Mașina de săpat gropi

Mașinile de săpat gropi (fig. 1) au ca destinație executarea de gropi în vederea plantării

pomilor fructiferi, a viţei-de-vie, a stâlpilor şi pentru săparea gropilor în vederea scurgerii apei
ce stagnează la suprafața solului.

Figura 1. Mașină de săpat gropi

Clasificarea mașinilor de săpat gropi se face după mai multe criterii: după modul de
cuplare la sursa de energie şi acţionare şi după modul de execuţie a gropilor.
a. După modul de cuplare la sursa de energie şi acţionare se clasifică în:
- maşini de săpat gropi cu acţionare mecanică purtate pe tractor;
- maşini de săpat gropi cu acţionare manuală sau mecanică, portabile.
b. După modul de execuţie a gropilor se clasifică în:
- maşini de săpat gropi cu acţionare continuă, care execută groapa printr-o singură
introducere a burghiului;
- maşini de săpat gropi cu acţionare discontinuă, care execută groapa prin mai multe
introduceri şi scoateri ale burghiului;
Mașinile de săpat gropi pot fi tractate sau purtate pe tractoare sau autocamioane și sunt
acționate de la priza de putere a acestora sau portabile manual și acționate de motoare proprii
(motoburghie).
 Construcția unei mașini de săpat gropi purtată axial în spatele tractorului este prezentată
în fig. 2.

Figura 2. Schema mașinii de săpat gropi

1 – lonjeroane care formează cadrul mașinii; 2 – reductor (montat articulat pe lonjeroane); 3
– burghiu; 4 – arbore cardanic; 5 – dispozitiv de siguranță.
Pe figura 2 se disting două mecanisme:
- ABCD – mecanism paralelogram deformabil dublu, reductorul și burghiul fiind solidare
cu latura BC a acestui mecanism;
- AEFG – mecanism de ridicare-coborâre a mașinii, acționat de cilindrul hidraulic CH;
acest mecanism este al tractorului.
În figura 3 este prezentată schema mașinii dezaxabile de săpat gropi.
Cadrul acestei mașini este format din mecanismele abcd și AA’BB’CDEE’. Mecanismul
AA’BB’CDEE’ asigură mișcarea de avans a burghiului iar mecanismul abcd asigură dezaxarea
reductorului și burghiului.
Aceste două mecanisme sunt acționate de cilindrii hidraulici CH1 și CH2.
 Figura 3. Schema mașinii dezaxabile de săpat gropi
1, 1’ – tiranți longitudinali; 2 – cadru; 3 – cadru vertical; 4, 4’ – tiranți; 5 – cadrul
reductorului; 6 – reductor; 7 - burghiu

Analiza procesului de lucru

În figura 4 este prezentată schema procesului de săpare a gropii cu o mașină de săpat
gropi. Pe această schemă sunt prezentate trei secțiuni:
- secțiunea A – A: secțiune în plan transversal aproape de vârful burghiului;
- secțiunea B – B: secțiune prin stratul de sol care se formează la periferia elicelor (ρd –
unghiul față de planul orizontal sub care se dispun particulele de sol);
- secțiunea C – C: grosimea stratului de sol săpat de un cuțit.
 Figura 4. Schema procesului de săpare a gropii

Avansul burghiului reprezintă spațiul parcurs de burghiu pe direcție axială la o rotație a

acestuia și se poate calcula cu relația:
60 ∙ 𝑣𝑎
𝑠= (1)
𝑛
unde: 𝑣𝑎 - viteza axială de avans a burghiului, [𝑚/𝑠]
𝑛 - turația burghiului, [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
 Grosimea stratului de pământ săpat de un cuțit se calculează cu relația:
𝑠 60 ∙ 𝑣𝑎
𝑎= = (2)
𝑧 𝑛∙𝑧
unde: z - numărul e începuturi ale elicelor burghiului.
Cantitatea de pământ ce se deplasează în unitatea de timp pe o elice se determină cu:
𝑄 = 𝐴 ∙ 𝑣𝑚𝑐 ∙ 𝜌 (3)
unde: 𝐴 = 𝑎𝑅0 - secțiunea stratului de pământ săpat de un cuțit;
𝜔𝑅 𝜋𝑛𝑅
𝑣𝑚𝑐 = = - viteza medie a tăișului cuțitului
2 60
𝜌 - masa volumică a pământului săpat
În fig. 5 este prezentată schema de determinare a vitezei absolute a unei particule de sol,
iar în fig. 6 este prezentată secțiunea stratului de sol de pe elicea burghiului.

Figura 5. Schema determinării vitezei absolute a Figura 6. Secțiunea stratului de sol de

particulei pe elice
Pentru determinarea vitezei absolute se consideră că o particulă M care este în contact
cu peretele gropii (vr = 0, viteza radială). Astfel, viteza absolută va fi:
𝑣̅ = ̅̅̅
𝑣𝑇 + 𝑣̅𝑒 (4)
unde: 𝑣𝑇 - viteza de transport;
𝑣𝑒 - viteza relativă de urcare a particulei pe elice
𝑣𝑇 = ̅̅̅
̅̅̅ 𝑣0 + ̅̅̅
𝑣𝑎 𝑣0 – viteza de rotație a particulei de pe elice
𝑣𝑎 – viteza de avans a burghiului
 𝑄𝑣
𝑣𝑒 = , [𝑚/𝑠] - viteza relativă de urcare a solului pe elice
𝐴𝑠𝑡
𝜋𝑣𝑎 𝑅02
𝑄𝑣 = - debitul volumic de material evacuat de o elice
𝑧
𝑅02
𝐴𝑠𝑡 = 𝑡𝑔𝜌𝑑 - suprafața secțiunii stratului de material de pe o elice
8
Când pământul transportat ajunge la suprafața solului, acesta părăsește burghiul cu
viteza absolută:
𝑣̅ = ̅̅̅
𝑣𝑇 + ̅̅̅
𝑣𝑣 (5)
𝑣𝑣 = 𝑣𝑒 sin 𝛼 − 𝑣𝑎 - componenta verticală
𝑣𝑇 = 𝜔𝑅 − 𝑣𝑒 𝑐𝑜𝑠 𝛼 - componenta tangențială
Înălțimea stratului de sol depus în jurul gropii se calculează egalând volumul stratului
depus în jurul gropii cu volumul gropii și ținând cont de afânarea solului:
𝑘𝑎 𝐻0 𝑅02
𝐻1 = (6)
𝑅𝑔 (𝑅1 − 𝑅0 )
𝑘𝑎 = 1,3 ÷ 1,5

Construcția burghielor
Burghiul este format din: una până la trei spire elicoidale, un arbore, cuțite
(corespunzător ca număr cu numărul de spire) și vârful burghiului.
Burghiele se clasifică în: de săpare și transport (fig. 7), de afânare (fig. 8,a), combinate
(de afânare și transport, fig. 8,b).

Figura 7. Burghie de săpare și transport Figura 8. Burghiu de afânare (a) și burghiu

combinat (b)
 Vârfurile burghielor au rolul de a săpa solul în dreptul arborelui și de a centra burghiul
în timpul săpării gropii. În fig. 9 sunt prezentate vârfuri plate și în fig. 10 sunt prezentate vârfuri
elicoidale.

Figura 9. Vârfuri plate.

a – vârfuri triunghiulare plate dispuse simetric; b – vârfuri plate bifurcate

Figura 10. Vârfuri elicoidale

a – cu cap sub formă de daltă; b – bifurcate; c și d – conice.

Cuțitele burghielor (fig. 11) au rolul de a săpa și mărunți câte un strat de sol de grosime
egală cu avansul burghiului.
 Figura 11. Cuțite
a – cu tăiș continuu; b – cu tăiș discontinuu (se utilizează în terenuri cu pietre)

Elicele burghiului au rolul de a transporta solul săpat și de a-l evacua din groapă. Elicele
pot fi cu pas constant sau pas variabil. Pasul elicei trebuie să îndeplinească condiția (în vederea
evitării alunecării solului în jos pe suprafața elicoidală):
𝐷+𝑑
𝑝 ≤ 𝜋( ) ∙ 𝑡𝑔 𝛼𝑐𝑟 (7)
2
unde: 𝛼𝑐𝑟 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝜇

Parametrii constructivi și funcționali ai burghielor

Diametrul burghiului (D) se calculează cu:
𝐷 = (0,94 ÷ 0,98) ∙ 𝐷0 (8)
unde: 𝐷0 este diametrul gropii;
Lungimea burghiului se poate calcula cu relația:
𝐻 ≅ 1,4 ∙ 𝐻0 𝑚𝑎𝑥 (9)
unde: 𝐻0 𝑚𝑎𝑥 este adâncimea maximă a gropii;
Turația burghiului se determină din condiția ca solul să se deplaseze în sus pe elice și
din condiția ca particulele de sol evacuate să nu fie aruncate prea departe. În fig. 12 este
prezentată schema forțelor ce acționează asupra unei particule de pe material aflată în contact
cu suprafața elicei burghiului.
 Figura 12. Forțele ce acționează asupra unei particule de material de pe burghiu

Astfel, forțele ce acționează asupra particulei sunt:

- 𝑚∙𝑔 - greutatea particulei;
- 𝐹𝑖 = 𝑚 ∙ 𝜔2 ∙ 𝑅 - forța centrifugă
- 𝐹𝑓 = 𝜇 ∙ 𝑅𝑁 - forța de frecare dintre particulă și suprafața elicoidală;
- 𝐹𝑓1 = 𝜇𝑠 ∙ 𝑅𝑁1 - forța de frecare dintre particulă și peretele gropii;
- 𝑅𝑁 - reacțiunea suprafeței elicoidale;
- 𝑅𝑁1 = 𝑚 ∙ 𝜔2 ∙ 𝑅 - reacțiunea peretelui gropii
Particula urcă pe suprafața elicoidală dacă
𝑚𝑔𝑠𝑖𝑛 𝛼 < 𝜇𝑠 𝑅𝑁1 cos 𝛼 (10)
Făcând înlocuirile rezultă:
𝑔𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝜇𝑔𝑐𝑜𝑠 𝛼 < 𝜇𝑠 𝜔2 𝑅𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 𝜇𝜇𝑠 𝜔2 𝑅𝑠𝑖𝑛 𝛼
Împărțind cu 𝑐𝑜𝑠 𝛼 și punând 𝜇 = 𝑡𝑔 𝜑, se obține:
𝑔(𝑡𝑔 𝛼 + 𝑡𝑔 𝜑) < 𝜔2 𝑅𝜇𝑠 (1 − 𝑡𝑔 𝛼 ∙ 𝑡𝑔 𝜑)
Rezultă:
𝑔 𝑡𝑔 𝛼 + 𝑡𝑔 𝜑
𝜔2 > ∙
𝑅𝜇𝑠 1 − 𝑡𝑔 𝛼 ∙ 𝑡𝑔 𝜑
sau (11)
𝑔
𝜔2 > ∙ 𝑡𝑔 (𝛼 + 𝜑)
𝑅𝜇𝑠
Rezultă că viteza unghiulară trebuie să fie mai mare decât o viteză unghiulară critică:
 𝑔
𝜔=√ ∙ 𝑡𝑔 (𝛼 + 𝜑) (12)
𝑅𝜇𝑠

Limita superioară a vitezei unghiulare rezultă din condiția ca viteza periferică a

burghiului să nu depășească 6 ÷ 6,5 m/s.

30 𝑔 60𝑣𝑡 𝑚𝑎𝑥
√ ∙ 𝑡𝑔 (𝛼 + 𝜑) < 𝑛 < (13)
𝜋 𝑅𝜇𝑠 𝜋𝐷

Mecanismele mașinilor de săpat gropi

Pot fi:
- mecanisme de suspendare – asigură coborârea burghiului în timpul săpării gropii și
ridicarea acestuia pentru scoatere din groapă;
- mecanisme de reglare a vitezei de avans – pentru reglarea avansului s a burghiului (pot
fi mecanice sau hidraulice);
- mecanisme de transmitere a mișcării de rotație – acționarea burghiului se face prin
transmisii cardanice și cu roți dințate cilindrice sau conice; de obicei pe transmisia
cardanică se prevăd elemente de siguranță care limitează momentul transmis la burghiu.
În fig. 13 sunt prezentate două scheme de mecanisme de suspendare, cu prinderea
burghiului în două articulații. În fig. 14 sunt prezentate două scheme de mecanisme de
suspendare, cu prinderea burghiului într-o articulație. Iar în fig. 15 sunt prezentate două
mecanisme de reglare a vitezei de avans (mecanic și hidraulic).

Figura 13. Scheme de mecanisme de suspendare, cu prinderea burghiului în două articulații

Figura 14. Scheme de mecanisme de suspendare, cu prinderea burghiului într-o articulație

Figura 15. Mecanisme de reglare a vitezei de avans

Puterea necesară pentru acționarea mașinilor de săpat gropi

Necesarul de putere se poate calcula cu relația:
𝑃 = 𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 + 𝑃4 + 𝑃5 (14)
unde: 𝑃1 - puterea necesară pentru învingerea rezistențelor opuse la pătrunderea și rotirea
vârfului burghiului;
𝑃2 - puterea necesară pentru tăierea și mărunțirea straturilor de sol;
𝑃3 - puterea necesară pentru transportul solului săpat;
𝑃4 - puterea necesară pentru imprimarea energiei cinetice solului săpat;
𝑃5 - puterea consumată prin frecarea burghiului de pereții gropii.
𝑀1 𝜔
𝑃1 = , [𝑘𝑊 ] 𝑀1 = 80 ÷ 150 𝑁𝑚;
1000
𝑀2 𝜔
𝑃2 = , [𝑘𝑊 ] 𝑀2 – momentul rezistent la tăiere;
1000
𝑄𝑏 𝑔𝐻0 𝑄𝑏 – debitul de sol transportat de burghiu;
𝑃3 = , [𝑘𝑊 ]
1000𝜂𝑏 𝐻0 – adâncimea gropii;
 𝜂𝑏 – randamentul burghiului, considerat ca transportor
elicoidal (0,2 ÷ 0,3);
𝑄𝑏 𝑣 2
𝑃4 = , [𝑘𝑊 ] v – viteza de avans a burghiului;
2000
𝑃5 ≅ 0 - pentru cazul în care viteza de avans a burghiului se face pe
o traiectorie rectilinie