Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi


Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijloc
ul secolului XVI-lea).Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandr
u Lapusneanul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnest
i si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud, tiran.
Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriito
r care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti (Letopisetul Ta
rii Moldovei, de Grigore Ureche si de Miron Costin).
Nuvela de inspiratie istorica aduce in momentul aparitiei nu un model de patriot
ism, ci un antimodel de conducator ca un avertisment adresat contemporanilor int
r-o perioada de efervescenta revolutionara.
2.Luceafarul, de Mihai Eminescu
Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea, iubirea
si cunoasterea.Pentru ilustrarea temei iubirii, poemul Luceafarul - sinteza a op
erei poetice eminesciene - armonizeaza zborul spre primordial si originar pentru
implinirea prin eros cu meditatia filozofica asupra conditiei omului de geniu s
i cu aspecte fantastice ale naturii terestre si cosmice, constituind un veritabi
l mit erotic.Iubirea se prezinta in diverse ipostaze sau tipare: terestra, cuplu
l Catalin si Catalina, si cosmica, fata de imparat si Hyperion.Indragostitul e t
itan, demon sau geniu, iubita oscileaza intre Venere si Madona.
Viziunea romantica despre lume e data de tema, de relatia geniu-societate, de st
ructura, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, de antiteze, de motiv
ele literare (luceafarul, noaptea, visul...), de imaginarul poetic, de cosmogoni
i, de amestecul speciilor (elegie, meditatie, idila, pastel), de metamorfozele l
ui Hyperion.
3.Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Tema nuvelei este tema familiei traditionale, pe care o subsumeaza temei destinu
lui si o pune sub semnul dramei comunicarii.Ca nuvela psihologica, aceasta urmar
este manifestarile unor conflicte exterioare in planul constiintei personajelor.
Tema textului poate fi privita din mai multe perspective.Din perspectiva sociala
, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social (din cizm
ar vrea sa devina hangiu) si de a asigura familiei sale un trai indestulat.Din p
erspectiva moralizatoare, nuvela prezinta consecintele nefaste ale dorintei de a
avea bani.Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trai
t de Ghita, care, dornic de prosperitate economica, isi pierde pe rand incredere
a in sine si in familie.
Vorbele batranei din incipit concentreaza viziunea despre lume a autorului ardel
ean, teza morala care valideaza constructia rotunda a subiectului.Saracia este a
ici asociata cu fericirea, in timp ce bogatia este vazuta ca posibila sursa de n
efericire.
4.O scrisoare pierduta, de IL Caragiale
O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri care satirizeaza vicii ale socie
tatii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX lea ridiculizand aspecte din vi
ata politica si familiala a marii burghezii.De obicei, Caragiale a indreptat tir
ul ironiei sale spre lumea modesta a mahalalei, spre micii functionari sau slujb
asi marunti.Atacul la adresa burgheziei inalte, aflate in pozitii-cheie ale pute
rii (politice: Trahanache si Tipatescu; juridice si economice: Catavencu) dezval
uie ipostaze ale "formelor fara fond".
In lumea lui Caragiale, indivizii traiesc o existenta derizorie, careia ii atrib
uie proportii hiperbolizate si investesc enorm in evenimente marunte, carora le
confera dimensiunile unui destin.Lipsiti de biografie, eroii se recomanda ridico
l, prin raportare la "amic" sau la intalnirea accidentala intr-o imprejurare oar
ecare.Golirea lor de sens existential poate atinge absurdul, ajungand la definit
ia esentiala: "Eu nu sunt un cine, eu sunt un ce".Fara ierarhii valorice, fara p
rincipii morale, fara capacitatea de a discerne intre bine si rau, intre adevar
si minciuna, intre esenta si aparenta, indivizii se situeaza dincolo de moralita
te si imoralitate: ei sunt pur si simplu amorali; singura abilitate pe care o au
este imitatia si "mimarea" unor comportamente, fie ca este vorba despre dragost
e, despre tradare, despre onoare sau despre politica.
Personajele au o adevarata manie a politicianismului, citesc gazetele si nu inte

leg nimic, dobandesc dreptul de vot si nu au pe cine alege, pentru ca toti candi
datii sunt la fel de "canalii".Programele politice nu au nicio relevanta, iar le
gea electorala este oricand substituibila cu un biletel de amor.
In profunzimea viziunii caragialiene asupra existentei se dezvolta intuitia apro
pierii comicului de tragic, pana la estomparea granitelor dintre cele doua categ
orii.
5.Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga
Tema basmului este lupta binelui impotriva raului, incheiata prin triumful binel
ui.Concret, protagonistul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al matur
izarii, pentru dobandirea unor valori morale si etice.
Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea
prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria
.
Definitia pe care G.Calinescu o da basmului "o oglindire a vietii in moduri fabu
loase", se concretizeaza in cazul "realismului taranesc" al lui Ion Creanga, pri
n tendinta hiperbolizanta si imaginea carnavalesca a lumii, care, sub efectul un
ei culturi populare a rasului, conduce la edificarea unei lumi pe dos.
6.Plumb, de George Bacovia
Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate lipsita de aspirati
i si artificiala.Lumea ostila si stranie conturata de cateva pete de culoare est
e proiectia universului interior, de un tragism asumat cu luciditate.
In Plumb viziunea este fara iesire, nemetafizica, intrucat textul hiperbolizeaza
starea de singuratate, obsesia deplinei izolari si presimtirea mortii, a minera
lizarii, a neantului.
7.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga
Poezia are o tema filozofica: cunoasterea, descriind prin metaforele revelatorii
"lumina mea" si "lumina altora", cele doua tipuri de cunoastere specifice siste
mului filozofic blagian.Astfel, poetul plaseaza in opozitie atitudinea poetica d
e potentare a marilor taine ale Universului; cunoasterea luciferica, fata de int
entia de descifrare a misterului; cunoasterea paradisiaca.Cunoasterea lumii in p
lanul creatiei poetice este posibila numai prin iubire, prin comunicare afectiva
totala.
Arta poetica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii sintetizeaza viziunea blagi
ana despre lume, care implica o dubla perspectiva: poetica si filozofica, data d
e formatia autorului.
In plan literar, cunoasterea se articuleaza prin doua tipuri de metafore: plasti
cizante si revelatorii, teoretizate de poet in studiul Geneza metaforei.Metafore
le plasticizante apropie fapte, idei, care apartin lumii reale fara sa aduca un
plus de semnificatie.Metaforele revelatorii scot la iveala misterul din fapte, l
ucruri si idei.
8.Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat
Tematica rurala, preferata de traditionalisti, isi subsumeaza in poezia lui Pill
at doua teme de circulatie universala: iubirea si timpul.Universul rural este al
es ca topos al concretizarii iubirii, care se manifesta pe doua planuri temporal
e: primul, recuperat prin amintire, apartine trecutului, iar cel de-al doilea, a
l trairii prezente, repeta experienta celui dintai.
Poet traditionalist Ion Pillat se inscrie pe linia unui demers specific acestei
orientari cultural-literare.Neincrezatori in formula estetica modernista, tradit
ionalistii sunt totusi spirite rafinate, constiente de riscul cliseizarii unor a
bordari poetice cum sunt cele samanatoriste sau poporaniste.Asadar Ion Pillat in
telege ca a relua teme deja uzate cum sunt universul rural, iubirea sau timpul,
necesita un registru stilistic original si profund personalizat.
9.Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu
Textul narativ se compune din doua parti precizate in titlu, care indica temele
romanului si, in acelasi timp, cele doua experiente fundamentale de cunoastere,
traite de protagonist: dragostea si razboiul.Daca prima parte reprezinta rememor
area iubirii matrimoniale esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, partea a doua
, construita sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu, urmareste expe
rienta de pe front, in timpul Primului Razboi Mondial.
Viziunea despre lume a scriitorului, transferata personajului-narator Stefan Ghe

orghidiu, este viziunea unui spirit reflexiv cu preocupari filozofice si literar


e, ceea ce da nastere unei proze analitice de factura subiectiva.Accentul cade p
e factorul psihologic, pe inregistrarea si analiza ecoului pe care evenimentele
exterioare il au in constiinta personajului, epicul fiind diminuat.Sursele filoz
ofice ale acestei perspective asupra lumii sunt fenomenologia lui Husserl si int
uitionismul lui Bergson, iar romanul proustian consituie modelul literar.
Trasaturile noului roman al secolului al XX-lea sunt substantialitatea si autent
icitatea.Substantialitatea este caracteristica romanului Ultima noapte... intruc
at naratiunea reflecta esenta concreta a vietii, structurandu-se pe o pasiune ("
monografie a indoielii"), iar personajele sunt exemplificari ale unor principii,
niste constiinte individuale.Autenticitatea presupune reflectarea realitatii pr
in propia constiinta ("singura existenta reala e aceea a constiintei") si are dr
ept marca naratiunea la persoana I.
10.Ion, de Liviu Rebreanu
Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului, particularizata in con
fruntarea devastatoare intre doua pasiuni puternice si la fel de indreptatite, v
azute ca doua jumatati ale aceluiasi intreg: iubirea pentru pamant si iubirea pe
ntru o singura femeie.Puternic individualizat, Ion traieste apriga dorinta de a
iesi din cercul unui destin pe care il percepe ca strain si nesubstantial fiinte
i lui.Acestei pasiuni care atinge cote neobisnuite i se adauga fatalitatea iubir
ii pentru femeia care, prin legile sociale si morale, nu ii mai poate apartine.
Tema romanului si maniera realista de ilustrare implica dezvoltarea caracterului
monografic, prin prezentarea stratificarii sociale, a problemei nationale, a re
latiilor dintre taranime si intelectualitatea satului, a riturilor de trecere (n
asterea,nunta,inmormantarea)
Viziunea despre lume infatisata in acest roman epopeic este strans legata de con
ceptia scriitorului despre literatura si despre menirea ei.In articolul doctrina
r Cred (1926), romancierul roman formuleaza principiile estetice carora le va ra
mane credincios toata viata si care se regasesc in marile sale romane realiste:
Ion (1920), Padurea spanzuratilor (1922) si Rascoala (1932).
Pentru Liviu Rebreanu, literatura este "creatie de oameni si de viata", iar roma
nul este discurs care "fixeaza curgerea vietii, da vietii un tipar care ii surpr
inde dinamismul si fluiditatea.Universul romanesc este animat de pulsatia vietii
, dar este epurat accidental si nesemnificativ, devenind "o oglinda selectiva, s
intetica".
11.Enigma Otiliei, de George Calinescu
Prin tema, romanul este balzacian si citadin.Caracterul citadin este un aspect a
l modernismului lovinescian.Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul seco
lului al XX-lea, prezentata in aspectele ei esentiale, sub determinare social-ec
onomica (istoria mostenirii lui mos Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii
constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix
Sima, care, inainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a rel
atiilor de familie.Roman al unei familii si istorie a unei mosteniri, cartea se
incadreaza in categoria prozei realist-balzaciene prin motivul mostenirii si al
paternitatii.
Autorul porneste de la datele realitatii pentru a infatisa imaginea societatii r
omanesti bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea.Accentul pus asupra soc
ialului si problematica imbogatirii sunt elemente caracteristice realismului bal
zacian, la fel ca si problema paternitatii, ilustrata de primul titlu al operei.
Viziunea despre lume a scriitorului realist se reflecta in romanul Enigma Otilie
i in tema, structura simetrica, circulara, specificul secventelor descriptive (i
n tehnica balzaciana), realizarea personajelor (preocuparea pentru aspectul mora
l, tipologiile, modalitatile de caracterizare).Societatea romaneasca de la incep
utul secolului al XX-lea este prezentata detaliat, urmarindu-se mediul familial,
universitar, al restaurantelor, al cinematografelor si al plimbarilor cu trasur
a, arhitectura specifica si preocuparile oamenilor: casatorie, cariera, imbogati
re prin orice mijloace.Spatiul citadin este descris in toate dimensiunile lui, v
adind preocuparea scriitorului pentru atenta observatie a socialului.
12.Baltagul, de Mihail Sadoveanu
In profunda legatura cu multiplele "coduri de lectura" pe care le permite, tema

romanului Baltagul are un mare grad de generalitate: relatia dintre ordinea real
a si cea transcendenta a lumii, precum si conditia omului care traieste in zona
de interferenta a lumii vechi cu cea noua.
Din aceasta mare tema se desfac, intr-o retea complexa, celelalte teme, subordon
ate: iubirea, moartea, familia, initierea.Ele pot fi interpretate ca aspecte ale
marii teme care dezvaluie relatia omului cu universul.
Viziunea despre lume infatisata in acest roman (redus ca dimensiuni, dar epopeic
ca forta de evocare) nu face exceptie de la ampla perspectiva pe care o ofera S
adoveanu in toata creatia lui.Echivalentele dintre ordinea cosmica si cea umana
sunt concentrate intr-o lege universala, pe care autorul si personajele sale o n
umesc "randuiala".Uitarea ordinii lumii este una dintre marile primejdii ale var
stei moderne a umanitatii, asa ca scriitorul o evoca pentru a o salva.Omul arhai
c, desprins din mijlocul naturii autohtone, se confrunta cu lumea moderna si osc
ileaza indecis intre a ramane legat de izvorul care l-a creat sau a se rupe de e
l.Din aceasta perspectiva, raportul romanului Baltagul cu balada Miorita dezvalu
ie sensuri care depasesc cu mult asemanarile relevate de firul narativ.Nechifor
Lipan, personajul "absent" al romanului, este obligat de mersul noii lumi sa se
desprinda de natura protectoare si sa se coboare in valea Dornelor, nu ca cioban
, ci ca negustor, ceea ce difera de motivul transhumantei din balada.Daca in bal
ada moartea ramanea ipotetica, in roman ea se infaptuieste.
Pe de alta parte, prin intermediul Vitoriei, romanul reconstituie un "drum spre
centru" (Mircea Eliade), pentru ca orice act religios presupune iesirea din prof
an si recuperarea timpului liturgic, sacru.
13.Morometii, de Marin Preda
Romanul prezinta destramarea unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Duna
rii, Silistea-Gumesti.Aceasta tema se impleteste cu altele, care nuanteaza fresc
a vietii rurale dinainte si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criz
a familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, as
tfel ca romanul unei familii este si "un roman al deruralizarii satului" (Nicola
e Manolescu, Arca lui Noe).
O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Mor
omete si familia sa.Tema timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si
istorie nuanteaza tema sociala.Criticul Eugen Simion considera drept tema centr
ala a cartii
"libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei".
Viziunea despre lume se contureaza in roman prin tematica abordata, prin conflic
t, prin particularitatile de compozitie, prin evenimentele prezentate si, mai al
es, prin perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vietii si a intimplarilor
.
14.Leoaica tanara, iubirea, de Nichita Stanescu
Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema po
eziei.Iubirea/inspiratia poetica navaleste brusc si violent in spatiul sensibili
tatii fiintei, modificand dimensiunile universului si implicit ale fiintei.Discu
rsul liric se structureaza sub forma unei confesiuni: marturisirea propriei aven
turi, descoperirea sentimentului.
Pentru Nichita Stanescu poezia are trei mari caracteristici.Ea este un sentiment
prin care lumea se reconfigureaza din temelii, este o descindere a realitatii i
n cuvant, realitate secunda, corporala, creata in interiorul limbajului pornind
de la realitate sau o desprindere a cuvantului de realitatea pe care o desemneaz
a, si constructie a unei lumi de noi sensuri si de noi realitati (noi semnificat
ii pentru noi semnificatii).Asadar, in cazul lui Nichita Stanescu se poate vorbi
de o poetica a existentei si a cunoasterii.
Aventura poeziei lui Nichita Stanescu este aventura cuvantului; ea parcurge un t
raseu amplu, de la implicare totala in realitatea fenomenala, pana la recrearea
lumii in interiorul cuvantului.
15.Iona, de Marin Sorescu
Tema piesei este singuratatea fiintei umane, framantarea omului in efortul de af
lare a sinelui.Iona intrupeaza figura sperantei eterne pana la ultimul sau gest
pe care il savarseste in acest sens.Tot monologul lui Iona are loc in contextul

in care Dumnezeu s-a retras din orizontul si din constiinta umana, si, pentru me
ntalitatea moderna, nu mai are puterea de a avertiza fiinta asupra amanarii invi
erii.Cu toate acestea, omul se revolta in fata destinului sau, refuza sa-si acce
pte soarta de fiinta solitara, incearca sa-si redescopere indentitatea, originil
e si sa-l regaseasca pe Dumnezeu.
Niste secvente definitorii pentru ilustrarea solitudinii personajului sunt, pe d
e o parte, acelea in care Iona isi pierde ecoul, iar pe de alta parte, scena in
care protagonistul scrie un bilet cu propriul sange, taindu-si o bucata de piele
din podul palmei stangi.
El incearca astfel sa gaseasca salvarea si trimite scrisoarea, intr-un gest disp
erat, asemenea naufragiatilor, punand-o intr-o basica de peste.Faptul ca tot el
este acela care gaseste biletul ii accentueaza sentimentul acut al singuratatii.
Piesa este construita sub forma unui dialog interiorizat, de fapt a unui monolog
.Monologul in sine constituie viziunea despre lume a omului modern.Lipsa preciza
rii perioadei istorice, situarea in atemporal si demitizarea sunt aspecte ale tr
agicului modern.Omul se cauta pe sine fara folos.Interogatiile lui Iona raman su
spendate intr-un spatiu inchis, fara iesire.