Academia de Studii Economice Bucureşti

PIETE FINANCIARE
INTERNATIONALE
 Academia de Studii Economice Bucureşti

Structura Sistemului Financiar

Internaţional

PIETELE DE
ACTIUNI SI
OBLIGATIUNI
Sistemul financiar international

SISTEMUL FINANCIAR

-finantare directa-

SISTEMUL BANCAR
depozit B credit B

OFERTA de fonduri intermediere CEREREA de fonduri

dezintermediere

sector sector
populatie organizatii securitizare
privat public

investitori financiari investitii/consum

investitie B/VM emisiune B/VM

PIATA DE CAPITAL

- finantare directa -institutionalizare

B=bani -sindicalizare
VM=valori mobiliare -dereglementare/reglementare
 PIEŢE
FINANCIARE INTERNAŢIONALE
Actiuni vs. Obligatiuni
ACŢIUNE (comună):
 Parte din capitalul unei societăţi
pe acţiuni.
 Ansamblul acţiunilor constituie
capitalul social.
 Drept de vot în adunarea
generală.
 Dividende (legate de rezultatele
firmei).
 Riscuri mai mari: - risc de evoluţie
nefavorabilă a afacerilor firmei (nu
primeşte dividende); - riscul de a
pierde fondurile investite, în cazul
lichidării firmei.
 Durata de viata - nelimitată
OBLIGAŢIUNE:
 Fracţiune dintr-un împrumut făcut
de o firmă, de o colectivitate
publică sau de stat.
 În principiu, nici un rol.
 Dobânzi a căror sumă este în mod
obligatoriu vărsată de emitent.
 Riscuri mai mici: - riscul de
nerambursare (dispare în cazul
unei garanţii de stat); - în cazul
lichidării firmei, creditorii au
prioritate în faţa acţionarilor.
 Limitată, până la scadenţă.
PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL
Certificatul de acţiuni
Certificatul de actiuni
Legenda:
 1 - valoarea nominală;

 2 - numele companiei emitente (AAA);

 3 - numărul acţiunilor emise;

 4 - număr de identificare a titlului (asociat fiecărei acţiuni);

 5 - număr de înregistrare dat de organul de control al pieţei;

 6,7 - un desen greu de reprodus care are menirea de a împiedica

falsificarea documentului);
 8 - semnătura persoanei autorizate din partea companiei emitente;

 9 - data;

 X - numele şi prenumele beneficiarului;

 N - numărul de acţiuni asupra cărora poartă certificatul;

 PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL

Finanţarea prin emisiune de acţiuni:

 este utilizată atât de societăţile nou-înfiinţate, cât şi de
cele care doresc să-şi finanţeze operaţiunile pe
termen lung (de exemplu investiţiile) printr-o majorare
de capital.
 emisiunea de acţiuni are drept consecinţă
tranzacţionarea acestora pe piaţă. Prima
tranzacţionare se face în cadrul unei oferte publice
iniţiale (engl. IPO - Initial Public Offering) pe piaţa
primară (piaţa titlurilor de valoare nou-emise) urmând
apoi ca acţiunile să fie tranzacţionate pe piaţa
secundară (piaţa bursieră sau extrabursieră).
 Surse de capital la nivel global
 Emisiune de acţiuni:
 Ofertă publică iniţială (IPO)
 Ofertă publică secundară(SPO)
 Euroacţiuni
 Emisiune directă
 Listarea la bursă:
 Acţiuni ale firmelor cotate la bursă
 Cross-listing
 Certificate de depozitare (DR)
 Plasamente private:
 Vânzarea unui titlu de valoare (titlu de proprietate sau
de datorie) unui investitor privat
 Vanzări de plasamente private
 Acţiuni private
 Modalităţi de creştere a capitalului
prin acţiuni

Emisiune de Emisiune Plasamente

IPO
Euroacţiuni directă private
•Acţiuni ale unei
firme private
vândute pentru •Plasamente
prima dată •Acţiuni vândute private de acţiuni
•Acţiuni emise în unei anume piete publice
•Oferta secundară acelaşi timp la sau unei anumite
- acţiuni două sau mai burse •Plasamente
suplimentare multe burse din private de interes
emise ulterior două sau mai privat
multe ţări •Acţiuni vândute •Acţiuni private
•Certificate de
depozitare - unui grup anume
emitere corporativă de interese private •Parteneriate
străină strategice/ alianţe

Privat / Public
 Instrumente utilizate pe piaţa de capital

 Ofertă publică iniţială:

 emisiunea iniţială de acţiuni
15-25% din controlul unei firme

Ofertă publică secundară:



 acţiuni suplimentare emise după ce compania a fost listată la bursă

Emisiune de Euroacţiuni:


 IPO la mai multe burse din mai multe ţări în acelaşi timp
 Privatizare prin Euroacţiuni
 Companii deţinute de stat (SOE)
 Tranşe

Emisiune directă de acţiuni publice:



 orientate către investitori dintr-o singură ţară şi subscrise parţial sau

în totalitate de instituţii de investiţii
 asociate de cele mai multe cu operaţiuni de cross-listing
 Instrumente utilizate pe piaţa de capital

 Certificate de depozitare (DR):

 titluri negociabile emise de o bancă depozitară în favoarea
unor beneficiari locali, care atestă un drept de proprietate
asupra acţiunilor emise de o societate dintr-o altă ţară
 Certificate de depozitare globale - certificate tranzacţionate în afara
SUA
 Certificate de depozitare americane - certificate tranzacţionate în SUA
şi exprimate în $

 Acţiuni nominative globale (GRS):

 Titluri de proprietate tranzacţionate fără conversie la care o
acţiune tranzacţionată la bursă într-o ţară este echivalentă
unei acţiuni tranzacţionate la bursă în străinătate
 PIETE FINANCIARE INTERNATIONALE

Avantajele “deschiderii” unei societăţi:

 - se îmbunătăţesc condiţiile de finanţare şi de acces la capital; capitalul astfel
obţinut nu trebuie rambursat şi nu este purtător de dobândă;
 - utilizarea acţiunilor ca mijloc de plată pentru achiziţii; societatea deschisă
poate emite acţiuni, ca mijloc de plată în vederea preluării altei societăţi;
 - utilizarea acţiunilor ca mijloc de stimulare a personalului; societăţile oferă
frecvent acţiuni, drept stimulent pentru a atrage şi reţine personalul de calitate;
 - cresc posibilităţile societăţii de a se face cunoscută şi de a câştiga prestigiu;
 - acţiunile deţinute de investitor capătă o piaţă de tranzacţionare şi ca atare o
valoare de piaţă.
 PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL

Dezavantajele “deschiderii” unei societăţi

 pierderea intimităţii afacerii
 limitarea libertăţii de conducere a companiei;
 costul deschiderii,
 constrângeri aplicate acţiunilor deţinute de personalul de
conducere;
 potenţială pierdere a controlului asupra societăţii
 FIRMA
Solicitant de fonduri
CONTRACT
DE
EMISIUNE

SYNDYCATE (Underwriting group)

Conducatorul emisiunii

Banca sef de fila

Banci co-sef de fila

Garantii
Banci, firme care subscriu

CONTRACT
DE
SUBSCRIERE
LA
IMPRUMUT SELLING GROUP

Plasatorii titlurilor
Banci, persoane specializate

INVESTITORI

Persoane fizice
Institutii
CONTRACT
DE
PLASAMENT

BURSA
 OFERTA PUBLICA INITIALA

(Initial Public Offering - IPO)

Capital de Capital al Imprumut

risc asociatiilor bancar

Decizie de a deveni
SOCIETATE INCHISA
societate deschisa (go
public)

Oferta primara Oferta secundara

(primary offering) (secondary offering)

LEAD MANAGER -consultanta

-cumpararea emisiunii
SINDICATUL DE PLASAMENT -revanzarea catre
Underwriting syndicate public

AGENT DE
TRANSFER
Inregistrarea la autoritatea pietei
-prospect preliminar
GRUPUL DE (red herring)
VANZARE -autorizare
(Selling Group) -prospect final

REGISTRATOR

PRETUL DE OFERTA FINAL

CERTIFICATE DE DEPOZITARE

Beneficiar Investitori privaţi

Contract (1)

Depozitarea acţiunilor Emisiunea de DR(4)

(2)

Banca depozitară
Banca custode
Notificare (3)

Ţara A Ţara B
 Avantajele DR
• diversifică formele de investiţii internaţionale
• un mod eficient de pătrundere pe pieţele străine de capital şi de mobilizare de fonduri
aparţinând unor investitori străini
• contribuie la îmbunătăţirea imaginii pe piaţa internaţională emitentului de acţiuni
• mijloc eficient de diversificare a acţionariatului
• mecanism transparent de emisiune internaţională de acţiuni
• mecanism cu lichiditate sporită şi riscuri reduse prin implicarea unei bănci de prim
rang - banca depozitară care emite în numele şi pe contul său certificatele de
depozitare
• costuri de tranzacţionare mai reduse, certificatele de depozitare fiind mai uşor de
plasat decât acţiunile emitentului

Dezavantaje
1. probleme în mecanismul de decontare între emitentul acţiunilor şi posesorii de certificate de
depozitare
2. reglementările fiscale în domeniu diferite de la ţară la ţară
3. taxele de custodie relativ ridicate
4. dificultăţi în găsirea unei bănci custode
Instrumente utilizate pe piaţa de capital

 Plasamente private:
 Vânzarea unui titlu de valoare unui grup restrâns de
cumpărători instituţionali calificaţi (companii de asigurări sau
societăţi de investiţii).
 Vânzări de plasamente private:
 Cumpărătorii instituţionali calificaţi (QIB) pot tranzacționa titluri de
valoare plasate privat fără restricții precum perioada de deținere și
înregistrarea în prealabil (SEC Rule 144 A)
 QIB: entitate care deține și investește în mod discreționar 100
milioane dolari în titluri de valoare care nu sunt emise de instituţii
afiliate.
 Acţiuni private;
 Fonduri de capital privat care implică, de obicei, parteneriate limitate
de investitori instituționali, care tranzacţioneaza fonduri pe majoritatea
piețelor de capital – urmăresc obţinerea controlului unor firme aflate în
proprietate publică
 PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL

Piaţa primară este cea pe care se vând şi se

cumpără titluri nou emise (de exemplu, când o
societate emite acţiuni la constituire sau la
mărirea capitalului social). Această piaţă
asigură întâlnirea dintre cererea şi oferta de
titluri, permiţând finanţarea activităţii agenţilor
economici. Ea este, deci, un mijloc de
distribuire a titlurilor de către utilizatorii de
fonduri şi de plasament în titluri, din partea
deţinătorilor de fonduri.
 PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL

Bursa:
 asigură lichiditatea activelor financiare
 realizeaza evaluarea firmelor
 un factor de stimulare a interesului pentru afaceri în rîndul
marii mase a deţinătorilor de fonduri
 rol însemnat în reorientarea şi restructurarea activităţilor
economice.
 dezvoltarea concurenţei dintre firme, la stimularea tranzacţiilor
intercorporaţii.
 reprezintă un "barometru" al vieţii economico-financiare într-o
ţară sau pe plan internaţional, un indicator al stării lumii de
afaceri, al perspectivelor (pe termen scurt) ale economiei
Bursa vs. Piata OTC
Bursa:
 Localizarea tranzacţiilor, adică existenţa unui
spaţiu delimitat, a unei clădiri cu sală de
negocieri, unde se desfăşoară (în exclusivitate)
tranzacţiile cu titluri financiare
 Accesul direct la piaţă este, în principiu, limitat
la membrii bursei şi la titlurile acceptate în
bursă
 Negocierea şi executarea contractelor se
realizează de un personal specializat - prin
diferite sisteme de tranzacţie bazate pe licitaţie
publică
 Realizarea tranzacţiilor este supusă unor reguli
ferme instituite prin lege şi regulamentul bursei;
agenţii de bursă sunt ţinuţi să respecte anumite
obligaţii
 Datorită concentrării ordinelor şi a
mecanismului tranzacţional se formează un
curs unic pentru titlurile negociate
Piaţa OTC
 Lipsa unei localizări, a unei clădiri; tranzacţiile
sunt executate în oficiile societăţilor financiare,
care acţionează ca dealeri ("la ghişeul"
acestora, deci" over-the-counter")
 Accesul este mai larg, atât pentru clienţi, cât şi
pentru titluri; există numeroşi creatori de piaţă
("market makers")
 Tranzacţiile se realizează prin negocieri directe
între vânzător şi cumpărător, rolul de
contraparte în tranzacţie fiind jucat de dealer
 Reglementarea tranzacţiilor este mai puţin
fermă şi cuprinzătoare; de regulă ea este
făcută de asociaţiile dealerilor
 Deoarece preţurile sunt stabilite prin negocieri
izolate, acestea pot să varieze de la o firmă
(dealer) la alta
Listarea la bursă şi emisiunea de acţiuni pe
pieţe externe

Motivaţii:

 îmbunătăţirea gradului de lichiditate

 creşterea preţului acţiunilor
 creșterea vizibilității firmei
 achiziţia de firme pe piaţa gazdă
 compensarea managementului local și a
angajaților din filialele din străinătate
Listarea la bursă şi emisiunea de acţiuni pe
pieţe externe

Dezavantaje:
 Angajamentul de a furniza informații complete și
transparente privind rezultatele de exploatare
 Transparenţa completă:
- reduce costurile de capital
- împovărătoare, costisitoare
 Omiterea de informaţii/ informaţii imprecise: agravarea
declinului pieței de capital

 Program continuu de comunicare cu investitorii

2
Structura sistemului financiar
internaţional

Pieţe internaţionale de
obligaţiuni
 Instrumente utilizate pe pieţele
internaţionale de datorii

Credite bancare internaţionale •Credite bancare și

Eurocredite sindicalizate (dobândă
variabilă, pe termen scurt pe
Credite sindicalizate termen mediu)

Euronotes şi euronotes facilities • Piaţa Euronote

Eurocommercial paper (dobândă variabilă, pe termen
Euro-medium term notes scurt şi pe termen mediu)

Euroobligaţiuni • Piaţa internaţională

a obligaţiunilor
Împrumuturi obligatare străine (dobândă fixă și variabilă, pe
(foreign bonds) termen mediu și lung)
 Împrumuri bancare şi credite
sindicalizate

Credite bancare

 una dintre cele mai mari și cele mai vechi surse
de datorie la nivel internațional
 completate prin extinderea eurocreditelor și a
creditelor sindicalizate
 Împrumuri bancare şi credite
sindicalizate

 Eurocredite
 credite bancare pentru MNE, guverne, instituții și bănci
internaționale
 denominate în eurodevize și acordate de bănci din alte
țări decât cea în a cărei monedă este denominat
împrumutul
 conexiune strânsă de LIBOR
 scadențe pe termen scurt și mediu, de obicei cu
tranzacţii de şase luni sau mai puțin
 sunt însoţite în principiu de o dobândă variabilă
 Net de impozite
 Eurocredite
 Caracteristici:
 Consimtite in eurodevize
 Sa comporte riscuri specifice

 Insotite de dobanda variabila

 două categorii principale:

 Term loan (term facility)
 Standy-by / revolving
 Împrumuri bancare şi credite
sindicalizate
 Credite sindicalizate
 Realizate de către o bancă principală pe numele clientului său
 Banca respectivă caută participațiile unui grup de bănci, fiecare
participant oferind o parte din fondurile împrumutate
 Permit divizarea riscului aferent împrumuturilor mari între un număr
de bănci participante
 Cheltuielile periodice sunt compuse din două elemente:
1. rata de dobândă reală aferentă împrumutului (bază de rată
variabilă a dobânzii, cum ar fi LIBOR)
2. comisioanele de angajament aferente soldul rămas de
rambursat

Prima de risc = dobânda plătită de debitor, peste nivelul de

referinţă LIBOR
 Credite sindicalizate

1 - Contract de credit cu o banca lead manager sau un consorţiu bancar de co-

manageri;
2 - Stabilirea grupului de management (din bănci);
3 - Stabilirea listei de bănci participante;
4 - Stabilirea condiţiilor creditului;
5 - Publicarea memorandumului de plasament;
6 - Obţinerea de fonduri de la alte bănci.
 Instrumente utilizate pe pieţele
internaţionale de datorii

Credite bancare internaţionale •Credite bancare și

Eurocredite sindicalizate (dobândă
variabilă, pe termen scurt pe
Credite sindicalizate termen mediu/ lung)

Euronotes şi euronotes facilities • Piaţa Euronote

Eurocommercial paper (dobândă variabilă, pe termen
Euro-medium term notes scurt şi pe termen mediu)

Euroobligaţiuni • Piaţa internaţională

a obligaţiunilor
Împrumuturi obligatare străine (dobândă fixă și variabilă, pe
(foreign bonds) termen mediu și lung)
 Piaţa Euronote
 titluri de creanță pe termen scurt şi mediu
 2 categorii:
1. facilități subscrise - utilizate pentru vânzarea de Euronotes
2. facilități nesubscrise - folosite pentru Euro-commercial paper și
Euro-medium term notes
Euronotes şi euronotes facilities (facilităţi pentru
subscrierea de emisiuni sau prin facilităţi pentru euro-efecte
cauţionate)- titluri de valoare emise pe piata eurovalutelor
 Bilete la ordin pe termen scurt, negociabile
 Rate de dobanda < credite sindicalizate
 Facilităţi : - revolving underwriting facilities (ruf)
- note issuance facilities (nif)
- stand-by note issuance facilities (snif)
 Piaţa Euronote
 Eurocommercial paper (ECP)
 obligație pe termen scurt a unei corporații sau bănci (maturitate:
1, 3 sau 6 luni)
 Euro Medium-Term Notes
 permite companiilor să obțină o înregistrare de bază și să emita
obligaţiuni pe o bază continuă, fără o nouă înregistrare
 cele mai multe dintre acestea sunt subscrise
 reduc decalajul dintre ECP și obligațiuni
 caracteristici similare cu obligațiunile. Cu toate acestea:
-permit emisiunea continuă
-cupoanele sunt plătite la date calendaristice stabilite
-emise la valori nominale relativ mici
 -rata de dobanda fixa sau mobila sau cu cupon zero
 Instrumente utilizate pe pieţele
internaţionale de datorii

Credite bancare internaţionale •Credite bancare și

Eurocredite sindicalizate (dobândă
variabilă, pe termen scurt pe
Credite sindicalizate termen mediu)

Euronotes şi euronotes facilities • Piaţa Euronote

Eurocommercial paper (dobândă variabilă, pe termen
Euro-medium term notes scurt şi pe termen mediu)

Euroobligaţiuni • Piaţa internaţională

a obligaţiunilor
Împrumuturi obligatare străine (dobândă fixă și variabilă, pe
(foreign bonds) termen mediu și lung)
 Piaţa de obligaţiuni
 Pieţele de obligaţiuni operează cu instrumente
financiare ce reprezintă împrumuturi acordate
marilor companii şi organizaţii, despre care
investitorii cred că vor fi în măsură să-şi onoreze
obligaţiile referitoare la rambursarea împrumutului
şi plăţilor dobânzilor datorate
 Obligaţiunea reprezintă un contract prin care unui
emitent i se cere să ramburseze investitorului suma
luată cu împrumut, plus dobânda de-a lungul unei
perioade convenite
Piaţa internaţională a obligaţiunilor

 Euroobligaţiuni
 Subscrise de un sindicat international de bănci și alte firme
de valori mobiliare și vândute exclusiv în alte țări decât țara
în a cărei monedă este exprimată

 Emise de:
 MNE
 guverne
 întreprinderi guvernamentale
 instituțiile internaționale
Piaţa internaţională a obligaţiunilor

 Euroobligaţiuni
 reprezintă datorie negarantată, ce poate fi emisă simultan
în ţări diferite, de către un sindicat internaţional
 prezintă scadenţe de 3-20 ani
 majoritatea sunt denominate în Euro sau USD
 valoare paritară redusă, cu scopul de a atrage şi investitori
persoane fizice prin suma minimă de tranzacţionare
accesibilă
 cele mai utilizate tipuri de obligaţiuni pe pieţele
internaţionale
Euroobligaţiuni
 Obligatiuni a purtator
 Mediu de afaceri mai putin restrictiv
 Pot fi emise in orice tara si in orice moneda
 Cupoane platite annual
 Pot fi listate la bursa de valori, dar in principal
pe OTC
 Pot fi denominate in orice moneda ($, ¥)
Piaţa internaţională a obligaţiunilor
 Euroobligaţiuni
 Straight fixed-rate issue (emisiuni cu dobândă fixă)
 structurate precum majoritatea obligaţiunilor de pe pieţele interne
• cupon fix (plătit anual)
• scadenţă determinată
• plata integrală a principalului înainte de scadenţă
 Floating rate note (FRN) (obligaţiuni cu dobândă variabilă)
• cupon semi-anual, calculat folosind o bază variabilă
• LIBOR+rată fixă

 Equity linked
emisiuni convertibile şi cele cu warrants- acţiuni
Piaţa internaţională a obligaţiunilor

 Foreign Bonds (obligaţiuni straine)

 emise pe piaţa internă de către un emitent străin şi
denominate în moneda internă
 cupoanele sunt de regulă plătite cu aceeaşi frecvenţă
 au adesea denumiri asociate ţării de emisiune
 Yankee, Bulldog, Samurai, Matador, Rembrandts,
Navigators, Matildas
 pieţele sunt reglementate de autorităţile interne
 fac obiectul unor cerinţe de piaţă, convenţii şi condiţii mai
stricte decât cele referitoare la europieţe
 Fara expunere valutara!
Piaţa internaţională a obligaţiunilor

 Obligaţiuni globale
 tranzacţionate simultan, atât pe europieţe, cât şi pe una
sau mai multe pieţe interne
 ex: o obligaţiune globală va fi înregistrată prima dată în
SUA şi tranzacţionată simultan pe pieţele interne din SUA
şi Asia, precum şi ca euroobligaţiune
 Obligaţiuni Dragon
 pot fi emise în orice monedă, de regulă în USD, la cel
puţin două dintre bursele de valori Dragon: Hong Kong,
Singapore, Taiwan
 tranzacţionarea are loc în cadrul zonei orare asiatice
Piaţa internaţională a obligaţiunilor

 Caracteristici:
 oferă debitorului o varietate de scadențe, structuri de
rambursare și valute de denominare
 numeroase instrumente care variază în funcție de sursa
de finanțare, structura de stabilire a prețurilor, maturitate
și subordonare / legături cu alte instrumente de datorie /
capitaluri proprii

 Caracteristici distinctive:
 lipsa de interferență prin reglementare
 condiţii de transparenţă mai puțin stricte
 tratament fiscal favorabil
Etapele emisiunii de obligatiuni
 Elementele unei obligaţiuni
a. Scadenţa
b. Valoarea nominală
c. Preţul de emisiune
d. Cuponul

Rambursarea
 Serii egale

 Anuităţi egale

 Tranşă finală

 Cupon zero
 Tipuri de obligatiuni
Principalele tipuri de obligaţiuni tranzacţionate
pe pieţele financiare internaţionale
a. Obligaţiunile cu rată fixă
b. Obligaţiunile cu dobândă variabilă
c. Obligaţiunile convertibile
d. Obligaţiuni cu bon de subscriere (warant)
e. Obligaţiunile cu cupon zero
Cum se tranzactioneaza?
 La purtator
 Prin inregistrare la emitent
 Book entry

 Case de compensare:
 Euroclear(1986)
 Cedel (1970)
Investitori pe pietele de obligatiuni

 Fonduri de performanta
 Fonduri de pensii, de asigurari
 Banci centrale
 Investitori corporativi

 Principalele organisme
 International Primary Market Assocation
 International Securities Market Asociation
 TRAX
2
Structura sistemului financiar
internaţional

PIETELE VALUTARE
 Piata valutara
Piaţa valutară reprezintă ansamblul relaţiilor care iau
naştere între bănci, ca şi între bănci şi clienţii lor, privind
cumpărarea şi vânzarea de valute în vederea
reglementării plăţilor şi încasărilor care apar în procesul
schimburilor economice cu străinătatea.

Aceasta este alcătuită din reţeaua de bănci, burse şi

alte instituţii specializate pe plan internaţional, care
funcţionează în diverse centre financiare.
 Piaţa valutară
 structura fizica si institutionala in care are loc
schimbul unei monedei in moneda altei tari, in care
este determinat cursul de schimb intre valute si in
care au loc tranzactii valutare.

 tranzactie valutara: acord intre cumparator si

vanzator privind transferul unei sume determinate
de bani intr-o moneda pentru o alta moneda la un
raport determinat.
 Funcţiunile pieţei valutare

 Transferul puterii de cumpărare - necesar deoarece

comerţul internaţional şi tranzacţiile de capital implică, în
mod normal, persoane (participanţi) care trăiesc în ţări cu
monede naţionale diferite.

 Acordarea unor credite.

 Minimizarea riscului valutar. Piaţa valutară oferă unele

facilităţi cum ar fi hedging-ul valutar în vederea transferării
riscului valutar asupra unei alte persoane.
 Participanţii pe piaţa valutară
 bănci şi dealeri valutari nebancari (operează pe ambele
segmente pieţei)
 persoane fizice şi juridice (importatori şi exportatori, investitori
străini, companii multinaţionale şi de turism)
 arbitrajişti (obţin profitul din tranzacţionarea de pe piaţă; ei
operează în numele lor, fără a urmări deservirea clienţilor sau
asigurarea unei continuităţi a pieţei)
 bănci centrale şi trezorerii (urmăresc obţinerea sau cheltuirea
rezervelor valutare ale ţărilor lor, precum şi influenţarea cursului de
schimb la care moneda lor naţională este tranzacţionată)
 brokeri valutari (agenţi care intermediază tranzacţiile dintre
dealeri, fără ca aceştia să devină participanţii principali la tranzacţii).
 Pieţe valutare
Literatura de specialitate face diferenţierea între pieţele valutare naţionale
şi piaţa valutară internaţională. Suportul existenţei, funcţionării şi
dezvoltării pieţei valutare internaţionale îl constituie pieţele valutare
naţionale.

Piaţa valutară naţională cuprinde ansamblul relaţiilor care se formează

între persoane fizice şi juridice privind cumpărarea şi vânzarea de valute,
instituţiile specializate în aceste operaţiuni, precum şi normele şi
reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacţii. Ca structuri
naţionale, pieţele valutare sunt supuse legislaţiei din ţările lor, autorităţile
monetare exercitând politica valutară subordonată intereselor economice şi
financiare ale ţărilor respective.

Piaţa valutară internaţională concentrează, în mod sintetic, oferta şi

cererea de valută la nivel internaţional. Piaţa valutară internaţională
cuprinde totalitatea pieţelor valutare naţionale pe care sunt permise astfel
de tranzacţii, în interdependenţa lor.
 Organizarea pieţei valutare
În ceea ce priveşte repartizarea pe centre financiare pe primul loc se situa Londra, urmat de New
York şi Tokyo. În Europa continentală, pe primul loc se afla Zürich, apoi Paris. În toate centrele
financiare ale lumii, operaţiunile de schimb se desfăşoară fără întrerupere, 24 de ore din 24 de ore.
În vederea funcţionării continue a pieţei valutare, sunt utilizate marile reţele de transmitere a
informaţiei cum ar fi: SWIFT (Society for Worldwide International Interbank Telecommunication),
REUTER, TELERATE, GLOBEX şi BLOOMBERG. În prezent, piaţa valutară a acoperit, din punct
de vedere geografic, tot globul cu cursurile şi valutele tranzacţionate oriunde pe mapamond, în
fiecare oră a fiecărei zile lucrătoare. Cea mai mare parte a tranzacţiilor din lume începe dimineaţa
la Sydney şi Tokyo, se mută apoi la Hong Kong şi Singapore, trece apoi în Bahrain, se mută pe
pieţele europene de la Frankfurt şi Londra, sare Oceanul Atlantic la New York, se duce spre vest la
Chicago şi se termină la San Francisco şi Los Angeles. Piaţa cea mai lichidă este la începutul după
- amiezei europene, când sunt deschise piaţa Europei şi cea a Coastei americane de vest. Această
perioadă de timp este cea mai bună pentru efectuarea unor ordine de valori foarte mari. În cadrul
ţărilor cu monedă convertibilă, la început, piaţa valutară naţională deservea cu prioritate nevoile pe
structuri de valute, determinate de relaţiile economice şi financiare internaţionale ale rezidenţilor.
Formarea unor centre financiare puternice a făcut ca băncile situate în acele zone să efectueze
vânzări şi cumpărări de valută şi în numele unor persoane, instituţii, guverne etc.
Ore de tranzacţionare globale
 Factorii care au determinat dezvoltarea
pieţei valutare
 factorii economici
• dezvoltarea relaţiilor de comerţ exterior cu necesitatea convertirii încasărilor valutare din
export în alte valute pentru efectuarea plăţii importurilor
• dezvoltarea comerţului invizibil, a turismului, transporturilor internaţionale, asigurărilor
internaţionale a antrenat necesitatea mişcării de valute între ţări
• mişcările de capital, fie sub ISD, fie sub forma investiţiilor de portofoliu, a însemnat
preschimbarea monedei naţionale în valuta ţării spre care au loc mişcările de capital
• repatrierea banilor investiţi presupune convertirea lor în moneda naţională sau în altă
valută
 factorii tehnici
• efectuarea plăţilor internaţionale prin transferuri bancare, realizându-se numai prin virarea
scriptică a banilor dintr-un cont în altul
• generalizarea legăturilor prin telefon, telex, Swift, e-mail etc. a condus la realizarea cu
rapiditate şi în “timp real” a operaţiunilor cu toate centrele financiare de pe glob
 mutaţiile de natură monetară şi financiară - au determinat lărgirea pieţei valutare,
pieţele valutare naţionale au devenit în scurt timp o componentă importantă a politicii valutare
a statelor
 apariţia pieţei eurovalutelor etc.
Operaţiunile specifice pieţei valutare

Efectuarea operaţiunilor pe piaţa valutară presupune

următoarele:
 existenţa în cont sau în numerar şi a unui disponibil
exprimat într-o valută
 titularul disponibilului în valută poate solicita unei instituţii
specializate vânzarea sumei respective şi cumpărarea unei
sume echivalente exprimată într-o altă valută
 operaţiunea de vânzare-cumpărare valută se efectuează la
cursul pieţei
 instituţia specializată va prelua suma din contul titularului şi
îi va vira acestuia suma echivalentă în valuta solicitată
Operaţiunile specifice pieţei valutare

Pe pieţele valutare se realizează o multitudine de

operaţiuni, care pot fi clasificate astfel în funcţie de:

• operaţiuni la vedere
natura lor • operaţiuni la termen

scopul • operaţiuni de arbitraj,

urmărit speculaţie sau acoperire

gradul lor de • operaţiuni simple

complexitate • operaţiuni de swap
 Tranzactii valutare
Instrumente de tranzactionare
 Spot
 Valute versus usd
 Cursuri de schimb cross

 Tranzactii forward
 Tranzactii forward directe
 Swap-uri valutare

Produse valutare derivate

 SAFE
 Futures pe valute
 Optiuni pe valute
 Operatiuni SPOT
Operaţiunile la vedere (spot) sunt operaţiunile cu livrarea imediată a
valutei; de obicei, aceste operaţiuni sunt reglate cel târziu a doua zi
lucrătoare de la data încheierii tranzacţiei.

Aceste operaţiuni se efectuează la cursul zilei, denumit curs la

vedere (spot).

Un caz tipic de tranzacţie la vedere de pe piaţa valutară implică o

bancă americană într-o zi de luni pentru transferarea a 10,000,000
lire sterline în contul unei bănci din Londra. Dacă cursul de schimb la
vedere era $1.6984/lira sterlină, banca americană ar trebui să
transfere miercuri 10,000,000 lire sterline băncii din Londra, iar
banca din Londra ar trebui să transfere în acelaşi timp suma de
$16,984,000 băncii americane.
 Valute versus USD

USD JPY = 131,700 - 780

offer
bid

spread

Long / short
Trade date – ziua tranzactiei
Settlement date – ziua in care se realizeaza decontarea tranzatiei (schimbul
efectiv al celor 2 valute) - 2 zile lucratoare de la trade date
 Tranzactii pe cursuri cross
 Un curs cross reprezinta o pereche de valute in
cadrul careia nici una dintre valutele implicate nu
este dolarul american.
 Curs cross direct
 Curs cross la dolar

Valute perechi Bid Ask

USD/ VALUTA 1 B1 A1
USD/ valuta 2 B2 A2
Cursuri cross Bid Ask
Valuta 1/ valuta 2 B2/ A1 A2/B1
Valuta 2/ valuta 1 B1/A2 A1/B2
 Tranzactii forward

 Tranzactii forward directe

O tranzactie forward directa reprezinta aranjamentul dintre
doua contrapartide de a schimba intre ele doua valute
diferite, la un curs de schimb convenit astazi, cu livrare la o
data viitoare convenita

Caracteristici:
- scadenta
- settlement (ziua la care vor fi livrate cele doua valute:
scadenta + 2 zile lucratoare)
 Contract forward
 acord între două părţi, vînzătorul şi cumpărătorul, de a livra
şi respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută
sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul
contractării
 contractul este deci determinat, în elementele sale esenţiale

(obiect, preţ, scadenţă), în momentul perfectării tranzacţiei

 cumpărătorul se obligă să cumpere o anumită marfă sau
valoare (activ financiar sau valută) la un preţ stabilit în
momentul încheierii contractului (preţ forward), la o scadenţă
fixă
 apare ca un bloc compact, cumpărat la o anumită dată şi

menţinut pînă la expirare.

Contractul forward
 Contractul forward
 Pretul forward al unui contract reprezinta pretul, stabilit la
momentul negocierii contractului, de livrare, la o data
ulterioara (maturitate, scadenta) a activului (suport).
 Pretul forward depinde de pretul spot al activului,
maturitate, randamentele/dobanzile activelor suport
 Contractul forward este tranzactionat pe piata OTC, in
afara bursei, prin negociere directa
 Swap-uri FX
 un swap FX (swap valutar) este o pereche de
tranzactii cu valute, o cumparare si o vanzare,
pentru doua date ale valutei diferite, dintre care
una este spot

 Executate ca o singura tranzactie

 Contabil inregistrat ca doua tranzactii

 Swap valutar (SWAP FX) ≠ swap cu valute

 Tipuri de swapuri
 Spot contra forward
 First
leg: la data spot (2 zile dupa tranzactie)
 Second leg: o data viitoare (ex: 1 luna dupa spot)

 Forward contra forward

 Termene scurte

 Pcte forward pcte swap

Evolutia pietei valutare
 Structura in functie de valute si perechi de
valute

Cum două monede sunt implicate în fiecare tranzacție, suma de acțiuni în valute vor totaliza 200%. Ponderea altele decât cele
enumerate monede este de 12,2% în anul 2013 și de 13,7% pentru anul 2010. 3 Cifra de afaceri pentru 2010 ar putea fi subestimat
din cauza de raportare incomplet de tranzacționare offshore. Metodologic schimbări în sondajul 2013 a asigurat o acoperire mai
completă a monedelor indicate
Structura in functie de participanti
Structura in functie de instrumente
 Produse valutare derivate

 Futures pe valute

 Opţiuni pe valute
 Contracte la termen
Contract Forward
un acord între două părţi, vânzătorul şi
cumpărătorul, de a livra şi plăti la o anumită
dată viitoare o marfă, valută sau un activ
financiar la un preţ stabilit în momentul
contractării si este determinat de obiect, preţ,
scadenţă
1. Se încheie în afara bursei, prin negociere 1. Se încheie în bursă, printr-un mecanism
directă între părţi. tranzacţional specific.
2. Nu este standardizat.
3. Are o valoare fixă, iar rezultatul virtual la
scadenţă este dat de diferenţa dintre preţul
contractului (forward) şi pretul curent (spot)
al activului care face obiectul contractului.
Nu are piaţă secundară.
4. Este lichidat la scadenţă în natură, prin
predarea activului, respectiv plata
contravalorii acestuia la preţul forward din
contract.
Contract Futures
un acord de voinţă de a cumpăra/vinde o
cantitate determinată dintr-o marfă, valută
sau activ financiar la un preţ stabilit în
momentul încheierii contractului, cu
lichidarea contractului la o dată viitoare
2. Este întotdeauna standardizat.
3. Are o valoare variabilă, fiind zilnic marcat
la piaţă pe baza diferenţei dintre preţul
curent.Are piaţă secundară, cotând la bursă
ca un titlu financiar derivat.
4. Poate fi executat în natură,cash sau lichidat
în bursă (vânzare, de către cel care are o
poziţie long, cumpărare pentru cel cu poziţie
short).
 Contractele futures
 Initiate de International Money Market (IMM-
diviziune a CME), in 1972
 Tranzactionate si la alte burse, precum:
 SIMEX

 MAC (Mid American Commodity Exchange)

 FINEX (divizia americana a New York Cotton
Exchange)
 Elementele definitorii ale unui
contract futures
 Denumirea contractului: contract "viitor"
 Unitatea de tranzacţie (trading unit)
 Cotaţia (price quote)
 Variaţia minimă de preţ (tick size)
 Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit);
 Lunile de livrare (contract months)
 Anul contractual (contract year)
 Ultima zi de tranzacţii (last trading day)
 Ultima zi de livrare (last delivery day)
 Programul bursier (trading hours)
 Contracte futures la CME

Principalele contracte
standard:
125.000 €
12.500.000 ¥
62.500 £
125.000 CHF
100.000 AUD
100.000 CAD

Scadenta: a treia zi de miercuri din luna martie, iunie, septembrie sau decembrie
Durata maxima:12 luni
 Elemente standardizate ale contractului EUR/CAD la CME
Contract Size 125,000 euro
Contract Month Listings Six months in the March quarterly cycle (Mar, Jun, Sep, Dec)
Daily EUR/CAD Settlement Procedure (PDF)
Settlement Procedure
Final EUR/CAD Settlement Procedure (PDF)
Position Accountability 6,000 contracts

CME Globex Electronic Markets: ECD

Ticker Symbol Open Outcry (All-or-None only): UEC
AON Code: UEC

.0001 Candian dollars per euro increments (12.5 Canadian dollars). .00005 Canadian
dollars per per euro increments (6.25 Canadian dollars) for EUR/CAD futures intra-
Minimum Price Increment
currency spreads executed on the trading floor and electronically, and for AON
transactions.
Sundays: 5:00 p.m. – 4:00 p.m. Central Time (CT) next day.
Monday – Friday: 5:00 p.m. – 4:00 p.m. CT the next day,
CME Globex (ETH)
except on Friday - closes at 4:00 p.m. and reopens Sunday at
Trading Hours 5:00 p.m. CT.
Sunday – Friday 5:00 p.m. – 4:15 p.m. Chicago Time (CT)
CME ClearPort
with a 45–minute break each day beginning at 4:15 p.m.
Open Outcry (RTH) 7:20 a.m. – 2:00 p.m. Central Time (CT) AON Only
Last Trade Date / Time 9:16 a.m. Central Time (CT) on the second business day immediately preceding the third
View calendar Wednesday of the contract month (usually Monday).
Exchange Rule These contracts are listed with, and subject to, the rules and regulations of CME.
Block Trade Eligibility Yes. View more on Block Trade eligible contracts.
Block Trade Minimum 50 Contracts
EFP Eligibility Yes. View more on EFPs.
 Detalii contract EUR/RON Futures
listat la BVB:
 Simboluri disponibile la tranzactionare: EUR16JUN, EUR16SEP,
EUR16DEC, EUR17MAR;
 Luni de scadenta: martie, iunie, septembrie, decembrie;
 Data scadentei: a 3-a zi de vineri din luna de scadenta (ex: 19
iunie 2016 pentru EUR16JUN);
 Marimea contractului (multiplicator): 1.000 Euro;
 Cotatie exprimata in lei / 1 Euro (4 zecimale);
 Pasul de tranzactionare: 0,0005 lei / Euro;
 Marcare la piata: in timp real (dupa fiecare tranzactie cu
contracte futures incheiata in piata);
 Decontare zilnica in fonduri a profiturilor/pierderilor
rezultate in urma procesului de marcare la piata:
 o In fiecare zi, la pretul stabilit in piata contractului futures;
 o La data scadentei, la cursul de schimb publicat de BNR.
 Contractul Futures
 Încheierea şi derularea contractului
Procesul iniţierii, încheierii şi lichidării unui
contract futures cuprinde următoarele etape:
• transmiterea şi executarea ordinului
• operarea contului în marjă
• intervenţia casei de compensaţie
• executarea finală a contractul
 Contractul Futures
Tranzacţiile FUTURES sunt:
 încheiate într-un cadru special

 sunt încheiate prin strigare deschisă

 sunt realizate prin contracte standardizate

Contractele pot fi lichidate prin compensaţie

şi sunt garantate de Casa de Clearing.
 Regula pentru a câştiga: cumpără ieftin -vinde
scump; vinde scump – cumpără ieftin.
Mecanismul tranzactiilor futures
 Mecanismul tranzacţiei futures
1) Tranzacţia este iniţiată de umpărători/vânzători ce
dau ordine firmelor broker cu care lucrează pentru
încheierea unui contract futures; ordinul este transmis
brokerului de bursă (floor broker), care urmează să-l
execute în sala bursei, în "groapă" (pit).
2) După încheierea contractului, brokerul de bursă
semnează tichetul de ordine şi-l trimite la firma sa,
acesta înştiinţându-l pe client că a fost executat
contractul şi precizându-i condiţiile acestuia (în speţă
preţul şi volumul tranzacţiei).
 Mecanismul tranzacţiei futures
(3)După încheierea tranzacţiei în sala de negocieri, un angajat al bursei -
raportor (pit reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei la departamentul de
cotaţii şi totodată la personalul care operează sistemul informatic al bursei;
preţul va apărea instantaneu pe tabela electronică.
(4) În cazul că nu este membră a casei de cliring, firma broker ia legătura cu o
firmă membră (numită membru cliring -clearing member), transmiţându-i
acesteia datele din contract, pentru a fi comunicate la casa de compensaţie
(4a). Aceasta din urmă procedează la marcarea la piaţă a poziţilor deschise şi
efectuează operaţiunile legate de compensarea poziţiilor şi lichidarea contrac-
telor, înştiinţând membrul cliring despre aceste activităţi (4b).
(5) Casa de cliring dă instrucţiuni băncii care asigură decontările băneşti
rezultate din operaţiune în legătură cu creditarea/debitarea contului membrului
cliring (5a), iar banca avizează ulterior în legătură cu efectuarea operaţiunii
(5b).
(6) Banca plăteşte/încasează de la membrul cliring sumele băneşti rezultate din
efectuarea compensaţiilor. Ulterior, membrul cliring anunţă firma broker, iar
aceasta face reglările corespunzătoare în contul clientului.
 Marcarea la piaţă
 (marking to market) reprezintă adaptarea zilnică a contractelor futures
deja încheiate în raport cu evoluţia cursurilor futures pe piaţă. Regula
este că dacă valoarea contractului creşte, cumpărătorul primeşte în
contul său în marjă o sumă cash echivalentă cu diferenţa dintre preţul
de lichidare (regularizare) al zilei curente şi cel al zilei precedente,
multiplicată cu numărul de contracte. Dacă valoarea contractului scade,
se deduce din contul său în marjă o sumă obţinută prin multiplicarea
numărului de contracte cu diferenţa dintre preţul curent şi cel al zilei
anterioare.
 Pretul Futures
 Marja curentă (mc) se calculează în felul
următor:
 mc = EQ + P - P', unde:
 - EQ = garanţia cash depusă iniţial;
 - P = profituri din poziţiile deschise;
 - P' = pierderi din poziţiile deschise.
 Contractul futures

Marcarea la piata
 Lichidarea contractului

Lichidarea contractului futures pe marfă se poate

face în două modalităţi:
 prin livrare (engl. delivery), adică prin
predarea/plata activului, sau
 prin lichidarea poziţiei (engl. liquidation), adică
prin compensare cu o operaţiune de sens
contrar.
 Pretul futures
 Pe o piaţă la termen, preţurile reflectă nivelul cererii şi al
ofertei pentru marfa respectivă, atât în prezent cât şi în viitor,
fiecare contract futures având propriul preţ.
 Pieţele futures, cu alte cuvinte, identifică preţurile de
echilibru curente (cash) cât şi cele ce vor exista la anumite
momente în viitor, ele fiind de fapt preţurile spot anticipate.
 Deoarece, funcţie de factorii specifici, care influenţează
pieţele la vedere şi la termen, ele au preţuri diferite, între
preţul cash şi preţul futures există, de cele mai multe ori,
diferenţe.
 Aceste diferenţe sunt cunoscute sub denumirea de bază
(engl. basis).
 Variatia bazei in functie de timp

Variatia
bazei

futures

baza

spot

Timp

Baza = pret spot – pret futures

 Pretul Futures
Mărimea bazei poate fi influenţată de:
• stocurile rămase din anul anterior;
• cererea şi oferta de produse substituibile;
• perspectivele privind producţia anului curent;
• producţia mondială;
• cererea externă;
• costurile stocării;
• facilitaţile de stocare;
• costurile de transport;
• problemele de transport;
• costurile asigurării;
• politicile agricole;
• fluctuaţiile sezoniere de preţ;
• termenul de expirare a contractului futures.
 Pretul Futures
Determinarea bazei:

 Dacă preţul futures este superior celui spot, se vorbeşte despre o

situaţie de contango (report), preţul futures face o primă faţă de cel
cash.

 Daca îi este inferior, avem de-a face cu o situaţie de backwardation

(deport), marfa la termen, tranzactionându-se cu un discount.

 Diferenţa dintre cele două preţuri (cash şi futures) poate fi negativă în

primul caz şi pozitivă în cel de-al doilea caz.

 Pe piaţa futures de mărfuri agricole, preţul futures este, de regulă, mai

mare dacât cel spot (deci o bază negativă), datorită aşa-numitului cost-
de-stocare (engl. cost-of -carry, carrying charges).
Prețurile futures pe valute străine in raport
cu $, sunt cotate prin echivalenta fata de $
american.

Tabelul arată costul $ per unitate de valută

străină.

Pretul unui contractul este pe valoarea

unitară din tabel, înmulțită cu
mărimea contractului.
Cotatii futures
 Tranzactiile cu OPTIUNI

 Opţiunile sunt contracte standardizate încheiate

între vânzătorul opţiunii (engl. option seller; writer;
maker) şi cumpărătorul opţiunii (engl. option buyer;
holder) prin care primul vinde celui de-al doilea
dreptul de a cumpăra sau de a vinde un activ
determinat
 Tranzacţiile cu opţiuni
 Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option d'achat) este un contract, în formă
negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului (buyer, holder) ca într-o anumită
perioadă de timp, să cumpere de la vânzătorul opţiunii (seller, writer) activul de
bază, la un preţ stabilit prin contract. Pe de altă parte, vânzătorul opţiunii call îşi
asumă obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de bază, la preţul stabilit, dacă
opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

 Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de vente) este un contract în formă
negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca într-o anumită perioadă să
vândă activul de bază vânzătorului acesteia, la un preţ stabilit prin contract. Pe de
altă parte, vânzătorul unui put îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază de
la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată într-un
anumit interval de timp.
 Tranzacţiile cu opţiuni

 O opţiune americană poate fi exercitată de cel

care o deţine oricând în perioada dintre momentul
în care a fost cumpărată şi data expirării.

 O opţiune europeană poate fi exercitată numai

într-o scurtă perioadă - care poate fi şi de o zi -
înainte de data expirării
 Caracteristicile optiunii
CARACTERISTICILE
OPŢIUNII

MĂRIMEA
OPŢIUNII

DURATA DE VIAŢĂ

PREŢUL DE
EXERCITARE

PREŢUL OPŢIUNII

VALOAREA
VALOAREA TIMP
INTRISECĂ
 Caracteristicile optiunii
Mărimea opţiunii
 Fiecare opţiune are ca obiect un activ standardizat din punctul
de vedere al volumului sau valorii
 La futures options fiecare opţiune poartă asupra unui anumit
contract futures, valoarea activului de bază fiind egală cu unitatea
de tranzacţie de la contractul futures

Durata de viaţă
 este perioada de timp în care opţiunea poate fi exercitată
 data finală pentru exercitarea opţiunii se numeşte data expirării
(engl. expiration date)
 perioada de exercitare se determină pe baza aşa-numitelor
cicluri de expirare (engl. expiration cycles)
 Caracteristicile optiunii
Preţul de exercitare
Preţul la care se poate cumpăra/vinde activul de bază
al opţiunii se numeşte preţ de exercitare (engl.
exercise price), deoarece la acest preţ se exercită
dreptul pe care îl conferă opţiunea; el este determinat
în momentul încheierii contractului (de aici denumirea
de striking price). Acest preţ depinde de preţul activului
de bază din momentul cumpărării opţiunii şi este
stabilit de bursă de o manieră standardizată.
 Caracteristicile optiunii

Preţul opţiunii

 în schimbul dreptului care i se oferă

prin opţiune, cumpărătorul plăteşte
vânzătorului o primă (engl. premium; fr.
prime), care reprezintă preţul opţiunii,
achitat în momentul încheierii contractului
 Caracteristicile optiunii
 Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value):
diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi
preţul activului de bază al opţiunii.

Opţiune call Opţiune put

"în bani" C > PE C < PE
"la bani" C = PE C = PE
"fără bani" C < PE C > PE

C = preţul (cursul) activului de bază;

PE = preţul de exercitare al opţiunii.
 Caracteristicile optiunii
Valoarea timp (engl. time value)
 este valoarea suplimentară, peste cea
intrinsecă, pe care opţiunea o poate
dobândi pe piaţă ca urmare a cererii /
ofertei de opţiuni;
 este egală cu diferenţa pozitivă dintre
preţul opţiunii şi valoarea sa intrinsecă.
 Tipuri de contracte cu opţiuni

CALL PUT
VÂNZĂTORUL
Îşi asuma irevocabil obligaţia Se acoperă împotriva
riscului de scădere a valorii Se acoperă împotriva riscului
de a vinde sau de a cumpăra
activelor deţinute; de creştere a cursului;
activele suport deţinute de
acoperirea riscului este
cumpărător, în condiţiile acoperirea riscului este limitată la nivelul primei.
stabilite, indiferent dacă piaţa limitată la valoarea primei.
îi este favorabila sau nu.

CUMPĂRĂTORUL
Are dreptul, dar nu şi obligaţia Se acoperă împotriva Se acoperă împotriva riscului
de a cumpăra/vinde la o riscului de creştere a de scădere a preţului
scadenţă determinată, o preţului activului suport; activului suport; acoperirea
anumită cantitate de active. acoperirea este nelimitată. este nelimitată.
 Contracte cu opţiuni

 Tranzacţionarea opţiunilor presupune asumarea

unor riscuri limitate pentru cumpărători şi
nelimitate (cel puţin în cazul opţiunilor Call)
pentru vânzători. În funcţie de obiectivele
investitorilor, aceste instrumente derivate pot fi
utilizate atât în cadrul unor strategii de
management al riscului de portofoliu cât şi în
scop speculativ.
 Cumpărătorul Vânzătorul Cumpărătorul Vânzătorul
CALL CALL PUT PUT

Plateste prima. Încaseaza prima. Plateste prima. Incaseaza prima.

Are dreptul de Este obligat sa vanda Are dreptul de Este obligat sa
exercitare si sa actiunile daca este exercitare si sa vanda cumpere actiunile
cumpere activul exercitat. activul suport. daca este exercitat.
suport.
Profita de scaderea Profita de scaderea Profita de cresterea
Profita de cresterea preturilor sau de piata preturilor. preturilor sau de
preturilor. fara trend. piata fara trend.
Profita de cresterea
Profita de cresterea Profita de volatilitatea volatilitatii. Profita de volatilitatea
volatilitatii. scazuta. scazuta.
Deprecierea timp ii
Deprecierea timp ii Deprecierea timp ii este defavorabila. Deprecierea timp ii
este defavorabila este favorabila. este favorabila.
Pierdere limitata -
Pierdere limitata - Pierederi potential castig potential Pierederi potential
castig potential nelimitate - castiguri nelimitat. nelimitate - castiguri
nelimitat. limitate. limitate.
Poate sa vanda
Poate sa vanda Poate rascumpara optiunea inainte de Poate rascumpara
optiunea inainte de optiunea inainte ca expirare. optiunea inainte ca
expirare. aceasta sa expire aceasta sa expire
Rezultatul virtual în tranzacţiile cu opţiuni

CUMPARATOR VÂNZĂTOR
(LONG) (SHORT)

exercită opţiunea şi
C>PE+p câştigă: [C-(PE+p)] pierde [C-(PE+p)]
abandonează opţiunea
CALL C<PE câştigă p
şi pierde p
PE<C<PE+p exercită opţiunea câştigă (p-N)
şi pierde (p-N)
exercită opţiunea şi
C<PE-p câştigă: [C-(PE-p)] pierde [C-(PE-p)]
abandonează opţiunea
PUT C>PE câştigă p
şi pierde p
PE-p<C<PE exercită opţiunea câştigă (p-N)
şi pierde (p-N)
 Cumparatorul
optiunii

Vanzatorul
optiunii

Cumparatorul unei optiuni PUT the € 125,000 euro , la un PE= X($/€), plateste vanzatorului $1,000.
Daca S ($/ €) (pret spot) ≥ X($/€) optiunea este in afara banilor, vanzatorul castiga 1000$, cumparatorul
pierde 1000$.
Daca S ($/ €) (pret spot) - X($/€) = 0,008, atat cumparatorul cat si vanzatorul vor castiga 1000$
Daca S ($/ €) (pret spot) - X($/€) ≤ 0,008, optiunea va fi exercitata, cumparatorul optiunii put va castiga
nelimitat, vanzatorul va pierde nelimitat
 Avantajele opţiunii
 Managementul riscului - Opţiunile
Put oferă o poliţă de asigurare
împotriva scăderilor de preţ;
Opţiunile Call oferă posibilitatea
hedgingului de portofoliu.
 Speculaţia - a tranzacţiona
opţiuni intrând şi ieşind din poziţii
fără a avea intenţia de exercitare
 Efectul de levier - se obţine un
caştig mare dintr-o investiţie iniţială
mică
 Multifuncţionalitatea - Clientul
poate profita de modificarea
volatilitaţii pieţei, de timpul până la
scadenţă sau de schimbarea altor
elemente specifice opţiunilor.
Riscurile opţiunii
- Vânzarea descoperită de opţiuni se
poate solda cu pierderi importante şi
imediate
- Nimeni nu poate garanta câştiguri
sigure în urma tranzacţiilor cu opţiuni
- Pentru a marca profitul în cazul
exercitării opţiunii, este necesară
închiderea în piaţă a poziţiei futures
rezultată
- Toate tranzacţiile pe instrumente
financiare derivate implică risc şi nu
există nici o strategie de
tranzacţionare care să îl elimine
complet
Opțiuni pe valute tranzacționate la CME

sunt optiuni pe contracte futures care

tranzacționează la aceeași bursă.

Prețurile cotate sunt

exprimate in cenți americani/ unitate de
valută străină.

Prin urmare prețurile de contract sunt

prețurile cotate înmulțite cu dimensiunea
contractului.
 Optiuni pe valute la NASDAQ OMX PHLX

 NASDAQ OMX PHLX tranzactioneaza optiuni pe valute spot contra $

 Contractul specifica valori determinate pentru valutele cotate
 10,000 unitati valuta pentru AUD, £, CAD, €, CHF
 1,000,000 ¥
 Lunile de expirare: martie, iunie, septembrie,si decembrie plus cele mai
apropiate 2 luni viitoare
 Ultima zi de tranzactionare: a treia vineri din luna expirarii

 Stilul de exercitare: European

 Ultima zi de tranzactionare: ultima vineri
 Preturile sunt cotate in centi (si 0.01 centi pentru optiunile pe ¥)-> o
modificare cu un punct a pretului optiunii corespnde unei pierderi sau unui
castig de $100 pentru fecare contract
 Options Clearing Corporation este casa de compensare oficiale pentru
optiunile tranzactionate la
 NASDAQ OMX PHLX
 Operatiuni pe
pietele internationale

Hedging, arbitraj si
operatiuni speculative
 Riscul valutar
 Riscul de schimb valutar este prezent ca urmare a incertitudinii
asociate cursului de schimb valabil în viitor (după ce a fost luată
o decizie care implică așteptări ale cursului de schimb, astfel
încât rezultatul depinde de materializarea așteptărilor). Aceasta
se referă la variabilitatea valorii valutei de bază a activelor,
datoriilor și fluxurilor de numerar (contractuale sau de altă
natură), care rezultă din variabilitatea cursului de schimb.
 Prin urmare riscul de schimb valutar este prezent atunci când o
firmă realizeaza tranzactii internationale ce implica valute, altele
decât moneda de bază, fie ca sunt operatiuni de import, export,
de investire sau de finanțare. Ca urmare, firma va fi expusa la
active, pasive și fluxuril de trezorerie denominate în alte
monede decât moneda de baza.
 Riscul valutar este asociat unor schimbări neașteptate ale
ratelor de schimb, deoarece schimbările anticipate sunt reduse
și se reflectă în valoarea firmei.
 Riscul valutar
 Riscul – fara a avea o definitie precisa in literatura de
specialitate, riscul este vazut cel mai adesea ca o posibila
pierdere de capital.
 riscul valutar este legat de variabilitatea valorilor activelor
sau pasivelor, exprimate in moneda interna, ca urmare a
modificărilor neașteptate ale ratelor de schimb

 Are doua componente interconectate:

Incertitudinea Expunerea
 Expunerea valutara
 Expunerea valutară reprezinta sensibilitatea
modificări valorii reale a monedei locale in
care sunt exprimate activele sau pasivele unei
companii la modificări ale ratelor de schimb

 Expunere
 economica / operationala
 contabila / reala
 Riscul valutar
 Riscul valutar pentru vanzator apare in situatia in care, la data
incasarii sumei, valuta in care s-a efectuat tranzactia, valuta de
contract are o putere de cumparare mai mica decat in
momentul incheierii contractului => pe intervalul de timp ce a
trecut din momentul incheierii contractului pana in momentul
sumei, valuta de contract a suferit o depreciere (devalorizare).
 Deprecierea unei monede constă în creşterea raportului
de schimb dintre moneda naţională şi cea străină (1,2 $/€ -
> 1,3$/€).
t0 t1
rata de schimb $/€ 1,20 1,30

 dolarul s-a depreciat în raport cu euro

 euro s-a apreciat în raport cu USD

Debitori / creditori
 Hedging-ul valutar

 Operaţiunile de acoperire sau de hedging sunt

tranzacţii la termen, al căror scop este de a oferi
protecţie împotriva aprecierii/ deprecierii monedei
contractuale.
 Hedging-ul constă în luarea la bursă a unei poziţii
aproximativ egală, dar opusă în raport cu o poziţie
cash existentă sau anticipată în momentul
încheierii contractului bursier.
 Tipurile de hedging
 hedging de vânzare sau “scurt” (selling hedge,
short hedge)
 hedging de cumpărare sau “lung” (buying
hedge, long hedge)

Hedgingul valutar se adreseaza persoanelor fizice si

juridice care in mod constant efectueaza plati sau
incaseaza venituri in valute straine si care pot suporta
pierderi importante datorita fluctuatiei cursului de schimb
(exportatori/ importatori; debitori/creditori).
 Hedging valutar

 Forward

 Futures
Hedging

 Options
 Hedging - forward
 Tranzactionarea la termen implica un castig sau o
pierdere comparativ cu tranzactionarea pe piata spot
 Decizia de utiliza hedgingul- cost ex-ante:

 cost ex-ante al hedgingului=Fwd($/ask£)- S* ($/ ask£)

 Fwd =pret forward
la cumparare
 S* =pret spot asteptat

 cost ex- post= S1-pret forward

 Cumparare: S1-pret forward >0 profit
 Vanzare: S1-pret forward <0 profit
 Hedging - forward
 Exemplu:
Firma A ce activeaza pe piata americana a cumparat de la
firma B bunuri pentru care va trebui sa plateasca £1,000,000
in 90 zile. Cursul la care A va reusi sa cumpare lire va fi
$1.53/£. Firma A risca sa piarda bani daca lira se intareste
fata de dolar (daca dolarul se depreciaza).

Pierderea/ castigul rezultat din diferente de curs de schimb

inregistrata pentru suma de £1,000,000, pe care va trebui sa
o plateasca peste 90 zile va fi compensata de diferenta de
curs de curs inregistrata pentru suma de £1,000,000 pe care
o va primi prin contractul forward.
Castigul si pierderea rezultate in urma utilizarii hedging-ului
prin tranzactii forward
 Hedging - forward

Poziţia în
Strategia
contractul Expunerea
forward
international
Debitor/ Moneda locală
Long Forward
importator se depreciază
Creditor/ Moneda locală
Short Forward
exportator se apreciază
 Exemple
1. O firma americana A a cumparat bunuri pentru care va trebui
plateasca peste 90 zile 4 milioane euro. Pretul spot al zilei in care a fost
incheiat contractul este S0=$1,10/€. Pretul forward cu livrare peste 90
zile este $1,08/€. Firma A va trebui sa plateasca in valuta euro peste 90
zile, de aceea este expusa riscului ca euro sa se intareasca ($ sa se
deprecieze). Pentru a compensa acest risc, va cumpara forward. Astfel,
datoria pe care va trebui sa o platesca in euro a fost compensata prin
cumpararea unui activ de aceeasi valoare.

T0 T1 (90 zile)

Pretul spot S0=$1,10/€ Va primi 4 million euro, pentru care a

Pretul forward F0=$1,08/€ platit $1,08/€ x 4 milioane€ = $4,320,000
 Exemple:
2. O firma britanica British Company (B.C.) a vandut stilouri unei firme japoneze,
pentru care va incasa ¥5.000.000 dupa 30 zile de la contractare. Pretul spot al
zilei in care a fost incheiat contractul este S0=¥176/£. Pretul forward cu livrare
peste 30 zile este ¥180/£.
Firma B.C. va avea peste 30 zile un activ denominat in ¥, de aceea este expusa
riscului ca ¥ sa se deprecieze. Pentru a compensa acest risc, va vinde forward.
Astfel posibila pierdere inregistrata ca urmare a deprecierii ¥ a fost eliminata prin
asumarea unei datorii de valoare echivalenta cu activul pe care il va detine peste
30 zile.
T0 T1 (90 zile)
Pretul spot S0=¥176/£ Va incasa
Pretul forward 30 zile F0=¥180/£ ¥180/£ x ¥500.000.000=£2.777.778

Va vinde forward 30 zile ¥500,000,000

 Hedging - futures

 funcţie principala a pieţelor futures

 reprezintă cumpărarea şi vânzarea contractelor futures
pentru a compensa riscul apariţiei unor schimbări a
preţurilor pe piaţa spot
 acest mecanism de transferare a riscului a făcut ca
utilizarea contractelor futures să fie indispensabila
companiilor şi instituţiilor financiare din întreaga lume.
 Hedging - futures

 Short hedge: operatiune de hedging care implica

luarea unei pozitii short pe piata futures ↔
utilizata pentru active ce nu sunt detinute in
prezent, dar for fi vandute in viitor

 Long hedge: operatiune de hedging care implica

luarea unei pozitii long pe piata futures ↔ utilizata
atunci cand o companie va trebui sa cumpere un
activ in viitor si vrea sa blochze un pret in prezent
 Hedging - futures
La jumatate lunii februarie, o firma americana Pen a semnat un contract cu o firma
japoneaza privind vanzarea de stilouri a caror contravaloare (=€250.000) va fi platita
firmei americane la jumatatea lunii martie. Pen va incasa €250.000 ce constituie un activ
pentru companie, fapt ce va determina o pierdere pentru companie in situatia in care €
se va deprecia in raport cu dolarul. Pentru a se proteja de acest risc, Pen va face
hedging, dobandind o datorie cu o valoare echivalenta cu a activului pe care il va primi
in martie->va recurge la short hedge, vanzand la termen 2 contracte futures (1 ctr
futures la CME=125.000€)

Piata spot Piata futures: short

februarie $1,24/€ $1,23/€
martie $1,20/€ $1,20/€ (€ s-a depreciat in raport $)

rezultat €250,000 x $1,20/€= $330000 ($1,23/€ - $1,20/€) x 2 ctr x 125.000

Pierde ($1,24/€ - $1,20/€) x 2 x €/ ctr.= $7,500 castig
€125.000=$10.000
Rezultat net: -$10.000 + $7.500=$2.500
 Hedging - futures

Piata spot Piata futures: short

februarie $1,24/€ $1,23/€
martie $1,35/€ $1,35/€ (€ s-a apreciat in raport $)

rezultat €250,000 x $1,35/€= $337,500 ($1,23/€ - $1,35/€) x 2 ctr x

125.000 €/ ctr.= -30. 000$

Rezultat net: $337.500 – $30000=$307.500

Hedgingul
blocheaza un
curs de schimb Cursul de scimb efectiv $307,500/$250,000 = $1.23€
 Hedging - futures

Rata de hedging este raportul dintre mărimea poziţiei luate în

contracte futures şi mărimea expunerii la risc sau cu alte
cuvinte, numarul contractelor futures care ar trebui folosite
pentru acoperirea riscului de preţ de pe piaţa cash.

HR = poziţia futures / poziţia cash

 Hedging - futures
Rata de hedging este (+1) la poziţiile long pe futures şi (– 1)
la poziţiile short pe futures.
Să presupunem că operatorul deţine un portofoliu de poziţii,
profitul sau pierderea sunt date de relaţia:

P = S + F  HR
unde:
ΔS = variaţia preţului spot S pe perioada cât durează hedging-ul
ΔF = variaţia preţului futures F pe durata acoperirii
HR = rata de hedging.

Profitul ar reprezenta, în acest caz, modificarea

preţului spot la care se adaugă schimbarea preţului futures
multiplicată cu numărul de contracte.
 Strategiile delta neutre

Dacă profitul sau pierderea futures compensează

total pierderea sau profitul spot, profitul în urma
operaţiunii de acoperire este zero (P = 0).

Aşadar:

S
HR = - 
F
 Strategiile delta neutre
Din moment ce presupunem ca preţul futures şi cel
spot se vor modifica în aceeaşi direcţie, S şi F
vor avea acelaşi semn, dând astfel un HR negativ.
Acest exemplu se explică deci pentru short hedge,
dar conceptul este valabil şi pentru long hedge,
unde:

P = - S + F  HR
 Hedging - futures
Avantajele hedging-ului
 creşterea flexibilităţii unei firme

 procedând la acoperire, o firmă îşi poate reduce costurile

 o operatiune de acoperire poate îmbunătăţi marjele de profit

 condiţii de finanţare favorabile

 planificarea mai eficientă a deciziilor, conferind operatorului o mai

mare libertate de acţiune

 reducerea taxelor pe veniturile viitoate

 Hedging - futures
Problemele hedging-ului:

 Marja şi marcarea la piaţă

 Costuri suplimentare

 Poate conduce la diminuarea castigurilor

 Necesita implicarea unor specialisti

 Alegerea contractului futures:

 activul futures;
 luna de expirare;
 tipul poziţiei (long sau short);
 numărul de contracte sau hedge ratio.
 Hedging prin optiuni
 Prin hedging se înțelege o investiţie care este
realizată în special pentru a reduce sau a
anula efectele riscului unei alte investiţii.

 Delta arata sensibilitatea optiunilor la variatia

pretului activului suport.

 Pentru long call si short put valoare delta este

în intervalul [0;1], iar pentru long put si short
call in întervalul [-1;0].
 Hedging prin optiuni
Ratio Spread - este realizata prin cumpararea si
vanzarea unui numar impar de contracte din acelasi
activ suport:
- pe baza de put: se urmareste acoperirea unei pozitii
long pe actiuni, impotriva scaderii cursului. Este
compusa dintr-o optiune long put si doua optiuni
short put;
- pe baza de call: acoperirea unei pozitii short pe
actiuni, impotriva cresterii cursului. Se compune
dintr-un long call si doua pozitii short call.
 Strategiile delta neutre
RatioBackspread - este mai puțin riscanta decat Ratio
Spread;
--pe baza de put: ofera protectie impotriva scaderii de
curs si este compusa din doua optiuni long put si o
optiune short put;
-- pe baza de call: pentru riscul cresterii de pret, este
realizata prin vânzarea unui call si cumpararea a doua
optiuni call
Strategiile delta neutre
 Ratio Spread
- pastreaza profitul cu care s-a intrat în
pozitie, dar pe o perioada de timp limita;

 Ratio Backspread
- conserva acelasi profit (diminuat cu
valoarea primei platite) pe toata perioada
de evolutie a cursului.
 Hedging prin optiuni
Hedging partial: tehnica acoperirii partiale-
ofera o protecție incompletă.

Hedging dinamic: in functie de toleranta la risc,

se poate aplica la un hedging pasiv, tradițional,
sau se poate alege o abordare mai dinamică.
 Exemplu:
Pe 1 octombire 2013 o companie americana (C.A.) a incheiat un contract de export
conform caruia va trebui sa primeasca pentru marfa vanduta 500.000£ pe 19 martie
2014.
PE Prima CALL Prima PUT
Pretul spot: 158,34c/£
Pretul forward 170 zile: 158,05c/£ 158 5 4,81
Option data for March contracts in ¢/£:

Piata spot Piata options

octombrie 158,34c/£ Put option pentru care plateste prima:
4,81c/£ x £500.000=$24.050
martie 156,25c/£ Va exercita optiunea, pe care va incasa
Intrucat firma va incasa lire, riscul este ca lira sa slabeasca in
158c/£ x £500.000=$790.000
raport cu dolarul
Rezultat: $790.000 – $24.050=$765.950

Daca pretul spot in martie> PE atunci C.A. va vinde optiunea pe piata spot
Daca pretul spot in martie> PE atunci C.A va eecita optunra
Hedging prin optiuni
 Strategii de hedging

Incasare de valuta Plati in valuta

forward short long

futures short long

options cumparare de put cumparare de call

 Operatiuni pe
pietele internationale

Hedging, operatiuni speculative si

arbitraj
 Operatiuni speculative
Speculația este o tranzacție realizata în scopul obținerii unui profit și
constă în luarea unei poziții futures, fără acoperire pe piața reală a
acestor mărfuri.

Un speculator este acel operator de pe piaţă care nu are intenţia de a-şi

acoperi un risc definit, ci, dimpotrivă, el accepta riscul în speranţa obţinerii
unui profit prin anticiparea mişcării preţului.

Dacă un operator mizează pe o creştere a preţului în viitor, el va cumpăra

în prezent, la un anumit preţ şi va vinde mai târziu, dacă previziunea sa se
dovedeşte corectă, la un preţ mai mare, obţinând deci un profit din
diferenţa de preţ.

Astfel, dacă mizează pe o creştere a preţului este speculator "la

creştere“ (engl. bull, fr. a la hausse). În caz contrar, este un speculator
"la scădere" (engl. bear, fr. a la baisse).
 Operatiuni speculative

 contra-partida operațiunilor de acoperire

 asigura lichiditatea piețelor

 fac posibilă cumpărarea sau vânzarea rapidă a

contractelor bursiere

 aport semnificativ la una din principalele funcţii ale

pieţelor futures, aceea de "descoperire a preţului
viitor"
Operatiuni speculative vs. hedging

Motivul pentru care Motivul pentru care

cumpără vând

Pentru a bloca un preț și Pentru a bloca un preț și

Hedger pentru a obține protecție în pentru a obține protecție
cazul creșterii preturilor în cazul scaderii preturilor

Pentru a profita de Pentru a profita de

Speculator
creșterea preturilor scaderea preturilor
 Tipuri de speculatori
Din punct de vedere al statutului:

1) membri ai burselor de mărfuri, care sunt proprietari ai unor

"locuri în bursă", ce le conferă dreptul de a tranzacţiona
orice tip de contract din respectiva bursă (engl. full seat);
2) cei asociaţi sau licenţiaţi să tranzacţioneze doar anumite
contracte; de regulă, închiriază dreptul de a tranzacţiona
de la membrii ‘deplini’ ai burselor;
3) traderii independenţi (engl. proprietary traders);
4) speculatorii din marele public
 Tipuri de speculatori
În funcție de intervalul de timp pentru care plănuiesc
să dețină o poziție speculativă:

 speculatori ultra-rapizi sau scalpeorii (engl. scalpers),

 speculatori pentru o zi (engl. day traders) și speculatori

 pe termen lung (engl. position traders).

 Operatiuni speculative simple
 Cei care efectuează operațiuni speculative "a la hausse" sau
speculația la creștere, cumpără contracte futures pe diferite active
sperând că până la scadență prețurile să crească și prin operațiuni
inverse (de vânzare), să obțină profit. Dacă prețul va crește vor
putea lichida contractele cumpărate, vânzându-le și câștigând
diferența de preț.

 Operațiunile speculative "a la baisse" sau speculația la

scădere, constau în vânzarea de contracte futures pe mărfuri
sperând că până la scadență cotațiile să scadă și, prin operațiuni
inverse (de cumpărare) să obțină profit. Dacă în intervalul de timp
rămas până la scadență prețul va scădea sub cotația inițială, vor
avea posibilitatea să adopte poziții opuse (long) pe care să le
compenseze cu obligațiile de vânzare, câștigând diferența dintre
cele două cotații.
Operatiuni speculative

 Spot

 Forward

 Futures

 Options
Profit si pierdere din operatiuni
speculative pe piata forward

Profit Profit

Pierdere
Pierdere
 Operatiuni pe
pietele internationale

Hedging, operatiuni speculative si

arbitraj
 Operatiuni de arbitraj
Arbitrajul valutar reprezintă operaţiunea de vâzare şi
cumpărare, adeseori simultane, de valută pe pieţele
valutare, în scopul exclusiv al realizării unui câştig din:
• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe două pieţe
diferite;
• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe aceeaşi piaţă, la
date diferite;
• diferenţa de curs între două valute şi două pieţe diferite
 Forme de arbitraj
 Arbitrajul direct: vânzarea unei valute pe piaţa pe
care cotează cel mai bine şi cumpărarea concomitentă
a aceleiaşi valute pe piaţa care cotează cel mai slab.
 Arbitrajul dublu: situaţia în care pe o piaţă valutară se
iniţiază succesiv sau simultan operaţiuni de vânzare-
cumpărare prin tehnica cursurilor încrucişate.
 Arbitrajul multilateral: combinarea cursurilor
existente pe piaţă pentru valute diferite, pe pieţe
diferite, în acelaşi moment, în vederea procurării unei a
treia valute la un curs mai avantajos.
 Forme de arbitraj
 arbitrajul la termen. Acesta se poate efectua pe una sau pe două pieţe şi
anume:
• arbitrajul la termen pe o singură piaţă: în scopul realizării unui câştig din
diferenţa de curs a unei singure valute pe aceeaşi piaţă, la două date
diferite;
• arbitrajul la termen pe două pieţe: prin această formă de arbitraj,
arbitrajistul caută să realizeze un câştig de pe urma diferenţelor de curs
valutar la termen, pe două pieţe;
• arbitrajul combinat: prin această formă de arbitraj, arbitrajistul jonglează
cu termenele şi pieţele, şi anume: el vinde la vedere pe o piaţă şi cumpără
la termen pe aceeaşi piaţă sau cumpără la vedere pe o piaţă şi vinde la
termen pe o altă piaţă, în funcţie de aprecierile pe care le face cu privire la
evoluţia cursurilor valutare pe acele pieţe;
• arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor: este forma de
arbitraj în care beneficiul rezultă din diferenţa de dobândă care se poate
obţine dintr-un plasament de capital pe o piaţă sau alta.
 Efectele arbitrajului
ce implica 2 valute

Sursa: International Financial Operations, Moosa, p.9

Efectele arbitrajului ce
implica 3 valute diferite

Sursa: International Financial Operations, Moosa, p.14

Arbitrajul
 Arbitrajorii sunt cei care se expun cel mai puţin riscului de preţ,
acestia investindu-si resursele financiare cu o aversiune ridicata la
risc (prin arbitraj riscul tinzând spre 0). Strategia fundamentala a
acestui tip de operaţiune este „Vinde în piaţa mai scumpă şi
concomitent cumpără în piaţa mai ieftină!”,
 Operaţiunea de arbitraj nu comportă teoretic nici un risc, însă implică
resurse financiare dar şi logistice considerabile (randamentul mic implică o
sumă investită semnificativ mai mare pentru a înregistra profituri
consistente, iar conectarea la pieţe diferite implică alte costuri rezultate din
accesibilitatea lor).