Eseudespretimp Relatia omului cu timpul reprezinta o drama esentiala, producatoare de angoase si temeri.

De fiecare data cand aduc in discutie, in scrierile mele, conceptul de timp, imi amintesc de marturisirea Sfantului Augustin (din Confesiuni): Ce este timpul? Daca nu sunt intrebat, stiu. Daca sunt intrebat, nu stiu. Constanta a gandirii filosofice, reflectia asupra timpului a fost preocuparea de baza a ganditorilor lumii. !ascal a incercat sa dea o definitie timpului. A incercat, dar n"a reusit. #a capitolul acesta nu se do$edeste un cautator anterior esentelor, ci gandurile sale interactioneaza cu o ordine pree%istenta. !laton a fost mai metaforic& 'impul este creat odata cu cerul, fiind copia mobila a eternitatii & ( alta metafora care mi"a ramas in minte este a lui )ietzsc*e. A scris despre timp intr"una din cartile sale unde clipa este surprinsa, simultan, in doua ipostaze ale sale: moment efemer, boaba de nisip in clepsidra timpului si unitate de masura a eternitatii. De la noi, foarte ineresanta si pertinenta mi s"a parut conceptia lui +ircea ,liade despre timp. -n capitolul Durata profana si timpul sacru din eseul Sacrul si !rofanul, +ircea ,liade accentueaza asupra di*otomiei dintre timpul profan . $azut ca durata, ire$ersibil, dinamic, care curge, de$ine si se transforma si timpul sacru . re$ersibil, static, rotund, ciclic si cosmic. Scriu despre timp si parca"l percep ca entitate materiala. De fapt, toti il simtim asa, folosind e%presiile: economisim timp , pierdem timp , timpul inseamna bani etc. !entru ca suntem obsedati sa ne umplem $iata cu di$erse sortimente de senzatii, nu ne dam seama cat de repede trece timpul&'impul nu pleaca niciodata cu mana goala. -si ia cu el baga/e mari si dus este. 'arand nume, fapte si mituri ne lasa mai tristi, mai insingurati. Conteaza mult perceptia personala asupra timpului. 'impul este asa cum il $ede fiecare, dar este si asa cum nu"l $ede, dar il $ad altii. 0ratie timpului, orice si totul are o identitate, adica prezent, trecut si $iitor. De fapt, timpul e etern, noi trecem prin el. Daca am terminat cu filosofia, sa trecem la fizica, care a$ertizeaza unduindu" si $ectorii: timpul inseamna miscare1 !oate ca timpul e un concept abstract, dar miscarea e concreta. Daca nu te misti, pierzi timpul1 -ar timpul, in zilele noastre, inseamna bani. )"o spun eu, zicala time is mone2 e ar*icunoscuta. Daca pe timpuri zicala la moda era festina lente (grabeste"te incet1), acum cel care se grabeste incet ramane de tot in urma. !rinde momentul, sau ramai bosumflat pe margine. )u mai a$em timp de nimic. )ici macar de iubire. Cea mai cumplita maladie a acestor timpuri este lipsa iubirii. Dorim iubire, dar n"a$em timp de ea. !e timpuri, pentru a a/unge la alco$, barbatul curta femeia o /umatate de an. Cel putin, erau siguri de sentimentele lor. Acum totul merge rapid, pe principiul $azut"placut&ce ramane de facut? )imeni nu mai are timp sa ramana in

asteptari. -ubim tot ce este direct. )u mai a$em timp de $isare& Altadata oamenii a$eau dreptul sa $iseze si sa amane. Acum $isatorul si cel care amana ies din ritm. )u mai a$em timp de speranta& Suntem o lume care a uitat arta de a spera. Din acest moti$, se"ntinde tristetea peste gandurile si c*ipurile noastre. )u mai a$em timp de reculegere, trebuie sa ne aruncam in $arte/. )u mai a$em timp pentru noi insine&3lazati, apatici si reci, traim toti cu inc*ipuiri de tot felul pri$ind $iata noastra, $iata lumii. )u mai a$em timp pentru credinta&Si cata ne$oie am a$ea de ea. (4. Am scris destula teorie. Ca psi*olog, propun si o $iziune practica a subiectului. Ai de ales: clac*ezi sau te organizezi. -n primul rand, nu te mai plange ca nu ai timp. !entru toata lumea, ziua are 56 de ore. !entru a stapani si a gestiona corect timpul, trebuie sa"l intelegem. ,%ista anumite obstacole psi*ice cu care se confrunta omul in incercarea de a stapani timpul: 7sunt oameni care fac totul in ultimul moment, intrand in criza de timp, facand totul sub presiune . ei sunt cei care se plang cel mai adesea ca sunt stresati si e si firesc sa fie asa. 7sunt oameni care se impauneaza ca pot face totul fara a/utor . genul care ia totul asupra sa si nu se plange, dar cedeaza si acesta stresului. 7perfectionistii pot scoate opera de arta, dar pierd destul timp pentru asta. Detaliaza, ordoneaza, rafineaza, garanteaza, dar cand sa culeaga roadele muncii, sunt de/a obositi, aplauzele nu"i mai incanta. Cel mai bun sfat e cel pe care l"am primit si eu mai demult: Simplifica"ti $iata1 Astfel iti $ei simplifica si timpul1 ,$ita curse contra"cronometru. !oti a/unge primul, dar cu ce pret1 Ce acti$itate iti face cu ade$arat placere? 8a"ti timp doar pentru ea. !oti parea egoist, dar nu $ei mai fi stresat si $ei oferi celor din /ur o fata mai luminoasa. !si*iatrul American -R9-) :A#(+ stabilea o di*otomie a timpului in tratatul sau de !si*oterapie e%istentiala, si anume: ne$oia de acti$itate este specifica spiritului occidental, in opozitie cu aplecarea spre simplitate si contemplatie a orientalilor. )oi, romanii, suntem cam la portile orientului&Cum zicea !lesu, nu suntem nici asa, nici altminteri& (ricum, niciodata nu e timpul trecut: )ina 3erbero$a si"a inceput cariera de romanciera la ;6 de ani& Si pentru ca e%emplul moti$ant face referire la o ,A, $oi inc*eia cu un sfat pentru ,#,: Da $aloare timpului tau1 8a ce"ti place, /oaca"te, roaga"te, plimba"te, iubeste, canta, daruieste, pri$este, bucura"te, simte&-ntr"un cu$ant, traieste1 )u $ei incetini astfel trecerea timpului, dar nici nu $ei trai degeaba1 7Autor: !si*olog ADR-A)A SA9<