Sunteți pe pagina 1din 2

Nichita Stanescu

Nichita stanescu reprezinta in literatura romana imaginea unui modernism nou relevant
prin limbaj,viziune si mai ales conceptia fata de arta.Poezia a5a Elegie face parte din
volumul aparut in 1!! "11 elegi,toate pe tema dorintei de restabilire a unitatii primordiale a
asimilarii omului la unitatea cosmic.
Poezia este conceputa pe baza unui subtitlu care contureaza si tema poemului.#entatia
realului reprezinta nevoia de refacere a unitatii ,iar tema poeziei este una filosofica ,poetul
aratand ca sinele in raport cu lumea e elemental fundamental al refacerii acestei
unitatii.$auza fundamentala pe care o identifica este ignorant care impiedica refacerea
totului.% secventa reprezentativa este marcata de versurile "&ata'ma condamnat pt
nestiinta(pt plictiseala,pt neliniste(pentru nemiscare aceasta enumeratie detaliaza motivele
pentru care lumea e)terioara se revolta impotriva eului ignorant,dar dornic de stabilizare a
totului cosmic.Nestiinta este asociata aici tocmai ignorantei,iar plictiseala pare sa reprezinte
intro forma abstracta indiferenta fata de elementele realului pe care fiinta umana se
multumeste doar sa le identifice.*ipsa actiuniilor redata prin metafora abstracta pt nemiscare
ilustreaza aceeasi incapacitate a omului de a cauta semnificatiile lucrurilor inconjuratoare.%
alta secventa ce marcheaza tema apare in finalul poeziei "si aceasta stare de spirit,ea
insasi(se supara pe mine (si ma condamna indescifrabil,(la o perpetua asteptare.Poetul
contureaza aici momentul asteptarii necesar refacerii totului deoarece presupune
constientizarea elementelor lumii inconjuratoare si acceptarea transferului dintre material si
spiritual.+ceasta asteptare se va prelungi "pana i'au forma
merelor,frunzelor,umbrelor,pasarilor
Poezia se inscrie in neomodernism prin cateva trasaturi definitorii.Prima este prefigurata
inca din opera lui &on ,arbu care il inspira pe Nichita si se refera la tendinta de obiectivare a
discursului liric marcat de trecerea prin filtrul ratiunii a "pedepsei primate din partea unor
elemente fata de care nu se simte vinovat si care creeaza o situatie absurda.Se remarca
astfel nevoia de intelectualizare a poeziei ,ideile poetice nefacand referire directa la stari si
sentimente cat la idei,procese cognitive care sa e)plice absurdul situatiei "n'am fost
niciodata suparat pe mere (ca sunt mere(pe frunze ca sunt frunze-.(.ar merele
frunzele-(s'au suparat deodata pe mine..easemenea poetul intelege motivele condamnarii
sale abia dupa ce sentinta sa este parafata de fiecare element al lumii inconjuratoare./ai
mult,isi accepta destinul "de perpetua asteptare pana cand accepta cedarea reciproca
momentul transferului care modifica perceptia asupra lumii din a cunoaste in a stii.
&ubitor de abstractii,o alta trasatura a poeziei stanesciene este tocmai limbajul abstract
dominat de metafore impinse pana aproape la nonsense..e cele mai multe ori utilizeaza
alegoria pentru a reda ideile,astfel apelul la obiecte precum frunze,mere ,pasari,umbre
dezvaluie intentia poetului de a abstractiza limbajul sugerand ideea ca el gandeste
abstractiile si provoaca cititorul sa si le imagineze identic astfel poetul e)prima aproape
socant "pana iau forma merelor,frunzelor-..easemenea limbajul se remarca prin utilizarea
unui amestec de registre la inceput poetul foloseste un limbaj formal dar banalizat "n'am fost
niciodata suparat pe mere pentru ca pe final sa utilizeze un limbaj neologic in aceeasi
intentie de formalizare "penitenta,indescifrabil,perpetua asteptare.
&n poezia lui Nichita cuvintele sunt golite de orice concretete astfel cele patru elemente ale
lumii reale enumerate nu mai reprezinta semantic obiecte concrete ci simboluri abstracte ale
ipostazierii lumii realului.
Elementele de structura surprind viziunea originala si inedita despre lume a poetului,astfel
elementele de prozodie sunt e)treme de suggestive poezia fiind conceputa pe o singura
strofa in care amesteca elemente clasice precum scrierea cu majuscula cu elemente de
modernitate evidentiate prin tehnica ingambamentului..easemenea cultiva versul liber
debarasat de orice constrangerii formale .
#itlul poeziei centrat in jurul substantivului elegie e la fel de surprinzator deoarece tonul
elegiac,melancholic este inlocuit aici de o problematica filosofica grava in care fiinta umana
isi descopera propriile greseli si intelege ca nu e o fiinta solitara ci trebuie sa se raporteze la
cunoasterea lumii si mai ales la ceea ce reprezinta a stii despre lumea inconjuratoare.+stfel
poetul este tentat de real abia spre finalul discursului cand isi intelege pozitia necesara
pentru refacerea totului primordial.
/otivele literare sunt dominate si ele de abstractizarii apare fundamental aici motivul
condamnarii ilustrat prin versurile "incerc sa descifrez ceea ce mi se cuvine(pentru ignorant
deasemenea apare motivul asumarii greselii "stau in picioare cu capul descoperit poetul
incercand sa'si detalieza aspectele vinovatiei,iar incertitudinea devine o stare de spirit ce se
revolta ea insasi si condamna mai departe omul la o perpetua asteptare pana va intelege
nevoia de daruire.
0inalul poeziei marcheaza temporal momentul ridicarii pedepsei ce trebuie sa coincida cu
acceptarea nevoii de intelegere a lumii "ma condamna indescifrabil-.(pana iau forma
merelor,frunzelor(umbrelor(pasarilor..oar la acest nivel de cedare reciproca se poate reface
armonia cosmic si lumea functioneaza ca un tot.
$onsider ca tema poeziei marcata de nevoia refacerii intregului ilustreaza viziunea
filosofica si originala despre lume a poetului care pare sa'si inteleaga intr'un final
menirea.&nainte de acest "incident omul ca fiinta rationala crede ca singura vinovatie ce
trebuie pedepsita este greseala de a deranja firescul lumii e)terioare dar acum intele altfel
lumea si anume condamnarea poate veni mai ales pentru indiferenta.&n eseul "#ulburatorul
nu stiu ce poetul afirma a cunoaste nu inseamna si a elucida ,iar ignoranta si
incapacitateade a intelege lucrurile din jur ne obliga sa traim diforma ,iar aceasta dezarmonie
a lucrurilor anuleaza posibilitatea de a recrea unitatea primordiala.+sadar,viziunea filosofica
asupra lumii se contureaza prin aceasta tema a elegiei si care implica in mod obligatoriu si
ideea de culpabilitate.
Poezia de nichita stanescu surprinde prin incercarea de conturare a unei idei banale,dar
care se transforma intro tema tragica a filosofiei lumii marcata de ignoranta si nestiinta.

S-ar putea să vă placă și