Sunteți pe pagina 1din 23

6 ACORDAREA, MONITORIZAREA $I RECUPERAREA

CREDITELOR

Creditarease desfdgoardintr-un flux continuu de activitdfi, care se pot grupa in trei


faze: (a) cunoagterea clientelei gi analiza solicitdrilor de credite; (b) acordarea,
monitorizarea, rambursarea creditelor gi plata dobdnzilor; (c) recuperarea creditelor
nerambursate gi a dobdnzilor neachitate. Acest ciclu antreneazd,in mod direct
departamentele de creditare gi juridic Ai indirect departamentele de contabilitate,
managementulriscului gi control.
in 1drileavansateeconomic,activitateade creditares-a divizat in anii 1970- 19g0,
pe de o parte in analiza solicitdrilor de credite qi pe de altd parte in monitorizarea
creditelor, pentru a se evita conflictele de interesedeterminatede faptul cd aceiagipersoand
propunea acordarea creditelor gi apoi urmdrea rambursareaacestora, ceea
ce putea sd
inducd unele elemente de subiectivism. Incppdnd cu anul 2004, aceastd separare
s-a
introdus 9i in Romdnia, iar in prezent actilitatea de creditare din sistemul bancar
se
desfbgoardpe doud paliere - analizl gi monitorizare.

6.1 ACORDAREA CREDITELOR

Acordarea creditelor (tragerea din credite) reprezint[ activitatea de punere


la
dispozilia clientului, in contul curent, a sumelor din creditul aprobat pebazainstrumentelor
de platd prezentatede acesta.IJtilizarea creditelor se face pebazaa doul principii: (a)
accesul la credit are loc numai dup[ folosirea disponibilitdlilor proprii;
$i (b) creditul se
acordd cu respectareadestinafiei pentru care a fost aprobat. Aceste principii se regdsesc
matetializate in contractul de credit care precizeazd condigiile de creditare.
Acordarea creditelor implicd activitztea a doud compartimente dintr-o unitate
operativd: decontdri (pldfD qi monitorizare uedite. Orice document de platd din credite
se
verificd de cdtre inspectorul de monitorizare, care certificd pe instrumentul de platd
cd
suma solicitatd se incadreazd"in obiectul creditului, in perioada de tragere gi
in limita
aprobatd.Numai dupd aceastdverificare are loc procesareainstrumentului de platd
in front
office . Respectareastrictd a condifiilor de creditare din contractul de credit permite
bdncii
menfinereacreditdrii la nivelul standardprevdzutin politica de creditaregi, in special,
evitd
deturnarea fondurilor pentru alte activitdli neagreatecu banca, care pot aduce
acesteia
prejudicii financiare sau de imagine.

73
Creditele se pun la dispozifia clientului prin contul curent din care se efectueazd
pldfi prin transfer bancar sau in numerar, potrivit instrucfiunilor primite de la titularul de
cont prin instrumentele de platd folosite. Persoanelejuridice folosesc creditele, de reguld,
sub forma pldfilor fErd numerar, iar persoanelefrzice manifestdpreferinfd pentru pldfile in
mrmerarsauprin cardul de credit gi in mai micd mdsurl pentru pldlile ftr6 numerar.
Creditele se acordd pdnd la nivelul sumei aprobate qi se inregi streazd.
in contul de
credite. O particularitate o prezintd"linia de credit revolving, la care contul de credit este
chiar contul curent, pentru care se stabilegteun plafon (limita de creditare) ce nu poate fi
depdgit.Soldul creditului se modificd dupd fiecare operafiune,adic6 se majoreazdcu orice
platd (acordare) gi se diminueazdcu orice incasare (rambursare), astfel cd in cursul unei
zile au loc mai multe acorddri gi mai multe rambursdri, dupd numdrul de operafiuni
efectuate.Limita de creditare se diminueazd,incazul emiterii unei garan[libancare,intrucAt
aceastase poate transforma in credit la executareagaranfiei gi este nevoie de o limit6 de
rczervd.
in ce privegte perioada de tragere, hceastadiferd dupd natura creditului, fiind
cuprinsdintre 0 gi 3 ani pi constituie o parte a ferioadei de creditare.Excepfie face linia de
credit la care perioada de tragere este egal6 cu perioada de creditare, practic nu existd
perioadd de tragere. La perioada de tragere existd o singurd condilionare impusd de bancd
gi anume,incepereatragerilor nu mai tlrziu de 15-30 zile de la aprobareacreditului, pentru
a nu se imobiliza resursele bdncii o perioadd mai lungd de timp ftrd sd aducd venituri.
DupS expirareaperioadei de tragere,sumaneutilizatl,din credit se anuleazd.
in practicd, se folosegte uzar\a ca din prima tragere banca sd refind comisionul de
analizd,(angajamet),care trebuie sd se regdseascdin contractul de credit.

6.2 MONITORIZAREA CREDITELOR

Monitorizarea creditelor (monitoringul creditar) reprezintd,activitateade gestionare


a creditelor gi a dobdnzilor aferentein vedereaasigurdrii rambursdrii la scaden!6a acestora,
depistdrii din timp a factorilor de risc care pot conducela diminuarea capacitfuliide plat[ a
imprumutatului gi protejarea bdncii de eventuale influenfe negative prin constituirea
provizioanelor de risc. Deci, scopul monitorizdrii este de a menfine intacte condifiile avute
in vedere la acordareacreditelor, astfel incAt sd se prevind transformareaunui credit inilial
performant intr-un credit devenit ulterior neperformant. Monitorizarea este o activitate
complexi, care se desfdqoardpe tot parcursul creditdrii, atat in bancd,cAt gi la imprumutar,

74
$i care cuprinde mai multe feluri de activitdli - supraveghere,control, analizd,,provizionare
- dupd cum urmeazd:
- supraveghereautilizdrii creditelor qi a respectdrii destinafiei acestora, potrivit
clauzelor contractuale;
- supravegherearambursdrii creditelor scadenteqi plata dob|nzilolr aferente;
- supraveghereaevolufiei capacitdfii financiare a beneficiarilor de credite:
- controlul pe teren a existenfei garanliilor;
- analizaperiodicd a calitafiportofoliului de credite;
- amdnarca.rescadenfarea,reegalonarea,prelugirea creditelor;
- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depdgit.
- scoatereain afara bilanfului a creditelor neperformante;
Monitorizarea creditelor incepe cu acordareaacestoragi se incheie cu recup erarea
integrald a creanfelor din credite gi dobAnzi. Monitorizarea se desfdqoarddiferentiat
in
funcfie de calitatea creditelor, accentul pundndu-se pe creditele neperformante
$i pe
solufiile pentru imbundtdfirea serviciului datoriei.
supravegherea utilizrrii crediteror gi a destinatiei acestora
Supravegheteaatilizdrii creditelor se face pe baza informafiilor existente in banc6
in ce privegte volumul creditelor aprobate gi utilizate, pe categorii de credite, pentru
a
cunoagte gradul de utilizate al acestora in vederea reducerii imobilizdrii resurselor
de
creditare.Gradul :utilizarea creditelor se determinddupd formula:

credite utilizate
Ggrad utilizarecredite(o/o)= ------ x 100
credite aprobate
Un grad acceptabil este de peste 80%, dar acesta se diferenliazd, dupd tipul
creditelor - termen scurt, mijlociu gi lung gi obiectul creditului - asfel, cd, fiecare bancd
iqi
stabile$te propria politicd (standard de utilizare) in corelafie gi cu structura resurselor
(depozite,linii de creditare,fonduri proprii).
in ce privegte respectareadestinafiei, aceastase urmdregtela efectuareapldfilor
din
credite ptin viza inspectorului pentru monitorizare pe instrumentele de platd la care
sunt
anexatedocumentelejustifcative, dar estenecesarsd se verifice gi la imprumutat cu
ocazia
controalelor periodice (luqar sau trimestrial) efectuate de bancd in care se
extinde
verificarea asupraunor documentecomerciale care nu au trecut prin bancd (contracte,
acte
de achizilii de la populafie a produselor agricole, situafii de lucrdri pentru investilii,
facturi, declarafii vamale) sau documentesub o anumitd valoare care nu se mai anexeazdla

75
instrumentelede platd. Potrivit legii pi normelor bancare,imprumutatul esterdspunzdtorde
respectareadestinafiei creditelor, iar deturnareaacestoraconduce la sistarea creditarii si
recuperareaanticipata a creditului acordatcu penalitalile aferente.
Supraveghereaevolufiei capacitifii financiare a beneficiarilor de credite
Supraveghereabonitdlii clientului este una dintre responsabilitafile majore ale
bdncii pe tot parcursul perioadei de creditare. Supravegherease face pe bazainformaliilor
contabile ale debitorului care se prezinti bdncii potrivit prevederilor din contractul de
credit: balanfa de verificare (lunar), bilantul gi contul de profit gi pierdere (semestrial),
bugetul de venituri gi cheltuieli (lunar), alte situafii financiare. Pebazaacestorinformafii se
determindindicatorii de bonitate (solvabilitate, rentabilitate, lichiditate, grad de indatorare,
datorii restante)qi se analizeazdcauzelemodificdrilor produse. Dacd situalia financiard se
deterioreazd,clientul va fi declasatintr-o categorie inferioard de performanld financiard.
Incadrarea intr-o noud categorie se face pe baza bilanfului semestrial gi are drept
consecinldmodificarea ratei de dob6ndd la creditele angajate.Debitorul va fi informat in
scris in legdturd cu schimbarea categoriei de performanfd financiard gi de modificarea
dobdnzii. Asemenea analize se fac impreund cu debitorul gi dacd nu sunt perspective de
redresarese trecre la restrdngereafinanfdrii gi recuperareaanticipatd,acrediteloracordate.
Controlul pe teren al exitenfei garan{iilor
Controlul pe teren al existenfei garanfiilor gi contacul cu factorii de decizie din
companie este esenlial in activitatea de urmdrire a creditelor. in primul r6nd,
managementul bdncii este interesat sd primeascd asigurdri cd garanliile existd, nu s-au
produs evenimente care sd altereze calitatea frzicd, qi juridicd a acestora, valoarea de
evaluare corespundecelei de pia!d.,iar gradul de acoperire a creditelor se menline. in al
doilea rdnd, managemnetul bdncii trebuie sd fie informat despre situafia frnanciard,a
companiei, serviciul datoriei f4a de bancd (datoriile restante), cauzele gi m6surile
preconizatepentru intrarea in normalitate gi tendinfele p6nd la finele anului. Constatdrile
inspectorului de urmdrire se consemneaziintr-o Notd de constatare. De reguld, controlul
pe teren se efectueazdlunar incazul creditelor careprezintd riscuri majore gi trimestrial
sau semestrial dacd nu sunt probleme de naturd financiard sau care sd afecteze sarantia
creditelor.
Analiza periodici a portofoliului de credite
Analiza portofoliului de credite esteunul din obiectivele principale ale activitdlii de
monitorizare a creditelor in vedera incadrdrii in standardelesatbilite de banca centrala si

76
menfinereain limite normale a riscurulior activitdfii de creditare.Aceasta este o analizd,
de
structurda portofoliului de credite in funcfie de riscurile asumatede bancd,care cuprinde:
- pondereacreditelor restantefafd de total credite;
- structura valutard a creditelor comparativ cu structura valutard a resurselor
si
parametrii stabilili de bancacentrald;
- structurape categorii de risc dupd serviciul datoriei;
- expunereabdncii pe tipuri de credite;
- expunereafafd de clienfii mari;
- gradul de acoperirea portofoliului cu garantii.
Aceastd analizd,se efectueazdlunar la nivel de Comitet de credite gi Consiliu de
administrafie 9i permite identificarea domeniilor in care trebuie sd se intervind pentru
diminuarea sau prevenirea unor riscuri de creditare, precum gi stabilirea prioritdlilor.
De
asemenea,se analizeazdoportunitateaunor reorientdri a politicilor de creditare, in functie
de situalia la nivel nafional gi internalional gi de schimbdrile in politica monetard a bdncii
centrale. Prezentdm mai jos cdteva elemente de politicd de creditare care rezult6
din
activitateade monitorizare.
Ponderea creditelor restante tn total portofoliu
Creditele restantesunt consideratecele care au serviciu al datoriei mai mare de 30
de zile, iar standardul bdncii centrale prevede limitarea acestora la 2yo din portofoliu.
Depdgirea acestei limite reflectd anumite disfuncfionalitdti fie in selectarea clienlilor,
aspectintdlnit mai mult la bdncile mici care au posibilitd[i mai redusede a atrageclienfi cu
putere financiard mai mare, fie in plasamentecu prioritate cdtre unele categorii
de credite
in extidere rapidd dar cu risc mai mare, aspecte specifice bdncilor care in dorinla de
a
cdgtigacdt mai repedeo cotd de pia!6 mai bund s-au extins pe creditul de consum, creditul
in valut[ sau creditul ipotecar care sunt mai sensibilela evoluliile monetareneprevdzute
de
pe piala locald gi internafionald. Restricfiile impuse de banca centrald (rezerve
minime
obligatorii de 40% la depozitelein valutd gi 18% la cele in lei, provizioane mai mari
la
creditele de consum gi creditele ipotecare),diminueazd riscul de credit, dar mdregtecostul
creditului gi face mai dificil accesulla acestecredite.
Structura valutard a creditelor comparativ cu structura valutard a resurselor
beneficiarilor de credite
Riscul valutar este mai pulin luat in considerare de persoanele frzice, fiind mai
important nivelul mai scdzut al dobdnzii. Evolufia nefavorabild a cursului de schimb leu/€
gi leu/$, precum gi cregterea dobdnzii determind costuri mai mari la rambursare.
cu
consecinlemai greu de suportat de cei cu venituri mai mici, care se reflectd
in cregterea
creditelor restante.Revenireala testele stress(senzitivitate) care dau magnitudinea
datoriei
fald de banci ca urmare a influenfei celor doi factori reprezintdo mdsurd
de atenlionarea
debitorului de expunere la risc, dar gi o cerinld pentru bancd de limitare
a riscului de
neplatdprintr-o prudenfdmai mare in acordareacreditelor.
Structura pe categorii de risc dupd seviciul datoriei
Diminuarea calitdfii portofoliului prin cregtereaponderii creditelor cu
serviciul
datoriei la cele mai mari riscuri reduce eficienla activitdfii bancare prin provizioanele
suplimentarecare trebuie constituite. Ca urmare, se impune revedereapoliticii
de creditare
in sensul reducerii expunerii pe categoriile de credit cele mai riscante gi
o creqtere a
capitalizdrii bdncii pentru a face fa!6 unor situalii de incapacitatede plat6 aclienfilor.
Expunereabdncii pe tipuri de credite
Expunereamai mare pe crediful de consum sau creditul ipotecar, care au crescut
cel
mai rapid, poate avea consecinlenefavorabilepentru banci dacdnu se asigurd
un echilibru.
Expunereafaydde clienlii mari
Clienlii mari sunt cei care depdgescl0%o dinfondurile proprii al bincii. in
lupta de
concurenldexistd tenta[ia de a plasa credite de sume mari dar care au gi riscuri
mai ridicate
destul de periculoasepentru bdncile insuficient consolidate.Departamentulde
monitorizare
trebuie sd asigure o supravegherepennanentd.,iar analiza nu trebuie sd lipseascd
de pe
agendaConsiliului de administrafie.
Aminarea, rescadenfarearreeqalonarea,
prelugirea creditelor
in cazulin care datoriile restantesunt determinatede anumili factori temporari,
sau
factori independenli de companie, banca oferd unele facilitdli care sd permitd
depdsirea
acestordificultdli, ca amdnarea,rescadenfarea,reegalonareasau prelungirea
creditelor qi a
dobAnzilor.
Amffnarea teptezintd"modificarea termenului de rambursarea uneia sau
cel mult
doud rate frrd, a depdgitermenul final de rambursare.
Rescadenfarea inseamndmodificarea a mai mult de dou6 rate ca termene
de
rambursaregi ca sumi in cadrul termenulul final aprobatinifial.
Reeqalonarea inseamnd modificarea scadenfelor qi a cuantumului ratelor
pentru
intreg soldul rdmas la un moment dat fi.aftadepdgitermenul final.
Prelungirea esteextindereaperioadei de rambursarepestetermenul final.
Operafiunile de amdnare, rescadenfare, reegalonare gi prelungire presupun
majorarea dobdnzii peste nivelul creditelor restante, ca urmare a unui risc
mai mare,

78
precum 9i plata unor comisioane de analizd,.Toateacesteoperafiuni fac obiectul unui act
adilional la contractul de credit.
Scoatereain afara bilanfului a creditelor neperformante
Potrivit normelor bdncii centrale,creditele restantecare nu s-au recuperatprin
procedurile juridice, precum gi cele care nu se mai pot recupera ca urmare a stdrii
de
faliment se scot in afara bilanfului, la propunerea compartimentului de monitorizare
credite. Creditele rdm6n in gestiuneadepartamentuluijuridic pdnd la scoatereaacestoradin
evidenfabdncii.
La recuperareaintegrald a unui credit, monitorizarea ar trebui sd determine care au
fost punctele tari 9i slabe ale activitdlii de creditare, print- o analizd,obiectiva a tuturor
etapelor parcurse, in vederea imbundtdfirii procesului de management al gestiunii
creditelor.
6.3 PROVIZIONAREA CREDITELOR

Creditele acordate de institufiile bancare sunt supuse riscului de credit, adicd de


nerambursarea principalului (creditul propriu-zis) gi de neplat6 a datoriilor aferente,
respectiv dobdnzi gi comisioane) care se constituie in crean{e bancare asupra
imprumutafilor. Acest risc are drept consecinldpentru bdnci o nerealizarede venituri gi in
final o pierdere de mijloace circulante care afecteazd",mai mult sau mai pufin, situalia
financiard a acestora.Pentru a limita efectele acestui risc, se procedeazdla constituirea de
provizioane specifice de risc de credit, adicd a unor rezerye care se constituie, in
timp,
destinatesd compensezeriscul produs la un moment dat. Provizioanele se constituie pentru
creditele acordateclientelei nebancare,clientelei bancare gi pentru plasamentele(depozite)
la clientela bancard,.Provizioanele sunt strdns legate de serryiciul datoriei, adicd datoria
neachitatd,la scadenld, exprimatd in numdr de zile de intdrziere la platd, fa!d,de data
scadenlei.
Potrivit normelor bdncii centrale din2004 gi 2008, creditele gi plasamentelela care
se inregistreazd,intdrzierila platd se grupeazdin 5 categorii de risc, astfel:
categorie de risc Serviciul datoriei coef. proviz. coef. maj. pop
- standard intdrzieri 1 -15 zile 0,00 0,07
- in observafie ,, 16 -30 zile 0,05 0,09
- substandard ,, 3l - 60 zile 0,20 0,23
- indoielnic ,, 6I - 90 zile 0,50 0,53
- pierdere ,: pest€90 zile 1,00 1,00

79
Deprecierea substanfiald a leului fa[d de euro qi USD la finele anului 2007 qi
inceputul lui 2008 a determinatbancacentral[ ca in luna februarie 2008 sd majoreze cota
de provizionare la creditele in valutd pentru persoanefrzice care nu au resursein valutd.
incadrarea in aceste categorii de risc se face in funcfie de serviciul datoriei,
categoria de performanld financiard (A-E) qi inilierea de proceduri juridice, potrivit
tabeluluide mai jos:
Criterii de incadrare pe categorii de credit
Performanld
financiari D E
A B C
Serviciul datoriei
0-15zile St o Sub Ind. P

P P P P P

16-30zile o Sub. Ind. P P

P P P P P

3l-60 zile Sub. P P P


P P P P P

6l-90 zile Ind. P P P P


P P P P P

Peste90 zile P P P P P

P P P P P

Rand 1 - ffud procedtri juridice


Rand 2 - cu procedurijuridice
1 : A,2:B
Dacdavem3 clienlicuperf o rma n le f in a n c ia re $i 3:C q it o lia u

acelagiserviciu al datoriei de l-15 zile, atunci ei vor fi incadrali in urmdtoarelecategorii de


risc: 1 la standard, 2 la observalie qi 3 la substandard.Clienfii la care s-au declangat
proceduri juridice vor fi treculi automat in categoria pierdere indiferent de serviciul
datoriei. in cazul in care un client are mai multe credite gi inregisrtreazd un serviciu al
datoriei diferit pe fiecare credit, toate creditele se inregistrezd la categoria cea mai slabd
din categoriile individuale de clasificare.
Pentru determinarea provizioanelor de risc, coeficientul de risc se aplicd la
expunereaneti din credite (expunerebrutd mai pulin valoarea garanliilor reale, bancareqi
polile de asigurare,fiecare ponderatdcu un coeficient stabilit de banca centrald) qi rezultd
provizionul de constituit, care reprezintdo cheltuiald pentru bancd.Dacd riscul potenfial nu
se produce gi creditul cu dob6ndase ramburseazd,provizionul se anuleazdqi se transferdin
venituri. tn banc6, lunar au loc regularizdri de comisioane (majordri sau diminudri) in
funcfie de evolulia portofoliului de credite pe categorii de risc.

80
Provizionarea a intdrit atitudinea de prudenld bancard, de disciplinare a clienfilor,
de cregterea exigenfei in gestionareaportofoliului de credite, dar a afectat semnificativ
gradul de rentabilitate, cel pufin in primii ani de aplicare a noului sistem.
Creditele pentru care s-au inifiat proceduri juridice trec in gestiunea

departamentuluijuridic in vederearecuperdrii prin hotdr6ri judecdtoregtisau prin executare


silit6. Acesta este un proces de lungd duratS, care dacd,se finalizeaz\" in favoarea bdncii
este urmat de valorificarea prin licitalie publicd a bunurilor luate in garanlie de bancd.
Contractul de credit a devenit, prin lege, titlu executor, ceea ce a simplificat procedurade
executaresilitd gi astfel garanliile materiale se pot valorifica mai operativ.

6.4 RECUPERAREA CREDITELOR EXTRABILANTIERE

Creditele extrabilanfiere sunt cele care au parcurs toate etapele recuperdrii juridice
gi au rdmas in final nerambursate,fiind scoasein afara bilanfului. Gestiuneaacestoractive
revine departamentuluijuridic pAnEla frnalizareafiecdrui dosar. Totugi, departamnetulde
monitorizare are in continuare atribufii de urmdrie a recuperdrii creditelor din afara
bilanfului, ceea ce eclivaleazd cu o supraveghere a departamentului juridic. Sumele
recuperate reprezintd venituri suplimentare pentru bancd care contribuie la creqterea
profitului gi sporegteinteresul bdncii pentru cregtereagradului de recuperare.Creditele din
afara bilanplui se iau in calculul indicatorilor de risc Ai majoreazl gradul de risc, iar
bdncile sunt interesategi din acestpunct de vedere de lichidarea lor cdt mai curdnd posibil.
O perioadd de mai mul1i ani, potrivit dispoziliilor bdncii centrale, creditele
neperformanteaflate in diverse faze de recuperarejuridicd, dar la care serviciul datoriei a
depdqit360 de zile erauscoasein afara bilanfului, degi acesteacontinuau sd producd efecte
sub formd de cheltuieli gi venituri. Din anul 2008 s-a renunlat la aceste reglementdri,
creditele rdmdndndin bilanf pdnd la epuizareaprocedurilor juridice de recuperare.

81
7 GARANTIA CRBDITULUI

7.1 coNcEPTUL DE GARANTIE

Garantarea creditului este unul din principiile fundamentale de creditare care are
scpoul de a da asigurdri creditorului cd suma avansatdcitre beneficiarul de credite va fi
recuperatd,in cazul in care acestaigi pierde capacitateade platd, din bunurile de care dispune
gi care au fost angajatejuridic in favoarea creditorului. Garantareacreditului este un proces
complex, de naturd economicd gi juridicd, care face parte din activitatea de creditare qi care
se desfbgoard,din faza de analizd a creditului pAnd la recuperareaintegrald a acestuia qi a
dobAnziiaferente.De fapt, garanliaestefundamentul creditului, esteactivul de ultimd instanld
care acoperdriscul de creditare gi care permite reluareaciclului de creditare,iar prin folosirea
la mai multe cicluri asigurddezvoltareaactivitdlii de creditare.
Garanfia este denumit6 in literatura economicd ca "un acord prin care se preia
rdspundereapentru datoriile, neindeplinirea sau egeculaltuia" iar in ceajuridicd ca "mijlocul
juridic care conferd creditorului garantat/bdncii, fie prioritatea fa!d, de ceilalli creditori cu
privire la urmdrirea silitd a unui bun determinat din avereadebitorului sau intrega avere a
acestuia,fie posibilitatea ca,in caz de neexecutaredin parteadebitorului, sd urmdrescdsilit o
altd persoand care s-a angajat sd execute obligalia debitorului, in calitate de garant sau
bunurile cu care acestaa garantat'. Indiferent de definitie, esenlagaranfiei este de a evita sau
a reduceriscul de nerecuperarea creditelor in funclie de calitateaacesteia.
Calitatea de garant o poate avea atdt debitorul cu bunurile imobiliare gi mobiliare pe
care le define, precum gi drepturile pe care le are de primit din diverse activitdfi, cdt gi alte
personaejuridice sau fizice care igi asumd obligatia de a garanta in favoarea debitorului.
Banca are calitatea de creditor chirografar care ii conferd un drept de gaj general asupra
intregului patrimoniu al debitorului fard a-i asigura insd un drept de prioritate fald de alfi
creditori. Ca urmare, banca igi protejeazddrepturile sale prin contracte de garanfie, accesorii
la contractul de credite, prin care are prioritate asuprabunurilor primite in garantie.
in principiu, un contract de credit se garanteazdcu unul sau mai multe bunuri, iar dacd,
valoarea acestoradepdqescsuma creditului, bunurile pot fi folosite gi pentru garanlii in alt
contract de credite, dar in primul contract garanliile sunt consideratede gradul I, iar in al
doilea contract, aceleagigaranlii sunt de gradul II, ceea ce inseamnd cd in cazul executdrii
garanliei are prioritate primul contract gi apoi cel de al doilea. Potrivit legii bancare,

82
' contractelede garanfii ca 9i contractelede credite constituie titluri executorii, pe baza cdrora
se poate trece la executareasilitd fhrd a mai fi necesardo hotdrdrejudecdtoreascdin acest
sens.

7.2 TIPURI DE GARANTII

Garanfiile sunt de mai multe feluri in funcfie de tipurile de credite practicate qi de


posibilitdlile de acoperire a cerinfelor bdncilor. Garanliile s-au diversificat in timp,
s-au
specializatpe tipuri de credite, asfel cE se pot clasifica dupd anumite criterii, astfel:
(a) - dupd natura garanliilor
- garanfii reale
- privilegiul;
- ipoteca;
- gajul;
- titluri de valoare;
- depozitcolateral;
- certificate de depozit sau instrumente similare emise ije banca
creditoare;
- garan[iacu soldul creditor al contului curent:
- cesiuneade creantd
- garanfii personale
- garanfii exprese,irevocabile gi necondifionateemise de autoritdfile
centralesau locale, bdncile centralegi brncile comercialedin UE gi
din fdrile de categoriaA nemembreUE;
- garanfii exprese,irevocabile gi necondilionateare bdncilor de
dezvoltaremultilaterald sau ale Bdncii Europenede Investilii;
- titluri emise de autoritilile centralegi bdncile centraledin uE gi din

ldrile de categoriaA nemembreUE;


- titluri emise de bdncile de dezvoltaremultilaterald sau de Banca
Europeandde Investifii;
- scrisoareade garanfiebancard;
- avalul;
- garanfiade companie;
- fidejusiuneaacordatdde persoanelefizice;

83
- asigurareade risc financiar;
(b) - dupA cattatea garantului

- acordatede personaefrzice;
- acordatede personaejuridice;
(c) - dupd naturajuridic6
- garanlii intrinseci;
(d) - dup6 obiectele creditabile

- garanfii individuale
- garanlii comune
Garanliile reale se emit de debitor, persoan[ juridicd sau fizicd, care are calitatea de
proprietar sau va avea aceastd calitate in cazul bunurilor viitoare, in timp ce garanfiile
personalese emit de o ter[6 persoand,adicd alta decdt debitorul. Actul juridic de constituire a
garanliei poate fi unilateral in cazul garanfiilor emise de autoritdlile centrale gi locale ale
administrafiei de stat, garanfiei de companie qi scrisoareade garunfie bancara sau un act
bilateral, precum contractelede ipotecd, garanlie imobiliard, fidejusiune, polilele de asigurare,
contrctelecu fondurile de garantare.

7.3 GARANTII REALE

Garanfiilereale sunt constituitedin bunuri mobile qi imobile care circuld libere pe


pia!6 qi deci se pot valorifica fi.afi,restricfiijuridice, suntin deplindproprietatea debitorului
sau girantului acestuia,sunt libere de sarcind,adicd sunt completdisponibiledin punct de
vederejuridic gi intrunesccondiliile frzice specifice.in continuare,se prezintaprincipalele
particularitdliale garanfiilorreale.

7.3.1 PRIVILEGIU IMOBILIAR

Privilegiul imobiliar este o garanfie tip ipotecd care dd dreptul bdncii creditoare de a
urmdri bunul ipotecat indiferent de posesor, precum gi dreptul de prioritate fald de alli
creditori, inclusiv ipotecari, de a recupera creanfa din sumele care se oblin prin executatrea
silitd a bunului grevat de acest privilegiu. Privilegiu imobiliar asupra bunului se inscrie in
contractul de credit incheiat in formd autenticd qi in acest fel, banca dob6ndegtecalitatea de
imprumutdtor privilegiat. Pentru a putea fi opus altor creditori, contractul de credit se
inregistreazd,la cartea funciard, insd, dupd privilegiul vdnzdtorului. potrivit Codului Civil.

84
vdrudtorul are primul privilegiu dacd bunul ipotecat nu a fost achitat integral in momentul
vAnzdrii-cumpArdrii,iar banca al doilea privilegiu. Dupd stingereaobligaliei fala de vdnzdtor,
bancava define primul privilegiu.

7.3.2 IPOTECA IMOBILIARA

Ipoteca este cea mai tzitatd garanlie imobiliard gi reprezintd un drept real al
creditorului asupra imobilului afectat de neplata unei obligalii prevdzutd in contractul de
credit. Ipoteca este reglementatdjuridic prin Codul Civil, Legea I90/lggg privind creditul
ipotecar gi prin contractul de ipotecd incheiat de bancdcu debitorul.
Prin ipotecd, creditorul dobdndegtedreptul de urmdrire a imobilului indiferent in
posesiacui se afld, precum gi dreptul de a cere scoatereaimobilului la executaresilitd gi de a
fi pldtit cu prioritate din suma obfinutd prin valorificarea imobilului. Dreptul real de ipotecd
nu conferd creditorului posesia, folosinfa sau dispozifia aupra bunului ipotecat, dar conferd
dreptul asupra uzufructului (veniturile care se pot realiza din folosinla imobilului). Banca
dobdndeqte calitatea de creditor ipotecar prin incheierea contractului de ipotecd in formd
autentic6 care trebuie inscris in cartea funciard pentru a putea fi opus altor creditori. De
reguld, contractelede ipotecd se incheie asupraimobilului in cauzd,gi a uzufructului acestuia,
gi se semneazdde proprietarul bunului (nudul proprietar) qi uzufructuar. Sub aceasti formd se
inscrie in carteafunciard.
Tipuri de ipoteci
Ipotecile imobiliare sunt de doud feluri: ipoteci legale gi ipoteci convenfionale.
Ipoteca legali (sechestru penal) se constituie prin hotdrdre judecdtoreascdasupra
bunurilor sechestratecu caracterasiguratorpentru rur prejudiciu produs printr-o infractiune.
Ipoteca conven{ionali se constituie printr-un act de voinld intre cele doud pd(i, ca de
exemplu contractul de ipotecd incheiat de bancd cu imprumutatul. Garanfia ipotecard se
constituie, de reguld, de imprumutat dar poate fi constituitd gi de un garant al imprumutatului
dacdbunurile debitorului nu sunt suficiente pentru garcntareacreditelor.
Constituirea ipotecii
Constituirea ipotecii are loc prin incheierea contracului de ipotecd gi inregistrarea
acestuia la Biroul de Carte Funciari. Pentru intocmirea contractului, banca trebuie sd se
asigure cd debitorul are calitatea de proprietar asupra bunului gi are capacitateadeplind de
exerciliu pentru a instrdina acest bun. in general, bunurile deja ipotecate in favoarea altor
creditori nu se iau in garanfie,dar bancapoate constitui o garanfiede gradul II, pentru acelaqi

85
bun, dacd gatanliade gradul I estetot in favoareabdncii gi valoareabunului permite angajarea
unei noi obligafii.
Contractul de ipotecd se incheie numai la notariat, intrucdt contractul trebuie investit
cu formuld autenticd de autoritatea competentd, adicd de notarul public, iar nerespectatea
acestei condilii duce la nulitatea absolutd a ipotecii. in continuare, contractul se inscrie la
CarteaFunciard care are cel pufin doub semnificafii: in primul rdnd existd o evidenld oficial6
asupradreptului de proprietate gi a ipotecilor constituite gi in al doilea rdnd inscrierea are gi
caracter de publicitate fa!d, de opozanfi care pot primi informalii despre starea juridicd a
bunului. Potrivit legiuitorului, gradul ipotecii este dat de data la care are loc inscrierea in
Cartea Funciard, adicd prima ipoteci va fi de gradul I, iar urmdtoareainscrisd in altd"zi va
avea gradul II, cu precizarea cd ipotecile inregistrate in aceiagi zi vor avea acelagirang.
Perioadamaximd a unei ipoteci, prevdzutd,de lege, este de 15 ani dupd care se radiazd din
oficiu.
Bdncile primesc in garanlie numai bunuri care au o situafie juridicd clard, nu sunt
afectatede sarcini, se prezint2ldin punct de vedere fizic intr-o starebun6, sunt ugor vandabile,
valoarea bunului este actualizatA la valoarea justd (de piafe) de persoane autoizate, sunt
asiguratepentru riscurile majore iar polifa de asigurarese cesioneazd,bdncli.potrivit normelor
bdncii centrale, garanliile se admit numai in anumite proporfii din valoarea bunurilor, de
reguld cca. 80Yo la bunurile imobile, diferenfa reprezentdnd o rezervd fald de oscilafia
prefurilor pe pia[d.
Reduc{iunea ipotecii
Ipoteca se constituie la valoarea creditului gi a dobdnzii, iar aceastd valoare se
diminueazdpe mdsurarambursdrii ratelor gi pldlii dobdnzilor, credndu-seun decalaj din ce in
ce mai mare intre creanld gi garanfie. Pentru reducerea acestui decalaj, legea prevede
posibilitatea de diminuare a valorii garanfiei prin reducfiune. in acest scop, la cererea
garantului, se incheie cu banca acte adifionalela contractelede credit gi de garanfie prin
care
se diminueazd' uear\a qi valoarea ipotecii. Actul adilional la contractul de garanlie se
inregistreazl,Ia Cartea Funciard pentru modificarea creantei, celelalte elemente ale ipotecii
rdm6nneschimbate.
Radierea ipotecii
Radiereaipotecii se solicti de cdtre gararfila CarteaFunciard pebazaacordului scris al
bdncii privind achitarea integralE a datoriei. Odatd cu scrisoareade acord, banca restituie
garantului originalul acordului de garanfie gi pdstreazdnumai o copie. Banca mai poate
acceptaradiereaipotecii gi in cazul in care o ipotecd se inlocuiegtecu alta, darnumai dupd

86
inregistrareainCartea Funciard a noii ipoteci sau dacd suma rdmasdde rambursatestedestul
de micd qi este gararrtatd,
cu altd surs6.

7.3.3 GARANTTA MOBTLTARA

Garanlia mobiliard, numitd $i gaj, este reglemenatdprin Legea ggllggg privind unele
mdsuri pentru accelerareareformei economice prin care se aduc substanlialeimbundtd{iri la
regimul garanfiilor. Potrivit legii, garanfia mobiliard conferd creditorului dreptul de a-gi
satisface creanfa,prin executaeapagnicd sau silitd asupra bunului afectat garanliei,inaintea
oricdrui creditor negarantat gi inaintea altor creditori ale cdror garanfii reale sau drepturi
asupra bunului afectat garanfiei au un grad inferior. Garanlia mobiliard conferd dreptul
creditorului de a urmdri bunul mobil in mdinile oricui s-ar afla, dreptul de inspeclie al bunului,
dreptul de uzufruct, precum gi dreptul de preferinfd de a recuperacreanfa din prelul vdnzdrii
inaintea oricdror creditori.
Garan{ia mobiliard prezintd, cdteva particularitdli esenliale care o deosebegtede
ipotec6, astfel: se poate constitui cu sau firi deposedarea celui care deline in poprietate
bunul afectatgaranfiei; se constituie asuprabunurilor mobile corporale sau necorporalel gi
se constituie asuprabunurilor prezente sau viitoare. Garanlia se constituie prin contract de
gatanlie, accesoriu la contractul de credite, care se inregistreazd la arhiva electronicI.
Contractul de garanfieconstituie titlul executoriu ca gi contractul de credit.
Bunurile mobile care se pot aduce in garanlie prezintd,o gamd destul de largd gi se
pot grupa dupd unele caracteristicicomune, astfel: (i) bunuri fungibile (care pot fi inlocuite cu
altele de acelagi fel, calitate gi cantitate) sau nefungibile; (ii) drepturi actuale sau viitoare,
precum soldurile conturilor de depozite la termen gi la vedere,certificatele de depozit, acfiuni,
drepturi de exploatarea resurselornaturale sau de operarepentru servicii publice, drepturi de
proprietate intelectuald (invenfii, mdrci etc), drepturi din inchirierea bunurilor imobiliare.
drepturi de creanld garantate,drepturi de societate, instrumente negociabile, polile de
asigurareetc. Debitorul iqi pdstreazddreptul de administrare gi de dispozifie asuprabunului,
numai cd inchirierea, concesionareasau chiar vdruareanu pot avea loc decdt cu acordul scris
al bdncii.
Constituirea garan{iei
Garanfia mobiliard se constituie printr-un contract de garanfie,in formd autentic6sau
sub semndturd'privatd",
pentru bunuri sau drepturi, in beneficiul unui anumit creditor. Exceplie

87
mobiliare (acfiuni, titluri), pentru care gatanlia se constituie prin
fac valorile
pe care sunt tranzacfionate sau in baza
indisponibilizareaacestora, conform regulilor pielei
piald reglementatd,deci fdr6 un contract
convenfiei dintre pdr,tipentru valorile necotatepe o
de efecte de comer! (cambia,
de garanfie.De asemenea,pentru titlurile de credit reprezentate
(girarea) acestorain favoarea
biletul la ordin, cecul), garanlia se constituie prin andosarea
bdncii, potrivit reglementdrilorin domeniu'
justd (valoarea de pia!6) prin
Ca qi la ipoteci, garanlia trebuie exprimatd la valoarea
mobiliare, din care, potrivit
evaluarea bunurilor mobile sau valoarea la bursd a valorilor
normelor bancare,se ia in considerarenumai 50%'
pentru Garanlii Reale
Contractul de garanfie semnat se inscrie la Arhiva Electronic6
adicd asigurd evidenla
Mobiliare (AEGRM) care are aceiagi funcfie ca gi Cartea Funciard,
(prin inscriere opozanlii
garanfiilor, stabilegte gradul de prioritate qi asigurd publicitatea
unei inregistrlri este
ulteriori pot lua cunogtinfdde ipoteca inregistratd anterior). valabilitatea
de maximum 5 ani cu drept de prelungire incd 5 ani'
pldlii dobdnzii
Executareagaranliei poate avea loc in cazul nerambursrii creditului 9i
de neexecutarecreditorul
prin executareasilitd a debitorului potivit prevederii legale ,,in caz
Executarea
poate folosi mijloacele proprii pentru luareain posesiea bunului afectatcreanlei".
constatd ca bunul
silit6 poate avea loc inainte de scadenlafinald a creanlei dacd creditorul
atitudinea sa incearcd sf,
gajat nu este intrelinut in mod corespunzdtorsau dacd garantul prin
cd obligalia gatantatda
fac6 imposibil6 exectareasilit6, situalie in care creditorul considerd
devenit exigibild inainte de termen'
Radierea garan{iei
de bancd sau la
Radierea are loc la crerea garantului dupd achitarea datoriilor fald
notificarea scrisda bdncii privind stingereadatoriei'

7.3.4 GARANTIA CU DEPOZIT COLATERAL


SAU CERTIFICAT DE DEPOZIT

unui depozit,
Garanlia prin depozit colateral/certificat de depozit constd in efectuarea
a garantaun credit 9i
pe baza unui contract de depoziVcertificat de depozit, cu scopul de
elementele specifice unei
dobdnda aferentd. in contractul/certificatul de depozit se prevdd
iar depozitul se
garanlii, mai pulin inscrierea la arhiva electronicd ca.renu mai este necesard,
un gaj cu deposedare.
cesioneazdin favoareab6ncii. in acestfel, depozitul colateral devine

88
Depozitul colateral/certificatul de depozit se poate deschide gi la o altd banc[ dec6t
cea creditoare, dar in acest caz banca depozitardva emite o garanfie bancard in favoarea
bdncii creditoare, iar contractul/certificatul de depozit va trebui inscris la arhiva electronicd.
Dupd rambursareacreditului qi plata dobdnzii, banca creditoare va notifica bdncii garantoare
stingereaobligaliei, iar dacd datoria nu a fost achitatd,va solicita, inbaza garanfiei, executarea
acesteia.
Garanlia prin depozit colaterallcertificat de depozit este cea mai lichidd, se ia in
considerafie l00Yo gi este preferatd de bdnci, dar se folosegtemai rar. Asemeneagaranlii se
constituie cdnd imprumutatul are unul sau mai multe depozite la termen gi pentru anumite
scopuri este mai avantajos sd obtii un credit pe termen scurt, decdt sd retragi un depozit
inainte de termen.

7.3.5GARANTIA CU SOLDUL CREDITOR AL


CONTULUI CURENT

Garanliacu soldulcontuluicurentestede fapt o cesiunede creanfdin favoareabancii


a sumelorcareintrd in contul curent,care,in caz de neplatda obligaliei se pot folosi pentru
stingereaacesteia.Gann\ia esteftrd deposedaregi s-arputeasd apardpretenfiigi de la alli
debitori, din carea cauzdacesttip de garanfiese combindcu o garanlietip colateralcu
carese constituiedin disponibilitdfilecreatein contul curentpdndla concurenla
deposedare
sumeidin creditqi dobandd.

7.3.6 CESIT]NEA DE CREANTA

Cesiunea de creanfd este o formd de garantarea obligaliei din credit gi dob6ndd cu


unele drepturi viitoare ale debitorului prin transmiterea dreptului de proprietate asupra
acestora.Cel care cedeazddrepturile de creanfd se numegtecedent, iar cel care le primeqte,
cesionar. Potrivit legii, cesiunea de crean!6 trebuie sd fie certd (clard din punct de vedere
juridic), lichidi (o sum6 fixd pldtibili la termen) qi exigibila (s[ nu fie condifionatd).

Constituirea cesiunii se face prin contract de garanfie gi intrd in vigoare din momentul
semnirii. Pentru a fr opozabil te4ilor, cesiunea se notificd debitorului prin executorul
judecdtoresc,de cdtre una din pdrfi, cedent sau cesionar,pentru a lua la cunogtinld de noul

creditor cdruia ii va transmite fondurile. Pentru realizarca publicitdlii, cesiunea se


inregistreazi la Arhiva electronicd.Prin cesiuneade creanfd,bancaigi asumdriscul de neplatd

89
al noului debitor pe care nu-l cunoaqte gi, ca ufinare, contractul de garanlie va fi precedatde o
analizdde bonitate a acestuia.

7.3.7 GARANTII CU TITLURI DE VALOARE

Titlurile de valoare prezifiA caracteristica cd prin ele insd;i reptezintd un drept de


proprietatecare nu mai estenevoie sd fie dovedit prin alte acte,ceeace le asigurdo circulafie
mult mai ugoard. Dreptul de proprietate apar{ine celui care este titular al titlului, iar
informaliile privind natura titlului, valoarea nominald, perioada de valabilitate sunt inscrise
chiar pe titlu. Ttitlurile care se iau in garanlie se pot grupa, cel pulin in doud categorii:
Dupd forma de circula{ie:
- titluri matetializate (nominalizate);

- titluri dematerializate (nenominalizate).


Dupi modul de circulafie:
- titluri la Purtdtor;
- tiluri la ordin;
- titluri nominative.
Cerinfele bancilor pentru admitereain garanlie a titlurilor sunt diferenfiate dupa natura
acestoragi dupd gradul de lichiditate pe care il au, elementesenfialpentru bancd.
Titluri la Purtitor
Titlurile la purtdtor sunt de mai multe feluri: certificate de depozit la purtdtor, acliuni
la purtdtor gi instrumentede plati gen cambia in alb (la purtdtor) 9i cecul in alb (la purtdtor)'
Certificatele de depozit la purtdtor cuprind informalii referitoare numai la debitor
(bancaemitentd) gi se iau in considerafienumai dacd sunt emise de banca de la care se obline
creditul pentu a se verifica autenticitateacertificatului sau dacd sunt emise de o altd bancd
numai dupd primirea informaliilor de autentificare(serie,numdr, parola, data eliberdtri, data
rdscumpdrdrii,valoareanominal[, dobdnda)gi inscriereapentru publicitate la AEGRM.
Acfiunile la purtdtor se verificd pe linie bancard prin: (a) extrasul de la registrul
comerfului, urmdrind dacd societateaa emis acfiuni la purtdtor qi valoarea nominald a unei
acfiuni; (b) informafiile pe care le poate obline banca, care sd confirme dacd societateaeste
solvabila gi exista pe piafd cerere pentru achizifionarea acliunilor societdfii. constituirea
garanliei se face prin incheierea unui contract de garanlie mobiliard cu deposedare,iar pe
acliuni se face menfiuneadespreconstitureagaranliei sub semndturacreditorului gi garantului'
Acfiunile rdmdn in posesiabdncii p6n[ la achitareaintegrald a obliga]iei.

90
Titlurile la purtdtor de genul instrumentelor de platd se primesc in garanlie dupd
aceleagiprocedurica titlurile la ordin de mai ios.
Titluri la ordin
Titlurile la ordin sunt reprezentatede cambie, biletul la ordin gi cecul bancar qi cuprind
informafii referitoare la debitor gi creditor, precum gi natura titlului, valoarea qi alte elemente
specifice,precum gi menliunea,,la ordin" adicd se pot transmiteprin gir de la o persoandla
alta.
Garanfia se constituie prin remitereatitlului cdtre bancdprin girare cu men{iunea
,,girat
pentru carwa de garanfie" fi.arda mai fi necesarun contract de garar\ie intrucdt transmitrea
dreptului de proprietate se face prin girare (un transfer de proprietate asupra banilor) gi nici
inscrierea la AEGRM pentru cd publicitatea se rcalizezd,prin inscrierea pe titlu a noului
proprietar. La primirea in garanfie a unui titlu la ordin, banca verifica: solvabiltatea
debitorului gi scadenlacreditului sd fie inaintea scadenleititlului. Ca o m6surd de prudenfd,
bdncile primesc in garantie numai titluri acceptatede bancadebitorului sau avalizatede o
altd
bancd.
Aceste instrumente comporti insd un anumit grad de risc, intrucdt este posibil ca
atunci cdnd se transmite la incasare,debitorul sd nu dispunl de sumanecesardqi plata sd nu
se
efectueze.Datoritl unor cazuri frecvente de folosire incorectd a acestorinstrumentede
cdtre
debitori, banca centrald a luat mdsura de a obliga bdncile creditoare sd facd provizioane
de
100% pentru creditele ganrfiate cu astfel de instrumentede platd.
Titluri nominative
Titlurile nominative sunt cele care au inscrise numele titularului, adicd al creditorului,

9i orice transmiterese face cu acordul debitorului gi cu inscriereanoului creditor pe titlu.


Acfiunile nominative emise de societdfile de acliuni se admit in garanfie ca gi cele la
purtdtor cu deosebiteacd este o garanfie ftrd deposedare,iar certificarea de pe
acliuni este
inlocuitd cu inscrierea garanfiei la registrul comer,tului gi in registrul acfionarilor
de la
societate.
Valorile mobile dematerializatesunt cele care se tranzaclioneazdpepiala de capital gi
care includ acfiuni, titluri, obligafiuni emise de administarfia centrald sau locald gi
de
societdfile comeciale pe acliuni. Emiterea qi circuitul acestor valori mobiliare
este
reglementatdde Comisia Nafional6 de Valori Mobiliare.
Constituirea garanfiei are loc print-un contract de garanlie la care se va ata$adovada
de constituire a gajului asupra valorilor mobiliare eliberatd de societatea custode
care
depozitezd,titlurilegi care are obligafia sd inregistreze garar\ia asupratitlurilor. Cerinta
bancii

91
este ca acestevalori sd fie cotate la bursd qi sd existe o piald secundardde valorificare. Cele
mai atractivetitluri pentru bancdsunt cele emise de administralia centralda statului.

7.4 GARANTII PERSONALE

Potrivit Codului comercial, garanlia personald este mijlocul juridic de garantare a


obligaliilor prin care una sau mai multe persoane, frzice sau juridice, denumite fidejusori,
altele decAt debitorul principal, se angajeazdfa1d,de creditorul garantatsd execute obligafia
debitorului, in cazul in care acestanu o va executa. Garanfiile personalecele mai cunoscute
sunt scrisoareade garanfiebancar6gi fidejusiuneaacordatdde persoanele frzice.

7.4.1 SCRISOAREA DE GARANTTE BANCARA

in domeniul garanfiilor, bdncile nu sunt numai beneficiarede garanfii, ele sunt in bund
mdsurd gi furnizoare de garanfii, dar numai garanfii pentru neonorarea unor obligalii
pecuniare.Spre deosebirede garanfiile primite care se bazau pe contractul de garanlie dintre
creditor gi garant, deci un act bilateral, garanlia bancard reprezintd.unact unilateral care prin
acceptareaacestuiade cdtre beneficiar creazdun raport juridic intre bancdin calitate de garant
gi beneficiar, debitorul nefiind implicat. Instrumentul folosit de bancd este scrisoarea de
garanfie bancard,.Pe plan intemafional, regimul garanfiilor bancare este reglementat prin
publicalia nr. 45811995denumitS,,Reguli uniforme privind garan{iile la cerere" a Camerei de
Comerf Internafional de la Paris.
Scrisoareade garanfie bancard este un angajament scris asumat de banca garantd in
favoareaunui beneficiar de a pl[ti acestuiao sumd de bani in cazulin care o altd persoandnu
a onorat o anumitd obligafie asumatd printr-un contract sau a onorat-o parlial fald de
beneficiarul garanfiei. Scrisoareade garanlie bancard se bazeaz6,pe principiile fidejusiunii qi
p6 un anumit standardbancar de elaborare. Scrisoarea are un caracter irevocabil gi prevede
modalitateade executare(condifionatd de anumite documentejustificative sau necondilionatd,
la prima gi simpla cerere a baneficarului) gi locul unde se depune cererea de executare a
garanfiei.
Scrisorile de garantie bancardsunt de mai multe feluri, dintre care prezentdmpe cele
mai des utilizate:
L Garan{ia de participare la licitafie care estesolicitatd de organizatorullicitaliei

92
de livrdri de
pentru a acoperi riscul de neplatd a costului licitaliei. in cazul in care contractul
organizatorul
mdrfrni sau executiiri de lucrari nu se finalizeazdde cdtre c6qtigdtorullicitafiei,
licitaliei va cere executareascrisorii de garanliebancar6.
2 Garan{ia de bunii execufie care reprezintd, in esenfd, o garantare a respectdrii
sau serviciilor,
relaliilor contractuale dintre. parteneri privind livrarea integrald a bunurilor
a calitdlii
respectareatermenelor de liware, de punerein funcfiune a obiectivelor de investilii,
etc.
se
3 Garan{ia de restituire a avansului acordat furnizorului de beneficiar 9i care
restituie integral sau eqalonat,potrivit contractului'
4 Garanlia de platl care acoprerdriscul de neplatdde cdtre cumpdrdtor.
pe
5 Garanfia de reten{ie care ate ca obiect acoperirea obligafiilor furnizorului
perioadade garanfiede tehnica a bunurilor sau lucrdrilor.
unei
6 Contragaran{ii bancare care se acordd de o bancd agreatdde furnizor pe baza
qi
garantii emise de banca cump[rdtorului, in cazul in care partenerii nu se cunosc suficient
bdncile lor nu au relalii de corespondent.
platd a
Emiterea unei scrisori de garanlie bancard presupune analiza capacitlii de
banca
debitorului potrivit standardelorpentru acordareacreditelor. Pentru garun[iaacordatd'
pentru
percepeun comision (cca. 2%)infuncfie de gradul de risc al debitorului qi de perioada
creditare
care se imobilizeazii fondurile. Valoarea garantiei trebuie sd se incadrezein limita de
pentru
a debitorului pentru ca in momentul executdrii acesteia sd exite plafon disponibil
in credit care
creditarea pldlilor care se vor efectua. in acest fel, garanlia se transformd
urmeazdregulileobignuite de dobdndd,rambursateqi monitotrzare.

7.4.2 GARANTIA FONDURILOR DE GARANTARE

prn
Fondurile de garantaresunt entitAli nonbancarecare aclioneazdpe piala creditului
poate
emitereade garanfii c6tre bdncile creditoarepentru o parte din valoarea creditului, care
qi o
ajunge chiar p6n6 la70%. Contractul de garantarese incheie intre fond gi debitor se emite
de
scrisoarede garanfie c[tre banca creditoare. Debitorul achit6 o primd de garantareanuald
costurile
3,0 - 3,5Vodin soldul garantiei gi un comision de analizd a documentaliei de 1010,
de
fiind variabile in funclie de riscul.asumat.Fondurile pot avea ca obiect anumite categorii
sau se
credite, cum ar fi creditele de dezvoltare sau ipotecare unde sumele sunt mai mari
firmele qi
adreseazdunor segrnentede clienfi, cum ar fi intreprinderile mici qi mijlocii,
riscul
produc6torii agricoli, care nu dispun de active pentru garantareacreditelor. De reguld,

93
se imparte intre bancd gi fond gi se stabilegteun schimb de informafii pe perioada creditdrii

7.4.3 GARANTIA FINANCIARA EOLITE DE ASIGURARE)

Garanfia financiar6 se referd la acoperirea riscului de credit prin diverse forme de


asigurare a creditelor gi dobdnzilor (polife de asigurare) emise de societdlile de asigurare-
reasigurareagreatede banc6.Bunurile se asigurdpe toatd perioada de creditare,imprumutatul
avdnd obligalia prin contractul de credite sd reinnoiascdanual polifele gi sd le prezintebdncii.
Bunurile se asigurd la valoarea de pia!6 (valoareajustd sau reald) care nu poate fi mai micd
decdtvaloareacreditului rdmasde rambursatplus dobdnzile aferente.Despdgubirileprevdzute
in polilele de asigurarese cesioneazd,bdnciipentrua se asigurarecuperareacreditului datorat.
Garanfia financiard se referd gi la asigurareaportofoliului de credite sau numai a unor
categorii cum ar fi creditele de consum. in cazul creditelor de consum la care riscul de credit
este mai mare decdt la alte categorii de credite, bdncile incheie contracte de asigurare a
portofoliului de credite pentru riscul de neplatd a ratelor gi dobdnzilor. Primele de asigurare
pldtite de bdnci constituie un cost suplimentar care se recupereazdprin dobdndaincasatdde la
imprumutat.
7.4.4 GARANTTA DE COMPANTE

Garanlia de firmd (companie) are la bazd angajamentulferm al debitorului, dat sub


semndturdautenticd sau privat6, de a derulaprin ghigeelebdncii, total sau pa\ial, fluxul de
lichiditali rczultat din activitatea curentd.Acest angajamenteste de fapt o cesiunede creanld
care se formalizeazdprin contractul de credit. Valoarea acceptatd,
de bancd estein func{ie de
cifra de afaceri derulat6 prin bancd, de situafia financiard, de renumele firmei in comunitatea
de afceri, ajung6ndpdnd la cca.75o/odin incasdrile firmei prin banc6.
Garanfiade firmd poate fi constituitd gi din planul de afaceri, in cazulintreprinderilor
mici gi mijlocii care nu dispun de alte forme de gamtare. Banca poate admite in garan[ia
creditelor pdnd la 50% din fluxul de incasdri, cu condilia ca veniturile s6 fie, prin plan, mai
mari decdt cheltuielile.

7.4.s FTDEJUSTITNEA(CAUTIJNEA)

Potrivit Codului civil, fidejusiunea estemijlocul juridic de garantarea obligaliilor prin


care sau mai multe persoanefrzice, altele decdt debitorul principal, se angajeazd,fafddebancd

94
sAexecuteobligalia de platd a debitorului principal izvordtd,din contractul de credit, in cazul
in care acesta nu o va executa. Codul comercial institue rdspundereasolidard cu,debitorul
principal a fidejusorului, iar creditorul va putea urmdri pentru intreaga creaufd at6t pe
fidejusor cdt gi pe debitorul principal. in cadrul contractului de credit suma la care se obliga
fidejusorul este principalul la care se adaugddobdnda,comisioanele gi cheltuielile'legate de
executareasilitii. in cazul fidejusiunii determinate,fidejusorul nu va putea fi obligat decdt in
limita sumei determinate.

95