Sunteți pe pagina 1din 24

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi

Burse de Valori

PIEŢE DE CAPITAL

CURS 10.
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE.
CONTRACTE FORWARD ŞI FUTURES

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE


Catedra de MONEDĂ
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
(IFD)

Definire.
 Un derivativ este un instrument financiar a cărui valoare depinde
(sau derivă din) de valoarea unui alt instrument, numit activ
suport.
 Exemplu: o opţiune pe acţiuni este un derivativ a cărui valoare
depinde de preţul unei acţiuni ce constituie activ suport.
Tipuri de IFD:
 Contracte forward;

 Swaps

 Contracte futures;

 Opţiuni.

Aceste instrumente pot fi încheiate:


 Prin intermediul unei burse de valori (opţiunile, contractele
futures);
 Prin negociere directă între cumpărător şi vânzător, de accea se
mai numesc contracte over-the-counter (OTC), (forward, swaps,
opţiuni exotice).
BURSELE DE VALORI VS. PIEŢE OTC

I. Bursele de valori
 În cadrul acestora se încheie contracte standardizate întrucât bursele sunt
pieţe reglementate, unde sunt reguli prestabilite ce trebuie respectate de
participanţi.
 Elemente standard: activul suport (acţiuni, obligaţiuni, rata dobânzii, valute,
indici bursieri, mărfuri), mărimea contractului, data scadenţei, pasul de variaţie a
preţului (tick size), modul de executare a contractului.
 Casa de compensare (Clearing house) este intermediarul bursei.

Casa de
 Cumpărător
Deci, Cumpărătorul şi vânzătorul nu se cunosc. Vânzător
compensare
 Avantaj: respectarea unor reguli stricte de către toţi participanţii, iar în cazul
neîndeplinirii obligaţiilor intervine casa de compensare.
 Dezavantaj: regulile burselor nu sunt favorabile intotdeauna investitorilor. De
exemplu, dacă un investitor vrea să realizeze un hedging cu contracte futures în
valoare de 3555 u.m., el nu se poate proteja decât pe 3000 u.m. (marimea
contractului 1000 u.m.)
BURSELE DE VALORI VS. PIEŢE OTC

Exemple de burse:
 CBOT - Chicago Board of Trade, fuziune în CME group (2007)
 CME – Chicago Mercantile Exchange;
 NYSE Euronext Group - fuziune în 2007, prin LIFFE oferă produse derivate pe mai
multe pieţe Amsterdam, Brussels, Lisabona, Londra, Paris.
 Tokyo Stock Exchange;
II. Pieţe OTC
 Se mai numesc şi pieţe de negociere, întrucât contractele se încheie prin negociere
directă între parteneri, prin urmare nu sunt contracte standardizate.
 Avantajul principal: nu trebuie îndeplinite criteriile stricte cerute de burse;
 Dezavantajul principal: în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de una dintre
contrapartide soluţionarea litigiului se realizează în instanţă.
 Negocierea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unor reţele de
comunicare electronice (ECN – Electronic Communications Networks).
CONTRACTELE FORWARD
Definiţie
 Un contract forward reprezintă un acord ferm între cumpărător şi
vânzător, prin care se stabileşte în prezent un preţ la care vor fi
cumpărate/vândute acţiuni, şi a căror decontare se realizează în viitor.
 Exemplu:
Un investitor mizează pe creşterea cursului acţiunii A, şi atunci cumpără un
contract forward prin care se angajează să cumpere 100 de acţiuni A, peste
3 luni, la preţul forward F=45 u.m., stabilit în prezent în momentul încheierii
contractului. La scadenţă preţul acţiunii A este ST=63 u.m. A câştigat
investitorul?
La momentul iniţial investitorul nu plăteşte nimic pentru a încheia
contractul, deci costul său iniţial este 0.
Observaţie:
La scadenţă observăm că: ST>F deci investitorul cumpără acţiunile la 45
u.m., în timp ce ele se tranzacţionează pe piaţa de capital la 63 u.m.
Rezultat (T) = (ST – F)*100 actiuni = (63 - 45)*100 actiuni= 1800 u.m.
CONTRACTELE FORWARD
 Dacă la scadenţă cursul acţiunii A era 35 u.m. Ce soluţie ar fi
avut de ales investitorul?
 Întrucât contractul forward este unul ferm, investitorul nu
se poate retrage din această înţelegere, deci:
Rezultat (T) = (ST – F)*100 actiuni = (35 - 45)*100 actiuni=
-1000 u.m.
Concluzie:
Investitorul care a mizat pe creşterea cursului acţiunii A,
iar la scadenţă într-adevăr cursul acţiunii A a crescut şi e
mai mare decât cel forward, a cumpărat acţiuni la preţul
de 45 şi le poate vinde pe piaţă la un preţ mai mare.
Generalizând:
Poziţie în Contract forward Activ suport (actiune)
Cumpărător sau long forward Long activ suport

Vânzător sau short foward Short activ suport


CONTRACTELE FORWARD
 Reprezentarea grafică a rezultatului:

Profit Profit

F ST F ST

Preţul acţiunii Preţul acţiunii


Scade Creşte Pierder Scade Creşte

Pierder e
a).eLong foward b). Short foward
(cumpărare de contract (vânzare de contract forward)
forward)
 Rezultat LF=(ST - F)*Mărimea contractului
 Rezultat SF=(F - ST)*Mărimea contractului
CONTRACT FUTURES
Definiţie
 Un contract futures este un contract bursier prin care una din
părţi se obligă să cumpere şi cealaltă se obligă să vândă un activ
suport, livrarea şi decontarea realizându-se la o data ulterioară la
preţul stabilit în momentul curent.
 Asemănări între contractele forward şi futures:

Moment curent Moment viitor


Încheierea contractului Executarea contractului

 stabilirea preţului  livrarea activului suport


 stabilirea cantităţii TIMP  efectuarea plăţii la preţul
stabilit anterior
 stabilirea datei de  livrarea se face la locul
executare a contractului prestabilit
 stabilirea locului livrării

Ca şi în contractul forward,
 partea care se obligă să cumpere (cumpărătorul de futures) dobândeşte o
poziţie long pe activul suport.
 partea care se obligă să vândă (vânzătorul de futures) dobândeşte o
poziţie short pe activul suport.
CONTRACT FUTURES
 Deosebiri între contractele forward şi futures:

Contract forward Contract futures


 contract ferm, încheiat între 2 părţi contract încheiat în cadrul bursei
private care se cunosc (contract OTC) (piaţă reglementată). Cele 2
contrapartide nu se cunosc, relaţia
dintre ele fiind asigurată de casa de
compensare.
 contract nestandardizat  contract standardizat
 livrarea se realizează la o dată fixă  livrarea se realizează în cadrul unei
perioade prestabilite, la iniţiativa
vânzătorului
 rezultatul se determină doar la rezultatul se determină zilnic, prin
scadenţă procesul de marcare la piaţă
 contractul se lichidează doar la contractul se poate lichida în orice
scadenţă moment până la scadenţă, luând o
poziţie de sens contrar celei iniţiale.
CONTRACTELE FUTURES
 Reprezentarea grafică a rezultatului:

Profit Profit

F ST F ST

Preţul acţiunii Preţul acţiunii


Scade Creşte Pierder Scade Creşte

Pierder e
a).eLong futures b). Short futures
(cumpărare de contract (vânzare de contract futures)
futures)
 Rezultat LF=(Fscadenţă - Finiţial)*Mărimea contractului
 Rezultat SF=(Finiţial - Fscadenţă)*Mărimea contractului
CONTRACT FUTURES
Elementele standard ale contractelor futures:
 Activul suport (the asset): acţiune, obligaţiune, valută, indice bursier;
 Dimensiunea contractului (contract size): cantitatea din activul
suport
 Modul de exprimare a preţului (price quotation);
 Pasul minim al cotaţiei futures (tick size): preţul futures se modifică
numai cu multipli ai unui pas minim;
 Limite ale poziţiilor (position limits): numărul maxim de contracte ce
pot fi deţinute de un participant;
 Prima zi de tranzacţionare, perioada de tranzacţionare (trading
hours), ultima zi de tranzacţionare (last trading day);
 Data scadenţei (settlement day);
 Preţul zilnic de regularizare (daily settlement price): utilizat pentru
marcarea la piaţă;
 Modalitatea de executare (Settlement Form/delivery method);
 Preţul de executare (last settlement price).
Exemplificare
CONTRACT FUTURES specificaţie
contract futures
pe DESIF1:
Simbol DESIF1

Activul suport Cursul actiunilor Societatii de Investitii Financiare Banat-Crisana (simbol SIF1)

Cotaţia Lei/actiune
Pasul 0,0001 RON
Data scadenţei Ultima zi lucrătoare a lunilor martie, iunie si septembrie si ultima zi de
tranzactionare a BVB in decembrie

Mărimea obiectului contractului 1000 x curs DESIF1

Prima zi de tranzacţionare Pentru fiecare scadenta prima zi de tranzactionare este cu 6 luni inainte, astfel: -
pentru scadenta martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna
octombrie a anului precedent - pentru scadenta iunie prima zi de tranzactionare
este prima zi lucratoare din luna ianuarie a aceluiasi an - pentru scadenta
septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna aprilie a
aceluiasi an - pentru scadenta decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare din luna iulie a aceluiasi an

Ultima zi de tranzacţionare Ultima zi lucrătoare a lunilor martie, iunie si septembrie si ultima zi de


tranzactionare a BVB in decembrie
CONTRACT FUTURES Exemplificare
specificaţie
contract futures pe
DESIF1:

Preţul de executare la scadenţă pretul mediu ponderat aferent pietei "regular"


al actiunilor SIF1 comunicat de Bursa de
Valori Bucuresti în ziua scadentei contractului

Modalitate de executare la scadenţă Plata în lei a diferenţelor dintre valoarea


contractului şi multiplicator x pretul mediu
ponderat aferent pietei "regular" al actiunilor SIF1
comunicat de Bursa de Valori Bucuresti în ziua
scadentei contractului
CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA
PIAŢĂ
Elemente tehnice:
 Marja iniţială;
 Marja de menţinere;
 Cont în marjă;
 Apel în marjă.

Exemplu:
 Un investitor tranzactionează un contract avand ca activ suport
acţiunea ABC. Marja iniţială este 900 RON/contract, iar marja de
menţinere 675 RON/contract.
 Presupunem că la 3 martie 2008, un investitor achiziţionează 2
contracte futures cu suport acţiunea ABC, în momentul iniţial preţul
futures cu scadenţa decembrie 2008 este 3 RON. Dimensiunea unui
contract este de 1000 de acţiuni ABC.
 Să se arate cum se realizează marcarea la piaţă a contractelor futures.
CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA
PIAŢĂ

Data Pret de Castig Castig Situaţie Apel în marjă Situaţie


regularizare /pierdere /pierdere cont în (utilizare finală în
zilnică RON cumulată marjă excedent) cont
RON

3.03 3,00 0 0 1800 - 1800


4.03 2,94 - 120 - 120 1680 - 1680
5.03 3,10 320 200 2000 - 200 1800
6.03 2,95 - 300 -100 1500 - 1500
7.03 2,91 - 80 -180 1420 - 1420
10.03 2,88 - 60 - 240 1360 - 1360

11.03 2,85 - 60 - 300 1300 +50 1350

12.03 2,91 120 - 180 1470 - 1470


CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA PIAŢĂ
 La 4.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:
Rezultat = (preţ de regularizare la 4 mart – preţ de regularizare la 3
mart)*mărimea contractului * nr. contracte
Rezultat = (2,94 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract* 2
contracte= -120 RON

 La 12.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:


Rezultat = (preţ futures la scadenţă – preţ futures la t0) * mărimea
contractului * nr. contracte
Rezultat = (2,91 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract 2
contracte= -180 RON
sau
Rezultat = (Sold final – Sold iniţial) + (Retrageri - Depuneri)=
= (1470 RON – 1800 RON) + (200 RON – 50 RON) = - 180 RON
CONTRACTE FUTURES
 Observaţii !
 Poziţii deschise (open interest) – numărul poziţiilor deschise
este echivalent cu numărul poziţiilor long pe contractul respectiv
sau numărul poziţiilor short pe contractul respectiv.
 Lichidarea contractului futures reprezintă închiderea poziţiei
deschise, care se poate realiza până la sau la scadenţă.
I. Lichidarea înainte de scadenţă: se ia o poziţie de sens
contrar celei iniţiale.
Exemplu: a)Un investitor a cumpărat un contract futures la F0=10
RON/actiune, şi îşi închide poziţia devenind short la Ft2=13
RON/acţiune.
b) Un investitor a vândut un contract futures la F0=10
RON/actiune, şi îşi închide poziţia devenind long la
Ft5=8,75RON/acţiune.
II. Lichidarea la scadenţă:
 Cash (numerar): dacă un cumpărător de futures a câştigat
atunci el va primi suma de bani de la contrapartida sa.
 Lichidare în natură: vânzătorul este obligat să livreze
activul suport, cumpărătorul este obligat să plătească.
OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
Diferenţa dintre preţul de pe piaţa spot şi cel de pe piaţa futures,
cunoscută sub denumirea de bază (basis).
Pe măsură ce contractul se apropie de maturitate mărimea bazei
tinde sa se îngusteze, iar la scadenţă preţul futures este egal cu cel
spot.
Atunci când F > St (baza este negativă) piaţa este cunoscută sub
numele de contango (piaţa report).
 În momentul în care F< St (baza pozitivă) piaţa devine
backwardation.

Preţul futures
Preţul spot

Preţul futures
Preţul spot timpul timpul

Preţul futures mai mare decât preţul spot Preţul futures mai mic decât preţul spot
OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
Operaţiuni de acoperire a riscurilor – hedging cu contracte futures
Exemplul 1.
 Un investitor a realizat o operaţiune de short selling pe 1000 de acţiuni SIF1 la
cursul S0 = 1,5 RON/acţiune. Pentru a se proteja împotriva riscului de creştere a
cursului acestora tranzacţionează un contract futures având activ suport SIF1,
scadenţa peste 6 luni, dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni.
 Preţul futures iniţial F0= 1,6 RON/acţiune.
 Cu 1 lună înainte de scadenţă investitorul îşi lichidează contractele, determinaţi
rezultatul acestuia ştiind că: a) S5M=1,55 RON/acţiune, F5M=1,65 RON/acţiune;
b) S5M=1,4 RON/acţiune, F5M=1,5 RON/acţiune.
Rezolvare:
 Risc de creştere a cursului SIF1 long futures
Hedgin
a) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni =
g
(1,50 RON/acţiune – 1,55 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 50 RON perfect
Rezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni =
(1,65 RON/acţiune – 1,60 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON
Rezultat total = 0 RON
OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
Hedgin
g
b) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni = perfect
(1,5 RON/acţiune – 1,4 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = 100 RON
Rezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni =
(1,5 RON/acţiune – 1,6 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = -100 RON
Rezultat total = 0 RON
Grafic: Profit

Short pe
acţiunea SIF1

S0=1,5 ST
RON

Pierder
e
OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
I.Operaţiuni de acoperire a riscurilor – hedging cu contracte
futures
Exemplul 2
 Un investitor deţine 1000 de acţiuni SNP pe care le-a cumpărat
la S0=0,5 RON/acţiune şi doreşte să se protejeze împotriva
riscului de scăderea a cursului acestora folosind un contract
futures având activ suport SNP, scadenţa peste 3 luni.
 Dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni, preţul futures
iniţial F0=0,45 RON/acţiune. Determinaţi rezultatul investitorului
la scadenţa contractului futures când FT=ST=0,4 RON/acţiune.
 Scăderea cursului SNP short futures
 Rezolvare:

Rezultat în spot = (ST – S0) * 1000 acţiuni =


(0,4 RON/acţiune – 0,5 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 100 RON
Rezultat în futures = (F0 -FT) * 1000 acţiuni =
(0,45 RON/acţiune – 0,4 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON
Rezultat total = -50 RON
DETERMINAREA RAPORTULUI DE
HEDGING
Minimum variance Hedge ratio

 Presupunem un portofoliu de valoare V0 care este corelat cu un


indice bursier X. Dorim să realizăm o operaţiune de hedging folosind
contracte futures pe indicele X. Câte contracte futures sunt
necesare acestei operaţiuni?
Notăm:
 S0 - cursul spot al indicelui X în momentul iniţial; ST – cursul spot al indicelui la
scadenţă;
 F0 – cursul futures al indicelui X la momentul iniţial;

 FT - cursul futures al indicelui X la scadenţă;

 V0 – valoarea portofoliului;

 NS – numărul de unităţi de indice deţinute spot, V


NS = 0
 h – numărul de contracte futures; S0
 M – multiplicatorul pieţei;
 ∏ = portofoliul de hedging.

∏ = NS * S0 + h * F0 * M
∆ ∏ = NS * ∆S + h * M * ∆F, unde ∆S = ST – S0, ∆F= FT – F0
DETERMINAREA RAPORTULUI DE
HEDGING
 Prin urmare, varianţa portofoliului de hedging este:

var( ∆ Π) = N S2 var ( ∆S ) + h 2 M 2 var( ∆F ) + 2 N S h M cov( ∆S , ∆F )

σ Π2 = N S2σ ∆2S + h 2 M 2σ ∆2F + 2 N S ⋅ h ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F


min σ Π2
∂σ Π2
=0
∂h N S ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F
2 h M σ ∆F + 2 N S ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F = 0 ⇒ h = −
2 2

M 2σ ∆2F
N S ⋅ σ ∆S ,∆F NS
⇒h=− =− β
M ⋅ σ ∆F
2
M
V0
⇒h=− β
S0 ⋅ M
DETERMINAREA RAPORTULUI DE
HEDGING
Exemplul 3
 Dacă un investitor deţine un portofoliu de acţiuni (ce sunt incluse
în indicele Standard &Poors’ 500) în valoare de 3600.000 USD.
Preţul indicelui S&P500 = 1400 puncte, Multiplicatorul este 500
USD, iar beta este 1,5, să se determine numărul de contracte
futures pe care investitorul ar trebui sa le vândă.

V0 3600.000
h=− β =− ⋅1.5 = −7,71 contracte
S0 ⋅ M 1400 ⋅ 500
 Se poate proteja vânzând 7 contracte futures.