Adevrul despre FOREX FOREX*

*Investitie cu grad ridicat de risc Tranzactionarea in marja pe pietele valutare implica un grad ridicat de risc, si nu este potrivita tuturor investitorilor. Gradul mare al leverage-ului poate actiona atat in defavoarea, cat si in favoarea voastra. Inainte sa va decideti de a tranzactiona pe pietele valutare este necesar sa evaluati cu atentie obiectivele investitionale, nivelul de experienta si apetitul pentru risc. Exista posibilitatea sa pierdeti o parte sau chiar toata investia initiala, si, prin urmare, nu trebuie sa investiti bani pe care nu puteti sa va permiteti sa-i pierdeti. Este necesar sa fiti constienti de toate riscurile asociate tranzactiilor pe pietele valutare, si, daca aveti indoieli, sa cereti sfatul unui consultant financiar independent. *Opiniile legate de piata ale FXCM Acest material se refera la modelul de executie a preturilor al FXCM si nu acopera , in totalitate, aspectele legate de tranzactionarea forex. Exista multe riscuri si este necesar sa fiti constienti de toate. Va rugam sa acordati atentie riscurilor legate de executie inainte de a intreprinde orice actiune. FXCM nu poate fi trasa la raspundere pentru orice pierdere sau dauna, incluzand, dar nefiind limitata la, orice pierdere a unui profit care poate rezulta, direct sau indirect, in urma folosirii sau sprijinirii pe aceste opinii.

Cuprins
Cinci intrebari pe care sa le pui broker-ului tau despre executia preturilor ...................................... 4 1. Recotati ordinele? ..........................................................................................................................................................4 2. Cat de aproape de nivelul curent al pietei pot sa plasez ordine de intrare, stop (stop loss) sau limit (take profit)? ..................................................................................................................................................................4 3. Pot sa fac scalping pe platforma voastra? .............................................................................................................4 4. Cum se formeaza preturile pe platforma? Luati cel mai bun pret de la o banca si adaugati un mark-up (adaos fix), sau va creeati singuri preturile? .............................................................................................4 5. Pot sa pierd mai multi bani decat am depus la voi? ..........................................................................................5 No dealing desk vs dealing desk .......................................................................................................................... 6 1. Cum pot sa stiu daca tranzactionez cu un broker care are dealing desk? ................................................6 2. Din ce castiga dealing desk-urile traditionale? ..................................................................................................6 3. Din ce castiga FXCM, avand serviciul No Dealing Desk? .................................................................................7 4. Care sunt strategiile de tranzactionare potrivite in cazul clientilor unei firme cu dealing desk? .7 5. Care sunt strategiile de tranzactionare potrivite in cazul clientilor unei firme fara dealing desk? 7 6. FXCM doreste clienti care sa fie profitabili. De ce si cum? .............................................................................8 7. Care este maximul sumei pe care o pot tranzactiona cu FXCM? ..................................................................8 8. FXCM nu recoteaza.De ce? .........................................................................................................................................8 9. Bancile nu sunt, si ele, market makeri? .................................................................................................................8 10. 11. Bancile pot sa vada ordinele mele catre FXCM?.......................................................................................... 10 Ce sunt hanging orders (ordine in asteptare)? ........................................................................................ 10

12. Graficul arata ca s-a atins nivelul limit (take profit) si ordinul nu s-a executat.De ce s-a intamplat asta? ..................................................................................................................................................................... 10 Tranzactionarea in timpul stirilor .................................................................................................................... 11 1. Permiteti tranzactionarea in timpul stirilor fara nici o restrictie? .......................................................... 11 2. Acceptati toti EA (Expert Adviser- programe automate de tranzactionare)? ..................................... 11 Spread-uri (diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare) ................................................. 12 1. Cum este mai bine: cu spread-uri variabile sau fixe? .................................................................................... 12 2. De ce exista diferente intre monede, in legatura cu spread-urile si lichiditatea? .............................. 12 3. De ce anumite perechi au spread-uri si lichiditate mai bune decat altele? .......................................... 13 Strategii de tranzactionare .................................................................................................................................. 14 1. Sunt toate perechile valutare la fel si cum afecteaza acest lucru tranzactionarea? .......................... 14 2. Care sunt cele mai bune fusuri orare pentru tranzactionare? ................................................................... 15 3. Care sunt riscurile pe care le presupune tranzactionarea in sesiunea Asiatica? ............................... 16 Slippage-ul ................................................................................................................................................................. 17 1. Ce este slippage-ul? .................................................................................................................................................... 17 2. De ce nu garanteaza FXCM executarea stop-urilor (stop loss)?................................................................ 17 3

Cinci intrebari pe care sa le pui broker-ului tau despre executia preturilor

1. Recotati ordinele?
Daca broker-ul tau de forex recoteaza ordinele, atunci are dealing desk. Recotarile apar atunci cand un dealer (persoana), care iti urmareste tranzactiile, nu gaseste o cale profitabila pentru el de a-ti executa ordinele. In acest caz, persoana respectiva iti respinge ordinul si iti ofera o alta cotatie, care poate fii foarte diferita de cea initiala. Acest nou pret este aproape sigur profitabil pentru dealing desk, dar poate sa nu fie profitabil pentru tine. Scopul dealing desk-ului este sa castige bani, indiferent daca un client pierde sau castiga din tranzactii. FXCM nu recoteaza niciodata ordinele clientilor, avand in vedere ca nu exista nici un dealer uman care sa urmareasca aceste ordine.

2. Cat de aproape de nivelul curent al pietei pot sa plasez ordine de intrare, stop (stop loss) sau limit (take profit)?
In mod frecvent, dealing desk-urile restrictioneaza distanta fata de piata la care poti plasa ordine, cerand ca toate ordinele de intrare, stop si/sau limit sa fie la o anumita distanta fata de pretul curent al pietei. De exemplu, multi broker-i cer ca ordinele de stop loss sa fie plasate la cel putin 3 sau 5 pipsi fata de pretul pietei. Daca broker-ul tau are o regula de acest gen, atunci are dealing desk. Dealing desk-urile au o regula de acest fel deoarece isi fac singuri preturile si s-ar putea sa nu fie capabili sa isi inchida repede tranzactia cu un furnizor de lichiditate, cum ar fi o banca.

3.

Pot sa fac scalping pe platforma voastra?

Scalping-ul nu este permis pe majoritatea platformelor care utilizeaza dealing desk pentru ca broker-ul ia de cele mai multe ori o pozitie contrara fata de a ta. Scalper-ul genereaza un numar mare de tranzactii, care in general ajung prea repede la dealing desk, pentru ca acesta sa le poata gestiona corect riscurile. In plus,scalper-ii profitabili reprezinta o problema pentru broker-ii care au dealing desk. Pot sa constate ca au ramas cu mai multe pozitii pierzatoare, neinchise in piata, dupa ce scalper-ii au iesit deja din acele pozitii. Spre deosebire de aceasta situatie, atunci cand plasezi un ordin prin intermediul platformelor FXCM, care nu au dealing desk, tranzactia este inchisa automat cu furnizorul de lichiditate care a afisat pretul respectiv, FXCM si acesta castigand, fiecare, o parte din costul total al tranzactiei. Riscul FXCM este eliminat total prin transmiterea ordinului tau catre furnizorul de lichiditate.

4. Cum se formeaza preturile pe platforma? Luati cel mai bun pret de la o banca si adaugati un mark-up (adaos fix), sau va creeati singuri preturile?
Multe dealing desk-uri afima ca preturile lor sunt automate si/sau derivate din preturile bancilor. In orice caz, ce inseamna automate sau derivate? De fapt, dealing desk-urile isi creeaza propriile preturi, urmarind preturile bancilor importante si ai market maker-ilor si folosind aceste preturi indicative astfel incat sa si gestioneze riscul de piata. Dealing desk-urile pot sa modice preturile 4

pentru a fi adaptate propriilor lor nevoi, acestea depinzand de ordinele de intrare, stop sau limit ale clientilor si de pozitiile pe care acestia le au. Aceste cotatii pot sa difere semnificativ fata de preturile pietei si pot sa fie avantajoase sau dezavantajoase pentru clienti. Daca un dealer observa ca sunt foarte multe ordine stop loss plasate la un anumit nivel, poate sa afiseze pretul la acel nivel, chiar daca cotatiile pietei interbancara nu au ajuns pana acolo, pentru a declansa aceste stop-uri si, astfel, sa inchida pozitiile clientilor, pentru acestia rezultand o pierdere. Daca dealing desk-ul observa ca multi clienti sunt pe o anumita parte a pietei (de exemplu, pozitiile majoritare sunt de vanzare), dealer-ii pot sa coteze mai putin competitiv decat preturile afisate de banci, astfel incat ordinele clientilor sa fie mai usor de indeplinit, realizand si un profit din acest lucru. Acest profit mai mare pentru dealing desk provine din profiturile pe care clientii lor nu le-au realizat, datorita diferentei dintre pretul pe care dealer-ul il coteaza si pretul existent in piata. Modelul FXCM No Dealing Desk foloseste cel mai bun pret de cumparare si cel mai bun pret de vanzare oferit de o retea de banci si de market maker-i la care adauga un mark-up (in mod obisnuit un pips in cazul perechilor valutare principale). Acest mark-up actioneaza ca un comision, insemnand ca, pentru FXCM, nu conteaza locul si modul in care iti plasezi tu ordinele. Cand dai un click pe un pret afisat de platforma noastra, de fapt accesezi pretul altcuiva (banci sau market maker-i), la care s-a adaugat acest mark-up fix. Bancile si market maker-ii cu care lucram nu pot vedea ordinele voastre de intrare, de stop, sau limit, acesta inseamnand ca preturile FXCM depind integral de ceea ce coteaza piata, si nu sunt afectate de pozitiile pe care clientii nostrii le au sau de ordinele acestora.

5.

Pot sa pierd mai multi bani decat am depus la voi?

Multi traderi folosesc un leverage foarte mare, de aici aparand riscul de a pierde mai multi bani decat au in cont, in conditiile unor gap-uri in piata (salturi directe ale pietei la anumite nivele, fara a se trece prin niveluri intermediare). Daca acest lucru se intampla, contul poate avea sold negativ, in mod obisnuit numit debit balance. In acest caz, veti avea o datorie catre broker-ul vostru, si acesta poate sa apeleze la agentii de colectare a datoriilor, sau sa se angajeze in actiuni legale pentru a recupera banii pe care ii datorati. FXCM nu crede ca acest lucru e foarte corect. Noi operam cu No Debit Balance Guarantee (o garantie a faptului ca nu apare sold negativ). Daca pierderile unui client devin prea mari, sistemul nostrum va lichida, in mod automat, toate pozitiile deschise, in cel mai scurt timp si la cel mai bun pret disponibil. In mod normal, sistemul inchide pozitiile inainte ca soldul contului sa devina negativ, dar, in rarele cazuri in care acest lucru nu se intampla, FXCM va credita contul pana cand soldul va fi din nou 0. Din acest motiv, nu poti datora niciodata bani FXCM-ului, in legatura cu pierderile din tranzactionare. Aceasta politica este independenta de folosirea modelului No Dealing Desk. Oricum, este important sa subliniem corectitudinea legata de trading. Cand tranzactionezi cu un dealing desk, tranzactionezi la preturile creeate de catre un dealer. Ordinele pot fi respinse si recotate de catre dealer, care are acces si la ordinele in asteptare si, in pricipiu, cunoaste marimea contului si istoricul acestuia. De aceea, este corect sa datorezi bani, rezultati din tranzactionarea cu un dealer, intr-o piata pe care el o controleaza (prin intermediul preturilor pe care le ofera) ?

No dealing desk vs dealing desk

1. Cum pot sa stiu daca tranzactionez cu un broker care are dealing desk?
Broker-ul cu care lucrezi actioneaza in vreunul din modurile de mai jos? *Recoteaza tranzactii? *Restrictioneaza plasarea de ordine de intrare, stop sau limit? *Interzice anumite strategii particulare, cum ar fi scalping-ul sau tranzactionarea stirilor? *Coteaza preturile cu spread-uri fixe? *Ofera stop-uri garantate? Daca broker-ul tau face oricare dintre acestea, atunci tranzactionezi cu cineva care are dealing desk. Rolul unui broker care foloseste modelul No Dealing Desk este sa actioneze doar ca un intermediar care ofera acces la piata, castigand un comision pentru serviciul oferit. In schimb, dealing desk-urile manipuleaza conditiile de tranzactionare, pentru a creea o piata paralela, cu reguli speciale, ca unele sau toate din cele de mai sus. Transparenta preturilor este un alt mod de a determina daca un broker foloseste un model No Dealing Desk. Platforma ActiveTrader a FXCM afiseaza pana la zece niveluri de preturi si, in acelasi timp, lichiditatea disponibila la fiecare nivel, in parte. Acest tip de transparenta poate fi obtinut numai folosind un broker care nu are dealing desk, atat timp cat un broker cu dealing desk va accepta tranzactiile daca acesta crede ca tranzactia va fi una castigatoare pentru el, fara sa tina cont de lichiditatea sau de preturile pietei.

2.

Din ce castiga dealing desk-urile traditionale?

Acest subiect, in general, implica mult folclor, o parte din el nefiind adevarat. Oricum, exista unele probleme de logica, de care clientii ar trebui sa fie constienti. Avand in vedere natura fluxurilor de ordine transmise catre un broker Forex cu dealing desk, sunt doua feluri in care acesta castiga bani: A. Wheeling and Dealing. De exemplu, euro se duce in sus, asa ca un client cumpara perechea EUR/USD la 1,3150. In loc ca dealer-ul sa inchida pozitia in piata imediat, acesta asteapta putin (de la cateva secunde la cateva minute), si cumpara perechea EUR/USD de la o banca, la un pret mai mic de 1,3150. Clientul isi inchide pozitia, vanzand la 1,3200, avand un profit de de 50 pipsi. Dealer-ul asteapta, din nou, si inchide la un pret mai bun decat 1,32. In mod evident, exemplul functioneaza si in cazul in care clientul pierde bani in urma acelei tranzactii. Acest lucru este posibil cu usurinta atata timp cat 80% din ordinele trimise de clientii de retail tranzactioneaza contra trendului. Clientii de retail, indiferent daca tranzactioneaza monede, actiuni sau futures tind sa cumpere in piete care scad si sa vanda in piete care cresc, acest lucru, in general, permitand dealer-ului sa astepte si sa gaseasca un pret mai bun. Clientii care efectueaza tranzactii in care pretul se misca in favoarea lor repede sunt in mod frecvent neprofitabili pentru dealer atata timp cat acesta nu poate sa gaseasca un pret mai bun. Daca pierderile dealer-ului persista mai mult decat in cazul catorva tranzactii, acesta va interveni manual pe contul clientului si va incepe ori sa mareasca spread-urile si/sau sa recoteze ordinele clientului. B. Sa nu inchida in piata tranzactia clientului, luand pozitia contrara acestuia: Daca clientul cumpara EUR/USD, atunci cand dealer-ul crede ca piata va scadea, acesta ii poate vinde clientului fara sa se acopere sau sa inchida pozitia cu o banca. Aceasta inseamna ca dealer-ul pariaza ca perechea valutara va scadea. Daca clientul isi inchide pozitia cu o pierdere, atunci dealer-ul obtine 6

profit, si, in mod evident, daca apare situatia contrara si preturile cresc, atunci dealer-ul va pierde. Daca pierderile dealer-ului persista in cazul mai multor tranzactii, dealer-ul va interveni manual si va incepe ori sa mareasca spread-urile, ori sa recoteze ordinele clientului. Multe dealing desk-uri pretind ca imperecheaza clientii (cumparatori si vanzatori), dar acestia deschid rar pozitii de semn contrar, in acelasi timp si in aceeasi suma. Dealer-ii gestioneaza la modul general riscurile de piata in timpul zilei de tranzactionare, asambland toate ordinele clientilor. La finalul zilei, pozitiile deschise ale clientilor nu sunt mari, deoarece majoritatea clientilor tranzactioneaza intraday si, din acest motiv, isi inchid la sfarsitul perioadei de tranzactionare pozitiile deschise. Aceasta situatie este foarte diferita de cea in care exista o multime de cumparatori si vanzatori in orice secunda, de aici rezultand riscuri de piata mai mari pentru dealeri.

3.

Din ce castiga FXCM, avand serviciul No Dealing Desk?

FXCM percepe un comision in forma unui mark-up, adaugat la preturile cotate de catre furnizorii de lichiditate -banci si alti market makeri- (in jur de 1 pips pe bid si ask, in cazul perechilor valutare principale). Acest adaos se aplica fara a se tine cont daca clientul a castigat sau a pierdut bani in acea tranzactie sau de suma pe care acesta a castigat-o sau a pierdut-o, fiind inglobat in spreadul afisat de platforma. (TS II, Micro, Meta Trader). FXCM primeste preturi de la banci multinationale, institutii financiare si alti market makeri ai pietelor valutare. Motorul nostru de cautare a preturilor sorteaza aceste cotatii si alege dintre ele cele mai bune preturi de vanzare si cumparare disponibile, la care platforma noastra, adauga mark-up ul fix. Atunci cand un client da un click pe un pret, acesta, in mod real, da un click pe cotatia unei banci care, in acest moment, are cel mai bun bid sau offer, plus adaosul nostru. Avand in vedere ca FXCM castiga bani in functie de volumul tranzactionat, suntem motivati sa incurajam cresterea volumului tranzactiilor si o rata mare de frecventa a lor. De aceea am folosit foarte multe resurse in incercarea de a imbunatatii profitabilitatea clientilor. Vrem sa avem clienti care sa-si pastreze sau sa-si inmulteasca banii si sa tranzactioneze volume mari. Noi nu beneficiem de pe urma pierderilor clientilor.

4. Care sunt strategiile de tranzactionare potrivite in cazul clientilor unei firme cu dealing desk?
Experienta noastra sugereaza ca dealer-ii favorizeaza clientii care utilizeaza strategii de trading in range, in care clientii cumpara cand piata scade si vand cand piata creste. Problema este ca deschiderea si inchiderea unei pozitii trebuie sa fie executate cu cel putin 10-15 minute distanta intre ele, astfel incat dealer-ul sa aiba timp sa isi acopere tranzactiile in piata. Clientii care-si inchid pozitiile in cateva secunde sau tranzactioneaza intr-un orizont de cativa pipsi reprezinta o problema pentru dealer, prin faptul ca nu este foarte usor pentru acesta sa se acopere atat de repede.

5. Care sunt strategiile de tranzactionare potrivite in cazul clientilor unei firme fara dealing desk?
Firmele fara dealing desk pot sa accepte aproape orice strategie. Strategiile care diferentiaza FXCM de alte firme cu dealing desk sunt brake out si momentum,in general folosite de trader-ii 7

profesionisti, precum si strategiile de scalping care reprezinta, in esenta, tranzactii pe termen foarte scurt si cu frecventa foarte mare.

6.

FXCM doreste clienti care sa fie profitabili. De ce si cum?

FXCM incurajeaza clientii profitabili sa lucreze pe platforma noastra, atata timp cat depindem de marimea si frecventa tranzactiilor pentru a castiga bani. Noi prosperam in urma volumului tranzactionat de catre clientii nostri si plecam de la premisa ca trader-ii profitabili tind sa tranzactioneze mai mult si mai des. Multe din firmele cu dealing desk au probleme cu clientii profitabili deoarece multe strategii care sunt profitabile sunt dificil sau imposibil de acoperit de catre dealer. Ca regula generala, dealer-ilor nereglementati, inregistrati in offshore-uri, le este foarte greu sa accepte orice urma de profitabilitate a clientilor lor si exista unii dintre ei foarte bine cunoscuti ca fiind extrem de creativi, in incercarea lor de a-i indeparta pe cei care castiga. Broker-ii reglementati, ca o regula generala, nu se angajeaza in manipularea pietei si in alte actiuni pentru care ar putea fi penalizati drastic de catre autoritatile de reglementare. In orice caz, o parte dintre platformele de tranzactionare care au dealing desk nu au ca principala preocupare satisfactia si interesul clientilor lor, atat timp cat profitabilitatea propriei afaceri este prima lor grija, si in acest fel pot fi, cateodata, in opozitie cu profitabilitatea utilizatorilor.

7.

Care este maximul sumei pe care o pot tranzactiona cu FXCM?

Nu exista o suma maxima care poate fi tranzactionata cu FXCM. In mod normal, platformele FXCM permit ordine cu volum de pana la 50 milinoane pentru o tranzactie, trader-ii avand posibilitatea sa tranzactioneze sume mai mari (mai multe ordine de 50 milioane pentru aceeasi pereche). Este important de stiut ca FXCM are ordine de stop sau limit presetate, precum si posibilitatea tranzactionarii cu un singur click. Pe de alta parte, firmele cu dealing desk pot sa impuna o limita de volum maxim pe tranzactie, deoarece scalper-ii si alti traderi genereaza un risc prea mare, fiind dificil pentru dealing desk sa-l gestioneze. Exceptiile pot fi facute pentru trader-ii care au un istoric de pierderi foarte mari, caz in care dealing desk-ul este chiar multumit ca poate sa isi asume o pozitie contrara acestora.

8.

FXCM nu recoteaza.De ce?

FXCM nu recoteaza clientilor lor pentru ca FXCM nu stabileste preturile. Daca pretul este disponibil, de la unul dintre furnizorii de lichiditate ai sistemul nostru, atunci acel ordin este executat. Modelul nostru de business ne permite sa beneficiem de pe urma oricarei strategii de tranzactionare si, chiar, incurajam strategiile de tranzactionare cu frecventa si volum ridicate, care, in cazul altor firme, genereaza recotari pentru clientii acestora. In timp ce noi nu putem garanta ca vom reusi sa executam volumul total al ordinului transmis la pretul afisat pe ecran, pentru ca furnizorii de lichiditate pot sa fi schimbat deja cotatiile, pana cand acel volum sa fi fost atins (de exemplu, in cazul unui singur ordin de 50 milioane EUR/USD, este putin probabil ca lichiditatea disponibila in piata in acel moment si la acel pret sa fie atat de mare), sistemul nostru, in mod constant, incearca sa execute cat mai mult din acel ordin, atat timp cat este in interesul FXCM sa faca acest lucru (reamintim, FXCM castiga in functie de volumul tranzactionat), indiferent de care ar putea fi rezultatul strategiei folosite de catre client.

9.

Bancile nu sunt, si ele, market makeri?

Da, sunt. Si la fel ca si market maker-ii de retail, bancile spera sa intre intr-o tranzactie la un pret mai bun decat cel pe care il ofera clientilor. Acestea fiind spuse, exista diferente importante intre 8

executia ordinelor in cazul unui market maker de retail Forex si executia ordinelor cu ajutorul unei entitati de trecere, cum este FXCM. Avantajele executiei FXCM pot fi sintetizate astfel: *Preturi competitive: Cu sistemul No Dealing Desk, FXCM primeste preturi de la banci multinationale, institutii financiare si alti market makeri. Aceste firme concureaza intre ele pentru a oferi cel mai bun pret pentru ordinele clientilor. Sa folosim, ca exemplu, urmatoarea situatie, care arata cum poate un client sa beneficieze de aceasta situatie: Market maker-ul A coteaza un pret de cumparare de 1,3160 si un pret de vanzare de 1,3162 Market maker-ul B coteaza un pret de cumparare de 1,3159 si un pret de vanzare de 1,3161 Market traderul C coteaza un pret de cumparare de 1,3159 si un pret de vanzare de 1,3168 FXCM va oferi clientilor un pret de 1,3160 cu 1,3161 plus adaosul fix (cel mai bun pret de cumparare impreuna cu cel mai bun pret de vanzare). Exemplul de mai sus releva importanta competitiei. Daca un market maker incearca sa manipuleze piata in directia favorabila lui, va pierde o parte din tranzactii, atata timp cat ceilalti market makeri ofera preturi mai bune. Este de remarcat ca market maker-ul C ofera un pret de vanzare cu 7 pipsi mai mare decat ceea ce ofera FXCM clientilor. Acest furnizor de lichiditate nu va castiga tranzactii, atat timp cat ordinele acestea se vor duce catre market maker-ii cu cele mai bune preturi. *Tranzactionare anonima: O alta diferenta fundamentala in discutia despre tranzactionarea cu modelul No Dealing Desk al FXCM, este ca ordinele (limit, stop, entry) se afla pe serverele FXCM si sunt trimise catre market makeri doar ca ordine de piata. Sa luam un exemplu. Sa presupunem ca un trader cumpara la piata, la 1,3150, cu un stop la 1,3130 si un limit la 1,3200. Tranzactionand cu FXCM, stop ul si limit ul tau se afla pe serverul nostru, adica, in nici un moment, nici una din bancile care furnizeaza lichiditate nu stie la ce nivel se afla postate aceste ordine. Daca piata se misca in jos, in momentul in care se atinge nivelul stopului tau, sistemul FXCM trimite ordinul la market makeri, ca un ordin de piata, si executia are loc la cel mai bun pret disponibil. In schimb, un dealing desk vede toate ordinele clientului. In cazul de mai sus, dealer-ul stie ca stopul este la 1,3130 si limit ul este la 1,3200. In anumite cazuri, dealer-ul poate profita in momentul in care ti se executa stopul. Atat timp cat dealer-ul controleaza cotatiile afisate de platforma, acesta controleaza daca, si cand, pretul atinge nivelul tau de stop loss, inchizandu-ti tranzactia. *Marimea: Un alt avantaj pe care il au bancile este marimea. Acestea au clienti multe firme de retail, ca FXCM, precum si alte mii de institutii. Acest lucru le ofera accesul la un volum foarte mare de tranzactii, si de aceea este mai usor pentru ele sa le imperecheze intern, decat i-ar fi unui dealing desk de retail. In plus, speculatorii sunt doar o parte din clientii pe care o banca ii are, in afara acestora existand clientii corporate, fondurile de investitii in diverse clase de bunuri, precum si alte tranzactii zilnice, legate de afaceri transfrontaliere, toate acestea reprezentand o parte din piata Forex. Acesti utilizatori sunt de multe ori sensibili la nivelul preturilor, dar de foarte putine ori sunt interesati de directia trendurilor, atat timp cat nu speculeaza pe aceasta piata. Fluxurile de tranzactii le ofera bancilor avantaje importante si, ca urmare , sunt market makeri mai buni, atat timp cat ofera cumparatorilor si vanzatorilor posibilitatea de a se intalni in cadru intern.

10.

Bancile pot sa vada ordinele mele catre FXCM?

Nu. Bancile nu pot vedea aceste ordine. Market maker-ii care furnizeaza lichiditate sistemului FXCM nu vad cine este clientul. De fapt, pentru market makeri, toate ordinele clientilor arata ca si cum ar veni de la un singur client - FXCM. Toate ordinele de intrare, stop si limit sunt postate pe platforma FXCM si doar in momentul in care se activeaza sunt trimise, ca ordine de piata, catre banci (acestea includ si apelurile in marja). Acest lucru ne asigura ca bancile nu pot manipula preturile, pentru a declansa ordinele fara motiv.

11.

Ce sunt hanging orders (ordine in asteptare)?

Hanging orders sunt ordine trimise catre un furnizor de lichiditate care nu a confirmat inca statutul tranzactiei respective. Este de retinut ca FXCM transmite toate ordinele furnizorului de lichiditate care a oferit acel pret, totusi, este necesara confirmarea furnizorului de lichiditate, pentru ca tranzactia sa fie completa. Daca apare o problema tehnica care afecteaza acest proces, ordinul poate fi in asteptare, pana cand confirmarea este primita. In conditii extreme, confirmarea poate sa nu apara deloc, iar in acel moment ordinul poate fi respins. Aceste situatii apar foarte rar, dar, daca observati ordine care sunt in asteptare o perioada foarte lunga de timp, va rugam sa contactati departamentul de service clienti.

12. Graficul arata ca s-a atins nivelul limit (take profit) si ordinul nu s-a executat.De ce s-a intamplat asta?
Este posibil ca in piata sa se tranzactioneze la un anumit nivel fara ca ordinul tau limit sa fi fost executat. Acesta situatie apare in momentul in care nu este suficienta lichiditate disponibila in piata pentru a se executa toate ordinele la nivelul indicat de grafic. In general, este mult mai probabil ca acest fenomen sa apara in timpul anuntarii unor stiri importante, cand lichiditatea tinde sa fie mica. Sa presupunem ca ordine de vanzare in valoare de 20 milioane EUR sunt plasate pe platformele FXCM la pretul de 1,3350, in momentul in care cotatia piatei este de 1,3320. Aparitia unei stiri determina saltul pietei de la 1,3320 la 1,3355 in cateva milisecunde, aceasta miscare aparand si pe grafic. Apoi piata scade, din nou, sub nivelul tau limit de 1,3350, in cateva secunde. Graficul arata clar ca s-a tranzactionat la nivelul tau sau peste si, atunci, de ce nu s-a executat toata suma acelui ordin ? In general, un salt ca acesta apare cand unul dintre furnizorii de lichiditate pune un bid (cumpara) agresiv. Datorita riscurilor implicate, in general furnizorul de lichiditate va cota o suma mica, sa zicem 1 milion. Daca ordinele plasate in piata sunt de 20 milioane, numai 1 milion dintre acestea poate fi executat, atat timp cat pretul afisat are, ca lichiditate, un singur million disponibil. Deoarece sistemul No Dealing Desk transmite pur si simplu mai departe ce este disponibil in piata, ordinele reprezentand cele 19 milioane neexecutate sunt pur si simplu resetate, asteptand ca pretul sa atinga din nou acel nivel. Este de remarcat ca, in general, cresterile sau scaderile foarte bruste de preturi reflecta o lichiditate scazuta in piata.

10

Tranzactionarea in timpul stirilor

1. Permiteti tranzactionarea in timpul stirilor fara nici o restrictie?
Da. FXCM permite tranzactionarea in timpul stirilor, indiferent daca e vorba de un singur ordin intr o anumita directie, straddle (ordine in amandoua directiile) sau in orice alt fel in care utilizatorul poate folosi facilitatile platformei. In preajma momentului in care se anunta stirile economice importante, cum ar fi Nonfarm Payrolls, spread-urile se vor mari putin pentru o scurta perioada de timp, pentru ca market maker-ii care furnizeaza lichiditate platformei se protejeaza ei insisi, dupa care cotatiile vor reveni rapid la normal. Multe firme (platforme) Forex de retail au restrictii importante legate de plasarea ordinelor in preajma stirilor, pentru ca nu transmit mai departe ordinele in piata reala si nu doresc sa-si asume riscul de a fi pozitionati in directia gresita, in momentul in care piata se misca.

2.

Acceptati toti EA (Expert Adviser- programe automate de tranzactionare)?

Da. FXCM accepta toti EA Unii EA folosesc un mod de tranzactionare bazat pe plasarea in piata, cu frecventa mare, a ordinelor, ceea ce face dificila gestionarea lor de catre Dealing Desk, care restrictioneaza genul acesta de EA. De exemplu, daca EA-ul vostru trimite mai multe ordine de cumparare, trader-ul din dealing desk va avea mai multe pozitii de vanzare (short) simultan. Inmultiti aceste pozitii cu numarul de oameni care folosesc acelasi EA. Trader ul din dealing desk ramane cu un risc prea mare pentru ca, daca ordinele EA sunt in directia corecta a pietei, acesta are mai multe pozitii in directia gresita si nu are suficient timp sa gestioneze un astfel de risc. Spre deosebire de aceste platforme, FXCM are multi utilizatori de EA, si numarul lor creste in fiecare zi. Folosind exemplul de mai sus, cand EA ul vostru transmite ordine de cumparare catre FXCM, FXCM nu ramane cu pozitie de vanzare(short). Aceste ordine de cumparare sunt transmise mai departe catre bancile care concureaza pentru a furniza cel mai bun pret . Din acest motiv EA urile care tranzactioneaza frecvent , ca si cele care tranzactioneaza mai rar sunt gestionate la fel prin sistemul No Dealing Desk al FXCM. De altfel, noi incurajam clientii sa construiasca orice EA doresc, sau sa scrie programe stEA in C# pentru platforma automata Strategy Trader.

11

Spread-uri (diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare)

1. Cum este mai bine: cu spread-uri variabile sau fixe?
In 2006, FXCM a trecut la sistemul No Dealing Desk cu spread-uri variabile. Aceasta decizie a fost luata in urma revizuirii multor aspecte si intrebari, printre care si cea de mai sus. Diferenta majora dintre modelul de platforma cu spread fix si modelul cu spread variabil este data de faptul ca bancile, care furnizeaza lichiditatea, coteaza cu spread-uri variabile. De aceea, o firma care are dealing desk trebuie sa manipuleze preturile pentru a transforma spread-urile variabile primite de la banci in spread-uri fixe cotate clientilor. Sunt doua avantaje distincte ale tranzactionarii cu spread-uri variabile. Spread-urile variabile ofera, pe medie, preturi mai bune pentru clienti. De pilda, EUR/USD este cotat, in mod obisnuit, in 2 pips i spread fix de catre firmele cu dealing desk. In timpul sesiunilor din Londra si Statele Unite, cand volumele acestei perechi sunt foarte mari, spread-urile variabile sunt , in mod normal, mult mai mici decat 2 pips i. La FXCM , spread-urile sunt , in medie, de 1.6 pips i pentru perechile valutare majore. Acest lucru poate reduce costurile unui trader intre 0.4 si 1 pips, fata de situatia cu spread fix de 2 pips i. Folosind exemplul de mai sus, o platforma de tranzactionare coteaza EUR/USD cu spread fix de 2 pips i. Daca spread ul interbancar se mareste la 4 pips i, firma trebuie sa recoteze clientilor sau dealing desk-ul va pierde 2 pips i la fiecare tranzactie. Decizia de a i se permite unui trader (client) de a intra in piata este luata in functie de ceea ce simte dealer-ul firmei, daca poate sa castige mai mult de 4 pips i in urma tranzactiei pierzatoare a clientului. Asa ca, daca piata este in crestere, dealer-ul te lasa faci tranzactie daca vrei sa vinzi (sa intri short), dar, daca vrei sa cumperi (sa intri long), vei primi recotare, cativa pips i mai sus. Bineinteles, cu sistemul No Dealing Desk, recotarea este irelevanta, atata timp cat firma incaseaza un comision fix la fiecare tranzactie si doar trimite (da mai departe) ordinul catre piata interbancara, permitandu i trader ului sa tranzactioneze la pretul si lichiditatea disponibila in acel moment. In timp ce FXCM nu poate garanta ca ordinul se va executa, in totalitate, la pretul pe care il doriti, pentru ca furnizorii de lichiditate (bancile) isi pot modifica preturile, noi incercam tot timpul sa executam ordinele la cel mai bun pret, in oricare din directiile pietei.

2.

De ce exista diferente intre monede, in legatura cu spread-urile si lichiditatea?

Nu toate monedele sunt la fel. EUR/USD si USD/JPY( JPY- yenul japonez) sunt doua din cele mai lichide perechi valutare, cu cele mai bune spread-uri din piata. Aceasta are legatura cu faptul ca sunt pietele cu cele mai mari relatii comerciale internationale si fluxuri investitionale din lume. Aceasta ofera bancilor fluxuri valutare importante generate de clienti comerciali, ne-speculativi (firme de export- import , de exemplu), permitandu-le sa ofere o lichiditate foarte buna. De aceea EUR/JPY, care este un cross al celorlalte doua perechi valutare, are, de asemenea, spread-uri si lichiditate bune. Aceste trei perechi au niveluri ridicate de lichiditate 24 de ore pe zi. Pe de alta parte, lira sterlina (GBP) si francul elvetian (CHF) nu sunt la fel de lichide si tind sa fie tranzactionate in special in timpul programului de lucru European. Cand lichiditatea unei perechi este redusa, diferenta dintre pretul de cumparare(bid) si cel de vanzare(offer), adica spread ul, tinde sa devina mai mare si sumele atasate acestor preturi sunt mai mici. In ultimii ani, perechi valutare mai putin importante, cum ar fi AUD/USD si AUD/JPY (AUD- dolarul Australian), tind sa fie cotate mai strans si sa fie mai lichide 24 de ore pe zi, decat perechile GBP/USD si GBP/JPY. Dolarul neozeelandez (NZD) si dolarul Canadian (CAD) tind sa fie mai putin lichide decat perechile valutare ale lirei sterline (GBP). In afara acestor monede, cele scandinave si cele din pietele 12

emergente ( in dezvoltare) sunt oarecum similare cu actiunile, adica avand lichiditate in timpul programului de lucru aferent zonei, iar peste noapte avand lichiditate scazuta si spread-uri mari.

3.

De ce anumite perechi au spread-uri si lichiditate mai bune decat altele?

Aceasta intrebare are mai multe componente importante: a. Marimea relatiilor comerciale internationale si a pietelor financiare ale unei tari: dolarul american este sustinut de cea mai mare economie a lumii si de cea mai mare piata financiara. Dolarul este folosit, de asemenea, ca moneda de rezerva de catre aprope toate tarile lumii. Euro este o moneda folosita de 17 tari europene, incluzand trei din primele sapte economii la nivel mondial. Yen-ul este folosit de a treia economie a lumii. Mergand in jos, spre economiile mai mici, sumele tranzactiilor comerciale si financiare intre tari scad dramatic. De aceea apar spread-uri mai mari si lichiditate mai mica. b. Perechi valutare naturale versus cross uri sintetice: Perechile valutare naturale sunt perechi pentru care exista o piata reala de cumparatori si vanzatori, in mod direct, ai celor doua monede. Cross-urile sintetice sunt perechi valutare pentru care nu exista o cerere naturala de a avea o piata dedicata acelei perechi. Bancile calculeaza cross-urile sintetice din cele doua perechi naturale din care provin. Dolarul American , in raport cu toate monedele disponibile in mod liber, formeaza cele mai frecvente perechi naturale. Euro face perechi naturale doar in raport cu JPY si cu vecinii, adica GBP, CHF, monedele scandinave si cele din Europa de Est. Yenul face pereche naturala doar in raport cu dolarul si euro. GBP/JPY este o pereche sintetica a carei cotatie este calculata din pretul GBP/USD si pretul USD/JPY. Acest lucru face sa fie mai riscanta postura de market maker, pentru ca, atat timpul necesar calcularii, cat si riscul de executie in realizarea celor doua tranzactii necesare obtinerii cross-ului, adauga, amandoua, o intarziere (piata putand sa se miste, in acest interval de timp). Aceasta face ca bancile sa aiba o abordare mai precauta in cotarea acestor perechi, depinzand de cat de bine merge piata in acel moment. Firmele (platformele) de retail cu dealing desk nu au aceasta problema, pentru ca nu trebuie, neaparat, sa execute ordinele in piata reala. Atat timp cat clientii nu sunt in profit, in special in cazul strategiilor pe termen scurt, dealing desk-ul va cota in mod agresiv, dar acest lucru nu va continua in cazul in care clientii vor incepe sa castige din tranzactie. c. Fluxuri necorelate: Fluxurile monetare determinate de comertul international si investitiile in strainatate au un rol major in tranzactionarea unor anumite perechi valutare. EUR/USD, USD/JPY si EUR/JPY sunt primele trei perechi ca lichiditate, din cauza existentei unui volum foarte mare de fluxuri necorelate. EUR/GBP si EUR/CHF sunt in aceesi situatie in timpul sesiunii de tranzactionare din Europa. Cu cat sunt mai putine relatii comerciale internationale si investitii straine, cu atat o pereche valutara este mai dominata de speculatori. Aceasta inseamna ca market maker-ii sunt mai defensivi, ceea ce se traduce prin spread-uri mai largi si lichiditate mai putina.

13

Strategii de tranzactionare
1. Sunt toate perechile valutare la fel si cum afecteaza acest lucru tranzactionarea?
1. EUR/USD: Cea mai lichida pereche valutara, cu cele mai mici spread-uri. Majoritatea bancilor market maker coteaza foarte bine aceasta pereche, ceea ce noi credem ca o face foarte simplu de tranzactionat cu un broker fara dealing desk, cum este FXCM. Lichiditatea este foarte mare 24 ore pe zi. Este cea mai buna pereche valutara pentru tranzactii cu sume mari, la fel cum e cea mai buna pereche pentru scalping in timpul sesiunii din Asia, din cauza spread-urilor mici. Sistemele institutionale care tranzactioneaza foarte frecvent si care urmaresc profituri rapide, de cativa pipsi, folosesc EUR/USD. 2. EUR/JPY: O pereche foarte lichida, avand caracteristici similare cu USD/JPY. In schimb, aceasta are trend-uri mai bine definite si este mai volatila datorita concentrarii mari de speculatori. EUR/JPY este o pereche valutara foarte buna pentru strategii de tipul breakout, momentum si alte strategii tehnice specifice. 3. USD/JPY: O alta pereche lichida care este aproape la fel de buna ca EUR/USD, dar cu spread-uri un pic mai putin consistente. Este o pereche foarte buna pentru scalping, cand spread-urile sunt mici. USD/JPY tinde sa fie o pereche mai sigura pentru scalping sau pentru tranzactionarea in range, deoarece este mai putin volatila intraday decat EUR/USD. Este o alta pereche folosita de cei care tranzactioneaza foarte frecvent. 4. GBP/USD: In afara EUR/USD, aceasta este cea mai frecvent folosita pereche valutara in tranzactionare. Este volatila intraday si pe termen lung. Nu este la fel de lichida ca EUR/USD sau USD/JPY; pe deasupra, are un spread mai mare decat acestea. Sesiunea din Londra este cea mai buna pentru tranzactionarea GBP/USD. In timpul programului din Asia, GBP/USD este greu de tranzactionat in volume mari deoarece lichiditatea este scazuta si spread-urile inconsistente. GBP/USD este cea mai obisnuita pereche in care incepatorii isi pierd banii. Strategiile de tranzactionare in range nu sunt recomandate, la fel si scalping-ul. GBP/USD, la fel ca si GBP/JPY, sunt monede excelente pentru strategii ca breakout si momentum. Dealing desk-urile se descurca foarte bine, de obicei, in seseiunea asiatica a GBP/USD, intelegand faptul ca tranzactionarea GBP/USD conduce la pierderi pentru multi clienti, asa ca dealer-ii sunt dispusi sa ofere spread-uri fixe sau foarte mici in aceasta perioada. Oricum, cand acesta pereche valutara incepe sa se miste, in general in timpul sesiunii din Londra, ordinele GBP/USD sunt recotate sistematic de catre dealing desk-uri, anuland avantajele spread-urilor fixe sau mici din sesiunea asiatica. 5. GBP/JPY: Este una din cele mai volatile perechi valutare si favorita comunitatii forex de retail. Ca si GBP/USD, este o pereche care a lasat in urma pierderi masive ale clientilor si necesita o disciplina de fier daca e tranzactionata. Lichiditatea si spread-urile variaza puternic, fiind o pereche sintetica create din GBP/USD si USD/JPY. Tranzactionarea in range nici nu ar trebui incercata, doar strategii precum momentum si/sau breakout ar putea fi o idee. In mod traditional, dealing desk-urile de retail iubesc aceasta pereche, atat timp cat multi clienti isi pierd toti banii tranzactionand-o. Dealing desk-urile, in mod obisnuit, ofera spread-uri bune pentru a atrage trader-ii. GBP/JPY este o pereche volatila, asa ca, atunci cand apar stiri, dealing desk-urile tind sa o recoteze sistematic. 6. AUD/USD: O pereche valutara excelenta pentru tranzactionare 24 de ore pe zi. Programul de lucru in Australia este aproape acelasi cu al Asiei de Est. Aceasta asigura ca exista activitate pentru perechile AUD in timpul sesiunii asiatice, asa ca spread-urile raman destul de stranse. 14

7. USD/CAD: lichiditatea este cea mai buna in timpul sesiunii din America de Nord datorita investitiilor transfrontaliere si a comertului (SUA si Canada sunt, una pentru cealalta, cei mai mari parteneri in ambele cazuri). In afara acestor ore, spread-urile sunt largi si lichiditatea e mica. USD/CAD este folosita si ca un instrument de a paria pe petrol (perechea aceasta fiind corelata puternic cu petrolul), si tinde sa aiba trenduri mari, pe perioade lungi de timp. 8. NZD/USD: O economie si o moneda mult mai mica inseamna ca spread-urile sunt mai largi si lichiditatea e mai mica. In majoritatea timpului, rata de dobanda este mai mare decat a majoritatii economiilor dezvoltate, asa ca multi traderi tranzactioneaza cross-urile NZD pentru carry trade. 9. EUR/CHF: Aceasta pereche e recunoscuta pentru range-urile (diferenta dintre minimul si maximul unei cotatii) zilnice (intraday) foarte mici. Este o pereche perfecta pentru strategii de tranzactionare in range si pentru scalping. Lichiditatea si spread-urile sunt excelente in timpul orelor de tranzactionare din Europa si America de Nord. Acestea tind sa se deterioreze semnificativ in sesiunea din Asia. 10. EUR/GBP: Aceasta pereche este foarte similara cu EUR/CHF, avand range-uri zilnice mici. La fel, tinde sa aiba lichiditate si spread-uri bune pe Europa si America de Nord, in Asia aceste fiind mai proaste. 11. Alte cross-uri ale yenului: Yenul este moneda cea mai imprumutata din lume de catre cei care fac carry trade. Multe din cross-urile yenului sunt folosite pentru potentialul lor de carry trade. USD/JPY, EUR/JPY si AUD/JPY tind sa aiba spread-uri foarte bune, in timp ce alte cross-uri au fluctuatii foarte mari si sunt bune pentru pariuri macroeconomice si strategii ca breakout sau momentum. Multi le folosesc si pentru tranzactionare in range, dar, una peste alta, aceste perechi sunt bune pentru tranzactionarea pe trend. 12. Monedele tarilor emergente: Acestea trebuie tranzactionate doar in timpul programului acelor tari si privite ca niste pariuri macroeconomice referitoare la o anumita tara si/sau marfa (commodity). Spread-urile largi nu permit scalping-ul si este dificil se tranzactionat sume mari in perioade scurte de timp. Pietele overnight (peste noapte) pentru acestea sunt slab dezvoltate, daca exista, asa ca strategiile folosite trebuie sa utilizeze un leverage (levier) mic, pentru a evita inchiderea fortata a pozitiilor peste noapte. 13. Monedele tarilor Scandinave: trebuie privite la fel ca monedele tarilor emergente. Economiile scandinave sunt stabile, asa ca riscurile sunt mai mici decat in cazul tarilor emergente.

2.

Care sunt cele mai bune fusuri orare pentru tranzactionare?

Raspunsul depinde in funtie de ce strategie sau ce pereche valutara tranzactionezi. Sesiunea din Londra, in special intre ora 11 si 18, ora Romaniei, este locul in care au loc cele mai multe tranzactii forex. Spread-urile sunt cele mai mici si lichiditatea este cea mai mare. Este, de asemenea, si momentul in care in piata au loc majoritatea miscarilor. Pentru cei care tranzactioneaza GBP si CHF, noi credem ca acesta este momentul in care sa o faca. Pentru trader-ii de EUR si JPY, tranzactionarea este ok tot timpul. Pentru cei care tranactioneaza range-uri, pot sa ia in considerare sesiunea din Asia, pentru ca pietele nu se misca atat de tare si este mai putin probabil ca o strategie de tranzactionare in range sa dea gres, din cauza unei miscari puternice in piata.

15

3.

Care sunt riscurile pe care le presupune tranzactionarea in sesiunea Asiatica?

In timpul sesiunii Asiatice exista riscuri si oportunitati pe piata Forex. Lichiditatea e mai scazuta decat in celelalte sesiuni (Europeana si Americana), si sunt prezente mai putine banci, market makeri si alte institutii financiare. Nu este un moment bun pentru a plasa ordine mari si nici pentru a deschide pozitii pe cross-urile lirei sterline (GBP) si a francului elvetian (CHF). Cross-urile EUR si JPY tind sa fie destul de lichide si spred-urile sunt relative bune. AUD si NZD si perechile lor sunt optiuni bune, avand in vedere ca atunci este programul lor de lucru.

16

Slippage-ul
1. Ce este slippage-ul?
Slippage-ul este un factor prezent in orice piata financiara, chiar si pentru o platforma care utilizeaza sistemul No Dealing Desk. Slippage-ul apare atunci cand piata sare peste preturi sau cand suma disponibila la un anumit pret este epuizata de alte ordine. Salturile (gap-urile) apar, in general, in piete care se misca foarte repede, atunci cand preturile sar cativa pips-i fara a se tranzactiona la valorile intermediare. In acelasi fel, fiecarui pret i se asociaza o lichiditate disponibila. De exemplu, daca la pretul de 50 suma disponibila este 2M ( 2 milioane), atunci un ordin de 3M nu va putea fi executat complet la 50, pentru 1M diferenta pretul alunecand (slippage), atat timp cat 3M sunt mai mult decat cele 2M disponibile la 50. Pentru a controla slippage-ul, clientii FXCM au posibilitatea de a opta pentru market range orders (ordine de tip market range), care permit alegerea unui nivel de alunecare (slippage) al preturilor cu care se simt comfortabil pentru o anumita tranzactie ( sau sa evite complet slippageul). In plus, clientii pot avea o transparenta mai mare in ce priveste preturile utilizand platforma Active Trader a FXCM. Aceasta prezinta nu numai fiecare pret disponibil pana la 10 niveluri ulterioare, dar si lichiditatea disponibila pentru fiecare nivel, in parte.

2.

De ce nu garanteaza FXCM executarea stop-urilor (stop loss)?

Numai Dealing Desk-urile ofera niveluri garantate de stop-uri, atata timp cat stop-urile garantate nu sunt aspecte naturale ale pietelor. Firmele care garanteaza stop-urile nu trimit mai departe ordinele clientilor in piata, ci le internalizeaza. In acest caz, dealing desk-ul va lua, in general, o pozitie contrara clientului, si poate castiga bani atunci cand acesta pierde. In general, clientul pierde atunci cand este atins nivelul de stop loss. Nu exista nici un cost pentru un dealing desk sa garanteze un stop, atat timp cat dealing desk-ul a incasat deja pierderea initiala a clientului. In toate pietele financiare, ordinele de stop sunt tratate ca ordine in asteptare, care, odata atins nivelul de declansare, sunt trimise in piata spre a fi executate la cel mai bun pret disponibil, fiind de asteptat un anumit grad de slippage (alunecare). Unul din primele lucruri pe care o firma cu dealing desk il face pentru a indeparta trader-ii profitabili este sa nu le mai garanteze stop-urile.

17

www.forex-investment.ro

FOREX OPTIM INVEST Telefon: 0725.224.001 ; 0725.224.002 ; 0725.224.003 ; 0725.224.004 ; 0725.224.005 Email: office@forex-investment.ro

www.forex-investment.ro

www.forex-investment.ro

18