13.12.

2017

PIATA FINANCIARĂ

ACCEPŢIUNI

cadrul organizatoric de efectuare a operaţiilor de vânzare şi de cumpărare

a valorilor mobiliare, prin care se mobilizează capitalurile disponibile şi se
oferă mecanisme de finanţare agenţilor economici

SENS LARG – toate operațiunile, indiferent de termen și monedă

 pieţele monetare (titluri pe termen scurt)
 pieţele valutare (valute)
 pieţele financiare propriu-zise (titluri pe termen mediu şi lung)

SENS RESTRÂNS
doar piaţa valorilor mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni) = piaţa de
capital

1
 13.12.2017

SFERA PIEŢELOR FINANCIARE

DUPĂ EMITENŢI ŞI MONEDA ÎN CARE SE EXPRIMĂ TITLURILE FINANCIARE

 pieţele financiare naţionale
se emit şi negociază titluri interne şi titluri străine emise în monedă naţională
 pieţele financiare internaţionale
mijlocesc atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu şi lung şi plasarea lor în altă ţară,
precum şi obţinerea unor resurse de finanţare de agenţii economici de pe pieţe financiare străine

DUPĂ NATURA OPERAŢIUNILOR REALIZATE

 piaţa primară
piaţa pe care se emit şi plasează valorile mobiliare
 piaţa secundară
piaţa pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise şi plasate pe piaţa primară
cuprinde bursa de valori şi, eventual, piaţa în afara cotei

DUPĂ NATURA VALORILOR MOBILIARE

 piaţa acţiunilor
 piaţa obligaţiunilor
 piaţa “futures”
angajamentul de a preda sau a primi o anumită sumă într-o valută, sau un număr de titluri la o dată
menţionată şi la un preţ stabilit în momentul încheierii
 piaţa opţiunilor
dreptul de opţiune de cumpărare sau de vânzare a unei sume în devize, sau a unui număr de titluri la
un preţ determinat şi la o anumită scadenţă

2
 13.12.2017

TITLURILE DE VALORI

înscrisuri sub formă materială care atestă existenţa unor relaţii contractuale
între emitent şi deţinător şi conferă anumite drepturi posesorilor

TIPURI DE TITLURI
 titluri primare
acţiuni şi obligaţiuni

 titluri derivate
- acordă anumite drepturi părţilor la contract asupra activelor la o scadenţă
viitoare
- crearea şi valoarea lor de piaţă depind de activele la care se raportează (titluri
financiare, mărfuri, valute)

 titluri sintetice
contracte pe indici bursieri

BURSELE DE VALORI

organizaţii cu personalitate juridică care oferă cadrul, mecanismele şi

procedurile în vederea efectuării continue, ordonate, transparente şi
echitabile a tranzacţiilor cu valori mobiliare prin activitatea intermediarilor
autorizaţi

FUNCŢII
finanţare
mobilizarea economiilor băneşti
barometru al evol. economice
asigurarea lichidităţii

ORGANIZARE
 asociaţia bursei
 intermediari

MECANISME DE TRANZACŢIONARE
 piaţă dirijată prin ordine
 piaţă dirijată prin preţ

3
 13.12.2017

PARTICIPANŢII DE PE PIEŢELE FINANCIARE

SOCIETĂŢI COMERCIALE, INSTITUŢII FINANCIAR

BANCARE, AUTORITĂŢI PUBLICE, ALTE ENTITĂŢI

CEREREA DE CAPITAL
OFERTA DE CAPITAL
-INVESTITORI INSTITUŢIONALI
- INVESTITORI INDIVIDUALI
BROKERI
- vânzarea-cumpărarea
de valori in contul
clienţilor
- garantarea
plasamentelor
-administrarea conturilor
si fondurilor
- vânzarea-cumpărarea
de valori in contul propriu

DEALERI

• capital minim
• număr minim de acţiuni (acţionari)
• profit în ultimele trei exerciţii
• acces public la un procent din acţiuni
• furnizare informaţii situaţia financiară
• informarea conducerii bursei

PIEŢELE ÎN AFARA PIEȚEI-BURSEI

asigură accesul la tranzacţii a titlurilor care nu îndeplinesc condiţiile de

negociere de pe piețele bursiere

se mai numesc pieţe interdealeri sau OTC (over the counter)

TRĂSĂTURI
 nu au localizare
 condiţiile de acces, respectiv capital, număr de acţiuni şi alte condiţii sunt mai
elastice
 tranzacţiile de vânzare sau cumpărare a titlurilor se negociază prin intermediul
firmelor de dealer
 preţurile titlurilor diferă de la o firmă la alta, deoarece se negociază în
raporturile directe ale firmelor de dealer cu clienţii.

4
 13.12.2017

TIPURI DE OPERAŢIUNI PE PIEŢELE FINANCIARE

DUPĂ TERMENUL PENTRU CARE SE REALIZEAZĂ

 operaţiuni la vedere
 operaţiuni la termen

DUPĂ SCOPUL URMĂRIT

 operaţiuni de investiţii
 operaţiuni de arbitraj
 operaţiuni speculative
 operaţiuni de acoperire a riscului (hedging)
 operațiuni tehnice

DUPĂ NATURA CONTULUI DESCHIS DE CLIENT LA INTERMEDIAR

 operaţiuni în numerar (cash)
 operaţiuni în marjă

FINANŢELE PRIVATE ALE

ÎNTREPRINDERII

5
 13.12.2017

MEDIUL ÎNTREPRINDERII

MEDIUL
FINANCIAR
(PIEŢE
FINANCIARE)

MEDIUL
ECONOMIC
STAT ÎNTREPRINDERE (PIEŢE
BUNURI ŞI
SERVICII)

MEDIUL
SOCIAL

LOCUL ÎNTREPRINDERII ÎN SISTEMUL

FINANCIAR

ASIGURĂRI
SOCIALE ASIGURĂRI
CREDIT DE BUNURI,
PERSOANE
ETC.

FINANŢELE
ÎNTREP.
BUGETUL BUGETE
DE STAT LOCALE

6
 13.12.2017

CONŢINUT ECONOMIC

relaţii economice in formă bănească prin care se mobilizează, repartizează şi

utilizează resursele băneşti necesare desfăşurării activităţii de producţie,
investiţii şi satisfacerii altor cerinţe la nivelul întreprinderii private

PARTICIPANŢI
persoane fizice şi juridice, instituţii financiar-bancare, autorităţi publice

FUNCŢIILE FINANŢELOR ÎNTREPRINDERII

funcţia de repartiţie - funcţia de evaluare financiară a

funcţia de control întreprinderii
funcţia de reglare - funcţia de determinare a necesarului de
capital şi a surselor acoperitoare
- funcţia de transfer de capitaluri si
repartizare a rezultatelor activităţii
- funcţia de protecţie a investitorilor
FUNCŢIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
capacitatea finanţelor întreprinderii de a mijloci procurarea, administrarea, utilizarea resurselor
băneşti destinate investiţiilor şi exploatarii, inclusiv controlul şi reglarea acestora
fundamentarea strategiei financiare a întreprinderii
evaluarea şi administrarea patrimoniului întreprinderii
elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi urmărirea realizării prevederilor
analiza şi controlul costurilor de producţie;
realizarea încasărilor şi plăţilor
analiza şi dimensionarea preţurilor şi tarifelor, negocierea şi urmărirea efectelor asupra
profitului întreprinderii;
stabilirea şi plata la termen a drepturilor băneşti ale salariaţilor
calcularea şi virarea la termenele legale a impozitelor, taxelor, contribuţiilor către bugetul de
stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale;
asigurarea şi urmărirea realizării echilibrului financiar
prelucrarea datelor şi informaţiilor necesare deciziilor şi analizei activităţii economico-
financiare a întreprinderii

7
 13.12.2017

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

complex de decizii financiare si operaţiuni banesti care se referă la procurarea

capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obţinerea rezultatelor financiare, la
repartizarea acestora

COMPONENTE
 gestiunea activelor imobilizate
 gestiunea activelor circulante
 gestiunea numerarului
 gestiunea trezoreriei
 gestiunea rezultatelor financiare

FACTORI DE DECIZIE IMPLICATI

 Consiliul de Administraţie
 Cenzorii
 Adunarea Generala a Acționarilor
 Manageri departamente
 Şefi de compartimente specializate

FLUXURI FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

FLUXURI REALE DE
FLUXURI REALE DE IEŞIRE
INTRARE

ÎNTREPRINDERE
FLUXURI FINANCIARE DE FLUXURI FINANCIARE DE
IEŞIRE INTRARE

plati pentru achizitii materii prime etc. incasari din vanzarea produselor
impozite, taxe contributii (bugetul central, subventii
bugetele locale, bugetul asig. sociale, bugetele credite
fondurilor speciale) aport la capitalul social
rambursari imprumuturi si plata dobanzilor incasari in valuta
plata dividendelor, rascumparari titluri despagubiri din asigurari de bunuri etc.
plati in valuta
plata primelor de asigurare

8
 13.12.2017

CICLURI FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

Ciclu financiar – ansamblul operaţiunilor ce intervin între momentul

transformării monedei, a lichidităţilor proprii sau împrumutate, în bunuri şi
servicii, până în momentul în care se recuperează moneda alocată.

Ciclul de investitii

Ciclul de exploatare
Faza de Faza de Faza de
aprovizionare productie comercializare

Ciclul operatiunilor cu
pietele financiare

FINANŢAREA ÎNTREPRINDERII

RESURSE PROPRII
FINANTARE INTERNA
(CAPITAL+REZERVE)
FINANTARE PERMANENTA
SURSE ATRASE PE TERMEN LUNG

DATORII DIN EXPLOATARE PE

FINANTARE EXTERNA
TERMEN SCURT
FINANTARE TEMPORARA
CREDITE BANCARE PE TERMEN
SCURT
FORMELE AUTOFINANŢĂRII
A. NEVOILE ACOPERITE
- SENS LARG : acoperirea din surse proprii a tuturor nevoilor de resurse (de funcţionare şi
dezvoltare)
- SENS RESTRANS: capacitatea întreprinderii de a-si acoperi nevoile de dezvoltare pe seama
resurselor proprii
B. NATURA RESURSELOR PROPRII
BRUTA : pe seama tuturor resurselor proprii (amortismentele, profitul, rezervele etc. )
NETA : numai pe seama resursele formate din profit
C. GRADUL DE ACOPERIRE A NEVOILOR
PARTIALĂ : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac numai parțial cerințele funcționarii si
dezvoltării (sau numai dezvoltării)
INTEGRALĂ : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac in totalitate cerințele funcționarii si
dezvoltării (sau numai dezvoltării)

9
 13.12.2017

INVESTITIILE

SENS LARG – capitalul plasat in active corporale, necorporale si financiare

SENS RESTRANS – cheltuielile pentru achizitionarea de noi mijloace fixe, precum si pentru
dezvoltarea, reconstruirea si modernizarea celor existente

RESURSE
- amortizare
- sume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune
- profit

- credite pentru investiții

CHELTUIELI DE INVESTITII
- cheltuieli pentru proiecte de investiții
- rambursări de rate scadente la creditele de investiții
- plăti de dobânzi la creditele pentru investiții

- alte plasamente

FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE

Deşi resursele băneşti imobilizate în activele circulante se recuperează după

fiecare ciclu, în vederea asigurării continuității producției şi a ritmicității
vânzărilor este necesară înnoirea permanentă a stocurilor şi a creanţelor.
Astfel, apare o nevoie permanentă de resurse băneşti pentru finanţarea
nevoilor permanente. Aceste resurse desemnează fondul de rulment

10
 13.12.2017

BILANTUL FINANCIAR

CAPITAL PERMANENT
ACTIVE IMOBILIZATE
CAPITALURI
PROPRII

DATORII PE
ACTIVE CIRCULANTE TERMEN MEDIU SI
- stocuri LUNG
- clienti

TREZORERIE
RESURSE DE
- disponibilitati banesti
DATORII PE
TERMEN SCURT

FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE

CAPITAL PERMANENT

CAPITAL PERMANENT

ACTIVE IMOBILIZATE
CAPITALURI CAPITALURI
PROPRII PROPRII
FRP

FOND RULMENT BRUT

FRN

DATORII PE DATORII PE
FRS

ACTIVE CIRCULANTE TERMEN MEDIU SI TERMEN MEDIU SI

- stocuri LUNG LUNG
- clienti
TREZORERIE
RESURSE DE

TREZORERIE
RESURSE DE

- disponibilitati banesti
DATORII PE DATORII PE
TERMEN SCURT TERMEN SCURT

Fondul de rulment (net) : partea din capitalul permanent al unei întreprinderi din care se
acoperă activele circulante
FRB = AT – Ai
FRN = AC - DS ; FRN = Cperm – Ai

11
 13.12.2017

CAP. CAP. CAP.

PROPRII PROPRII PROPRII

AI DTML AI
AI AI
DTML

CAP.
PROPRII
DTML
DTS

AC AC AC DTS
AC

DTS

fond de rulment net fond de rulment fond de rulment fond de rulment

negativ net pozitiv net pozitiv net zero

FRN<0, semnal nefavorabil, dificultăţi reale pe linia asigurării lichidităţii şi solvabilităţii

FRN>0, situaţie favorabilă privind solvabilitatea şi echilibrul financiar
FRN=0, solvabilitate fragilă şi risc ridicat de apariţie a dezechilibrelor financiare

FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE

NFR = (Stocuri + Creante) – (Datorii curente + Pasive de regularizare)

FRN=NFR, activitate de trezorerie normală

FRN>NFR, surplus de resurse - plasamente rentabile

FRN<NFR, deficit de resurse ce trebuie acoperit prin credite bancare

12
 13.12.2017

REZULTATELE FINANCIARE
ALE ÎNTREPRINDERII

VENITURI DIN
EXPLOATARE
REZULTAT
DIN EXPLOATARE
CHELTUIELI DE
REZULTAT
EXPLOATARE
CURENT
VENITURI
FINANCIARE REZULTAT
FINANCIAR
CHELTUIELI REZULTAT
FINANCIARE BRUT AL
EXERCITIULUI
VENITURI REZULTAT
EXCEPTIONALE EXCEPTIONAL ajustari

CHELTUIELI
EXCEPTIONALE

PROFIT IMPOZIT
IMPOZABIL PROFIT

REZULTAT
NET

BUGETUL DE STAT

13
 13.12.2017

CARACTERIZARE GENERALĂ

IPOSTAZE
- tablou al veniturilor şi cheltuielilor
- plan financiar
- program de cheltuieli
- lege
- fond bănesc

CONTINUT ECONOMIC
procese de repartiţie bănească a PIB
- repartiţie primară
- repartiţie secundară (redistribuire) (naţional şi internaţional)

CONŢINUT JURIDIC
act normativ care autorizează încasarea veniturilor bugetare şi efectuarea
cheltuielilor bugetare

PRINCIPII BUGETARE

 universalitatea bugetului
 unitatea bugetului
 neafectarea veniturilor
 specializarea bugetului
 echilibrarea bugetului
 realitatea bugetului
 anualitatea bugetului
 publicitatea bugetului
 unitatea monetară
Cf. Legii Finanţelor Publice 500/2002, principiile bugetare sunt
(Capitolul 2, Secţiunea 1): UNIVERSALITĂŢII, PUBLICITĂŢII,
UNITĂŢII, ANUALITĂŢII, SPECIALIZĂRII ŞI UNITĂŢII MONETARE

14
 13.12.2017

UNIVERSALITATEA BUGETULUI

Conţinut
– înscrierea in buget, in sume integrale, a tuturor
veniturilor si cheltuielilor statului
- nu se pot înscrie in buget acţiuni per sold

Argument
- oferă o imagine reala asupra acţiunilor înscrise in
buget
- compararea veniturilor cu cheltuielilor

Abateri
- bugete mixte (bruto si neto)

UNITATEA BUGETULUI

Conţinut
– înscrierea intr-un singur document (buget general)
a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului
- existenta unui buget unic

Argument
- compararea directa a veniturilor si cheltuielilor
- control asupra structurii veniturilor si cheltuielilor
publice

Abateri
- bugete extraordinare, bugete autonome, bugete
anexe, conturile speciale de trezorerie, conturile cu
afectaţie speciala, conturi de reglementare, conturi
de operaţiuni monetare

15
 13.12.2017

SISTEMUL BUGETAR

BUGETUL GENERAL
CONSOLIDAT Bugetul de stat
Bugetele statelor membre
Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice

UNITATEA MONETARĂ

Conţinut

- toate operaţiunile bugetare se exprimă în moneda

naţională.

Argument
- compararea si controlul veniturilor si cheltuielilor
publice

16
 13.12.2017

NEAFECTAREA VENITURILOR

Conţinut
- depersonalizarea veniturilor bugetare
- finanţarea cheltuielilor bugetare din ansamblul
veniturilor bugetare
- nu se pot rezerva anumite venituri pentru a
finanţa anumite cheltuieli

Abateri
- fondurile cu destinaţie speciala

Legea Finanţelor Publice 500/2002:

Principiul universalităţii
Art. 8. - (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget
în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte

ANUALITATEA BUGETULUI

Conţinut
- întocmirea, aprobarea, execuţia, încheierea bugetului
sa se facă in limitele unei perioade de 12 luni

Anul bugetar
- coincide sau nu cu anul calendaristic (motive
subiective si obiective)
- doua sensuri
- perioada pentru care se întocmeşte si se
aproba bugetul
- perioada in care se executa si se încheie
exerciţiul bugetar
Abateri
- sistemul de execuţie (vs. sistemul de gestiune)
- acţiuni plurianuale aprobate prin buget
- bugete ciclice (vezi funcţia de reglare)

17
 13.12.2017

Procesul bugetar – bugetul pe anul 2017

31.12.2016
1.01.2016 15.10.2016 1.01.2017 31.12.2017 1.07.2018

elaborare proiect Aprobare Executie

2017 2017 2017 incheierea
exercitiului
2017

Legea finanţelor publice 500/2002

Definiţii
Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc
după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este
anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31
decembrie;

Art. 61. - (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în
cadrul prevederilor bugetare, şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor
încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de
drept.

SPECIALIZAREA BUGETARA
Conţinut
-înscrierea in buget, aprobarea si urmărirea execuţiei
după o schema numita CLASIFICATIA BUGETARA

Argument
-asigurarea disciplinei financiare
- facilitează controlul bugetar

Clasificaţia bugetara
- elaborata de Ministerul Finanţelor (Publice)
- cerinţe
- sa reflecte provenienţa veniturilor si destinaţia cheltuielilor
- sa fie simpla si clara
- sa permită înţelegerea structurii veniturilor si cheltuielilor
- sa favorizeze efectuarea controlului
- criterii
- administrative (structura aparatului de stat)
- economice (surse de formare a veniturilor si destinaţii ale
cheltuielilor

18
 13.12.2017

CLASIFICATIA
indicatorilor privind finantele publice
---------------------------------------------------------------------------
Capitolul Subcap. Denumirea capitolelor si
subcapitolelor
--------------------------------------------------------------------------- ..
b) CLASIFICATIA ECONOMICA
VENITURI ---------------------------------------------------------------------------
I. Venituri curente Articol Alineat Denumirea cheltuielilor
A. Venituri fiscale ---------------------------------------------------------------------------
A.1. Impozite directe 01 A. CHELTUIELI CURENTE
01.00 IMPOZITUL PE PROFIT 02 TITLUL I - CHELTUIELI DE PERSONAL
02.00 IMPOZITUL PE SALARII 10 Cheltuieli cu salariile
01 Impozitul pe salarii - total 10.01 Salarii de baza
02 Sume defalcate din impozitul pe salarii pentru 10.02 Salarii de merit
bugetele 10.03 Indemnizatii de conducere
locale (se scad) 10.04 Spor de vechime
03.00 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE 10.05 Sporuri pentru conditii de munca
01 Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor etc.
02 Impozitul pe cladiri si pe terenuri ocupate de cladiri ..
... 69
70
B. CHELTUIELI DE CAPITAL
TITLUL VII - CHELTUIELI DE CAPITAL
CHELTUIELI 71 Stocuri pentru rezerve materiale nationale
a) CLASIFICATIA FUNCTIONALA 72 Investitii ale institutiilor publice
Partea I - Servicii publice generale ...
51.00 AUTORITATI PUBLICE
01 Presedintia Romaniei
02 Autoritati legislative
03 Autoritati judecatoresti
04 Alte organe ale autoritatilor publice
05 Autoritati executive
Partea II-a - Aparare, ordine publica si siguranta
nationala
54.00 APARARE NATIONALA

ECHILIBRAREA BUGETULUI

Conţinut
- egalizarea veniturilor ordinare cu cheltuielile din buget
- echilibru in faza de proiectare si echilibru in execuţie

Argument
- “cheia de bolta a finanţelor publice”
- controlul acţiunilor guvernului

Abateri
- acceptarea “golurilor temporare de casa”
- bugetele extraordinare (cheltuieli acoperite din resurse
extraordinare)
- “debugetizarea”
- deficitul bugetar = “demaror” (vezi funcţia de reglare si
stabilizatorii)

19
 13.12.2017

ECHILIBRAREA BUGETULUI

VENITURI ORDINARE

VENITURI CHELTUIELI
FISCALE

PUBLICE
VENITURI
NEFISCALE
IMPRUMUTURI
ORDIN
EXTRA
VENIT

DE STAT
ARE
URI

EMISIUNE DE BUGETARE
MONEDĂ

Buget echilibrat – cheltuieli publice egale cu veniturile ordinare

Buget deficitar – cheltuieli publice mai mari decât veniturile ordinare,
finanţate din venituri extraordinare
Buget excedentar – cheltuieli publice mai mici decat veniturile
ordinare

REALITATEA BUGETULUI

- indicatorii de cheltuieli, respectiv de venituri, să aibă

corespondent în posibilităţile reale de realizare a lor
- impune folosirea unui sistem informaţional adecvat,
date reale (realiste)
-impune folosirea de metode moderne de
dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (şi
nu metode clasice, bazate pe aproximări), bazate pe
analiza cost-avantaje şi pe modele econometrice
- rectificările bugetului sunt operaţiuni necesare
asigurării realităţii bugetului

20
 13.12.2017

PUBLICITATEA BUGETULUI
- conţinutul bugetului sa fie adus la cunoştinţa
publicului (alegătorilor)
- media, statistici oficiale, dezbaterea in şedinţă
publică a Legii bugetului

-Legea Finanţelor publice 500/2002

Principiul publicităţii
Art. 9. - Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se
prin:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu
prilejul aprobării acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de
aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile,
prevăzute de lege

CRITICI
- natura foarte tehnică a informaţiilor aduse la
cunoştinţa cetăţenilor (nespecialişti)
(http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf )
-bugetul devine un “cimitir de cifre”

PROCESUL BUGETAR

ELABORAREA
ÎNCHEIEREA BUGETULUI PROIECTULUI
DE BUGET

EXECUŢIA BUGETULUI APROBAREA BUGETULUI

21
 13.12.2017

ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET

- constă în efectuarea lucrărilor de evaluare a

cheltuielilor şi veniturilor bugetare, inclusiv a celor de
întocmire a proiectului bugetului de stat
- se concretizează în documente specifice în care se
înscriu categoriile de cheltuieli şi de venituri bugetare
(după clasificaţia bugetară) în cuantumul previzionat

1 MINISTERUL
FINANŢELOR 5 GUVERN
2

6
INSTITUŢII
PUBLICE
3
4
PARLAMENT

APROBAREA BUGETULUI

- proiectul de buget este transmis Parlamentului de către

Guvern, sub forma unei documentaţii compuse din:
a) proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, cuprinzând veniturile şi
cheltuielile bugetare;
b) expunerea de motive care explică opţiunile concretizate în proiectul de buget,
inclusiv propunerile de modificare a legislaţiei fiscale;
c) anexele la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, în care se detaliază
structura veniturilor şi a cheltuielilor bugetare;
d) alte materiale documentare necesare analizei detaliate a prevederilor bugetare,
de către Parlament.
- analiza la nivel de comisie parlamentară specializată
(posibile amendamente)
- dezbaterea în plen, soluţionarea eventualelor divergenţe
între cele două Camere şi concilierea amendamentelor
propuse
- adoptarea Legii bugetului
- promulgarea legii de către preşedintele statului
- publicarea Legii bugetului

22
 13.12.2017

EXECUŢIA BUGETULUI

- constă în încasarea efectivă a veniturilor şi realizarea

efectivă a cheltuielilor
- responsabilitatea Guvernului, îndeplinită prin ministerul de
resort (al Finanţelor Publice), care trebuie să organizeze
activitatea şi să aplice procedurile adecvate
- presupune operaţiuni specifice la cheltuieli şi venituri
•Cheltuieli : angajarea, lichidarea, oordonanțarea, plata
propriu-zisă
•Venituri: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de
percepere, perceperea (încasarea propriu-zisă)

EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE

Livrare bunuri, prestare serv etc.

√
LICHIDAREA
ORDONANŢAREA

ANGAJAREA Dpt. fin.

PLATA PROPRIU-ZISĂ

23
 13.12.2017

EXECUTIA VENITURILOR BUGETARE

PERCEPEREA
ANAF
EMITEREA TITLULUI
DE PERCEPERE

LICHIDAREA

AŞEZAREA

EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI

PRIN SISTEMUL BANCAR

- deschiderea de conturi la o bancă (de regulă banca

centrală) pentru instituţiile publice implicate în realizarea
operaţiunilor bugetare
- încasările şi plăţile sunt realizate de către unităţile bancare
în numele statului

AVANTAJE
rețeaua larga existentă a unităţilor bancare

DEZAVANTAJE
• neconcordante intre sistemele informaționale
• imobilizarea resurselor bugetare
• organizarea unor structuri separate de control
• întârzieri posibile in raportarea datelor privind execuția bugetului.

24
 13.12.2017

EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI

PRIN TREZORERIE

- crearea de către stat a unei instituţii financiare proprii,

specializată în efectuarea operaţiunilor bugetare
- structură asemănătoare băncilor, cu o unitate centrală
(trezoreria centrală), subordonată Ministerului Finanţelor şi
unităţi teritoriale (trezorerii teritoriale)
- funcţii specifice : casier şi bancher

FUNCŢIA DE CASIER
• organizarea şi efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
• elaborarea de prognoze si asigurarea lichidității
• exercitarea controlului operativ
• informaţii pentru întocmirea rapoartelor periodice

FUNCŢIA DE BANCHER
• deschiderea si admin de conturi
• operatiuni de garantare si coparticipare
• gestionarea disponibilitatilor
• operatiuni de finantare a deficitului bugetar

ÎNCHEIEREA EXERCIŢIULUI BUGETAR

- stabilirea rezultatului activităţii de execuţie bugetară:

cheltuielile efectuate, veniturile încasate şi soldul înregistrat
- se întocmeşte şi se supune aprobării "contul de execuţie
bugetară“

LEGEA FINANŢELOR PUBLICE 500/2002

Art. 57. - Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor
de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive;
încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi
efectuate.

25
 13.12.2017

CONTROLUL BUGETAR

- vizează operaţiunile din fiecare fază a procesului bugetar

- legalitatea/oportunitatea/eficienţa

FORME

POLITIC
• se exercită de către Parlament
• vizează, în principal, respectarea legislaţiei financiare şi concordanţa
cu obiectivele politicii generale

JURISDICŢIONAL
• se exercită de către o instituţie cu atribuţiuni speciale (Curtea de
Conturi)
• urmăreşte modul în care este administrat patrimoniul public şi
legalitatea operaţiunilor financiare cu impact asupra bugetului de stat

ADMINISTRATIV
• din interiorul entităţilor publice (control intern)
• de la nivel ierarhic superior

SISTEMUL BUGETAR
BUGETUL GENERAL

Bugetul de stat
CONSOLIDAT

Bugetele statelor membre

Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice

26
 16.01.2018

SISTEMUL CHELTUIELILOR
PUBLICE

CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE

PUBLICE
SEMNIFICAŢII

JURIDIC - plată pentru funcţionarea instituţiilor publice

ECONOMIC
- procese economice de repartiţie a PIB pentru realizarea de
actiuni publice

-procese de redistribuire financiară a PIB prin intermediul

autorităţilor publice

- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are

loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare
publice

ACCEPŢIUNI
EXTINSĂ – ansamblul activitatilor cu caracter public

RESTRÂNSĂ - numai activitati desfasurate prin institutii publice

(bugetare) reflectate in bugetul public

1
 16.01.2018

BUGETE
PUBLICE (de
stat şi locale)

ASIGURĂRI
SOCIALE
(BASS)

ASIGURĂRI BPR
(sector public)

CREDIT
FINANŢELE (sector public)
ÎNTREPRINDERI
LOR DE STAT

CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE

PUBLICE

IMPACTUL ŞI ROLUL LOR

CONCEPŢIA CLASICĂ (LIBERALĂ)

- consumuri definitive, nerecuperabile
- impact negativ
- trebuiau reduse la strictul necesar

CONCEPŢIA MODERNĂ INTERVENŢIONISTĂ

- procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive
(direct sau indirect)
- interpretare diferentiata
- pârghii financiare

2
 16.01.2018

COMPONENTELE SISTEMULUI CHELTUIELILOR

PUBLICE

A. DUPĂ MODUL DE FINANŢARE

cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)

cheltuieli extrabugetare

cheltuieli speciale

cheltuielile intreprinderilor cu capital de stat

B. DUPĂ AUTORITĂŢILE PUBLICE

cheltuieli ale administratiei centrale

cheltuieli ale administratiilor locale

cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

A. DUPĂ ROLUL LOR ÎN PROCESUL REPRODUCTIEI

cheltuieli reale (negative)

cheltuieli economice (pozitive)

B. DUPĂ DESTINAŢIE
cheltuieli de funcţionare (curente)

cheltuieli de investiţii (de capital)

cheltuieli de transfer

C. DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC

cheltuieli materiale

cheltuieli de personal

3
 16.01.2018

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

D. DUPĂ FRECVENŢĂ

cheltuieli ordinare

cheltuieli extraordinare

E. DUPĂ CONŢINUTUL FINANCIAR

cheltuieli definitive

cheltuieli temporare

cheltuieli virtuale

...

CLASIFICAŢII ALE CHELTUIELILOR PUBLICE

1. Clasificaţia administrativ-departamentală
- ministere
- instituţii publice autonome
- unităţi administrativ-teritoriale

2. Clasificaţia economică
a) - curente
- de capital
b) - cheltuieli ale serviciilor publice (administrative)
- cheltuieli de transfer (redistribuire)
3. Clasificaţia funcţională
domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate
resursele financiare publice sau alte destinaţii (transferuri între
diferitele niveluri ale administraţiei publice, plata dobânzilor la
datoria publică sau constituirea de rezerve )
4. Clasificaţia financiară
- definitive
- temporare
- virtuale

4
 16.01.2018

CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE CA

FENOMEN FINANCIAR

Nominal (mil. Lei) 2012 2011

Cheltuieli BGC 207,922.10 205,818.50
PIB 587,466.20 556,708.40

Deflator PIB 2012/2011 1.0479

2012 2011
Cheltuieli reale BGC 198,417.88 205,818.50
PIB real 560,612.84 556,708.40

Pondere In PIB 2011 (%) 36.97

Pondere in PIB 2012 (%) 35.39
Modificarea absoluta nominala 2,103.60
Modificarea relativa nominala (%) 1.02
Modificarea absoluta reala -7,400.62
Modificarea relativa reala (%) -3.60
Variația relativa a PIB nominal (%) 5.52
Elasticitatea CP 0.18

FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI

CHELTUIELILOR PUBLICE

FACTORI DEMOGRAFICI
Ø creşterea populaţiei
Ø modificările structurale ale populaţiei pe vârste, categorii
socio-profesionale
Ø (creşterea duratei medii de viaţă  creşterea proporţiei
populaţiei de vârstă înaintată  acţiuni de protecţie socială.
creşterea numărului populaţiei ocupate în sectorul public.

FACTORI ECONOMICI
Ø gradul de dezvoltare economică
Ø gradul de implicare a statului în susţinerea progresului
economic
Ø fenomenul deprecierii monetare

FACTORI SOCIALI
Ø preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a
veniturilor în societate
Ø acordarea de sprijin material unor categorii sociale
defavorizate
Ø dezvoltarea reţelei de instituţii social-culturale

5
 16.01.2018

FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI

CHELTUIELILOR PUBLICE

URBANIZAREA
Ø finanţarea de lucrări publice edilitare, construcţii de străzi,
canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrement

FACTORI MILITARI

FACTORI POLITICI
Ø opţiunile grupărilor politice aflate la putere
Ø statul-jandarm  statul-providenţă
datoria publică

Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale

statului şi organelor autonome"

STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2006-

2015, (structura funcțională, % în total)
140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Servicii publice generale

Actiuni economice
Servicii si dezvoltare publica. locuinte. mediu si ape
Cheltuieli social-culturale
Aparare. ordine publica si siguranta nationala

6
 16.01.2018

STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2006-

2015, (structura funcțională, % în total)
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR

PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE

COMPONENTE
# cheltuieli pentru învăţământ
# cheltuieli pentru cultură şi artă
# cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii
# cheltuieli pentru securitate socială

DIMENSIUNI
# 15 –25 % din PIB în ţările dezvoltate; mai reduse în ţările în curs de
dezvoltare
# ponderea cea mai mare revine securităţii sociale

7
 16.01.2018

CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR

PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE

EFECTE
# consumuri definitive de resurse
# efecte indirecte ( investiţii umane)

SURSE DE FINANŢARE
# bugetul public
# fonduri cu destinaţie specială
# surse proprii
# ajutoare financiare externe

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT

FACTORI SPECIFICI
creşterea populaţiei de vârstă şcolară
obligativitatea învăţământului
progresul tehnic (dezvoltarea bazei materiale, necesitatea creşterii
gradului de pregătire)

SURSE DE FINANŢARE
fondul bugetar
 sume alocate instituţiilor de învăţământ
 sume alocate elevilor şi studenţilor (prin BURSE sau
ÎMPRUMUTURI acordate)
resurse proprii
contribuţia studenţilor /elevilor
donaţii, ajutoare externe

8
 16.01.2018

EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU

ÎNVĂȚĂMÂNT

 învăţământul are efecte pozitive atât pentru individ cât şi pentru

societate
 cerinţe
corelaţie cu PIB
concordanţa dintre cererea şi oferta de forţă de muncă (global şi
pe specializări)
PIB CPi
I PIB  I CPi ;   CPi1  c  PIB p
PIB0 CPi0
 analiza cost-avantaje
AVANTAJE
COSTURI
o cheltuieli directe (din fonduri publice o spor de venit al individului
sau private) o aportul la creşterea PIB
o cheltuieli indirecte (ale familiilor)
o pierderea de venit

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ

 organizarea unor acţiuni specifice

 întreţinerea şi funcţionarea unor instituţii specializate
 bunuri materiale (cărţi, filme, picturi, sculpturi etc.
 servicii culturale, spirituale, sportive etc.

 pondere redusă
 investiţii în capital uman
 surse de finanţare
 venituri din activitatea desfăşurată
 fondul bugetar
 donaţii, sponsorizări

9
 16.01.2018

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OCROTIREA

SĂNĂTĂŢII
ACŢIUNI FINANŢATE
 întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare
 prevenirea îmbolnăvirilor, educaţie sanitară
 cercetare
FACTORI SPECIFICI
 creşterea demografică
 amplificarea factorilor de risc
 revoluţia tehnico-ştiinţifică
 creşterea costurilor serviciilor medicale
SURSE DE FINANŢARE
 fonduri bugetare (Beveridge)
 cotizaţii de asigurări de sănătate (Bismarck)
 populaţie (neasigurată)
 ajutor extern

EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU

OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

EFECTE
medicale (caracter individual)

sociale (îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei ...)

economice (reducerea perioadelor de incapacitate de muncă,

creşterea perioadei active a vieţii, eradicarea unor boli profesionale 
economii de fonduri şi creşterea PIB

METODE APLICABILE

analiza cost – beneficiu, analiza cost – eficacitate (compararea

metodelor de tratament)

10
 16.01.2018

PROTECŢIE/SECURITATE SOCIALĂ

NIVELURI DE REALIZARE

a) protecţia acordată prin transfer financiar contributoriu;

b) protecţia categorială (acordată tuturor membrilor unei
categorii - copii, persoane cu dizabilităţi etc.), în mod automat, prin
transfer financiar non - contributoriu;
c) asistenţă prin transfer financiar non – contributoriu, pe baza
diagnozei necesităţilor concrete;

COMPONENTE MAJORE

a) ASIGURĂRILE SOCIALE
b) şi c) ASISTENŢA SOCIALĂ

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SECURITATE

SOCIALĂ

SURSE DE FINANŢARE
cheltuielile pentru asigurările sociale
contribuţiile asiguraților şi firmelor
resurse (subvenţii) ale bugetului de stat

cheltuielile pentru asistenţă socială

resurse ale bugetului de stat
resurse ale fondurilor speciale
contribuţii voluntare (donaţii)
resurse externe, provenite de la organizaţii
internaţionale specializate

11
 16.01.2018

SISTEMUL DE PENSII MULTI-PILON

 Pilon I - Sistem public de pensii

administrat şi constituit pentru a asigura protecţie socială, oferind un
nivel relativ scăzut al pensiei; rămâne principalul sistem de pensii,
consumând majoritatea contribuţiei de asigurări sociale;

 Pilon II – Sistem obligatoriu de fonduri de pensii administrate

private
sistem individual de“contribuţii definite”, bazat pe o parte a contribuţiei
individuale din sistemul public de pensii; contribuţiile individuale sunt
acumulate într-un cont individual deschis la un administrator de fonduri
de pensii;

 Pilon III – Sistem facultativ de fonduri de pensii administrate

privat
economii individuale suplimentare în vederea pensionării; sistem de
“contribuţii definite” prin care participanţii ( singuri sau împreună cu
angajatorul) realizează contribuţii lunare către un fond facultativ de
pensii.

ROLUL STATULUI ÎN PROTECŢIA ŞOMERILOR

• organizarea şi gestionarea unei scheme (sistem) de

asigurare pentru şomaj
• reglementarea şi supravegherea schemelor private de
protecţie a şomerilor
• promovarea de măsuri active de stimulare a ocupării forţei
de muncă

12
 16.01.2018

MĂSURI DE PROTECŢIE A ŞOMERILOR

• măsuri pasive (alocaţii, ajutoare, indemnizaţii, plăţi

compensatorii)
• sumă fixă sau corelate cu veniturile anterioare din muncă
• acordate pe o durată limitată sau ocazional
• finanţate din contribuţii şi resurse financiare publice
• pot genera efecte adverse (reducerea interesului pentru muncă)
• este necesară dimensionarea raţională a cuantumului beneficiilor
(lanivelul plăţii concediului medical de scurtă durată; la un nivel mai redus
decât beneficiul pentru refacerea sănătăţii;nivel fix)
• este necesară dimensionarea raţională a duratei de acordare
(durata de şomaj eficientă pentru o persoană este cea pe care aceasta ar
alege-o dacă ar fi ca ea să îşi finanţeze şomajul din propriile economii sau
împrumutându-se pe o piaţă de capital perfectă). În practică, durata diferă
sensibil de la o ţară la alta (durata relativ redusă de acordare : 13 săpt. -
şase luni – 12 luni -32 luni)
• măsuri active
• iniţiative sau acţiuni individuale, de grup sau comunitare,
sprijinite şi finanţate, de regulă, de către autoritatea publică
centrală şi/sau locală, cu scopul declarat al creşterii ocupării la
nivelul unei unităţi teritorial-administrative bine determinate

Cheltuielile pentru asistenţă socială

SCOP
 ocrotirea şi susţinerea materială persoanelor care nu beneficiază
de asigurările sociale sau protecţia socială şi sunt în imposibilitatea
de a obţine venituri minime necesare traiului

Forme de realizare
 ajutoare sau indemnizaţii de asistenţă socială

13
 16.01.2018

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE

GENERALE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

STRUCTURĂ

cheltuieli ale organelor puterii şi administraţiei publice

cheltuieli ale organelor de ordine publică

SURSE DE FINANŢARE

fondul bugetar (bugetul de stat, bugetele locale)

venituri proprii
ajutoare externe (nerambursabile)
credite externe

EFICIENŢA

densitatea administraţiei (număr persoane ocupate în aparatul de

stat la 1000 locuitori)
costul administraţiei publice (cheltuieli publice aferente finanţării
aparatului de stat la 1.000 (1.000.000) u.m. PIB

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APĂRARE

NAŢIONALĂ

STRUCTURĂ

cheltuieli militare directe (întreţinerea forţelor armate)

cheltuieli militare indirecte (lichidarea urmărilor războaielor sau
pregătirea acţiunilor militare)

SURSE DE FINANŢARE

fondul bugetar (bugetul de stat)

fonduri cu destinaţie specială
fonduri externe (alianţe militare)
credite externe

14
 16.01.2018

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACŢIUNI

ECONOMICE
CHELTUIELILE CU DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC DE STAT
- construirea de întreprinderi sau achiziţionarea acestora de la întreprinzătorii
privaţi
- dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor existente
- plata datoriilor contractate în scopul dezvoltării sectorului economic de stat

CHELTUIELILE CU ACORDAREA DE SUBVENŢII

- destinaţie - acoperirea pierderilor întreprinderilor (publice şi private) datorate

acţiunii diferiţilor factori (conjuncturali) sau practicării unor preţuri de vânzare
mai scăzute
- argumente – consum satisfăcător al unor bunuri de strictă necesitate,
stimularea exporturilor,
- dimensionare – S= Preţ garantat – Preţ de piaţă

CHELTUIELILE CU CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTAREA

TEHNOLOGICĂ
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică fundamentală
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică aplicativă
- cheltuieli pentru dezvoltarea tehnologică

EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACŢIUNI

ECONOMICE
ANALIZA COST – AVANTAJE

etape de parcurs
definirea cât mai precisă a obiectivelor
identificarea mijloacelor posibile de folosit
elaborarea de soluţii alternative (liste)
determinarea mărimii costurilor şi a beneficiilor (avantajelor)
compararea acestora şi alegerea variantei mai avantajoase

elemente de costuri
cheltuieli cu cercetarea şi proiectarea
cheltuieli aferente lucrărilor de construcţii, achiziţionării şi montării
utilajelor etc.
eventualele pierderi de venit ce decurg din dezafectarea unor terenuri

elemente de avantaje
încasările previzibile din vânzarea produselor sau serviciilor
sume ce vor rezulta din valorificarea altor utilităţi sau active ce vor fi
scoase din funcţiune

15
 16.01.2018

RESURSELE FINANCIARE
PUBLICE

CONŢINUT ECONOMIC

- totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de către autorităţile

publice în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor ce revin acestora

- procese şi relaţii economice in forma bănească de repartiţie a PIB

• Repartiţie primară

• Repartiţie secundară

16
 16.01.2018

SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE

RESURSE FINANCIARE PRIVATE

RESURSE
FINANCIARE

RESURSE FINANCIARE PUBLICE

RESURSE FINANCIARE PUBLICE BUGETARE

RESURSE FINANCIARE ALE

ADMINISTRAŢIEI CENTRALE

RESURSE FINANCIARE ALE

ADMINISTRAŢIILOR LOCALE

RESURSE FINANCIARE ALE

INSTITUŢIILOR PUBLICE

RESURSE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR

ŞI INSTITUŢIILOR FINANCIAR-BANCARE PUBLICE

BUGETE
PUBLICE (de
stat şi locale)

ASIGURĂRI
SOCIALE
(BASS)

ASIGURĂRI BPR
(sector public)

CREDIT
FINANŢELE (sector public)
ÎNTREPRINDERI
LOR DE STAT

17
 16.01.2018

FORMELE RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

A. DUPĂ REGULARITATEA FOLOSIRII LOR

• resurse ordinare (obişnuite)
• impozitele, taxele şi contribuţiile obligatorii
(suportate de persoanele fizice şi juridice)
• veniturile din exploatarea întreprinderilor şi
proprietăţilor din sectorul public

• resurse extraordinare
mobilizate şi folosite atunci când resursele obişnuite nu
acoperă cheltuielile publice
 folosirea lor semnifică finanţarea deficitului bugetar
• împrumuturile de stat
• emisiunea (inflaţionistă) de monedă
• alte resurse : părţi din fondul de amortizare (constituit la
întreprinderile cu capital de stat) preluate la bugetul
statului pentru a finanţa cheltuieli publice; sume rezultate
din vânzarea unor bunuri (active) publice sau din lichidarea
unor participaţii cu capital de stat la societăţi comerciale
mixte; rezerve valutare sau de aur; donaţii şi ajutoare

FORMELE RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

B. DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC

• resurse fiscale
ordinare

• impozite, taxe şi contribuţii obligatorii

•procese economice de redistribuire a produsului intern brut sau
avuţiei naţionale, de la persoanele fizice şi juridice, la dispoziţia
autorităţilor publice
• resurse nefiscale
• veniturile obţinute de către autorităţile publice din exploatarea
întreprinderilor şi proprietăţilor ce le aparţin
• provin din repartiţia primară a produsului naţional (are loc o
mişcare a valorii în limitele aceleiaşi proprietăţi)
• resurse de trezorerie
extraordinare

• termen scurt
• redistribuirea de disponibilităţi acumulate în conturile instituţiilor
publice şi angajarea temporară a unor împrumuturi pe termen scurt
• resurse împrumutate pe termen mediu şi lung
• împrumuturi contractate pe termen mediu şi lung
• finanţarea deficitelor bugetare anuale
• resurse din emisiunea (inflaţionistă) de monedă

18
 16.01.2018

FORMELE RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

C. DUPĂ NIVELUL ADMINISTRATIV LA CARE SE

MOBILIZEAZĂ
•resurse ale administraţiei centrale
•resurse ale administraţiilor locale
•resurse ale asigurărilor sociale

D. DUPĂ COMPONENTELE BUGETULUI CONSOLIDAT

•resurse ale bugetului de stat
•resurse ale bugetelor locale
•resurse ale asigurărilor sociale de stat
•resurse cu destinaţie specială

FORMELE RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

E. DUPĂ LOCUL DE PROVENIENŢĂ

•resurse interne
• venituri fiscale şi nefiscale
• împrumuturi publice interne
• emisiune (inflaţionistă) de monedă

•resurse externe
• împrumuturile (de stat) externe contractate cu organisme
şi instituţii financiar-bancare internaţionale sau cu
guvernele altor state
• ajutoarele financiare, donaţiile etc. acordate de alte state,
organisme sau persoane nerezidente

19
 16.01.2018

TRĂSĂTURI ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT

relaţii contractuale directe între stat (autorităţi publice), în ipostaza de debitor,

şi fiecare persoană fizică sau juridică în postura de creditor, în măsura în care
acestea din urmă cedează cu titlu de împrumut folosirea unor sume de bani
ce le aparţin, în anumite condiţii

• caracterul rambursabil

• existenţa contraprestaţiei

• caracterul facultativ

“impozite amânate”
sumele împrumutate şi cheltuite trebuie rambursate (restituite) pe
seama resurselor curente (ordinare), în principal, a impozitelor, ce se
vor încasa ulterior de către stat

TRĂSĂTURI ALE EMISIUNII DE MONEDĂ

(ca resursă financiară publică)
MECANISM
• are ca premisă folosirea banilor fără valoare proprie (intrinsecă)
• constituie o resursă financiară publică (bugetară) în măsura în care statul, în
virtutea dreptului său exclusiv de a emite moneda naţională fără valoare
intrinsecă, pune în circulaţie o cantitate de bani mai mare decât cea obiectiv
necesară circulaţiei monetare
• guvernul îşi creează resurse (venituri) pentru acoperirea deficitului bugetar în
mod “artificial”, prin crearea de monedă în volumul necesar acoperirii deficitului
• guvernul utilizează sumele astfel obţinute pentru a finanţa cheltuieli publice
• masa monetară va creşte cu suma emisă “artificial”

IMPLICAŢII
ESTE EMISIUNEA DE MONEDĂ O SOLUŢIE MIRACULOASĂ DE FINANŢARE A
CHELTUIELILOR PUBLICE (DEFICITELOR BUGETARE)?
STATUL CÂŞTIGĂ PUTERE DE CUMPĂRARE, DAR CINE O CEDEAZĂ ?
• presupunând volumul bunurilor şi serviciilor constante, preţurile vor creşte
• la preţuri mai mari puterea de cumpărare a persoanelor fizice şi juridice este mai
mică
• emisiunea de monedă pentru finanţarea deficitului bugetar are caracter fiscal
(similar impozitelor): redistribuirea unei părţi a puterii de cumpărare a veniturilor
băneşti nominale (nu reale), în favoarea statului
• procesele de prelevare de putere de cumpărare se derulează într-o succesiune
inversă faţă de impozite:
• pasul 1 – guvernul intră în posesia sumei de bani
• pasul 2 – creşterea preţurilor determină reducerea puterii de cumpărare (a
veniturilor reale) a persoanelor fizice şi juridice

20
 16.01.2018

TRĂSĂTURI ALE EMISIUNII DE MONEDĂ

(ca resursă financiară publică)

TRĂSĂTURI
• caracter obligatoriu
• caracter definitiv
• fără contraprestaţie

“AVANTAJE”
• costuri reduse
• timp scurt de mobilizare
• nu determină reacţii puternice de împotrivire din partea contribuabililor
(SILENT TAX)

DEZAVANTAJ: inflaţia (INFLATION TAX)

este interzisă în toate ţările, dar se mai practică într-o formă voalată

IMPOZITELE – PRINCIPALĂ
RESURSĂ FINANCIARĂ PUBLICĂ
(BUGETARĂ)

21
 16.01.2018

NOŢIUNEA DE IMPOZIT

CONŢINUT ECONOMIC

•procese economice de repartiţie secundară (redistribuire) a PIB şi

avuţiei naţionale de la diferitele persoane fizice şi juridice către stat
•relaţii sociale între diferitele persoane fizice şi juridice şi stat

TRĂSĂTURI

• lipsa contraprestaţiei directe

• caracter definitiv al transferului de valoare
• caracter obligatoriu

ROLUL IMPOZITELOR

CONCEPŢIA CLASICĂ
• impozitul este o prelevare neproductivă (folosit pentru finanţarea
cheltuielilor publice neproductive)
• „rău necesar”
• rol financiar

CONCEPŢIA MODERNĂ
• “În neocapitalismul modern, impozitul capătă o semnificaţie mai
largă; el încetează de a mai constitui grăuntele de nisip care jenează
angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele şi motoarele
maşinii" (Maurice Duverger)
• rol financiar şi rol intervenţionist (vezi funcţia de reglare)

22
 16.01.2018

PRINCIPIILE IMPUNERII

Un ansamblu de reguli de urmat în practicarea impozitelor

PRINCPII CLASICE (TRADIŢIONALE)

• echitatea impunerii
• randamentul impunerii (eficienţa)
• comoditatea impunerii
• certitudinea impunerii (transparenţa)

PRINCPII MODERNE
• PRINCIPII DE ECHITATE
• PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ
• PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ

PRINCIPII DE ECHITATE FISCALĂ

CONCEPTUL DE ECHITATE FISCALĂ

• suportarea impozitelor în raport cu capacitatea contributivă
• echitate orizontală (persoanele cu aceeaşi putere contributivă urmează să suporte
impozite egale)
• echitate verticală (persoanele cu putere contributivă mai mare să suporte impozite
mai mari)
• capacitatea contributivă poate fi abordată din diverse unghiuri (mărimea
consumul de bunuri şi servicii, mărimea veniturilor realizate şi averilor deţinute)

CERINŢE
• diferenţierea sarcinii fiscale în raport cu mărimea materiei impozabile
dar şi cu situaţia socială a contribuabilului
• impunerea să fie generală
• „venitul minim neimpozabil”

23
 16.01.2018

PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ (FISCALĂ)

RANDAMENT FISCAL RIDICAT

• universalitatea impunerii
• cheltuieli de administrare cât mai mici
• contracararea evaziunii fiscale

STABILITATEA ÎNCASĂRILOR DIN IMPOZITE

• încasările din impozite să aibă un nivel relativ constant, independent de
conjunctura economică
• impozitele să fie aşezate pe o materie impozabilă sigură, previzibilă,
uşor de cuantificat

ELASTICITATEA IMPOZITELOR
• sistemul de impozite să permită adaptarea încasărilor realizate la
necesităţile de resurse financiare publice
• sistemul de impozite să permită modificări ale cotelor de impozitare şi
ale structurii sistemului de impozite

NEDISCRIMINAREA
acelaşi tratament pentru nerezidenţi ca şi pentru rezidenţi

PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

 se grefează pe rolul de instrument de influenţare şi reglare a activităţii economice şi sociale ce

poate fi îndeplinit de către impozit
 se concretizează în modalităţi tehnice şi mecanisme folosite în aşezarea şi încasarea
impozitelor, orientate spre :
• crearea de condiţii favorabile dezvoltării şi modernizării economiei
naţionale
•stimularea exporturilor
•protejarea producătorilor autohtoni
•combaterea inflaţiei
•contracararea consumului abuziv al unor produse dăunătoare
•corectarea inechităţii în distribuirea veniturilor şi averilor
•politica demografică
•corectarea şi influenţarea tendinţelor dezechilibrante ale mediului
economic şi social

24
 16.01.2018

FORMELE IMPOZITELOR

A. DUPĂ FORMA CONCRETĂ DE PRELEVARE

• impozite în natură
• impozite în bani

B. DUPĂ MODUL ÎN CARE SE REFLECTĂ SARCINA FISCALĂ

• impozite directe
o stabilite nominal în sarcina fiecărui contribuabil şi încasate direct de la aceştia
o pot fi REALE (asupra obiectelor impozabile) şi PERSONALE (asupra persoanelor)

• impozite indirecte
o plătitorul direct către stat este o altă persoană decât suportatorul real, primul fiind
doar un intermediar între stat şi cel din urmă, el încasând impozitul prin preţul de
vânzare şi virându-l la dispoziţia statului
o iau formele TAXELOR DE CONSUMAŢIE, TAXELOR VAMALE,
MONOPOLURILOR FISCALE

FORMELE IMPOZITELOR

C. DUPĂ OBIECT
• impozite pe venituri
• impozite pe avere
• impozite pe cheltuieli
D. DUPĂ SCOPUL URMĂRIT LA INSTITUIRE
• impozite financiare
• impozite de ordine (regulatoare)

E. DUPĂ NIVELUL INSTITUŢIONAL LA CARE SE ADMINISTREAZĂ

• impozite generale (eventual federale şi statale)
• impozite locale
F. DUPĂ FRECVENŢA PRACTICĂRII
• impozite permanente
• impozite incidentale

25
 16.01.2018

TAXELE

• prelevări obligatorii, definitive, dar cu o anumită contraprestaţie

• echivalenţa nu este deplină
• deşi alcătuiesc o categorie distinctă de prelevări obligatorii, în
exprimarea uzuală şi chiar în multe lucrări de specialitate termenul este
utilizat şi cu sensul de impozit

FORME
•taxe judecătoreşti
•taxe notariale
•taxe consulare
•taxe administrative

MOD DE CALCUL
•ad-valorem
•sumă fixă

ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITULUI

SUBIECTUL (CONTRIBUABILUL, PLĂTITORUL)

• persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligaţia de plată a
impozitului
SUPORTATORUL (DESTINATARUL)
• persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv impozitul plătit, prin
cedarea unei părţi din puterea sa de cumpărare
OBIECTUL (MATERIA IMPOZABILĂ)
• valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activităţi aducătoare de valori ce
intră sub incidenţa impozitării
SURSA
• substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă impozitul
• este reprezentată de forme ale veniturilor şi, uneori, averilor
• poate coincide sau poate fi diferită de obiectul impozitului
UNITATEA DE IMPUNERE
• unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează materia impozabilă
• poate fi unitatea monetară sau o unitate fizică
COTA IMPOZITULUI
• mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă SAU
suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv
ASIETA
• ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele fiscale la aşezarea,
calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin care se pune în
aplicare realizarea impozitului ca venit al statului
• uneori este interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, fiind confundată cu
obiectul impozitului

26
 16.01.2018

SISTEME DE IMPOZITARE

SISTEMUL IMPOZITELOR DE REPARTIŢIE

• pornind de la necesarul de venituri al statului, se determină suma globală a
impozitelor de încasat
• suma globală se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale
• la ultimul nivel administrativ suma de încasat este defalcată pe subiecte sau obiecte
impozabile
• s-a practicat doar la începutul perioadei capitaliste
• nu erau respectate cerinţele de echitate fiscală

SISTEMUL IMPOZITELOR DE COTITATE

•se identifică şi se evaluează materia impozabilă şi impozitul de plată în sarcina
fiecărui contribuabil
•suma de plată se însumează în cascadă, până la nivelul administraţiei centrale
• se practică în prezent
• permite diferenţierea tratamentului aplicat contribuabililor în raport de
situaţia economico-socială

MODALITĂŢI GENERALE DE APLICARE A IMPOZITELOR

A. IMPUNEREA ÎN SUME FIXE

B. IMPUNEREA ÎN COTE PROCENTUALE

a) cote procentuale proporţionale
b) cote procentuale progresive
1. simple
2. compuse
c) cote procentuale regresive
Cote procentuale
Cota Cota progresiva
Suma fixa
Venit proportionala
(5.000)
(18%) simple compuse

Transa Venit Cota Impozit Transa Venit Cota marg. Impozit

10000 5000 1800 0 - 25.000 8% 800 0 - 25.000 8% 800

59000 5000 10620 25.000 - 60.000 13% 7670 25.000 - 60.000 13% 2000 6420

61000 5000 10980 60.000 - 140.000 21% 12810 60.000 - 140.000 21% 6550 6760

250000 5000 45000 140.000 - 250.000 31% 77500 140.000 - 250.000 31% 23350 57450

251000 5000 45180 peste 250.000 45% 112950 peste 250.000 45% 57450 57900

27
 16.01.2018

TRĂSĂTURILE IMPOZITELOR

IMPOZITE DIRECTE IMPOZITE INDIRECTE

reflectarea sarcinii subiectul coincide subiectul este diferit
fiscale cu suportatorul de suportator
modul de aşezare nominativ nenominativ

cerinţele de echitabile inechitabile (sarcină

echitate fiscală regresivă
impactul asupra caracter deflaţionist caracter inflaţionist
preţurilor
impactul asupra afectează veniturile afectează numai
veniturilor nominale şi pe cele veniturile reale
reale
transparenţă transparente caracter voalat
randament scăzut (cheltuieli ridicat
ridicate de
administrare)
obligativitate obligatorii obligatorii (caracterul
facultativ invocat de
unii este nereal)

FORMELE IMPOZITELE DIRECTE

1. IMPOZITE PE VENITURI
• impozitul pe veniturile persoanelor fizice
• impozitul pe veniturile persoanelor juridice

2. IMPOZITE PE AVERE
impozite propriu-zise asupra averii
• impozitul pe activul net
• impozitul pe proprietăţi imobiliare
impozite pe circulaţia averii
• impozitul pe succesiuni
• impozitul pe donaţiuni
• impozitul pe actele de vânzare-cumpărare
impozite asupra creşterii averii
• impozitul pe plusul de valoare imobiliară
• impozitul pe sporul de avere dobândit în perioadele de război

28
 16.01.2018

IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE

SUBIECT
• individ
• familie (gospodărie)
OBIECT
veniturile realizate din diferitele surse
• impozitare separată
• impozite distincte pentru fiecare sursă de venit
• impozit unic cu cote diferenţiate pe surse de venituri
• impozitare globală
• combinaţie (impozite pe fiecare sursă de venit, cumularea veniturilor şi aplicarea
unui impozit asupra venitului global)

BAZA IMPOZABILĂ
VENIT BRUT - DEDUCERI
• DEDUCERI
• cheltuieli legate de realizarea veniturilor (cheltuieli profesionale, cheltuieli
medicale, prime de asigurare etc.) (motivaţie economică)
• deduceri personale (motivaţie socială)
COTE
• cotă proporţională
• cote progresive compuse (mai ales)

IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE

SUBIECT
• societăţi de capital
• societăţi de persoane
BAZA IMPOZABILĂ
PI = PB – D +CHND
• PI – profit impozabil
• PB – profit brut
• D – deduceri
• CHND – cheltuieli nedeductibile
OBIECT
profitul: înainte şi/sau după repartizare

COTE
• cote progresive sau proporţionale

• cotă unică sau cote diferenţiate

• proprietarul capitalului social
• natura activităţilor
• cifra de afaceri
• destinaţia impozitului

29
 16.01.2018

VENITURI CHELTUIELI

PROFIT CONTABIL

CHELTUIELI
NEDEDUCTIBILE DEDUCERI

PROFIT IMPOZABIL

PROFIT PROFIT
DIVIDENDE NET
REINVESTIT

• impozit pe profitul realizat înainte de repartizare şi impozit separat pe

dividende
• impozit numai pe partea din profit distribuită ca dividende
• impozit numai pe partea din profit ce rămâne la dispoziţia societăţii
• impozit separat pentru partea din profit ce rămâne la dispoziţia societăţii şi
separat pentru partea distribuită ca dividende

FORMELE IMPOZITELOR INDIRECTE

1. TAXE DE CONSUMAŢIE
• taxe generale de consumaţie
• taxe speciale de consumaţie (accize)

2. TAXE VAMALE
• taxe vamale de import
• taxe vamale de export
• taxe vamale de tranzit

3. MONOPOL FISCAL

30
 16.01.2018

TAXELE GENERALE DE CONSUMAŢIE

se mai numesc impozite pe cifra de afaceri

OBIECT
volumul total al vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii
SUBIECT
• producător (taxă pe producţie) (randament fiscal mai ridicat)
• comerciant (taxă pe circulaţie) (timp redus de recuperare de la
suportator)
VARIANTE
 după modalitatea de aplicare
• impozit cumulativ (multifazic) – la nivelul fiecărei verigi a
circuitului economic al produsului
• impozit unic (monofazic) – la nivelul unei singure verigi a
circuitului economic
 după baza de calcul
• impozit pe cifra de afaceri brută (consumuri intermediare +
valoarea adăugată)
• impozit pe cifra de afaceri netă (valoarea adăugată)(TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ)

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

OBIECT
 operaţiunile de livrări de bunuri, prestări de servicii,
 transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobiliare,
 import,
 operaţiuni asimilate celor cu plată
SUBIECT
verigile” din circuitul economic al produsului
BAZA DE CALCUL
 TVA = t  VA;
 TVA = t Vânzări - tAchiziţii
COTE
 cotă redusă – bunuri de strictă necesitate
 cotă normală – bunuri „normale”
 cotă majorată – bunuri de lux
 (cotă „zero” – operaţiuni de export)

OPERAŢIUNI
 operaţiuni impozabile – drept de deducere
 operaţiuni scutite
• fără drept de deducere
• cu drept deducere („cota zero”)

31
 16.01.2018

ACCIZELE

OBIECT
producerea/comercializarea/consumul unor bunuri cu cerere inelastică şi
nesubstituibile în consum (alcool, tutun, cafea, produse petroliere)

SUBIECT
firmele care produc/comercializează bunurile

UNITATEA DE IMPUNERE
 unitatea fizică - sumă fixă pe unitate de măsură
 unitatea monetară - cote procentuale la preţul de vânzare

ROL
 financiar
 de ordine

TAXELE VAMALE

FORME

 taxe vamale de import

 taxe vamale de export
 taxe vamale de tranzit

ROL
 financiar (aport scăzut în prezent la formarea resurselor financiare
publice )
 protecţionist (reglator)
 instrumente de protejare a producătorilor autohtoni
 determină reducerea consumului de bunuri din import
 redistribuirea veniturilor între stat, consumatorii de bunuri din import şi
producătorii autohtoni

32
 16.01.2018

MONOPOLUL FISCAL

TRĂSĂTURI

impozit indirect
se aseamănă cu taxele de consumaţie

CONŢINUT
 instituirea monopolului (producţie şi/sau comercializare)  preţuri mai
mari  prelevări din puterea de cumpărare

FORME
 monopol deplin
 monopol parţial

POLITICA FINANCIARĂ

33
 16.01.2018

CONŢINUT

OPTIUNI privind metode, mijloace, instituţii cu caracter financiar antrenate

în procurarea, distribuirea şi utilizarea resurselor băneşti ŞI influenţarea
activitaţilor economice şi sociale

vizează crearea cadrului adecvat de derulare a proceselor economice în

formă bănească concretizate în acumularea, distribuirea şi utilizarea
fondurilor (resurselor băneşti) în viaţa economică şi socială

se concretizează în decizii cu caracter financiar adoptate la diferite nivele

de organizare şi derulare funcţionarea activităţilor economice
• decizii strategice (coordonate majore, progame de perspectiva
indelungata)
• decizii tactice (operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric)

SENSURI ŞI INTERPRETĂRI

SENS RESTRÂNS
POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI (A FINANŢELOR PUBLICE)

SENS LARG
– POLITICA FINANCIAR-MONETARĂ (A AUTORITĂŢILOR PUBLICE)
– POLITICA FISCALĂ
– POLITICA BUGETARĂ
– POLITICA MONETARĂ
– POLITICA VALUTARĂ

– POLITICA FINANCIARĂ A ALTOR ENTITĂŢI ECONOMICO-

SOCIALE

34
 16.01.2018

Politica monetara

Politica valutara
Politica
Politica financiar- impozitelor
monetara a
autoritatilor
publice Politica
fiscala
Politica
financiara Politica
(SENS LARG) Politica bugetară (a cheltuielilor
finanţelor publice) publice

(SENS RESTRANS)
Politica exclusiv-
bugetara

Politica
financiara a
firmei

COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A

AUTORITĂŢILOR PUBLICE

POLITICA FISCALĂ
modalităţile de procurare a RESURSELOR CU CARACTER FISCAL la dispoziţia
autorităţilor publice, cât şi cele de alocare a acestora pe destinaţii, respectiv
realizarea de cheltuieli publice pe seama acestor resurse, inclusiv folosirea
celor două categorii financiare pentru influenţarea vieţii economice şi sociale
în sensul dorit

POLITICA BUGETARĂ
opţiuni şi decizii privind formarea, alocarea şi utilizarea eficientă a
ANSAMBLULUI resurselor bugetare, inclusiv folosirea bugetului de stat în
scopul influenţării vieţii economice şi sociale în sensul dorit

35
 16.01.2018

COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A

AUTORITĂŢILOR PUBLICE

POLITICA MONETARĂ
opţiuni asupra evoluţiei ofertei de monedă şi condiţiilor de derulare a
circulaţiei monetare în economia naţională, urmărind asigurarea echilibrului
monetar şi menţinerea puterii de cumpărare a monedei, inclusiv folosirea
instrumentelor monetare în scopul realizării unor obiective ale politicii
generale

POLITICA VALUTARĂ
opţiuni şi decizii privind modalităţile de procurare şi utilizarea a resurselor
valutare şi echilibrarea balanţei de plăţi externe, crearea rezervelor de valută,
evoluţia cursului valutar şi efectuarea de tranzacţii pe pieţele financiar-
valutare

POLITICA FINANCIARĂ A FIRMEI

ansamblul de decizii, de opţiuni fundamentale pentru cea mai eficientă

alocare a capitalului

DOMENII DE MANIFESTARE
a) selectarea proiectelor de investiţii, ca suport al alocării resurselor financiare pentru
finanţarea proiectului ales;
b) identificarea modalităţilor de finanţare, respectiv a surselor de capital utilizabile;
c) fundamentarea structurii financiare a întreprinderii, cu asigurarea unui raport optim între
capitalul propriu şi capitalul împrumutat;
d) alegerea variantei de distribuire a dividendelor, respectiv a profitului net;
e) modificarea mărimii capitalului propriu şi alegerea soluţiilor de aplicat în acest scop;
f) îndatorarea (sau “dezdatorarea”) întreprinderii, pornind de le nevoia de lichidităţi şi
evoluţia ratei dobânzii pe piaţa financiară, etc.

COMPONENTE
• politica de investiţii
•politica de finanţare
•politica de dividend

36
 16.01.2018

POLITICA FINANCIARĂ A FIRMEI

OBIECTIV FINAL - creşterea valorii firmei

OBIECTIVE INTERMEDIARE:
• crearea unei structuri financiare optime
• creşterea rentabilităţii financiare
• folosirea facilităţilor fiscale acordate de stat

INSTRUMENTE
• OPERAŢIONALE
• elemente de tehnică financiară ( titlurile financiare, profitul, împrumutul)
• metode şi tehnici de derulare a activităţii financiare (autofinanţare, creditare)
• FUNCŢIONALE
• documente de previziune şi conducere a activităţii financiare, analiză
financiară (bugetele de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, contul de profit
şi pierderi, tabloul fluxurilor financiare)

POLITICA FINANCIARĂ A FIRMEI

POLITICA DE INVESTIŢII
opţiuni asupra alocării capitalului pentru active fizice (achiziţionarea,
construirea, modernizarea activelor fixe) sau active financiare (plasarea
eventualului capital bănesc disponibil în active financiare)

POLITICA DE FINANŢARE
opţiuni asupra folosirii diferitelor surse de formare a capitalurilor şi a
structurii financiare a întreprinderii

POLITICA DE DIVIDEND
opţiunile întreprinderii între reinvestirea parţială sau integrală a profitului
net, inclusiv constituirea altor fonduri ori rezerve la dispoziţia sa şi/sau
distribuirea acestui profit sub formă de dividende către acţionari

VARIANTE:
1. politica de participare directă
rată relativ constantă de acordare a dividendului din profitul obţinut
2. politica de stabilizare sau prudenţă
dividend constant sau rată constantă de creştere anuală a dividendului, indiferent de
variaţia profitului obţinut
3. politica reziduală sau oportunistă
dividendele se acordă în măsura în care nu sunt oportunităţi de investiţie rentabilă şi
dezvoltare a activităţii

37