Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

1. Proiecţia dublu ortogonală

Se consideră două plane perpendiculare H şi V (figura2.1), numite plane de proiecţie. Dreapta de

intersecţia dintre planul orizontal de proiecţie H şi planul vertical de proiecţie V se numeşte linie de
pământ şi se notează cu Ox.

Din intersecţia planelor de proiecţie rezultă patru semiplane delimitate de linia de pământ:
- semiplanul orizontal anterior, Ha;
- semiplanul orizontal posterior, Hp;
- semiplanul vertical superior, Vs;
- semiplanul vertical inferior, Vi.

Fig.2.1. Cele patru diedre de proiecţie.

Planele de proiecţie H şi V, împart spaţiul în patru unghiuri diedre.

Acestea sunt:
- diedrul I, între semiplanele Ha şi Vi;
- diedrul II, între semiplanele Vs şi Hp;
- diedrul III, între semiplanele Hp şi Vi;
- diedrul IV, între semiplanele Vi şi Ha.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Fie dat punctul A din spaţiu, situat în diedrul I (figura 2.2). Se proiectează punctul A, ortogonal pe planele
de proiecţie H şi V. Planele de proiecţie fiind ortogonale, proiectantele sunt, de asemenea, ortogonale.

Fig. 2.2. Proiecţia punctelor A, B, C, D.

Proiectanta verticală din A înţeapă planul orizontal de proiecţie H în punctul a, numit proiecţia orizontală
a punctului A, iar proiectanta orizontală înţeapă planul vertical de proiecţie V, în punctul a', numit
proiecţia verticală a punctului A.

Sistemul dublu ortogonal de plane de proiecţie, asociat cu proiecţia ortogonală constituie sistemul de
proiecţie Monge.

2. Epura punctului

Se consideră punctul A din spaţiu, în diedrul I (figura 2.2). Proiecţiile sale pe planele de proiecţie
sunt a şi a’. Planul proiectant aAa' este perpendicular pe axa Ox şi o intersecteazǎ în punctul ax, punct ce
poate fi considerat, şi ca proiecţia ortogonală a punctului A din spaţiu pe axa Ox.
Segmentul Oax reprezintă abscisa punctului A. Cele două drepte axa şi axa’ sunt
perpendiculare pe linia de pământ Ox.
Segmentul Aa = axa’ se numeşte cota punctului şi măsoară distanţa punctului A faţă de
planul orizontal de proiecţie.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului
Segmentul Aa’ = axa măsoară distanţa punctului faţǎ de planul vertical de proiecţie şi se numeşte
depărtarea punctului.
Abscisa, cota şi depărtarea sunt coordonatele descriptive ale punctului şi defines poziţia acestuia în
spaţiu.

Toate punctele situate deasupra planului orizontal au cotele pozitive (proiectate pe semiplanul vertical
superior), după cum toate punctele aflate în faţa planului vertical au depărtările pozitive (proiectate pe
semiplanul orizontal anterior).

Rotind planul H până la suprapunerea peste planul V, proiecţiile a şi a’ ale punctului A se vor situa pe
aceeaşi dreaptă, perpendicularǎ pe axa Ox, numită linie de ordine. Considerând şi alte puncte B, C şi D
situate în diedrele II, III şi IV, ele vor avea, după suprapunerea planelor de proiecţie, proiecţiile b-b', c-c’
şi respectiv d-d’ situate pe aceeaşi linie de ordine (figura 2.3).

Rezultă astfel, o reprezentare plană convenţională a punctelor din spaţiu, proiectate ortogonal pe
planele de proiecţie, utilizând numai linia de pământ, numită epură (figura 2.4).

Fig. 2.3.
Epura completă. Fig.2.4. Epura simplificată.

Se observă cǎ pe epurǎ, depărtările pozitive (pentru punctele din diedrele I şi IV) se măsoară sub linia
de pământ, iar cele negative (pentru punctele din diedrele II şi III) deasupra axei Ox.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului
De asemenea, cotele pozitive (pentru punctele din diedrele I şi II) se mǎsoară deasupra liniei de
pământ, iar cotele negative (pentru punctele din diedrele III şi IV), sub axa Ox.

Poziţia punctului în spaţiu, în raport cu planele de proiecţie, se determinǎ după semnul coordonatelor sale
descriptive, aşa cum rezultă din tabelul 2.1.

De exemplu, punctul B având depărtarea negativă şi cota pozitivă se află în diedrul II. Punctul C, cu
depărtarea negativă şi cota negativǎ se găseşte în diedrul III, iar punctul D care are depărtarea pozitivă şi
cota negativă, este situat în diedrul IV (figura 2.4).

2.3. Plane bisectoare

Planele care împart cele patru diedre în câte două unghiuri egale se numesc plane bisectoare. Astfel, primul
plan bisector trece prin diedrele I şi III, iar al doilea plan bisector prin diedrele II şi IV (figura 2.5,a).

Planele bisectoare împreună cu planele de proiecţie împart spaţiul în opt unghiuri octante sau octanţi.

Planele bisectoare fiind definite ca locul geometric al punctelor din spaţiu egal depărtate de planele de
proiecţie, rezultă că punctele situate în aceste plane au cota egală cu depărtarea şi de acelaşi semn, dacă
punctele sunt situate în B I şi de semne contrare, daca se află în B II.

Punctele A şi C conţinute în primul plan bisector B I şi punctele B şi D situate în al doilea plan bisector B
II, (figura 2.5,a), sunt reprezentate în epură, în figura 2.5,b.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Fig.2.5. Punctele A, B, C, D aflate în planele bisectoare (a) şi reprezentate în epură (b).

4. Alfabetul descriptiv al punctului

Un punct oarecare din spaţiu poate ocupa 17 poziţii caracteristice în raport cu

semiplanele de proiecţie şi planele bisectoare în cei 8 octanţi (fig.2.6). Astfel:
- punctul A este situat pe linia de pământ, Ox;
- punctul B este situat în semiplanul Ha;
- punctul C este situat în diedrul I, sub [B I];
- punctul D este situat în diedrul I, fiind conţinut în [B I];
- punctul E este situat în diedrul I, deasupra planului [B I];
- punctul F este situat în semiplanul Vs;
- punctul G este situat în diedrul II, deasupra planului [B II];
- punctul I este situat în diedrul II, fiind conţinut în [B II];
- punctul J este situat în diedrul II, sub planul [B II];
- punctul K este situat în semiplanul Hp;
- punctul L este situat în diedrul III deasupra planului [B I];
- punctul M este situat în diedrul III, fiind conţinut în [B I];
- punctul K este situat în diedrul III sub planul [B I];
- punctul L este situat în semiplanul Vi;
- punctul R este situat în diedrul IV, sub planul [B II];
- punctul S este situat în diedrul IV, fiind conţinut în [B II];
- punctul T este situat în diedrul IV, deasupra planului [B II].

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Fig.2.6. Alfabetul punctului.

Studiul pe epurǎ al tuturor poziţiilor caracteristice ale unui punct, în raport cu planele de proiecţie şi
planele bisectoare, constituie alfabetul descriptiv al punctului.

5. Tripla proiectie ortogonală

Reprezentarea în dublǎ proiecţie ortogonalǎ nu redǎ particularitǎţile obiectului proiectat, fiind necesar
introducerea celui de-al treilea plan de proiecţie, perpendicular pe planul orizontal şi pe cel vertical, notat
cu L şi numit plan lateral (figura 2.7).

Fig.2.7. Tripla proiecţie ortogonală a punctului M.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Un punct M din spaţiu, situat în diedrul I, pe lângǎ proiecţiile m şi m’ va avea încǎ o proiecţie pe planul
lateral L notatǎ cu m” şi numitǎ proiecţie lateralǎ.

Epura punctului M se obţine prin rotirea planului orizontal în jurul axei Ox şi a planului lateral în jurul axei
Oz, în sens antiorar, pânǎ la suprapunerea lor peste planul vertical.

Proiecţia m” descrie în rotaţie, un arc de cerc de razǎ egalǎ cu depǎrtarea punctului (figura 2.8).

Fig.2.8. Epura pe trei plane a punctului M.

Prin introducerea planului lateral de proiecţie L, spaţiul se împarte în 8 triedre.

Reprezentarea în epurǎ a punctelor A,B,C,...P, R situate în cele 8 triedre este prezentatǎ în figura 2.9. iar
semnele coordonatelor descriptive se vǎd în tabelul 2.2.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Fig.2.9. Puncte situate în triedre.

6. Aplicaţii

1) Să se reprezinte în epură punctele:

A (15; 20; - 10); B (30; - 20; - 20); C (45; 0; 15), D (55; 0; 0), [mm].
Să se arate care este poziţia lor faţă de planele de proiecţie şi planele bisectoare.

Rezolvare:
Se măsoară din origine (figura 2.10) spre stânga, pe linia pământului, abscisa Oax = 15
mm şi se obţine ax. Se duce prin ax linia de ordine perpendiculară pe Ox şi se poartǎ pe
aceasta: depărtarea punctului, y = axa = 20 (sub Ox, pentru că este pozitivă), iar apoi cota

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului
punctului, z = ax a’ = - 10, (sub Ox, pentru cota negativă).

Punctul se găseşte în diedrul IV, octantul 8.

Procedând în mod analog se reprezintă şi punctul B în diedrul III, pe planul bisector
B1, punctul C în semiplanul Vs şi punctul D pe linia pământului.

2) Fiind date proiecţiile m, m', n, n' şi r, r' a trei puncte M, N şi R, să se construiască

proiecţiile lor laterale m", n" şi r".

Fig. 2.10. Aplicaţia 1. Fig. 2.11. Aplicaţia 2. Fig. 2.12. Aplicaţia2.

Rezolvare:
Se duc axele Ox, Oy şi Oz. Pentru a se obţine m" (fig. 2.11) se duce linia de ordine
m'mz şi se prelungeşte dincolo de Oz; pe această linie se poartă depărtarea mxm a
punctului în mzm" (grafic operaţia se face ducând linia mmymy1m") şi se obţine în m"
proiecţia lateralǎ căutată.
Punctul n, n' (fig. 2.12) fiind situat în planul vertical de proiecţie, proiecţia lui laterală n"
se va găsi pe axa Oz, după cum punctul r, r' din planul orizontal de proiecţie va avea
proiecţia laterală r" pe axa Oy. Executând construcţiile grafice indicate în figură prin
săgeţi, se obţin poziţiile lui n" şi r" pe cele două axe.

3) Cum trebuie să fie coordonatele unui punct oarecare M (m, m’, m’’) pentru ca
punctul să fie în octantul 6 ?

Rezolvare:
Octantul 6 fiind în diedrul III, rezultă că atât depǎrtarea cât şi cota punctului trebuie să fie
negative. Mai trebuie apoi ca y (depărtarea) să fie mai mic decât z (cota), pentru ca
punctul să fie în octantul 6.

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

4) Să se determine distanţa faţă de axa Ox a punctului M având depărtarea egală cu

3 şi cota egală cu 4 [cm].

Rezolvare:
Cota şi depărtarea unui punct sunt catetele unui triunghi dreptunghic având ipotenuza
drept distanţa punctului faţa de Ox. Deci: d = 32 + 42 = 5 [cm].

5) Să se reprezinte în triedru şi epură punctele A,B,C,D situate în primele patru

diedre de proiecţie, şi proiecţiile lor pe cele trei plane.
Rezolvare în figura 2.13.a.b.c.d.

Octavian Groza
Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Octavian Groza
 Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

6) Să se reprezinte în triedru şi epură punctele E,F,G,I situate în ultimele patru

diedre de proiecţie, şi proiecţiile lor pe cele trei plane.
Rezolvare în figura 2.14.a.b.c.d.

7) Să se reprezinte în triedru şi epură punctele M,N,P conţinute în planele de

proiecţie, şi proiecţiile lor pe cele trei plane.
Rezolvare în figura 2.15.a.b.c.

Octavian Groza
Noțiuni de Geometrie descriptivă – Reprezentarea punctului

Octavian Groza