m/s);
n – tura]ia burghiului (rot/min);
m – randamentul mecanic al transmisiei (m = 0,75  0,85)
Puterea necesar\ pentru ac]ionare cre[te odată cu creşterea
momentului rezistent [i a tura]iei burghiului.

87