Sunteți pe pagina 1din 22

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi

Burse de Valori

PIEŢE DE CAPITAL

CURS 1.
1 INTRODUCERE IN STUDIUL
PIEŢELOR DE CAPITAL.

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE


C
Catedra
d ded MONEDĂ
O Ă
PIEŢE DE CAPITAL
Structura cursului:
¾ Introducere în studiul pieţelor de capital. Modul de funcţionare şi
organizare a pieţelor de capital
¾ Risc şi rentabilitate pe piaţa de capital.
capital
¾ Modelul CAPM şi APT - Capital Assets Pricing Model & Arbitrage
Pricing Theory
¾ Eficienţa pieţelor financiare (Efficient Hypothesis Markets)
¾ Acţiuni.
ţ ((Fair Value,, Sub(supra)evaluare,
( p ) , Analiză fundamentală şşi
tehnică)
¾ Obligaţiuni.Evaluare, Modalităţi de rambursare a obligaţiunilor.
Structura la termen a ratei dobânzii
¾ Instrumente financiare derivate. Futures, Options, Strategii cu opţiuni şi
alte IFD: Butterfly
Butterfly, Condor
Condor, Straddle
Straddle, Strangle
¾ Indici bursieri. Modalitate de calcul, Rolul pe pieţele de capital
Scop:
‰ Crearea unui ‘background’ privind pieţele de capital;
Cerinţe:
Nota finală:
y 60% Examen;

y 40% Seminar (Activitate, Teme obligatorii!, 2 Teste)


PIEŢE DE CAPITAL
| Bibliografie:
y Essentials of investments, Bodie, Z., A. Kane, A. J. Marcus,
McGraw Hill , 2007, (biblioteca ASE);
y Investments Analysis and Portfolio Management, Reilly, F., K.
Brown, Thomson, 2006 (biblioteca ASE);
y Options,
p , ffutures and other derivatives,, Hull J.,, Pearson and
Pretince Hall, 2006 (biblioteca ASE);
y Options, futures and swaps, Kolb, R., Blackwell, 2001, (biblioteca
ASE);
y Piaţa de Capital
Capital. Caracteristici
Caracteristici, evoluţii
evoluţii, tranzacţii,
tranzacţii Anghelache
Gabriela, Ed. Economică, 2004 (biblioteca ASE).
| Site-uri utile:
y www.bvb.ro
y www.bmfms.ro
y www.ktd.ro
y www.kmarket.ro
y www.cnvmr.ro
PIAŢA
Ţ DE CAPITAL.COMPONENTĂ A PIEŢEI
Ţ FINANCIARE

| Pieţele de capital îndeplinesc un rol economic esenţial,


acela de a colecta fonduri şi de a le distribui diverselor
entităţi publice şi private cu nevoi de capital suplimentar,
necesar extinderii/desfăşurării activităţii întreprinse.
| Piaţa
ţ de capital
Pi
Piaţa financiară
fi i ă
| Piaţa monetară
| Piaţa financiară intermediază fluxurile de capital dintre:

creditori debitori
‰ cei ce dispun de ‰ persoane fizice sau
economii şi doresc juridice, instituţii
să le plaseze în private sau publice
vederea fructificării care au nevoiei d
de
resurse financiare
suplimentare
FINANŢARE INDIRECTĂ VERSUS FINANŢARE DIRECTĂ
Fi
Finanţare
ţ iindirectă
di tă

fonduri Intermediari fonduri


financiari

Economii – Creditori fonduri Resurse – Debitori


1. Populaţia 1. Firmele
2. Firmele fonduri Pieţe fonduri 2. Guvern
3. Guvern financiare 3. Populaţia
4. Investitorii străini 4. Investitorii străini

Finanţare directă

Sursa: Mishkin, F. – Money, Banking and Financial Markets, Eighth Edition,


Pearson Addison Wesley, 2007
DISTINCŢIA ÎNTRE ACTIVE REALE ŞI ACTIVE FINANCIARE

Bunăstarea Capacitatea de producţie


unei societăţi
ţ a economiei

Active
ct ve reale
ea e
Clădiri,
Terenuri, Bunuri
Maşini & şi
echipamente
p servicii
Cunoştinte

Trăsături active financiare


Active financiare ¾Forma materială, pe suport hârtie
sau formă dematerializată, prin
Acţiuni
înscrieri în cont;
Obligaţiuni ¾Nu contribuie direct la capacitatea
de producţie;
¾ Creanţe asupra activelor reale.
ACTIVE REALE VS. ACTIVE FINANCIARE

Exemplificare.
1) Să presupunem că Maria, un investitor de talie mică, nu dispune de resursele necesare dezvoltării unei
afaceri proprii în industria farmaceutică, respectiv a deschiderii unei fabrici producătoare de medicamente;
dar poate achiziţiona acţiuni emise de Antibiotice Iaşi, companie listată la BVB.
2) Dacă Antibiotice Iaşi are drept scop extinderea afacerii sale prin achizionarea de noi active reale, se poate
finanţa prin emisiunea de noi acţiuni, (echipamente, noi tehnologii, spaţii de desfăşurare a activităţii,
construirea unei noi fabrici producătoare de medicamente, ş.a.) Deci,
eci, ATB va atrage capitalul necesar
procurării activelor reale de la investitorii de talie mică.
3) Investitorii de talie mică, precum Maria, vor beneficia de pe urma dezvoltării companiei de produse
farmaceutice (ATB va obţine profituri mai mari pe termen lung). Acţiunile cumpărate dau dreptul
propietarului său asupra unei părţi din profitul firmei respective.

Concluzii:

‰ Activele reale generează un venit net.


‰ Activele financiare sunt rezultatul unei alocări a venitului/bunăstării între
investitori.
‰ Activele financiare reprezintă creanţe asupra activelor reale ale unei companii sau
asupra profitului companiilor (sau asupra venitului înregistrat de către guvern,
dacă au fost achiziţionate titluri emise de stat).
stat)

Decizia de investire reprezintă alegerea de a nu consuma în prezent în detrimentul unor


beneficii viitoare.
PARTICIPANŢII PE PIAŢA DE CAPITAL

¾ Firmele, în calitate de debitor net (cererea de fonduri este mai mare


d â oferta
decât f de
d fonduri
f d i dindi partea firmelor);
fi l )

¾ Populaţia, în calitate de creditor net (cererea de fonduri este mai mică


decât oferta de fonduri p
provenită din p partea menajelor);
j );

¾ Guvernul, care poate fi atât debitor net cât şi creditor net în funcţie de
relaţia între veniturile şi cheltuielile bugetare.
P t a-şii finanţa
Pentru fi ţ ddeficitul
fi it l b
bugetar
t guvernull poatet emite
it titluri
titl i dde
stat, sub forma biletelor de trezorerie, a obligaţiunilor pe termen
mediu şi lung, urmând ca în momentul înregistrării unui excedent să
fie retrase de pe piaţa financiară aceste titluri.

¾ Intermediarii financiari.
Corporaţiile şi guvernul pun în vânzare instrumentele financiare
emise prin intermediul unor instituţii specializate, precum bănci,
fonduri mutuale, fonduri de pensii, societăţi de asigurări.
INTERMEDIARII FINANCIARI

‰ Mijlocesc întâlnirea între cererea şi oferta


de capitaluri.
capitaluri

Necesitatea existenţei
ţ intermediarilor financiari
f :

‰ Pentru un investitor de talie mică este dificil de tranzacţionat direct cu o companie.


De pildă, dacă Maria intenţionează achiziţionarea a 10 acţiuni ATB, (existând mulţi
investitori individuali)
individuali), ar fi greu pentru ATB care are ca activitate producerea
medicamentelor să încheie separat cu aceşti investitori tranzacţii de vânzare-
cumpărare a acţiunilor.

‰ IInvestitorii
i ii dde talie
li mică
i ă ar fi expuşii unor tranzacţii
ii ffoarte riscante
i dacă
d ă nu au
realizat diversificarea riscului în investiţia realizată.

‰ Investitorii de talie mică nu au informaţiile necesare referitoare la riscul de


credit asociat participanţilor pe pieţele financiare, în special a debitorilor.
INSTITUŢII DE CREDIT (BĂNCI COMERCIALE )
9Activitate principală: atragerea de resurse (depozite) şi plasarea resurselor
(credite);
9Pot fi intermediari pe piaţa de capital din România, (autorizate de BNR, în
prezent Bank Leumi, ING Bank pe piaţa spot BVB);

Tabel 1.1 Bilanţ simplificat Banca Transilvania, anul 2006 (RON)


Activ Pasiv
Casa, disponibil la bănci Datorii privind
centrale 1,963,951,061.00 24.29% instituţiile de credit 1,171,841,932.00 14.49%
Creanţe asupra instituţiilor Datorii privind
de credit 668,513,677.00 8.27% clientela 5,820,179,624.00 71.98%
Datorii constituite
Creanţe asupra clientelei 4,893,129,822.00 60.51% prin titluri 23,672.00 0.00%
Obligaţiuni şi alte titluri cu
venit fix 8,549,150.00 0.11%
Acţiuni
ţ şşi alte titluri cu Capital
p social,,
venit variabil 79,684,361.00 0.99% subscris 393,354,862.00 4.86%

Imobilizări corporale 214,212,362.00 2.65% Alte pasive 700,469,322.00 8.66%


Imobilizări necorporale 9,056,208.00 0.11%
Alte active 248,772,771.00 4.17%
Total activ 8,085,869,412 100% Total pasiv 8,085,869,412 100%
Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro
INSTITUŢII DE CREDIT (BĂNCI COMERCIALE)
T b l l 1.2
Tabelul 1 2 Bilanţ
Bil ţ SN Petrom
P t S A anull 2006 (RON)
S.A.,
Activ Pasiv
D.Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada de pana la un
A. Active imobilizate 13,092,904,752 67. 8% an:
67.28% 2,257,229,755 11.60%
G.Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mare de un
I.Imobilizari necorporale: 156,036,169 0.80% an: 22,141,012 0.11%

II. Imobilizari corporale: 8,405,432,446 43.19% H.Provizioane: 4,753,739,904 24.43%

1. Terenuri si constructii 4,569,464,880 23.48% I.Venituri in avans: 101,676,497 0.52%

2. Instalatii tehnice si masini 2,166,773,872 11.13% J.Capital si rezerve: 12,324,704,630 63.34%


3. Alte instalatii, utilaje si
mobilier 49,123,969 0.25%
4. Avansuri si imobilizari
corporale in curs 1,620,069,725 8.33%

III.Imobilizari financiare: 4,531,436,137 23.29%

B.Active circulante: 6,276,870,106 32.26%


I. Stocuri: 1,465,128,619 7.53%
II.Creante: 1,360,715,806 6.99%
III.Investitii financiare pe termen
scurt: 0 0.00%

IV.Casa
IV Casa si conturi la banci: 3,451,025,681
3 451 025 681 17.73%
17 73%
C.Cheltuieli in avans: 89,716,940 0.46%

Total activ 19,459,491,798 100% Total pasiv 19,459,491,798 100%


Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro
INTERMEDIARII FINANCIARI
Concluzii:
| În activitatea u unui
ui iintermediar
te edia fi financiar,
a cia , activele
financiare ocupă o pondere semnificativă spre deosebire de
orice entitate care desfăşoară activităţi nefinanciare.
| În bilanţul băncii Transilvania (listată la Bursa de Valori
Bucureşti):
y activele reale (imobilizări corporale şi necorporale) ocupă o
pondere foarte mică în totalul activelor, respectiv 3,75%;
y activele financiare - 93% în totalul activelor.

| În bilanţul Petrom S.A. (societate nefinanciară, listată la


Bursa de Valori Bucureşti):
y activele reale (imobilizări corporale şi necorporale, stocuri)
ocupă o pondere în totalul activelor > 50% (≈75%);
y activele financiare - < 50% (≈25%) în totalul activelor.
BĂNCI DE INVESTIŢII

‰ Băncile de investiţii:
9 acordau consultanţă ţ financiară corporaţiilor
ţ emitente de
titluri asupra preţului de emisiune, ratei de dobândă
corespunzătoare, ş.a.
9 erau instituţii specializate în noile emisiuni de instrumente
financiare pe pieţele de capital
capital, la care publicul larg poate
să subscrie.
9 In prezent, pe fondul crizei financiare, acestea devin banci
universale care presteaza un set de servicii mai larg.

Câteva exemple de Bănci “The big four in


de investiţii: investment banking”:
9Bank of America 9Goldman Sachs
9Barclays 9Lehman Brothers
9Citigroup (faliment)
9JPMorgan Chase 9Merrill Lynch
9 Morgan Stanley
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. ACŢIUNI
¾ Acţiuni – valoarea mobiliară care reprezintă cotă-parte din capitalul
social al unei al unei societăţi comerciale.
Tipuri de acţiuni:
1. Acţiuni comune (common stocks):
‰ Dreptul asupra beneficiilor înregistrate de societate (condiţie necesară: decizia de acordare de
dividende);
‰ Drept de copropritate asupra activelor emitentului;
‰ Dreptul de vot;

Remarcă! Caracteristici ale acţiunilor comune

I. Drept rezidual – acţionarii sunt creditori de ultim rang asupra activelor şi


profitului unei companii.

II. În cazul falimentului companiei, acţionarii au răspundere limitată.

2. A i i preferenţiale
Acţiuni f i l (preferred
( f d stocks):
k ) asemănări
‰ Trăsături comune cu acţiunile şi obligaţiunile; oligaţiuni
‰ Venit cert, (prioritate faţă de acţiunile comune);
‰ Nu conferă drept de vot
‰ Conferă un dividend prioritar care depinde de decizia asemănări acţiuni

firmei de a distribui dividende;


‰ Au clauze asociate.
INSTRUMENTELE PIEŢEI
Ţ DE CAPITAL. OBLIGAŢIUNI
Ţ

¾ Obligaţiuni – valoarea mobiliară care conferă un drept de creanţă


deţinătorului său, permiând finanţarea unei firme ce se angajează să
efectueze plăţi periodice sub forma unor cupoane şi să le răscumpere
la maturitatea lor.
Tipuri de obligaţiuni:
ƒ Obligaţiuni emise de stat pe termen mediu şi lung;
ƒ Obligaţiuni municipale;
ƒ Obligaţiuni corporative; Caracteristica
ƒ Obligaţiuni străine şi euroobligaţiuni; principală:
Risc scăzut
1. Titluri emise de stat: (garanţia statului)
¾ pe termen scurt (1 an)- bilete de trezorerie (Treasury bills sau T-bills);
¾ pe termen mediu (1-10 ani) – bonuri de tezaur (Treasury notes sau T-notes);
¾ pe termen lung (10-30 ani) – obligaţiuni (Treasury bonds)
2. Obligaţiuni
Obli ţi i municipale:
i i l - suntt emise
i pentru
t a finanţa
fi ţ activitatea
ti it t administraţiilor
d i i t ţiil
publice locale.
¾ obligaţiuni (general obligation bonds) a căror sursă de finanţare o constituie
impozitele generale percepute de municipalitatea emitentă.
¾ obligaţiuni
g ţ ((revenue bonds)) ce au ca obiect ffinanţarea
ţ unor p
proiecte speciale:
p
construirea unui spital, drumuri, poduri etc. Sursă de finanţare – veniturie din
aceste proiecte (taxă de “trecere” a unui pod)
EXEMPLIFICARE. OBLIGAŢIUNI MUNICIPALE
Obiectiv:
Nume: HUNEDOARA Modernizarea şi
Emitent: Consiliul Judetean Hunedoara reabilitarea de
infrastructura a
Clasa: Municipale
unor sectiuni de
Nominative, dematerializate, drumuri judetene
Tip:
neconvertibile

Data emiterii: 06-09-2006


Numar obligatiuni
150000
emise:
Valoare Nominala: 100.00
Pret de vanzare: 100.00
Rata dobanzii: [(BUBID3M+BUBOR3M)/2]+1.43%
Plata principalului: Rate trimestriale
Maturitate: 15-08-2026

Emitentul garanteaza plata integrala a principalului si a dobanzilor cu parte


Garantie: din creantele pe care le are de incasat, creante ce reprezinta veniturile proprii
aferente
f t bugetelor
b t l llocale
l pe toti
t ti anii
ii di
dintre
t 2006
2006-2026
2026
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL.
OBLIGAŢIUNI
¾ Obligaţiuni corporative: firmele se împrumută direct de la
investitori pe maturităţi medii şi lungi;
Caracteristica
principală:
Risc ridicat

y În momentul achiziţionării lor trebuie să se ţină cont de riscul de credit;


¾ Obligaţiuni străine (foreign bonds): sunt emise în moneda unei
alte ţări de o entitate dintr-o ţăra străină;
• Exemplu: O firmă din Germania (din afara SUA) emite obligaţiuni
denominate în USD pe teritoriul SUA, se mai numesc şi Yankee bonds.
• Samurai bonds – obligaţiuni
g ţ denominate în yyeni şşi vândute în Japonia
p ,
emise de către entităţi din afara Japoniei

Caracteristica
principală:
Risc de contrapartidă
Risc de curs de schimb
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE

¾ Derivative (instrumente financiare derivate) – contracte al


căror payoff depinde de evoluţia preţului unor alte active, precum
preţul unei acţiuni
acţiuni, obligaţiuni
obligaţiuni, cursul de schimb
schimb, rata dobâzii
dobâzii,
indice bursier, ş.a.
Există un instrument pe
piaţa de capital ca să mă
pot proteja la riscul de
scădere a cursului
acţiunii TLV?

¾ Exemplu. Un investitor individual a achiziţionat 100 de acţiuni


TLV (Banca Transilvania) de pe piaţa reglementată BVB la un
curs de
d 1,15
1 15 RON.
RON Investitorul
I i l îşi
î i creează
ă următoarele
ă l scenarii:
ii
¾ 1. Dacă preţul TLV >1,15 ⇒ Profit;
¾ 2. Dacă preţul TLV <1,15 ⇒ Pierdere.

DA. Investitorul poate cumpăra un contract de opţiune de la Bursa


Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, care îi conferă dreptul dar
nu şi obligaţia de a vinde acţiunea TLV la un anumit Preţ, numit
preţ de exerciţiu, peste o anumită perioadă de timp în schimbul
plăţii unei prime la începutul contractului.
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE

| Să presupunem că preţul de exerciţiu –PE- este 1,35 RON, iar prima


0,02 RON.
| Peste trei luni (scadenţa contractului de opţiune), investitorul observă
cursul pentru acţiunea TLV: Pt+3= 1,08 RON;
Interpretare:
Observăm că pe piaţa BVB investitorul pierde:
Rezultat BVB= Pt+3-Pt=(1,08 RON-1,15RON)*100 act= - 7 RON

Pe piata BMFMS (el ar trebui să vândă acţiunea la 1,35, iar pe piaţa s-a
înregistrat peste trei luni un curs de 1,08) tranzacţia este avantajoasă
pentru investitor, exercită la scadenţă contractul de opţiune:

Rezultat BMFMS = (PE – Pt+3 - prima) *100 act = (1,35 – 1,08 -0,02)
*100 act = 25 RON
IInvestitorul
i l s-a
Rezultat final = - 7 RON + 25 RON = 18 RON protejat împotriva
scăderii cursului
acţiunii TLV
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. DERIVATIVE
1. Observaţie! La bursa de la Sibiu tranzacţia realizată nu
implică decât un transfer de bani (nu de acţiuni TLV) de la
cumpărătorul contractului de opţiune către vânzătorul
contractului. În situaţia prezentată, cumpărătorul de contract de
opţiune va primi suma de 25 RON peste 3 luni (scadenţa
contractului), câştig realizat pe BMFMS. Acest câştig acoperă
pierderea
i d îînregistrată
i t tă pe BVB d de 7 RON
RON, câştigul
â ti l nett all
investitorului fiind de 18 RON.
2. Observaţie! Dacă investitorul nu ar fi apelat la un instrument
derivat (contractul de opţiune incheiat la BMFMS) rezultatul său
peste 3 luni ar fi fost o pierdere de 7 RON.
¾ Tipuri de contracte IFD:
ƒ Futures;
ƒ Options;
ƒ Forward;
ƒ Swap
Swap.
INSTRUMENTELE PIEŢEI DE CAPITAL. INDICI
BURSIERI

¾ Indici bursieri – p produse sintetice întrucât


sunt alcătuite dintr-un coş de titluri ce permit
dispersia riscului.

Remarcă!
| Primul indice bursier (1896) a fost Dow Jones Industrial Average
(DJIA), apărut la bursa de la New York. DJIA este format din 30
de acţiuni ale marilor firme industriale, de aceea acţiunile se mai
numesc „blue chips”.

| Indici formaţi din acţiuni: DJIA, S&P 500 (SUA), DAX


(Germania), Nikkei (Japonia), FTSE (UK), BET-C (Romania)
CURS 1. PIAŢA DE CAPITAL

¾?Intrebări:?
¾ Care din următoarele active sunt reale şi care sunt financiare:
a) Brevet de invenţie;
b) O bancnotă de 100 RON.
RON
¾ In cazul falimentului unei firme, care este ordinea creditorilor
despăgubiţi dintre acţionari deţinători acţiuni comune, acţionarii
deţinători de acţiuni preferenţiale, deţinătorii de obligaţiuni?
¾ Care din următoarele titluri ar trebui să aibă un preţ de vânzare
mai mare:
Un T-bond cu o rată a cuponului de 9% pe an şi scadenţă 10 ani
sau un T T-bond
bond cu o rată a cuponului de 10% pe an şi scadenţă 10
ani?
¾ Continuare exemplu din secţiunea Derivative. Dacă peste 3 luni
cursul acţiunii TLV este 1,45 RON, care este rezultatul cumulat
all investitorului
i tit l i?