Aplicația 1 Se dau punctele : A (90, 0, 40), B (60, 0, 70), C (30, 0, 40), D (60, 0, 10) și S (60, 70, 40).

Să se
construiască desfășurata trunchiului de piramidă, rezultat prin secționarea piramidei SABCD cu planul vertical [P],
definit de punctele Px (120, 0, 0) şi H (100, 10, 0).
Rezolvare: Se reprezintă în epură punctele A(a, a’,a’’), B(b, b’, b’’), C(c, c’, c’’), D(d, d’,d’’) și S(s, s’, s’’). Unim
cu linie continua groasă sabcd, proiecția pe [H], s’a’b’c’d’, proiecția pe [V] și s’’a’’b’’c’’d’’, proiecția pe [L]. Se
reprezintă în epură punctele Px și H și se obțin urmele planului vertical [P].

Figura.1. Reprezentarea în epură a piramidei și a planului de secțiune

Determinarea poligonului de secțiune. Se determină punctele de intersecție dintre urma Ph și proiecțiile orizontale
𝑠𝑎 𝑠𝑏
̅̅̅, ̅̅̅, 𝑠𝑐 ̅̅̅ ale muchiilor, și se notăm aceste puncte cu 1, 2, 3, 4. Cu linii de ordine se pot determina, în planul vertical
̅ , 𝑠𝑑
̅̅̅̅̅ și ̅̅̅̅̅
pe proiecțiile 𝑠′𝑎′ 𝑠′𝑐′ punctele 1’și 3’. Pentru aflarea poziției punctelor 2’ și 4’ pe ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ folosim proiecția laterală.
𝑠′𝑏′, 𝑠′𝑑′
Se determină 2’’ pe 𝑠′′𝑏′ ̅̅̅̅̅̅′ și 4’’ pe 𝑠′′𝑑′′
̅̅̅̅̅̅. Cu linii de ordine vor rezulta pozițiile punctelor 2’ și 4’ pe 𝑠′𝑏′
̅̅̅̅̅, 𝑠′𝑑′
̅̅̅̅̅. Unind
între ele punctele de pe același plan de proiecție (ex. 1-2-3-4 ) se obține proiecția poligonului de secțiune pe planul
respectiv (figura 2).

Figura.2 Determinarea poligonului de secțiune

 Se determină adevărata mărime a elementelor piramidei. Piramida are baza situată în planul vertical deci proiecția
ei pe [V] 𝑎′𝑏′𝑐′𝑑′va fi în adevărată mărime. Muchiile 𝑆𝐴 ̅̅̅̅ și 𝑆𝐶
̅̅̅̅ sunt în poziții de drepte de nivel și se proiectează în
adevărată mărime pe [H] (𝑠𝑎 ̅̅̅ și 𝑠𝑐 ̅̅̅̅ ̅̅̅̅
̅ -AM) iar muchiile 𝑆𝐵 și 𝑆𝐷 sunt drepte de profil deci se vor proiecta în adevărată
̅̅̅̅̅̅, ̅̅̅̅̅̅
mărime pe [L] (𝑠′′𝑏′′ 𝑠′′𝑑′′- AM).
Întrucât planul de secțiune [P] nu este paralel cu nici unul din planele de proiecție, poligonul de secțiune obținut nu
se proiectează în adevărată mărime pe nici unul din planele de proiecție. Adevărata mărime a poligonului de secțiune se
obține prin rabatarea planului [P] pe planul vertical de proiecție. Axa de rabatere este urma verticală Pv a planului iar
urma orizontală Ph se va suprapune peste Ox.

Figura.3 Rabatarea planului [P] pe planul vertical de proiecție

Punctele 1, 2, 3, 4, aflându-se pe urma orizontală a planului [P], vor descrie arce de cerc cu centrul în Px. Punctele
1o, 2o, 3o, 4o rezultă la intersecția liniilor de ordine orizontale, duse din punctele 1’, 2’, 3’, 4’, cu liniile de ordine
verticale duse, de pe Ox pentru punctele 1, 2, 3, 4. Unind aceste puncte vom obține poligonul de intersecție în adevărată
mărime. (figura 3)
Trasarea desfășuratei. Se alege arbitrar poziția punctul S* (vârful piramidei). Deoarece piramida dată este o
piramidă dreaptă (are toate muchiile laterale congruente) se poate lua în compas oricare din proiecțiile muchiilor în
adevărată mărime pe [H] 𝑠𝑎 ̅ sau pe [L] ̅̅̅̅̅̅
̅̅̅, 𝑠𝑐 𝑠′′𝑏′′, ̅̅̅̅̅̅
𝑠′′𝑑′′ și se trasează un arc de cerc cu centrul în S *. Se poziționează
arbitrar punctul C pe arcul trasat și, începând din C*, se determină luând în compas ̅̅̅̅̅
*
𝑎′𝑏′, punctele D*, A*, B*, și C*.
Unind aceste puncte se obține suprafața laterală a piramidei.

Figura .4 Suprafața laterală a piramidei

Pentru obținerea desfășuratei trunchiului de piramidă, se transpun, pe muchiile corespunzătoare, segmentele ̅̅̅̅
𝐶3,
̅̅̅̅și 𝐵2
̅̅̅̅, 𝐴1
𝐷4 ̅̅̅̅ ținând cont de relațiile ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅, 𝐷
𝐶 ∗ 3∗ = 𝑐3 ∗ 4∗ = ̅̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅ 𝑑′′4′′, ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅, si ̅̅̅̅̅̅
𝐴∗ 1∗ = 𝑎1 ̅̅̅̅̅̅̅.
𝐵∗ 2∗ = 𝑏′′2′′
 Desfășurata trunchiului de piramidă
Construcția bazei mari (pătratul ABCD):
𝐴∗ 𝐵 ∗ (sau ̅̅̅̅̅
- se ia în compas latura ̅̅̅̅̅̅̅ 𝑎′𝑏′ din planul vertical), se poziționează compasul în A* și se trasează un arc de
cerc;
- se ia în compas diagonala ̅̅̅̅̅𝑏′𝑑′ din planul vertical și cu compasul în B* se trasează un arc de cerc;
- la intersecția celor două arce trasate se află punctul D*;
̅̅̅̅̅ în compas, se poziționează compasul în punctele D* și B* și se trasează câte un arc de cerc;
- cu latura 𝑎′𝑏′
- la intersecția acestora rezultă punctul C*.
Construcția bazei mici (poligonul 10203040):
- se ia în compas 1 ̅̅̅̅̅̅
0 40 , din rabatere, se poziționează compasul în 1 și se trasează un arc de cerc;
*

- se ia în compas diagonala ̅̅̅̅̅̅

20 40 din rabatere și cu compasul în 2* se trasează un arc de cerc;
- la intersecția celor două arce trasate se află punctul 4*;
- se ia în compas latura ̅̅̅̅̅̅
40 30, din rabatere, se poziționează compasul în 4* și se trasează un arc de cerc;
- se ia în compas latura ̅̅̅̅̅̅
20 30 din rabatere și cu compasul în 2* se trasează un arc de cerc;
- la intersecția celor două arce trasate se află punctul 3*;

Aplicația 2 Se dau punctele : A (90, 0, 40), B (60, 0, 70), C (30, 0, 40), D (60, 0, 10) și A 1 (90, 70, 40). Să se
construiască desfășurata trunchiului de prismă, rezultat prin secționarea prismei ABCDA1B1C1D1 cu planul vertical [P],
definit de punctele Px (5, 0, 0) și H (15, 5, 0). Mărimea și direcția muchiilor este dată de AA1
1. Reprezentarea prismei în epură și construcția urmelor planului vertical [P]

2. Determinarea poligonului de secțiune și a adevăratei mărimi a acestuia prin rabaterea planului [P] pe planul
vertical de proiecție [V].
 3. Construcția desfășuratei trunchiului de prismă.

Aplicația 3 Să se construiască desfășurata trunchiului de con, rezultat prin secționarea conului circular drept, cu o
bază în [V] având centrul în Ω (60, 0, 40) și raza bazei R = 30 mm, de înălțime 70 mm, cu planul vertical [P], definit de
punctele Px (5, 0, 0) și H (15, 5, 0).

1. Reprezentarea conului în epură și construcția urmelor planului vertical [P]

Se reprezintă în epură punctul W(w,w’). Trasăm, în planul vertical de proiecție [V], un cerc de rază R = 30 mm cu
centrul în w’. Se construiesc două diametre perpendiculare și se determină bisectoarele a două unghiuri drepte, divizând
astfel cercul în opt părți egale. Vom numerota cele opt puncte obținute pe circumferința bazei de la a’ la k’. Din aceste
puncte, se determină pe Ox cu linie de ordine proiecțiile orizontale a,b,c….k. Din w, situat pe linia de pământ, se
construiește în planul orizontal de proiecție [H], înălțimea conului de 70 mm, rezultând astfel punctul s, proiecția
orizontală a vârfului conului. Unind vârful cu punctele de pe bază vom obține proiecția orizontală a celor 8 generatoare
Se reprezintă planul P(Ph, Pv), Pv  0x, Ph  Px  h.
 2. Determinarea secțiunii și a adevăratei mărimi a acesteia prin rabaterea planului [P] pe planul vertical de
proiecție [V].

Pentru a obține profilul intersecției conului cu planul vertical, se notează punctele de intersecție ale generatoarelor
trasate mai sus cu urma orizontală a planului Ph cu litere de la 1 la 8, în ordine. Proiecțiile verticale ale punctelor de
intersecție, se determină cu linii de ordine pe proiecțiile verticale ale celor 8 generatoare (dacă 1 se află pe 𝑠𝑎̅̅̅, 1’ se
̅̅̅̅̅).
determină pe 𝑠′𝑎′

Pentru a determina poziția punctele 3’ și 7’ este necesar să folosim metoda rotației pe con. Se translatează 3 și 7 pe
𝑠𝑎 , se urcă cu linie de ordine până pe ̅̅̅̅̅
̅̅̅ ̅̅̅̅̅ până pe
𝑠′𝑎′. Poziționând compasul în punctul s’ se rotește punctul găsit pe 𝑠′𝑎′
cele două generatoare ̅̅̅̅̅
𝑠′𝑐′ și ̅̅̅̅̅
𝑠′𝑔′. Conturul de intersecție obținut pe [V] va fi de formă eliptică, iar în [H], conform
proprietăților planului de secțiune [P], se va proiecta complet deformat pe urma orizontală Ph.

Pentru determinarea adevăratei mărimi a secțiunii, se rabate planul [P] peste planul vertical de proiecție [V], Pv
fiind axă de abatere.
 În planul orizontal de proiecție [H], generatoarele conturului aparent sunt în adevărată mărime (𝑆𝐴 ̅̅̅̅ = 𝑠𝑎
̅̅̅, ̅̅̅̅
𝑆𝐸 = 𝑠𝑒 ̅̅̅
– drepte de nivel). Conul este circular drept, deci toate generatoarele vor avea aceeași mărime.
Tot în planul orizontal de proiecție [H], regăsim și adevărata mărime a segmentelor 𝐴1 ̅̅̅̅ = 𝑎1 ̅̅̅̅ = 𝑒5
̅̅̅̅, 𝐸5 ̅̅̅. Pentru a
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅
obține adevăratele mărimi și pentru segmentele 𝐵2, 𝐶3, 𝐷4, 𝐹6, 𝐺7, 𝐾8, se face o rotație pe con, punctele 2,3,4,6,7,8
̅̅̅̅ = ̅̅̅̅̅
vor ajunge în pozițiile 21,31,41,61,71,81. Am obținut astfel și adevăratele mărimi ale segmentelor 𝐵2 𝑎21 ….𝐾8̅̅̅̅ = ̅̅̅̅̅
𝑎81 ,
fără de care nu se poate trasa desfășurata.

Rotația generatoarelor

1. Trasarea desfășuratei trunchiului de con:

- se poziționează arbitrar punctul S*;
- se ia în compas adevărata mărime a generatoarelor (ex. ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅ sau ̅̅̅̅̅̅
𝑆 ∗ 𝐴∗ = 𝑠𝑎 ̅̅̅) și se trasează un arc de
𝑆 ∗ 𝐸∗ = 𝑠𝑒
cerc;
- se poziționează punctul A* pe arcul trasat și, cu adevărata mărime a corzii ̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ în compas, se
𝐴∗ 𝐵∗ = 𝑎′𝑏′
determină cele opt puncte B*, C*, D*…
- se unesc punctele A*, B*, C*, D*…cu vârful S*, obținându-se generatoarele;
- se transpun segmentele 𝐴1 ̅̅̅̅, ̅̅̅̅
̅̅̅̅ = 𝑎1 𝐸5 = ̅̅̅ ̅̅̅̅ = 𝑎2
𝑒5, 𝐵2 ̅̅̅̅̅1….𝐾8
̅̅̅̅ = ̅̅̅̅̅
𝑎81 pe generatoarele corespunzătoare;
- adevărata mărime a secțiunii a fost obținută în etapa anterioară prin rabatare, ̅̅̅̅̅̅ 50 10 , , ̅̅̅̅̅̅
5∗ 1∗ = ̅̅̅̅̅̅ 4∗ 6∗ = ̅̅̅̅̅̅
40 60 …
 Aplicația 4 Să se construiască desfășurata trunchiului de cilindru, rezultat prin secționarea cilindrului circular drept,
cu o bază în [V] având centrul în Ω (60, 0, 40) și raza bazei R = 30 mm, de înălțime 70 mm, cu planul vertical [P],
definit de punctele Px (5, 0, 0) și H (15, 5, 0).

1. Reprezentarea cilindrului în epură și construcția urmelor planului vertical [P]

2. Determinarea elipsei de secțiune și a adevăratei mărimi a acesteia prin rabaterea planului [P] pe planul vertical
de proiecție [V].
3. Trasarea desfășuratei trunchiului de cilindru:
-adevărata mărime ale bazei trunchiului de cilindru se poate citi în planul vertical de proiecție [V] datorită
faptului că cilindrul are bazele în poziții particulare, deci la trasarea desfășuratei mărimea corzii va fi ̅̅̅̅̅̅̅
𝐴∗ 𝐵 ∗ =
̅̅̅̅̅
𝑎′𝑏′,
- adevăratele mărimi ale generatoarelor se citesc pe [H] . ̅̅̅̅̅̅ 𝑎1, ̅̅̅̅̅̅
𝐴∗ 1∗ = ̅̅̅ ̅̅̅…
𝐵∗ 2∗ = 𝑏2
- adevărata mărime a elipsei de secțiune a fost obținută în etapa anterioară prin rabatare, ̅̅̅̅̅̅
∗
50 10 , , ̅̅̅̅̅̅
5∗ 1 = ̅̅̅̅̅̅
∗
4∗ 6 =
̅̅̅̅̅̅
40 60 …