Sunteți pe pagina 1din 5

Analiza tehnica a actiunilor

Exista specialisti care desi sunt de acord cu versiunea fundamentala, prefera sa puna
accentul pe latura tehnica a analizei.
Analiza tehnica cauta sa determine intensitatea cu care se produce un eveniment. n mod
normal, analiza tehnica nu face prognoze, ci doar reflecta miscarea cursului.
Cursul bursier poate fi caracterizat ca un semnal care influenteaza comportamentul investitorului, care se
adapteaza la conditiile pietei.

A
i.

naliza tehnica se bazeaza pe urmatoarele considerente:

toti factorii care influenteaza cursul sunt deja continuti prin nivelul cursurilor
nregistrate;

ii.

cursurile actiunilor se ncadreaza n trenduri;

iii.

comportamentul participantilor la piata este de cele mai multe ori irational;

iv.

trecutul se repeta.
Formarea cursului la bursa este caracterizata printr-un numar mare de variabile. Pentru a prognostica
evolutia cursului, ar trebui sa existe informatii complete n legatura cu toate variabilele ce influenteaza
comportamentul de piata. Aceasta cerinta este nsa imposibil de satisfacut deoarece cunostintele despre
acesti factori care influenteaza piata sunt limitate.
In cadrul analizei tehnice, cursul actiunii este cel mai important element, iar toti factorii care influenteaza
piata se reflecta n nivelul cursului.

Miscarea cursului pe o perioada suficient de ndelungata formeaza un trend. Totodata, evolutia cursului
este influentata de motivatia participantilor la piata, care poate fi rationala sau irationala.
De regula si mai ales n situatiile-limita, participantii la piata, ca masa, reactioneaza irational. Deci
cursurile actiunilor nu reflecta numai datele fundamentale, ci si asteptarile si temerile participantilor la
piata. Daca toti participantii la piata ar actiona rational, analiza tehnica nu si-ar mai avea rostul, deoarece
modelele fundamentale economice ar fi capabile sa dea o prognoza corecta.
Comportamentul cererii si ofertei pentru o actiune pe o anumita piata va fi marcat si n viitor n principal
de asteptare.
Dar deoarece asteptarile participantilor la piata sunt influentate de o multitudine de factori diferiti, nu pot
fi determinate relatiile dintre faptele economice si asteptari, acesta fiind si motivul pentru care se
foloseste analiza tehnica. Se considera ca istoria se repeta pe pietele financiare, si aceasta nu pentru ca ar
fi aceleasi conditiile, ci pentru ca oamenii nu si modifica comportamentul. Cine vrea sa determine
evolutiile viitoare pe pietele financiare trebuie sa cerceteze trecutul.
Punctul de pornire este si aici comportamentul uman, care este raspunzator pentru cumpararile si
vnzarile de pe piata actiunilor. Analiza tehnica considera modurile de comportament ale oamenilor ca
relativ constante.
Analiza tehnica se bazeaza pe studiul istoric al cursului actiunilor, n cadrul caruia trebuie evidentiati
trendul, ciclul si factorii aleatorii.
Pentru a putea efectua o analiza tehnica este nevoie de trei elemente: pretul, volumul si numarul pozitiilor
deschise pe o anumita piata. Aceste date sunt relativ usor de obtinut si de stocat, iar graficele pe care le
construiesc tehnicienii sunt relativ simple si directe ele putnd fi aplicate oricarui produs ce este
tranzactionat pe o piata libera la un moment dat.
Analiza tehnica se bazeaza n primul rnd pe date ale cursurilor trecute si ncearca sa identifice
componente ale trendului, cu ajutorul carora, apoi, sa poata fi facuta o prognoza asupra evolutiilor
viitoare ale cursului. Analiza tehnica moderna ncearca sa identifice att componentele trendului, ct si
componentele ciclice si sa integreze sistematic volumul tranzactiilor n analiza. A face diferenta ntre
trend, ciclu si ntmplare are o importanta hotartoare n alegerea strategiei investitionale.
La baza analizei tehnice se afla teoria lui Charles H. Dow (expusa ntre anii 1900 si 1902 n numeroase
articole publicate n Wall Street Journal"), potrivit careia piata, n ansamblul ei, variaza, producnd
miscari ale cursului comparabile cu valurile.
Potrivit teoriei lui Dow, majoritatea actiunilor cotate la bursa au un comportament similar, iar evolutia
pietei poate fi caracterizata prin trei tipuri de trend: primar, secundar si tertiar.

Trendul primar este considerat de catre Dow ca fiind cea mai importanta componenta a
trendului, n timp ce celelalte tipuri de trend apar ca o reactie sau fluctuatie n cadrul
trendului precedent. Dow considera ca trendul primar are o durata cuprinsa ntre unu si
mai multi ani, cel secundar dureaza de la cteva saptamni pna la un an, si cel tertiar, de
la cteva zile la cteva luni.
Clasificarea n trend primar, secundar si tertiar are o foarte mare importanta practica, aceasta nu numai
datorita duratei si dimensiunii diferite a celor trei tipuri de trend, ci mai ales intensitatii cu care aceste
trenduri si fac punctul de ntoarcere. Trendul primar, spre deosebire de trendul secundar si de cel tertiar,
nu reactioneaza puternic la evolutii zilnice de curs.
Pe piata bursiera, hotartoare nu sunt variatiile pe termen scurt, ci trendurile pe termen lung. Cstigurile
participantilor cu succes la piata provin ntotdeauna din faptul ca acestia au urmarit trendurile primare si
au ignorat trendurile secundare ce se opun trendului primar.
Acestea pot contribui la cresterea performantei daca sunt folosite n decizii de investire, n asa fel nct sa
se obtina rezultatul corect pe termen lung. Cele mai bune conditii de sansa si risc pe pietele de actiuni
exista ntotdeauna atunci cnd asteptarile pe termen mediu n ceea ce priveste trendul coincid cu cele pe
termen lung.

Conform lui Charles Dow, trendul primar ascendent poate fi mpartit n trei faze:

faza de acumulare
In aceasta faza sunt estompate toate stirile proaste" referitoare la cursuri. Interesul publicului pentru
actiuni este minim si numai investitorii care vad departe n timp sunt n situatia de a achizitiona actiunile
n aproprierea punctului lor de minim. In aceasta faza capacitatea de reactie la vestile proaste este mica,
iar cea de reactie la stirile favorabile este ridicata;

faza de make up"


Cursurile ncep sa-i atraga pe investitori. Stirile din economie ncep sa se mbunatateasca si interesul
public fata de piata actiunilor cstiga din nou teren. n aceasta faza piata abia daca reactioneaza la stiri.
Vestile proaste nu mai sunt privite ca relevante pentru viitor, iar vestile bune nu fac dect sa confirme un
trend care se afla deja n plina miscare. Uneori se ntmpla ca faza de make up" sa se transforme, catre
sfrsitul sau, ntr-o dominatie irationala a unui moment n care participantii la piata nu se mai ocupa
dect de tranzactii la bursa. n aceasta parte a fazei de make up", sensibilitatea n raport cu
stirile este foarte mare. Vestile bune sunt rasplatite cu o accelerare a trendului, iar cele rele sunt pedepsite
cu o prabusire a cursului

faza de distribuire
Incepe n momentul n care piata actiunilor a ajuns la un nivel ridicat al valorii. Interesul public fata de
piata actiunilor si atinge maximul, iar stirile din economie nu ar putea sa fie mai bune. n aceasta a treia
si ultima faza, investitorii care reusesc sa vada departe n timp vnd actiunile achizitionate n faza de
acumulare.

Trendul este caracterizat prin intermediul a trei elemente tehnice:


suportul si rezistenta, liniile de trend si rafturile de trend.

Prin suport se ntelege acel curs al unei actiuni la care cererea depaseste ca volum oferta, cursul
recapatnd o tendinta de crestere.

Rezistenta desemneaza un anumit nivel al cursului la care oferta depaseste cererea, cursul
capatnd din nou o tendinta de scadere.

Pragurile suport si rezistenta pot fi determinate pe baza maximelor si minimelor atinse de


curs n perioada precedenta.
Conceptele de rezistenta si suport sunt esentiale pentru ntelegerea multitudinii de tehnici si metode
folosite n analiza tehnica. Suportul si rezistenta pot fi aplicate att pentru intervale scurte si medii, ct si
pentru intervale lungi de timp; ele formeaza baza pentru alegerea strategiei investitionale potrivit
orizontului investitional.
Corespunzator orizontului investitional, rezistenta si suportul indica, n evolutia cursului unei actiuni,
cnd trebuie cumparate si cnd trebuie vndute actiunile.

Daca cursul scade sub dreapta suport, operatorii cumpara actiuni care se afla deja n portofoliul
lor. Cu ct cursul se mentine mai mult pe nivelul de suport si cu ct volumul tranzactiilor efectuate la
acest nivel de curs este mai mare, cu att mai important devine acest prag suport pentru evolutia
viitoare.

Daca cursurile ncep sa creasca, investitorii ce asteapta cursuri mai favorabile vad cum si pierd
sansele si, sub presiunea cursurilor ascendente, vor fi atrasi de piata. Cererea lor determina o amplificare
a cresterii, si alti investitori, ce nca mai sovaie, vor fi la rndul lor atrasi de piata.

Din contra, daca pragul suport este spart, investitorii ce au cumparat actiuni n ultimele zile sau n
ultima saptamna vor nregistra o pierdere. ntotdeauna cnd investitorii nregistreaza o pierdere din

cauza pozitiei lor pe actiuni, exista nclinatia de a vinde aceste actiuni n conditiile pretului de achizitie,
pret ce ar permite parasirea pozitiei fara a nregistra pierderi.
Acesta este motivul pentru care dintr-un suport se ajunge la o rezistenta. Explicatia este similara n cazul
n care se inverseaza rolurile ntre rezistenta si suport.

Liniile de trend reprezinta unul dintre cele mai importante elemente n analiza tehnica (figura 8.5).
O linie de trend se formeaza prin unirea cu o linie dreapta a valorilor minime sau maxime ale
cursului. O linie de trend ascendenta se obtine prin unirea minimelor crescatoare, iar o linie de trend
descendenta, prin unirea maximelor descrescatoare.
Cu ajutorul liniilor de trend pot fi proiectate n viitor tendintele existente, unde nclinatia liniei de trend
reda o indicatie asupra vitezei trendului. Att timp ct linia de trend nu este ncalcata semnificativ, ea va
folosi la determinarea momentului potrivit pentru cumpararea sau vnzarea unei actiuni. ntr-un trend
ascendent, o scadere a cursului sub linia crescatoare este considerata o ocazie de a cumpara. ntr-un curs
descendent, o crestere a cursului pna n apropierea sau imediat peste linia de trend descrescatoare este |
considerata o oportunitate pentru a vinde. Pentru evolutia viitoare, dupa depasirea liniei de trend sunt
posibile te variante:
- miscarea ascendenta poate continua, nsa cu un trend lent;
- poate ncepe o miscare laterala a cursului;
- se ajunge la o modificare a trendului si cursurile ncep un trend diferit de cel precedent.
Rafturile de trend sunt reprezentari ale evolutiei cursului actiuni studiate care pun n evidenta miscari
semnificative ce depasesc suportul sau rezistenta nregistrata anterior
Analistii utilizeaza patru mari categorii de grafice: grafice liniare; grafice punctuale; grafice bara; grafice
lumnare (japoneze).
Utilizata n practica de foarte multi participanti la piata eficienta analizei tehnice a fost pusa la ndoiala
adesea, contestat fiind nsusi principiul de la care pleaca extrapolarea.
Practica ndelungata a activitatii de evaluare a actiunilor a aratat ca o cheie a succesului nu este utilizarea
exclusiva a unui model sau a unui tip de analiza, ci combinarea lor n functie de contextul n care se face
evaluarea (tip de piata, orizont de timp) precum si de factorii luati n considerare a influentat valoarea de
piata a unei actiuni.