GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Ş.l. dr. ing. ELENA IONIŢĂ

DEPARTAMENTUL G.I.D.I
 CURSUL 3
REPREZENTAREA PLANULUI 2
Perpendicularitatea dreptelor și planelor
Dreaptă perpendiculară pe un plan
O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe două
drepte distincte din plan.
Fie un plan definit de o dreaptă de front și o dreaptă de nivel
. O dreaptă perpendiculară pe cele două drepte concurente este
perpendiculară pe planul .
Conform teoremei unghiului drept avem:
′ ′ ′ ′ și
Astfel, dreapta perpendiculară pe planul , are în epură, proiecțiile
perpendiculare pe urmele de același nume ale planului. În fig. 6 se
prezintă construcţia proiecţiilor unei drepte perpendiculară pe planul
. Punctul S aparţine dreptei .
Fig. 6
Plan perpendicular pe dreaptă într-un punct al ei
Planul perpendicular pe dreaptă,
într-un punct al acesteia, se poate
construi, ducând prin punct o dreaptă de
nivel sau de front perpendiculară pe
dreaptă.

În figura 7 s-a construit prin punctul

M(m,m’), un plan , utilizând
dreapta de nivel ( , ′ ) ′).
Așadar, ș ′ Prin urma
verticală a dreptei se duce ′ ′
iar prin Px se duce .

Fig.7
Se dau punctele: A(50,10,25), B(70,40,45).
a. Să se construiască dreptunghiul [ABCD] știind că
este un segment de nivel și are lungimea de 50mm (se va lua
soluția cu xC < xB).
b. Să se verifice concurența diagonalelor dreptunghiului
construit anterior.
c. Să se ducă prin punctul B un plan perpendicular pe
segmentul .
 Intersecţia unei drepte cu o placă
Pentru rezolvarea intersecţiei dintre
o dreaptă şi o placă se parcurg aceleaşi
etape ca în cazul general. Pentru
rezolvarea intersecţiei din fig. 5 s-a
folosit un plan auxiliar de capăt [Q], a
cărui urmă verticală se suprapune peste
proiecţia verticală a dreptei ′. Se
intersectează planul [Q] cu planul plăcii
triunghiulare ; se obține dreapta
de intersecție ′ ′ . Punctul

, respectiv . Punctul în care

dreapta înțeapă planul este
punctul în care aceasta se intersectează
cu , S (s, s’).
Fig. 5
 Vizibilitatea în epură
Atunci când există cel puțin două puncte care se suprapun în
proiecții trebuie stabilită vizibilitatea în epură.
Se pot enunța următoarele reguli de vizibilitate:
Dintre două puncte care au proiecțiile confundate pe planul orizontal
de proiecție, este vizibil pe [H] acel punct care are cota cea mai mare
(punctul 2(2,2’));
Dintre două puncte care au proiecțiile confundate pe planul vertical
de proiecție, este vizibil pe [V] acel punct care are depărtarea cea mai
mare (punctul 3(3,3’)).
 Dreptele disjuncte sunt oarecare, iar în epură punctele de intersecţie ale
proiecţiilor nefiind situate pe aceeaşi
linie de ordine, sunt puncte duble
aparente. Pentru stabilirea
vizibilității pe planul [H] se folosesc
punctele dublu aparente (1,1’) şi
(2,2’) care sunt situate pe o dreaptă
verticală. Este vizibil punctul (2,2’)
având cotă mai mare, deci proiecţia
se găseşte deasupra proiecţiei .
Pentru stabilirea vizibilității pe
planul [V] se folosesc punctele dublu
aparente (3,3’) şi (4,4’) sunt situate
pe o dreaptă de capăt. Este vizibil
punctul (3,3’) având depărtare mai
mare, deci proiecţia ′ se găseşte deasupra proiecţiei ′ .
 În cazul unei drepte și a unei plăci opace după ce se determină punctul
de intersecție se stabilește vizibilitatea între o porțiune de dreaptă limitată
de punctul de intersecție și între un segment al plăcii ce are puncte de
intersecție aparentă cu porțiunea de dreaptă considerată. Pentru stabilirea
vizibilității pe planul [H] se folosesc
punctele dublu aparente (5,5’) şi
(6,6’), iar pentru stabilirea vizibilității
pe planul [V] se folosesc punctele
dublu aparente (3,3’) şi (7,7’). Este
vizibil punctul (6,6’) având cotă mai
mare, deci proiecţia se găseşte
deasupra proiecţiei Este vizibil
punctul (3,3’) având depărtare mai
mare, deci proiecţia ′ se găseşte
deasupra proiecţiei ′.
 În cazul a două plăci opace se determină mai întâi segmentul de
intersecție dintre cele două plăci.
În figura următoare pentru plăcile triunghiulare opace [ABC] și
[MNK] care se intersectează se determină mai întâi intersecția laturii
cu [MNK] și a laturii cu [ABC]. Pentru aceasta se utilizează planele
de capăt [P] și [Q]. Intersecția dintre cele două plăci o constituie
segmentul . Vizibilitatea în epură a celor două plăci se
stabilește determinând vizibilitatea laturilor plăcilor ca și în cazul
anterior.

A(130,60,30), B(45,30,10), C(15,110,50), M(150,20,55),

N(95,95,100), K(50,40,25).
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIA ACORDATĂ