GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Ş.l. dr. ing. ELENA IONIŢĂ

DEPARTAMENTUL G.I.D.I
 CURSUL 11
INTERSECȚIA SUPRAFEȚELOR

Intersecţia a două suprafeţe generează una sau două linii

poligonale sau curbe închise.

Linia de intersecţie a două suprafeţe se determină, de

regulă, prin puncte comune suprafeţelor intersectate.
Pentru determinarea liniei de intersecţie a două suprafeţe
este necesară utilizarea unor suprafeţe auxiliare.

Suprafeţele auxiliare, utilizate în mod frecvent, sunt plane

sau suprafeţe sferice.
 Planele auxiliare se aleg, în funcţie de tipul suprafeţelor care
participă la intersecţie, astfel:

o în cazul intersecţiei a două prisme, sau a doi cilindri, ori a

unei prisme cu un cilindru, planele auxiliare trebuie să fie
paralele cu muchiile (generatoarele) suprafeţelor
respective;

o în cazul intersecţiei dintre două piramide, sau două conuri,

ori combinaţii ale acestora, planele auxiliare trebuie să
conţină vârfurile suprafeţelor respective;
 o în cazul intersecţiei dintre o piramidă şi o prismă, sau dintre
un con şi un cilindru, ori combinaţii ale acestora, planele
auxiliare trebuie să conţină vârful piramidei, sau al conului
şi să fie paralele cu muchiile prismei, respectiv cu
generatoarele cilindrului.

Pentru determinarea liniilor de intersecţie se parcurg

următoarele etape:
– determinarea suprafeţelor auxiliare necesare;
– stabilirea tipului de intersecţie, cu ajutorul suprafeţelor
limită (rupere, pătrundere, simplu sau dublu tangenţial).
– determinarea punctelor de intersecţie;
 – unirea punctelor comune (prin metoda mobilului sau a
diagramelor desfăşuratelor convenţionale);
– determinarea vizibilităţii intersecţiei.
Intersecţia a două suprafeţe poate fi o “rupere” (intersecţia
este formată dintr-o singură linie poligonală sau curbă
spaţială) atunci când există muchii (generatoare) ale celor
două suprafeţe care nu participă la intersecţie.
 Int. tip RUPERE
Intersecţia a două suprafeţe poate fi o “pătrundere“
(intersecţia este formată din două linii poligonale sau două
curbe spaţiale) atunci când toate muchiile (generatoarele)
unei suprafeţe participă la intersecţie.
 Int tip PĂTRUNDERE
Dacă liniile de intersecţie au un punct comun se obţine o
intersecţie tangenţială;
Int TANGENȚIALĂ
 Metoda mobilului
Se consideră un punct mobil care parcurge linia
poligonală (curba) de intersecţie şi, în acelaşi timp, se
proiectează, simultan, pe cele două baze ale suprafeţelor
aflate în planul [H] (sau [V]), proiecţii paralele cu muchiile
(generatoarele) suprafeţelor. Deoarece acest drum al
mobilului nu este cunoscut, se deplasează proiecţiile acestuia
pe baze notând corespondenţa acestora într-un tabel,
obţinând în acest mod ordinea firească a drumului parcurs de
punctul mobil.
Pentru completarea tabelului se procedează astfel:
o ambele proiecţii ale mobilului pornesc de pe urma aceluiaşi
plan auxiliar (de obicei un plan limită) şi în acelaşi sens ales
(orar sau trigonometric);
 o fiecare punct prin care trec aceste proiecţii, în sensul ales,
se trec în tabel, iar acolo unde nu există notaţie a punctului
se trasează o linie;
o proiecţiile mobilului pe bazele suprafeţelor îşi schimbă
sensul de parcurgere dacă întâlnesc pe baza pe care
circulă o zonă interzisă (care nu participă la intersecţie şi
este evidenţiată prin haşurare).
Pentru determinarea vizibilităţii se are în vedere
trasarea, în acelaşi tabel, cu linie continuă, porţiunile vizibile
pe care se deplasează proiecţiile mobilului, precum şi cele
acoperite şi rezultă, astfel, atât porţiunea vizibilă cât şi cea
acoperită a intersecţiei, ţinând seama de faptul că un punct
este vizibil dacă este vizibil pe ambele baze.
 1. Să se determine proiecţiile poligonului de intersecţie
dintre suprafeţele prismelor ABCAIBICI şi MNPMINIPI care
au bazele situate în planul orizontal de proiecţie. Se cunosc
coordonatele punctelor: A(50,10,0), B(40,35,0), C(10,30,0),
AI(150,65,85), M(165,20,0), N(125,25,0), P(120,5,0) şi
MI(75,75,75) (fig. 1).

2. Să se determine proiecţiile poligonului de intersecţie

dintre suprafeţele prismei patrulatere dreapte [ABCDAIBICIDI],
cu baza în [H] și prismei patrulatere dreapte [12341I2I3I4I], cu
baza în [L]. Se cunosc coordonatele punctelor: A(50,30,0),
B(30,50,0), C(10,30,0), D(30,10,0), AI(50,30,60), 1(0,20,30),
2(0,40,10), 3(0,60,30), 4(0,40,50), 1I(60,20,30).
 3. Să se determine proiecţiile poligonului de intersecţie
dintre suprafeţele prismei patrulatere dreapte [ABCDAIBICIDI],
cu baza în [H] și prismei patrulatere dreapte [12341I2I3I4I], cu
baza în [L]. Se cunosc coordonatele punctelor: A(50,40,0),
B(40,50,0), C(20,30,0), D(30,20,0), AI(50,40,70), 1(0,10,40),
2(0,30,10), 3(0,60,30), 4(0,40,60), 1I(70,10,40).

4. Să se determine proiecţiile poligonului de intersecţie

dintre suprafeţele prismei patrulatere dreapte [ABCDAIBICIDI],
cu baza în [H] și prismei patrulatere dreapte [12341I2I3I4I], cu
baza în [L]. Se cunosc coordonatele punctelor: A(50,30,0),
B(30,50,0), C(10,30,0), D(30,10,0), AI(50,30,60), 1(0,20,30),
2(0,35,15), 3(0,50,30), 4(0,35,45), 1I(60,20,30).
 5. Să se determine proiecțiile curbei de intersecție dintre
sfera {Ω, r} unde Ω(50,40,0) și R = 30mm și prisma
triunghiulară regulată dreaptă având o bază definită de
B(30,30,50) și C(70,30,50), vârfurile triunghiului echilateral
[ABC].
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIA ACORDATĂ