“Evolutia actiunilor la Bursa”

Metode clasice de
analiza tehnica
 Programul seminarului (I)
9:00 – 9:15 Definitia analizei tehnice. Ipoteze.
9:15 – 9:30 Trasarea graficelor. Tipuri de grafice
9:30 – 10:00 Linii de suport si de rezistenta. Trenduri.
10:00 – 10:15 Retragerile Fibonacci
10:15 – 10:30 Pivoti, niveluri de suport si rezistenta
10:30 – 11:00 Formatiuni grafice
11:00 – 11:15 Pauza
11:15 – 12:00 Indicatori de trend: med.mobile, MACD, ADX
12:00 – 12:30 Oscilatori: RSI, Stochastic, CCI
12:30 – 13:00 Pauza
 Programul seminarului (II)
13:00 – 13:15 Indicatori de volatilitate: StdDev, ATR

13:15 – 14:15 Benzi de pret: Boolinger, Keltner, Donchian

14:15 – 14:30 Pauza

14:30 – 14:45 Indicatori de volum: OBV, MFI, CMFI

14:45 – 15:00 Strategii de money management

15:00 – 15:30 Exemple de sisteme de tranzactionare

15:30 – ………. Intrebari, discutii libere

Metode clasice de analiza tehnica

Ce este analiza tehnica ?

Ce este Analiza Tehnica ? (1)
Un suport obiectiv pentru
luarea deciziilor de
cumparare/vanzare

Presupune indentificarea unor

modele de evolutie a pretului
cu sanse mari de a se repeta
in viitor

Necesita analiza unor serii

istorice de date formate din
maxim 6 tipuri de elemente:
deschidere, minim, maxim,
inchidere, volum, open
interest

Valabila pe toate pietele,

pentru orice orizont de timp

Completeaza analiza
fundamentala

5
 Ce este Analiza Tehnica ? (2)
 Analiza tehnica studiaza evolutia pietelor financiare. Teoretic putem
aplica analiza tehnica pentru orice tip de instrument tranzactionat pe o
piata organizata

 “Chartistii” studiaza numai formatiunile grafice (double top, cap-si-

umeri etc) sau trendurile in timp ce “analistii tehnici” utilieaza pe
langa formatiunile grafice si indicatorii de analiza tehnica (formule
matematice/statistice derivate din miscarile de pret)

 Analiza tehnica presupune ca toata informatia relevanta pentru piata

este deja inclusa in pret, cu exceptia evenimentelor “soc” de tipul
dezastrelor naturale, declaratiilor de razboi etc.

 Analiza fundamentala mizeaza pe o relatie directa de tip cauza-efect

intre valoarea economica a unui activ si evolutia pretului sau de piata.
Analiza tehnica insa isi propune sa identifice schimbarile de trend care
preced modificarile fundamentelor economice pentru ca intotdeauna
piata anticipeaza evolutia economica viitoare

 Psihologia investitorilor este surprinsa foarte bine de analiza tehnica

6
Conditii ideale pt. Analiza Tehnica
Lichiditate

Costuri reduse de tranzactionare

Spread-uri minime si cat mai putine GAP-uri de pret

7
 Comparatii intre tipuri de piete
Actiuni Futures Optiuni Forex Burse
Conditii BVB BMFMS BMFMS externe

Lichididate Redusa/ Redusa F. redusa Mare Mare

medie
Costuri de Ridicate Scazute Scazute F. scazute Scazute
tranzact.

Spread-uri Mici Mari F. mari F. mici Mici

Gap-uri Rare Rare F. dese F. rare Dese

• Piata forex este piata ideala pentru aplicarea analizei tehnice

chiar si pe termen scurt (intraday).

8
 Curente de opinie in A.T. (1)
Analiza exclusiva a formatiunilor grafice (chartisti)

9
 Curente de opinie in A.T. (2)
Teorii care incearca sa identifice modele repetitive
(cicluri) de evolutie a trendurilor: teoria Dow Jones,
teoria Elliott Wave.

10
 Curente de opinie in A.T. (3)
Analiza tehnica bazata pe indicatori

11
Metode clasice de analiza tehnica

Cele mai utilizate tipuri de grafice

 Tipuri de grafice - linie
Cel mai simplu tip de grafic. Scapa insa multe detalii.

13
 Tipuri de grafice – bara (1)
Utilizat mult de europeni. Contine toate informatiile utile

14
 Tipuri de grafice – bara (2)
 Lungimea barei reprezinta amplitudinea de variatie a
zilei (maxim – minim)
 Pretul de deschidere este reprezentat printr-o linie
orizontala situata in partea din stanga a barei verticale
 Pretul de inchidere este reprezentat prin o linie
orizontala situata in partea din dreapta a barei verticale

15
Tipuri de grafice – lumanare (1)
Utilizat mult de asiatici. Contine toate informatiile utile

16
Tipuri de grafice – lumanare (2)

17
Tipuri de grafice – “point and figure”
Foarte rar utilizate. Au avantajul ca evidentiaza foarte
bine nivelurile de suport si de rezistenta

18
Metode clasice de analiza tehnica

Linii de suport si rezistenta

Trenduri

Tarie relativa a trendurilor

raportata la indicii pietei
Suport si rezistenta (1)
Regula: o linie orizontala de
suport se traseaza pornind de
la un punct de minim
semnificativ din trecut;

Regula: o linie orizontala de

rezistenta se traseaza pornind
de la un punct de maxim
semnificativ din trecut;

Atat suportul cat si rezistenta

sunt cu atat mai puternice cu
cat punctul de extrem de la
care pornesc este mai
semnificativ;

De regula suportul si rezistenta

sunt retestate in timp. Daca ele
se valideaza din nou atunci
capata mai multa semnificatie

20
Suport si rezistenta (2)
Suportul reconfirmat devine
asadar foarte puternic;

Reciproc, atunci cand o linie de

suport sau de rezistenta
cedeaza avem un prim semnal
ca un nou trend a fost initiat

Noul trend este cu atat mai

puternic cu cat linia de suport
sau de rezistenta era mai
semnificativa

Atentie! Uneori se intampla ca

strapungerile sa fie “false”,
adica sa dureze doar 1-2
perioade dupa care cotatiile
revin la pozitia initiala

21
Suport si rezistenta (3)
Tehnici de tranzactionare
utilizand liniile de sup./rez.:

Cumparam la confirmarea
suportului cu stop loss la mica
distanta sub suport

Vindem la confirmarea
rezistentei cu stop loss la mica
distanta deasupra acesteia

Cumparam la strapungerea
clara a rezistentei cu stop loss
la mica distanta sub aceasta

Vindem la strapungerea
suportului cu stop loss la mica
distanta deasupra acestuia

22
Suport si rezistenta (4)

Adesea, o linie de suport foarte

importanta care este strapunsa
devine rezistenta importanta;

Reciproc, cand o linie de

rezistenta este strapunsa ea
devine suport

23
Suport si rezistenta (5)

24
Trenduri (1)
Regula: un trend
ascendent se
defineste ca o
succesiune de
minime in crestere
si maxime de
asemenea in
crestere

Regula: un trend
descendent se
defineste ca o
succesiune de
maxime in scadere
si minime de
asemenea in
scadere

25
Trenduri (2)

26
Trenduri (3)

Regula: o linie
ascendenta de trend se
traseaza unind doua
minime consecutive de
cu semnificatie similara

Regula: un canal
ascendent are ca limita
inferioara o linie
ascendenta de trend iar
ca limita superioara o
paralela la linia de trend
trasata pentru a trece
prin cel mai semnificativ
punct de maxim

27
Trenduri (4)

Regula: o linie
descendenta de trend
se traseaza unind doua
maxime consecutive de
cu semnificatie similara

Regula: un canal
descendent are ca limita
superioara o linie
descendenta de trend
iar ca limita inferioara o
paralela la linia de trend
trasata pentru a trece
prin cel mai semnificativ
punct de minim

28
Trenduri (5)

Liniile de trend pot

avea semnificatii
diferite:

cele care rezista

pe perioade lungi
de timp si unesc
extreme
importante de pret
se numesc linii
primare de trend;

liniile trasate pe
termen scurt
poarta denumirea
de trenduri
secundare si au o
semnificatie mai
redusa

29
Trenduri (6)
Reguli de
tranzactionare pe
trend ascendent:

Cumparam la
testarea liniei
ascendente de
trend, cu stop loss
la mica distanta
sub linia de trend

Vindem la
strapungerea
decisiva a liniei de
trend

30
Trenduri (7)

31
Trenduri (8)
Reguli de
tranzactionare pe
trend descendent:

vindem la testarea
liniei descendente
de trend, cu stop
loss la mica
distanta deasupra
liniei de trend

Cumparam la
strapungerea
decisiva a liniei de
trend

32
Performanta relativa la indice (1)
Un “market outperformer” este
un titlu care:

atunci cand piata creste are

o evolutie mai accelerata
decat media (indicele pietei)

atunci cand piata scade are o

scadere mai redusa ca
amploare decat indicele

Un “market underperformer”
este un titlu care:

atunci cand piata creste are

o evolutie mai slaba decat
media (indicele pietei)

atunci cand piata scade are o

scadere mai accelerata ca
amploare decat indicele

33
Performanta relativa la indice (2)
Pe o piata in crestere este de
dorit sa avem in portofoliu cat
mai multe companii cu
performanta superioara
indicelui pentru ca astfel vom
obtine o crestere mai buna
decat media pietei

De asemenea, pe o piata in
scadere ne vom dori sa fim cat
mai mult lichizi sau cel mult sa
avem in portofoliu companii
mai stabile decat indicele
pentru ca astfel vom suferi
scaderi mai reduse fata de
media pietei (vom pierde mai
putini bani)

34
Performanta relativa la indice (3)
Performanta relativa a unei
actiuni fata de indicele pietei se
poate calcula in 3 moduri:

Scazand din variatia relativa a

pretului variatia relativa a
indicelui pe perioada respectiva
(P1-P0)/P0 – (I1-I0)/I0

Impartind variatia relativa a

pretului la variatia relativa a
indicelui pe perioada respectiva
[(P1-P0)/P0] / [(I1-I0)/I0]

Impartind direct pretul la

indice si reprezentand grafic
curba respectiva pe o perioada
mai lunga de timp. O curba in
crestere identifica un “market
outperformer” in timp ce o
curba in scadere identifica un
“market underperformer”

35
Metode clasice de analiza tehnica

Retragerile Fibonacci
Retragerile Fibonacci (1)
Leonardo Fibonacci din Pisa,
cunoscut matematician din
secolul XIII

Proportiile dintre numerele

consecutive ale sirului Fibonacci
sunt frecvent intalnite in natura

Cel mai adesea in evolutiile

preturilor actiunilor sunt
intalnite fractiile

0,382

0,618

1,618

2,618

37
Retragerile Fibonacci (2)
Dupa orice trend ascendent
prelungit are loc o corectie de
pret. Statistic s-a observat ca
nivelurile de retragere cel mai
des intalnite sunt:

38,2% din amplitudinea

cresterii

50% din amplitudinea

cresterii

61,8% din amplitudinea

cresterii

O corectie mai adanca de

61,8% din cresterea anterioara
are toate sansele sa fie de fapt
nu o corectie ci un nou trend
descendent

38
Retragerile Fibonacci (3)
Nivelurile retragerilor Fibonacci
constituie zone de suport sau
de rezistenta (dupa caz)

De regula un trend foarte

puternic se va corecta doar
pana la nivelul de 0,382 sau cel
mult 0,50 in timp ce un trend
mai slab poate avea si corectii
de peste 0,50 pana la 0,618

Daca unul din nivelurile de

suport Fibonacci este confirmat
el constituie o buna
oportunitate de cumparare in
ipoteza in care trendul
ascendent va fi reluat

39
Retragerile Fibonacci (4)

40
Metode clasice de analiza tehnica

Pivoti si nivelurile aferente de

suport si rezistenta
Pivoti (1)
Pivotul de pret este un nivel de
referinta pentru o perioada mai
lunga de timp, calculat luand in
considerare maximul, minimul
si pretul de inchidere al
perioadei respective.

Cei care tranzactioneaza intra-

day folosesc ca referinta pivotul
zilei anterioare

Cei care tranzactioneaza pe

interval de cateva zile sau
cateva saptamani folosesc
pivotii saptamanali sau lunari

Pivot = (O+H+L)/3

42
Pivoti (2)

43
Pivoti (3)
Pornind de la Pivot se pot
calcula niveluri aditionale de
suport si de rezistenta:
 S1:=2*Pivot-H
 S2:=Pivot-(H-L)
 S3:=2*Pivot-(2*H-L)

 R1:=2*Pivot-L
 R2:=Pivot+(H-L)
 R3:=2*Pivot+(H-2*L)

Toate valorile care intra in

calcului pivotului si nivelurilor
de suport si rezistenta sunt cele
din perioada anterioara (zi,
saptamana, luna etc)

44
Pivoti (4)

45
Metode clasice de analiza tehnica

Formatiuni grafice

 Double Top
 Double Bottom
 Cap si umeri
 Consolidare in triunghi
Formatiuni grafice (1)
“Double top”
Este o formatiune de schimbare
de trend
Cu cat cele doua varfuri se afla
la o distanta mai mare in timp
cu atat semnificatia formatiunii
este mai ridicata
Teoretic un “double top” este
confirmat numai dupa ce pretul
scade sub minimul segmentului
dintre cele doua varfuri
Permite calculul unui obiectiv
de pret situat la o distanta de
cele doua varfuri egala cu
dublul distantei dintre varfuri si
segmentul de mijloc
Cele doua varfuri nu trebuie sa
fie perfect egale. Pot exista
variatii de +/- 5% intre ele

47
Formatiuni grafice (2)
“Double top”
Un double top valid apare in
mod obligatoriu numai dupa
un trend ascendent
prelungit.
Orice formatiune care apare
in zona minimelor nu poate fi
considerata un double top
demn de incredere
Cele mai bune rezultate sunt
obtinute atunci cand se
asteapta confirmarea
strapungerii liniei de baza
(“neckline”)
Cei care vand imediat ce se
contureaza al doilea varf pot
avea supriza ca trendul
ascendent sa continue

48
Formatiuni grafice (3)

49
Formatiuni grafice (4)
“Double bottom”
Este tot o formatiune de
schimbare de trend
Cu cat cele doua minime se afla
la o distanta mai mare in timp cu
atat semnificatia formatiunii este
mai ridicata
Teoretic un “double bottom” este
confirmat numai dupa ce pretul
creste peste maximul
segmentului dintre cele doua
minime
Permite calculul unui obiectiv de
pret situat la o distanta de cele
doua minime egala cu dublul
distantei dintre minime si
segmentul de mijloc
Cele doua minime nu trebuie sa
fie perfect egale. Pot exista
variatii de +/- 5% intre ele

50
Formatiuni grafice (5)
“Double bottom”
Un double bottom valid apare
in mod obligatoriu numai
dupa un trend desscendent
prelungit.
Orice formatiune care apare
in zona maximelor nu poate fi
considerata un double bottom
demn de incredere
Cele mai bune rezultate sunt
obtinute atunci cand se
asteapta confirmarea
strapungerii liniei de baza
(“neckline”)
Cei care cumpara imediat ce
se contureaza al doilea minim
pot avea supriza ca trendul
descendent sa continue

51
Formatiuni grafice (6)

52
Formatiuni grafice (7)
“Triunghi”
Este tot o formatiune de
continuare de trend
Exista in trei mari tipuri de
triunghiuri: orizontal
(simetric), ascendent sau
descendent
Permite calculul unui obiectiv
de pret situat la o distanta de
varf (“apex”) egala
amplitudinea sa la baza
Apare atat in cadrul graficelor
pe termen lung cat mai ales in
cadrul celor pe termen scurt si
foarte scurt (intraday)

53
Formatiuni grafice (8)

54
 Formatiuni grafice (9)

Triunghi ascendent Triunghi descendent

55
Formatiuni grafice (10)
“Cap si umeri”
Este de asemenea o
formatiune de schimbare de
trend
Se aseamana destul de mult ca
semnificatie si comportament
cu double top si double bottom
Apare atat in varianta standard
cat si sub forma inversata
Teoretic aceasta formatiune
este confirmata numai dupa ce
pretul strapunge linia umerilor
(“neckline”)
Permite calculul unui obiectiv
de pret situat la o distanta de
linia umerilor egala distanta
dintre “cap” si linia umerilor

56
Formatiuni grafice (11)

57
Metode clasice de analiza tehnica

Formatiuni grafice

 Bibliografie:

 Thomas N. Bulkowski – “Encyclopedia Of Chart

Patterns”
Metode clasice de analiza tehnica

Indicatori de trend

 Medii Mobile
 MACD
 ADX
Medii mobile (1)
Cel mai simplu indicator de
analiza tehnica
Poate fi de mai multe tipuri:
Simpla
Exponentiala
Ponderata cu volumul
Variabila
etc
Se calculeaza atat pe termen
scurt (3, 5, 10, 14, 21
perioade) cat si pe termen
mediu si lung (50, 80, 100,144,
200 perioade)
Da rezultate foarte bune atunci
cand piata este pe trend
Da multe semnale false atunci
cand piata este in consolidare

60
Medii mobile (2)
Adesea mediile mobile se
comporta ca niveluri de suport
sau de rezistenta pe termen
mediu si lung
Exista cel putin 3 strategii
diferite de tranzactionare
bazate pe medii mobile:
Semnale de
cumparare/vanzare la
intersectia dintre pret si
media mobila
Semnale de cumparare/
vanzare la intersectia dintre
doua medii mobile, una pe
termen scurt si cealalta pe
termen lung
Pe fondul unui trend
ascendent foarte puternic si
durabil se cumpara cand
pretul are mici corectii care il
aduce in zona mediei mobile

61
Medii mobile (3)

62
Medii mobile (4)

63
Medii mobile (5)

64
MACD (1)
Linia MACD se construieste prin
diferenta a doua medii mobile
exponentiale, una pe termen scurt
(12 perioade) si una pe termen
mediu (26 perioade)
Peste linia MACD se traseaza o
medie mobila exponentiala de 9
perioade care constituie linia de
semnal
Patru tipuri de strategii
Semnale date de intersectiile
liniei MACD cu linia se semnal
Semnale date de intersectia
liniei MACD cu nivelul 0 al
graficului
Divergentele dintre linia MACD
si evolutia pretului
Pozitii de supra-cumparare sau
supravanzare ale liniei MACD

65
MACD (2)

66
MACD (3)

67
MACD (4)

68
ADX (1)
Indicator complex de trend
format din 3 componente:
Linia ADX care indica forta
trendului (sub 20 trend slab,
peste 20 trend semnificativ)
+DI indica forta miscarii
ascendente
-DI indica forta miscarii
descendente
Semnalele de tranzactionare
sunt date de intersectiile celor
doua linii (+DI si –DI) cu
conditia ca ADX sa se situeze
peste pragul de 20

69
ADX (2)

70
ADX (3)

71
ADX (4)

72
Metode clasice de analiza tehnica

Oscilatori

 RSI (Relative Strength Indicator)

 Stochastics
 CCI (Commodity Channel Index)
RSI (1)
Unul dintre cei mai populari oscilatori:
Variaza intre 0 si 100
Semnalele de tranzactionare sunt date
de:
Plasarea peste nivelul de 70 si
apoi coborarea sub acesta fapt
care da o indicatie de vanzare
Plasarea sub nivelul de 30 si
apoi urcarea peste acesta fapt
care da o indicatie de
cumparare
Divergenta cu evolutia pretului
De regula se calculeaza pentru 5, 7, 9,
14 sau 21 perioade
Ca toti oscilatorii este foarte bun
pentru perioadele de consolidare
dar da multe semnale false in
perioadele de trend puternic

74
RSI (2)

75
RSI (3)

76
Stochastics (1)
Variaza intre 0 si 100
Semnalele de tranzactionare sunt
date de:
Plasarea peste nivelul de 80 si
apoi coborarea sub acesta fapt
care da o indicatie de vanzare
Plasarea sub nivelul de 20 si
apoi urcarea peste acesta fapt
care da o indicatie de
cumparare
Intersectia cu media mobila de
semnal (linia punctata)
Divergenta cu evolutia pretului
De regula se calculeaza pentru 5, 7,
9, 14 sau 21 perioade
Ca toti oscilatorii este foarte bun
pentru perioadele de consolidare
dar da multe semnale false in
perioadele de trend puternic

77
Stochastics (2)
Calculul se realizeaza in mai multe
etape:
Linia de baza de termina dupa
formula: (pretul de inchidere
al zilei – minimul perioadei)/
(maximul perioadei –
minimul perioadei)
Acestei linii de baza i se aplica o
medie mobila pe termen scurt
pentru a o uniformiza
Peste indicatorul obtinut astfel
se aplica inca o medie mobila pe
perioada scurta care constituie
linia de semnal (punctata)
Cel mai popular Stochastics se
calculeaza pentru 14,5,5 perioade
O varianta inedita de a utiliza
Stochastics pentru a genera semnale de
tranzactionare este sa cumparam cand
trece peste nivelul 50 si sa vindem cand
coboara sub acesta

78
Stochastics (3)

79
CCI (1)
Este un indicator de tip
“contrarian”, ceea ce il poate face
foarte periculos in perioadele de
trend puternic daca este interpretat
dupa modelul clasic
Variaza deasupra si sub nivelul 0
Semnalele clasice de tranzactionare
sunt date de:
Plasarea peste nivelul de 200
si apoi coborarea sub 100 fapt
care da o indicatie de vanzare
Plasarea sub nivelul de -200
si apoi urcarea peste -100
fapt care da o indicatie de
cumparare
Semnalele moderne se utilizeaza in
perioadele de trend si sunt date de:
Trecerea peste nivelul 100
determina o cumparare iar
coborarea sub -100 determina
o vanzare

80
CCI (2)

81
CCI (3)

82
Metode clasice de analiza tehnica

Indicatori de volatilitate

 StdDev (abaterea standard)

 ATR (Average True Range)

StdDev
Abaterea standard este unul
dintre cei mai cunoscuti
indicatori statistici
Rolul sau este de a masura
amplitudinea fluctuatiilor unei
serii statistice de date in jurul
mediei sale, adica de a da o
masura a volatilitatii
Cu cat pretul are o miscari
mai ample si alternante, atat
in sens ascendent cat si
descendent pe perioade
scurte de timp, cu atat
volatilitatea este mai ridicata
Nu se foloseste individual ci
doar in combinatii

84
Average True Range (ATR)
Masoara amplitudinea medie
de variatie in decurs de o zi,
pentru o anumita perioada te
timp
“True Range” = H – Min(L,
Cprecedent)
ATR(14)=Media pe 14 zile a
“True Range”
Este tot o masura a
volatilitatii care spre
deosebire de StdDev se
comporta foarte bine si in
perioadele de trend
De asemenea, nu se foloseste
individual ci numai in
combinatii

85
Metode clasice de analiza tehnica

Benzi de pret

 Bollinger Bands
 Keltner Bans
 Donchian Channels
Bollinger Bands (1)
Create de John Bollinger
“Bollinger on Bollinger Bands”
www.bollingeronbollingerbands.com/
www.bollingerbands.com/

Linia de mijloc este o medie

mobila simpla (de regula pe
20 de perioade)
Linia superioara se
construieste adaugand la
media mobila simpla un
numar de deviatii standard
Linia inferioara se
construieste scazand din
media mobila simpla un
numar de deviatii standard

87
Bollinger Bands (2)
De regula se foloseste o medie pe
20 de zile si un numar de 2 deviatii
standard. In acest caz benzile
contin intreaga micare a pretului cu
o probabilitate de 95%
In perioadele de volatilitate ridicata
benzile se largesc (pentru ca
StdDev creste) iar in zonele de
acalmie se ingusteaza
De regula o miscare initiata pe una
dintre cele doua benzi exterioare
traverseza mijlocul benzilor si
ajunge pana la banda exterioara
opusa
In strategiile de tranzactionare se
foloseste impreuna cu un oscilator
sau un indicator de momentum
(RSI, Stochastics, foarte rar chiar si
MACD)

88
Bollinger Bands (3)
Trei tipuri importante de strategii de
tranzactionare:

“the squeeze” presupune specularea

momentelor in care benzile se
ingusteaza foarte mult si apoi se
tranzactioneaza in directia “break-
out-ului”
“the rejection” presupune urmarirea
situatiilor in care o data ajuns la una
dintre benzile exterioare pretul este
respins si da semne clare de
inversare de tendinta. De regula in
astfel de situatii se foloseste
impreuna cu un indicator de
momentum pentru a cofirma
slabirea miscarii anterioare
“reversal” atunci cand pretul face
maxime in afara benzilor urmate de
maxime in interiorul benzilor. Acesta
este un potential moment de
reversal care trebuie confirmat cu
un oscilator sau un indicator de
momentum

89
Bollinger Bands (4)

90
Bollinger Bands (5)

91
Keltner Bands (1)
Create de Chester Keltner
Linia de mijloc linia de
pivot (H+L+C)/3 decalata
cu o zi in urma
Linia superioara se
construieste adaugand la
media mobila exponentiala
2,5 x ATR(10)
Linia inferioara se
construieste scazand din
media mobila exponentiala
2,5 x ATR(10)
Se foloseste impreuna cu
indicatori de momentul gen
RSI sau MACD
Este un precursol al benzilor
Bollinger

92
Keltner Bands (2)
Semnalul de cumparare este
dat atunci cand pretul de
inchidere se situeaza peste
banda superioara
Semnalul de vanzare este dat
atunci cand pretul de inchidere
se situeaza sub banda
inferioara
O data aparut un semnal de
cumparare sau de vanzare se
pastreaza pozitia pana la
aparitia unui semnal contrar
S-a observat ca semnalele de
iesire sunt destul de mult
intarziate si ca atare au o
eficienta scazuta
O strategie de exit mai timpurie
presupune utilizarea RSI, MACD
sau a liniilor de trend si de
suport/rezistenta

93
Keltner Bands (3)

94
Donchian (1)
Sunt de fapt benzi de pret
trasate la nivelul minimelor
si maximelor ultimei periode
Stau la baza celebrului
sistem de tranzactionare
“turtles”
www.turtletrader.com
Evidentiaza foarte bine
starea pietei: trend sau
consolidare
Perioadele cele mai utilizate
in calculul benzilor sunt 5 –
10 – 20 zile
Dau rezultate foarte bune pe
o piata aflata in trend pe
termen lung dar genereaza
multe semnale false pe o
piata in consolidare

95
Donchian (2)

96
Donchian (3)

97
Donchian (4)

98
Metode clasice de analiza tehnica

Indicatori de volum

 On Balance Volume (OBV)

 Money Flow Index
 Chainkin Money Flow
Volum
Volmul de tranzactionare
constituie o informatie
extrem de imporantanta cu
privire la evolutia unei
actiuni
Volum ridicat semnifica
interes ridicat si reversul
Adesea un “break-out” care
nu este confirmat de un
volum in crestere constituie
un semnal fals
In perioadele de consolidare
volumul scade foarte mult
Volume ridicate se observa
mai ales la inceput si la final
de trend

100
On Balance Volume
O forma de a liniariza graficul
de volum
Daca in ziua curenta pretul a
crescut atunci la valoarea din
sedinta precedenta a
indicatorului se adauga
volumul de tranzactionare din
sedinta curenta
Daca in ziua curenta pretul a
scazut atunci din valoarea din
sedinta precedenta a
indicatorului se scade volumul
de tranzactionare din sedinta
curenta
Se urmaresc divergentele
dintre OBV si pret
Ca orice alta divergenta este
doar un semnal de alarma, nu
unul efectiv de cumparare sau
de vanzare

101
Money Flow Index

102
Metode clasice de analiza tehnica

Money Management
 Diversificare (5 – 12 titluri)
 Stop loss pentru orice pozitie deschisa la maxim 15%
pierdere
 Riscul maxim asumat pentru o pozitie deschisa nu trebuie
sa depaseasca 3% din capitalul disponibil
 Daca de exemplu investim maxim 20% din capitalul
disponibil intr-o pozitie deschisa si avem stop loss la o
pierdere maxima tolerata de 15% atunci in cazul in care
aceata pierdere chiar se materializeaza pe ansamblul
portofoliului vom suferi o scadere de numai 3%
 Un sistem de tranzactionare ideal ar trebui sa ofere o rata
de succes de cel putin 6:4 si un raport intre profitul mediu
si piederea medie de cel putin 2