CURS 2

PUNCTUL ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVĂ

2.1 Reprezentarea punctului în epură

Utilizând cele două plane de proiecţie perpendiculare ([H] – orizontal şi [V] – vertical)
care se intersectează după dreapta (OX) – axă de proiecţie sau linie de pământ, un punct A din
spaţiu se va proiecta pe [H] în punctul a – proiecţia orizontală a punctului şi pe [V] în punctul
a’– proiecţia verticală a punctului. Distanţa de la punctul A la [H] se numeşte cotă şi se notează
cu z, iar distanţa de la punctul A la [V] se numeşte depărtare şi se notează cu y , (Fig. 2.1).

Figura 2.1 Reprezentare spaţială Figura 2.2 Reprezentare în epură

Prin rotirea [H] în sensul acelor de ceasornic până la suprapunerea peste [V] se obţine
epura, (Fig. 2.2).
EPURA este reprezentare plană convenţională a corpurilor spaţiale, proiectate ortogonal
pe planele de proiecţie, utilizând numai axele de proiecţie. În proiecţia dublu ortogonală
(sistemul Monge), un punct A din spaţiu este definit în epură de două proiecţii a şi a’, iar două
proiecţii aflate pe aceeaşi linie de ordine definesc un punct din spaţiu.

2.2 Punctul în diedre

Diedrul – reprezintă unghiul format între două plane care se intersectează. În cazul
proiecţiei ortogonale, planele [H] şi [V] împart spaţiul în 4 diedre (Fig.2.3), notate I, II, III şi
IV. În Fig. 2.4 sunt prezentate în epură puncte situate în cele 4 diedre. În funcţie de diedrul în
care sunt conţinute, semnele lui z şi y sunt pozitive sau negative, (Tab. 2.1).
 Figura 2.3 Reprezentarea puntului în diedre
Tabelul 2.1

Figura 2.4 Reprezentarea puntului în epură (în cele 4 diedre)

 2.3 Punctul în triedre
Unghiul format de 3 plane concurente se numeşte unghi triedru. În cazul folosirii celui
de-al treilea plan de proiecţie [L] – plan lateral de proiecţie, care este perpendicular pe [H] şi
[V], un punct A din spaţiu (Fig. 2.5) va avea şi o a treia proiecţie a”. Distanţa de la punctul A
la planul [L] se numelte abscisă şi se notează cu x. Epura se obţine prin rotirea planului [H] în
sensul acelor de ceasornic şi prin rotirea planului [L] în sens invers acelor de ceasornic, până
se suprapun peste [V] (Fig. 2.6). Proiecţia a’’ descrie în această rotaţie un arc de cerc de rază
egală cu depărtarea. Planele [H], [V] şi [W] împart spaţiul în 8 triedre, notate cu I, II, III, ...
VIII. Puncte situate în cele opt triedre sunt prezentate în epură în Fig. 2.7, iar în Tab. 2.2 este
sistematizat semnul coordonatelor x, y şi z în cele 8 triedre.
Tabelul 2.2

Figura 2.5 Punctulul în triedrul I Figura 2.6 Punctului în epură, triedrul I

 Figura 2.7 Punctul în cele opt triedre, în epură

2.4 Puncte aflate în plane bisectoare

Caracteristic acestor puncte este faptul că au cota egală cu depărtarea.
Se cunosc două plane bisectoare:
- planul bisector unu care împarte diedrele unu şi trei în aşa fel încât toate punctele acestui
plan au depărtarea egală cu cota şi planul bisector doi care împarte diedrele doi şi patru în aşa
fel încât toate punctele acestui plan au depărtarea egală cu cota. Convenţional, aceste plane se
notează [B1] şi [B2], (Fig. 2.8).

Figura 2.8 Plane bisectoare

 Dacă punctul E (e, e’) ϵ [B1] şi se găseşte în diedrul I, atunci cota va fi egală cu depărtarea
şi ambele vor fi pozitive, (Fig. 2.9). Epura unui astfel de punct va arata ca în Fig. 2.9, proiecţiile
e şi e’ fiind simetrice faţă de linia de pământ.

Figura 2.9 Puncte în cele 4 diedre, aflate în planele bisectoare

În acelaşi mod se procedează cu punctele F (f, f’) ϵ [B2], G (g, g’) ϵ [B1] şi H (e,e’) ϵ
[B2].

2.5 Puncte situate pe linia de pământ

Sunt situate pe dreapta de intersecţie dintre planele [H] şi [V] - (OX) şi aparţin
concomitent ambelor planuri deci, aceste puncte au atât cotele cât şi depărtările egale cu zero.
În această situaţie, proiecţiile orizontale şi verticale se vor confunda cu însăşi punctul din
spaţiu.

2.6 Puncte situate în planele de proiecţie

Caracteristica unor astfel de puncte este că una din coordonatele descriptive este egală
cu zero şi, prin urmare, una din proiecţii se va confunda cu însăşi punctul din spaţiu , în timp
ce cealaltă proiecţie se va găsi pe linia de pământ, (punctele I, J, K, L din Fig. 2.9).
 Epurele tuturor punctelor prezentate la punctele: 2.2, 2.3, 2.4 şi 2.5 sunt prezentate în
Fig. 2.10.

Figura 2.10 Reprezentarea în epură a punctelor din planele bisectoare şi cele de proiecţie

2.7 Alfabetul punctului

Sintetizând informaţiile expuse la reprezentarea punctului, se poate concluziona că: un
punct poate ocupa 17 poziţii în regiunile spaţiului limitat la planele de proiecţie şi planele
bisectoare (Fig. 2.11). Această succesiune de poziţii se numeşte alfabetul punctului.

Figura 2.11
 Comparând cele 17 poziţii ale punctelor de la A la S, din Fig. 2.11 şi din epurele punctelor
(Fig. 2.12), rezultă reprezentările din figura de mai jos.

Figura 2.12