4 ANALIZA CREDITULUI PE TERMEN SCURT

Procesulde creditareesteo activitatecomplexdde informare,evaluare,ana/rizagiluare

a deciziei, care incepe cu cunoaEterea
clientelei zub rapcrt juridic, economic, firnnciirr gi
rnanagerial,apoi continul cu determinareasolvabiliti;ii clientului in vedereadeterminArii
risctrrilor sernrrificativecu care acestase confrunH, dupd care armeaz| analizasolicitdrii
creditr:lui zub aspech:ldestinafiei gi a capacitifli de rambursarea acestuia,plata dobdrzilor gi
a comisioanelorgi ir final a garanfiei credit'alui. Activitatea de creditare?nseamnapentru
band asunureaunor riscuri #erente crediteloracordate,iar analizatrebuiesddeaasigurfuicd
asernen@riscuri sepot acceptain arumite condifi de costuri gi garanfli sauriscurile sunt prea
mari qi pot influerrp serrdficativ situafia finarciara a bdncii gi nu se recomarde astlrlurea
acestora. Aniliza creditului estein fond o analizede risc, o anaLbAa unor riscuri multiple,
cuantificabile (financiare) sau necuanificabile(calitative, precum calitateamanagernentului),
careirrrp'reundconducla arrurrib concluzii pffrtru furdamqtarea deciziei de creditare.

Pentu bancd, clientul reprezinti o oporhrnitate de plasamert a resurselor gi de

efecfuarea unor servicii de pHp gi garar$i bancarelegate de derutareacreditului qi, in
continuare,de alte oportunifiifl de plasamentegi servicii pebaunei relafi de cunoaqterecAt
mai buni qi incredere reciproc5, relaFi care tuebuie gi dezvoltate.in acest sens,
bancadevine qi un sfdtuitor financiar al clientulul iar solicitbrile de credite kebuie privite nu
numai ca un raport inflexibil de Da sau Nu, ci ca o relatie care conduce la rezolvarea
solicitbrii de credite, dar in condifii rezonabile,adicd o dimensionarea volurrurlui solicitat,
acordarea in tranEe dupd relizarea unor paramehii de bonitate, imbuniHtirea sbucturii
gamntiilor gi multe alte aspectein fi-.d" de natura gi obiectul creditului.

Analiza creditului estedetul de diferenliatt in furrcfiede celedoudmari

categorii de clienfi, persoane fiizice (retail) 9i persoanejuridice (coqporate)9i dupd tipul
creditr:lui - termsr scurt, termsr mijlociu qi lung. Analiza se efectueazdde o persoani sauo
edrip6, in funcfie de corrrplexitateacredihrlui, care se nurrrcscarnligti de cretlitc, specializa;i

42
in creditare,riscuri gi gestiunebancard.Analigtii hebuie sd dea , furdanrentate,la o
serie de inheb5ri eserliale despre climt, solvabilitate, rentabilitate, grad de indatorare,
capacitatede ramb'ursaregi zurseaiternativede rambursare(g**jtt). Analizaesteo activitate
cu un grad mai ridicat de profesionalitate, din care cauzA se mai numete gi analizA
p'rofesionalb.

4.1 ANALIZA CREDITELOR PENTRU PERSOANE FIZICE

Activitatea de creditarea percoanelorfizice prezinti unele particularitefi, in sensulcd

volunml creditului estemai mic decAtla persoanejuridice, destir4ia estepredominantcdhe
consum,surselede rambursaresunt legatein specialde vmifurile din salarii gi zunt *i p"F t
siguredatorit[ incertitudinii tr mmlinerea fu".ti"i qi fluchm,tieiforlei de muncd,gman!ile se
bazEazatot pe aceleagisurse,chiar dacd provin de la ali garantori. C-aurmare, situaflile de
trtdrzieri la ramb'ursaresaude nerambtrsaresurntmult mai frecvente,din carea cauzAcrediful
de consurnesteconsidsat un credit de risc mai ridicat. Acest risc este insd, acoperit in cea
mai rnareparte de sociee$le de asigurdriprin incheier,eaunui contractde asigurarecu banca,
ceea ce reprezinti pentu banceun cost zuplimentar care se prin dobAndA.De
ace@,creditul de consumestemai scurnpdecAtcelelaltecredite garantatecu garanflii reale.

Analuade creditarea pesoanelorfizice sehzmzApe o fundamo:taremai simptdgi se

poate standardiza, ceeace oferd posibilitateaunei descentralizAi a deciziei de creditarela
nivelul zucursalelorgi deci de cregterea operativitifii, aspect apeciat in mod dmsebit de
clienf,. Docr:rnentapanecesardpentruobfinereaunui credit de conzumse compr:nedin:

- cererea de credite (tipizatd) prin care se prezintt datele de identificare a

solicitantului, nunlrul nrcrnlrrilor de familie allali in inhefinere, surnacreditulul venitul net
salarial lunar, informalii d.tp* angajator,alte sursede venituri qi dacd este cazul giranfi cu
surselelor de venit net lunar, datoriile din credite la alte bdnci, alte datorii (administraf,a
financiarl etc);
- copii clepe actulde identitateal solicitantuluigi al giranfilor;

43
 - figa fiscala de la angajator (o copie a celei depuseh administrafia
financiarr) cu
datelede idenfficare ale acesfuia,datele despreangajat- nurne, conhact
de muncd, funcfia,
salariu lunar, venituri suplimertare (sporuri, prime) la care se adaug{
evsrtuale popriri pe
salariugi alte datori;
- tleclaralii notariale ale giranfilor prin care se obligd sd pldtescd
bdnci sumele
neachitatede bmeficianrl creditului.
Creditul se acorrdtrla valoareaintegraH a hnului care se va cumpera
dar h limita a
35% dinveniturile eligibile ale solicitanflor gi celeale giranlilordacd
estecazul,din cares-au
scdztttcheltuielilede zubzistenp gi costurile serviciilor uzuale ca impozite,
energieelechicd,
gaze,apdetc (limita variazAdela bancdla banc5,dar nu poatedepe$i
plafonul sabitit de banca
centrala)' in principiu, se considsd cd nivelul minim de zubzisterp
estedat de salariuminim
pe economie care inrprreunXcu datoriile uzuale ar fuebui sd rryrezinte
limita minime din
salariu ce rbm6nela dispozilia ftnprunutatului Diferenp pdnd la nivelul
satariului reprezinti
surnacare se poate economisigi Ia care se aplicd cota de 35% stabitifi
de bancacentrald.Ia
posoanelecu veniflri mai mari aceastl limiH se poatedepe$ip6ndla
maximurr 70% dac',,t
suntalte datorii din creditela alte bdnci caresdafectezecapacitateade
plati a solicitantuIuide
credit.

Analiza credih:lui irrcepe cu verificarea informaflilor cuprirse tr

documentafiade
credite prin contactareatelefonicd a angajatoruluisau chim o vizi6la
acestapentru a ob,tine
rrai multe informafi despresalariat,apoi continudcu consultareaBiroului
de crediteperh' a
se ob,tineinforma,ri despre datoriile bancareqi respectareaangajamerrtelor
de cdfueclient
(serviciul datoriei). Analiza se face pebazaunei Fige scoring, care
include factorii de risc
standardevalmfi dupd o anumiti scaldin vedereadeterrnidrii gradului
de risc caretrebuiesd
se situeze zub/peste(dupd cum scoringut este crescdtorsau descresceto4
un anumit prag
stabilit de bancd.PrezenHmmaijos un ocernplude fige scoring.

Criterii scoring de apreciere a persoanelor fizice solicitante

de credite

Nr. crt. Criteriul Variante Punctaiul

44
2 Durata rezidentei - pAnd la I an 5
-1-3ani J

- 3-5 arri z
- peste 5 ani 0

3 Profesiunea practicatd - salariat studii superioare 0

- salariat studii medii 7
- liber profesionist 2
- muncitor calificat J

- pensionar +
- muncitor necalificat 5

4 Durata la acelagi loc de muncd - pdnd la 1 an 5

-1-3ani 4
-3-5ani .l

-5-8ani 2
- peste 8 ani 0

5 Telefon -DA 0
-NU 4
6 SituaHafamiliali - celibatar J

- cisdtorit 2
- divortat 4
t;vdduv 3

7 Nr. persoanei:r intrefinere - 0 persoane 0

- L persoani 7
-2-4persoane J

- peste 4 persoane 5

8 Venit lunar net - sub 500 lei 5

- 500 - 1000 lei +
- 1000 - 2000 lei J

- 2000 - 3000 lei 2

- peste 3000 0
9 Referinle bancare - cont de depozite 0
- credite angajate J

- fdrd cont in bancd 5

10 Garantii - depozite bancare 0

- garangii bancare 0
- ipotecl 7
- salariu 2
- giranfi 3
- 8aj 4
- cesiune creante 5
TOTAL PUNCTAJ .4'7

Pragrnaxim 40

45
 Punctajulestecuprirs intre 0 consideratrisc minirn gi 5 risc maxim, i* prgul maxim
de acordarea creditelorestede 40 puncte.
Analizaseconcenteazdasupravsriturilol din salarii, inclusiv zumeleasimilate (prime

, bonusuricareseacondtrpenodic)gi alte sursecu caracterde pennarnnp (diverseactiviHli ca

specialist autortzal fir care caz este necesarun act de la Administafia financiard privind
venitul impozabil), din care se deduc eventuale obligafi din credite angajatemai tnainte,
indiferent de bancd. De asernenea,un elernent imporhnt il constifuie corectifudinea
debitomlui in achitarearatelor scadqrtela crediteleprecedente.

Din practica creditirii pesoanelor fuice, rezulti cd elernsrtele de risc cele mai
frecvente se referd la fwnzarea unor date false de cdtre solicitant, transrnitereade date
incorectedesprevenituri gi datorii de cdte angajator,precumgi anurnif factori careconducla
pierdereacapacitipi de plati - fluchraf,a forlei de murci, ocupareaternporarda urnri pos!
disponibilizareaunor salariaf,,concediide boal5 pe perioademai lungi - factori care trebuie
ar:nliz:r!cu atenfe in vederea evalufuii cAtmai bine a riscului de creditare.

Ar:ralrl;z-
se incheie print-un referat lntocrnit de analistul de credite prin care se
propurrcacorrdarea
creditului tr suma rezultati din anahze,perioada gi ratele de rambursrt,
dob6ndagi comisioanelesaurespingereasolicitdrii pentrr riscffi care afecteazi sernnificativ
capacitateade plati a acestuiaori pentru riscul reputaponaldeshrl de ridicat. Dacd surnagi
perioadade creditare depinde de analist, dob6nda gi comisioanelesunt cele practicatede
bancdla datadeciziei de acorrdare.
Rambursareacreditului se face in rate egale (pri^.ryuI gi dob6ndd) sau rate
descrescltoare(pti".p"t ra6 constanti gi dobdnda ratl descrescdtoare),iar dobdnda este
variabild practicattrde bancd. Ratele nerambursatela scaderp se trec dupd 30 de zile la
crediterestantecu odobdndXmajorati fapde ceacuren€i.
ln final, toate elementele din anatizd care persornlizeaz| creditul se includ in
contrach:lde credite,c€u€se sernneazd
de celedoudpdrfi, bancd gi debitor.

4.2 ANALIZA CREDITELOR PENTRU PERSOANE IURIDICE

46
7-- -

Creditele pentm persoane juridice reprezinti peste 507o din volurrrul creditelor
neguvemamentalegi sunt de valori mult mai mari decdtla persioanelehzice,ceeace impune
gi o analizAmai laborioas5.Riscurile sunt desful de mari pentrr bancdgi necesittro evaluare
mai aterr€la companiilor,atAtzub aspectfinanciar, cAt gi nonfinanciar.

4.2.1ANALIZA NONFINANCIARA

Arlilizz- nonfirnnciard vizeaza aspectenecuantificabile legate de tipul companiei,

ac$onariat,rarnura economicd,php, calitatea rnarngerrertului care sunt necesarepentru o
aprecierede ansamblu.
Tipul cornpaniei
Tipul companiei (cu rbspmdere limitatd, pe actiuni, regie autonorrd) reprezintl un
aspect juridic, dar pentrr bancd p'rezinH intoes prin gradul de angajare in activitatea
economicS, puterea financiard, calitatea conducerii, imaglnea firrrrci gi respectarea
angajamentelor.Conpaniile pe a$uni gi regiile autonomesun!, de regutd,companiimari cu
angajamerrte fap de bancd,cu strategiide dezvoltaregi deruleazFprin bancdsurrre
apreciabileir relafile cu parterreriide afaceri,deci reprezinti clien! imporhnti perltru bancd.
Atagerea gi menfnerea unor aselnerreaclierrli esteun obiectiv al polificii bancareprivird
clientela.
Acfionariat
Acliornriatul este interesatin dezvoltareacompaniei,cregtereaputerii firnnciare qi a
valorii de piap care aduc o eficienp tot mai rrnre a capitalului investit, ceea ce mdregte
trcrederea bdncii. Cunoagtereaacflonariatului este imporhanti prentru bancdpentru a primi
informafi desprewolu]ia viitoare a companiei,noi investifii de capitat gi desprerelafile cu
bancapenhu noi plasanrerrtegi sewicii. Un a$iorariat cu prestigiu gi pubre financiard,care
de,tinemajoritateaestede preferatperrbrrorice barrcl.

Ramura economicd

47
7__

Portofoliul bancii se stnrctueaztrpe rarrn:ri economiceduphgradulde risc al acestoraqi

bancaigi selecteazAclienlii pentu fiecare rarnurAdupd capacitateafinanciard qi respectarea
obligafiilor financiare. Menlirierea unor clienfi imporhnfi este preferabiltrunor clienfi mai
mici, precum gi atragereaclientelei din ramurile cu randamenteconomiczuperior care au un
gradmai mic de risc in activitatealor.
Piafl
Bancaesteinteresat[ sd ahagdclienfi cu o coti dep:rrfr cdt mai bunl gi cu o activtate
in expansiune.Din contachrl cu clienfi gi din disculiile desprestrategiile acestora se pot
stabili noi orientZiriprivird p,roduselegi serviciile bancare gi incheia noi aranjamentede
finanFre, deci o qi o dezvoltare a relafiilor. Bincile organtzeaz|intAlrriri,
sernirnrii, dezbateri,in specialcu clienfi reprezerrtativi,pe terneprivind relafiile dinte bancd
gi clienf, cerinlele acestora,evolufii pe piaF monetardgi firnnciard, precun gi noile direclii
dedezvoltarea bincii.
Calitatea managemenfuIui
C-alitateamanagerrrertr:luiesteesentialSpentu bancdin evaluareariscurilor. Deosebit
de informafiile financiare, cele culesedin discufile cu managernnehrlexecutiv gi acfionarii
sunt deosebitde importantein efectuareade noi plasamerte.
Toate acesteinformafli nefirnnciare se cuantificd de cdtrebancd Wbaza unor criterii
pnoprii,gen scoring gi in final se ob,tineun puctaj care se deparbajeaze
pe cAtevaniveluri (ex.
calificative ca brm" mediu, satisfdcdtor,nesatisficdtor sau categorii ca A" B, C, D), *
precizarealimitei de la careseperrniteselectareaclientului. Un accent

4.2.2ANALIZ A FINANCIARA

Analtzafirnnciard presprnecuantificareariscurilor financiareale clientului in vederea

stabilirii capaciHli de ramhrcare a creditelor si de plati a dobAruilor. Analiza firnnciard se
face la un mofirentdat, dar perrtma se asigurarecupearcacreditelorgi a dob6nzilor cuverite,
analizafirnnciari ctrprinde gi stabilireagaranflitorpentrrriscurile asumatedebanctr.

Anatiza financiardare loc pe lxzadocumerrtelorcontabilede sinteztrgi cuprinde: '.

48
J

- arulizabilanpluicontabil;
- analizz-contului de rezultatefinanciare;
- stabilireabonittlii clientului;
- determinareaperforrnanplor financiareale companiei.
'Analiza bilanfului contabil gi a contului de rezultate
financiare
Din punct de vederebancar, analizabilanplui contabil urmf,regtesd dea asigurdri cd
poziliile din bilan! reflecti garanf,ile materiale corutituite de companieir favoareabdncii
(imobile, stocuri de materii prime gi materiale,produsefinite), precumqi cele carevor garanta
noile angajamentesolicitate, datoriile companiei fat/ de bancd din credite gi dobAnzi sunt
corecte,Precumgi unele asPectecalitative ca dimirnrareaimobilizirilior in debitori, achitarea
datoriilor scaderrtefuF d" twnb'od-gi alti creditori, cregtereafondurilor proprri,menfinereaIa
unnivel acceptabila gradului de indatorare. in ce privegte contul de rezultate
financiare, banca este interesaH.in cregtereaprofifuIui gi intirirea pufuii financiare a
companiei.
Bonitatea clientului
Bonitateaclientului esteceamai complexlarcJtzAfinanciard care se bazezApeun set
de indicatori de risc, dupd cum curnseprezinti mai jos.
Lichiditatea curenti
klalaalichiditifli are ca sop apreciereacapacitili companieide a face fap datoriilor
pe termenscurt prin trarsformareaactivelor circulantein disponbilitili. C-alculullichiditdtii se
facedupdformula
Active circulante
Lichiditate :
Pasivecirculante

Indicaton:l este corsiderat bun dacd este cel putin unitar. Din activele circulante se
scad stocurile nevardabile gi clientii incer,ti,iar in pasivele circulante se includ numai cele
scadentein antrl cuert. Indicatoml de lichididitate este un irdicator static, adicd prezinti
situala la data ultimului bilarrf irn timp ce barca are nevoie str cunoascdlichiditatea pe
perioadaviitoare penhr care se acordtrcreditul, sd determinedeficihrl de fonduri care va
dimersiona creditr:I solicitat. Din acestpunct de vedele,mult mai relevarrtestecashflow-ul,
(fluxul de lichidiHfi), adict intudrile gi iegirile de lichidittft, pe baza cdmia se detennind
deficihrl sauexcedentulpe perioadapropusepentm creditare.Aceasttrpreviziule se comunicd

49
 bHnciide companiepebazabugetului de verrituri gi cheltuieli gi
se analiz*azadearalistul de
credite luand in corrsiderare:inkdri - vorifuri din exploatare,
financiare,majordri de capital
vdrsat (tush), lichidiufi din alte credite pe terrner scurt
sau pe terinen mijlociu gi lung, si
altele (stocurile nevandabile gi alte active incerte la valorificare
se exculd din inhdrile
prognozate);iegiri - PlilFipenkuactivitateade exploatare,inclusiv
stocuri, p6li de impozite gi
taxe, achizilii de active imobiliare, rambursdride creditg
pHfi de donarzi etc. De regul4
deficitul aParein prima parte a perioadeide creditaregi reprezinH
limita maximd a creditr:Iui
solicitat' iar excedoltul aparc in a doua parte gi trebuie sd asigure
rambursareacreditului gi
plata dobdnzii' Acest cashflow trebuie zusfnut prin contacte
de vdnzaregi cumparareEi alte
documertecaresd fundamertezeinformaf,ile fumizate.
Solvabilitate
Solvabilitatea reflecti capacitateacompanieide a ufrliza
toate activele pertm plata
tuturor datoriilor gi se calculeazddupdformula

Activ total
Solvabilitate(7"): -x 100
Datorii totale

Nivelul minim este de 100% dar se recomarda sd fie cu

mult peste aceastiilimi4
intrucat estegrzu de presupuscd toateactivelese pot valorifica
la valoarea contabila.

Gradul de indatorare
Gradul de indatorarereflecti cdt de mult esteindatorati comlrania,
indicator
foarte imporbnt pentu fundamentarea deciziei de creditare gi se calculea,i, in doui variante,
dupdformula

Datorii totale
(1) Gradde indatorare(%) = _ _ x 100
pasiv total

Datorii financiare
(2) Graddeindatorarefinanciard
(%): _ x 100
C_apitalprrcpriu

r+ima varianH ne oferdun gad global de indatorare,tn

timp ce a doua sereferdnumai
la datoriile bancarecarese compardcu capitalulpropriu, intrrcat
in sisternulbancarsepreferd

50
 aceastAcomPaxafiecare dd rnai multt incredertetr capacitateafinanciard de
achitare a
obligafiilorbancare.
Bancadoregteca gradul de lndatoraresd fie cAt mai mic pentu a se asigura
plata
obligafiilor ce decurgdin procesuJde creditare,dar gi per-rh1a remaneo marje
suficient de
mare pentm noile angajamerrte.Gradul ridicat de indatorarepoate reflecta gi faptul
cd nu
voltnnul irnp"urufurilor estepreamare, ci nivelul capitalului esteprea mic
ai estenecesarca
acfiornrii sd investeascamai mult pentrr a se asigura un raport rezonabil hte
datodi si
resurseleproprii. Un nivel acceptabilde indatorarepoate fi de p6n[ la 70o/odin
capitalul
prcp'riu.
Rentabilitatea economici
Rentabilitateaeconomicdexprimi eficierrp activitafii de ansamblua companiei gi
se
detorninddupa formula

Profitbmt
economicd(%) =
Rentabilitatea ----- xL00
Activ total

l}ofitnet
Rentabilitatea financiard (%) = --- x 100
(hpital propriu
Nivelele orientative pentru acegti indicatori sunt de cca. So/ola rentabilitatea
economici 9i 15% - 20Yola cea financiard. Itofitr:l djn cusut ururi an trebuie
sd asigue
serviciul datoriei prrovenitdin rata creditului gi dob6ndd.
Viteza de rotatie a activelor circulante
Acest indicator exprimi numaml de cicluri efectuatede activele circulante ink-o
perioadd gi sedetermini dupdformula

Cifra de afceri
Vitezaderotafe =

Active circularrte
Viteza de rotafie difere foartemult tr funcfie de pr',ofitul companiei gi sedetermind
pe
ramuri de activitate:
Gradul de recuperarea dobAnzii

5l
 Gradul de recuperarea dobdnzii reflectil capacitatea companiei de a plAti numai
dobAndadin profit, situalie fntalnitli in cazurilede incapacitateternporardde plaH c6nd sefac
rescada-rprigi se calculeaztrdupd formula

Ilofit brut
Gradulderecupemreadobdrzii (%) = x100

Cheltuieli cudob6nda
Expunereacitre un singur debitor
Potrivit normelor bancare,expunereabdncii cdte un singur debitor unic sau grup nu
poate d.pafi 25% dn fordurile proprii ale acesteia.in spiritrn legii, debitorul unic este o
singureentitate (p€rsoandhzrcd saujuridicd), iar gupul reprezinti mai multe errtitiifi la care
debitorul r:rric este acf,onar gi care au primit credite de la aceia.gibancd. Expunereabdncii
reprezintl sturu creditelor acordatedebitoruIui rmic existentein sold la o anumitt daH.,iax
expunereafuF d" grup corstituie surnEr
totald a creditelor (rold) acorrdategupului indiferent
de cota debitorului tnic la celelalte.odt[F. Riscul in cadrul gupului estecd daci un debitor
unic intd tr incapacitatedeplati, aceasElstarepoateinfluenp situa,n finmciard a grupului gi
in finat a bdncii, din care carszAs-aconsideratnecesarlimitarea expunerii bSncii in aseryrerea
sitr-raf,i.in ce priveqteexpuneneabdncii cdtreun singur debitor, aceastapoate fi de p6nd la 8
ori valoareafondwilor proprii ale acestuiadar nu mai mult de 25% din fondurile proprii ale
bdncii. Acestereglerrcntiri protejea-t bdncile de elpuneri riscante,necunoscute,gi le obliga
ca la acordareacreditelor sI analizeze dacH debitoml nu formeazAgrup cu alte entitdf,
finanpte de aceiagibancd.

Determinarea performanlelor financiare ale companiei

Perforrnanfelefinanciare ale unei socieHp pemite incadrareaacesteiainh-ura dintre
cele cinci categoriide performanp financiard,notatede la A la E, asffel:
o categoia A - performanrptefinanciare zunt foarte bnne si permit rambursarea gi plata
dobAnzilorla scaderrp;inviitor, seprerrizioneazlmen$nereaacestorrezultaG;
. categoriaB - performanlelefirnnciare simt bune sau foarte bune, dar fald certitudineacd

acesteapot fi lnviitor;
. cntcSorin C - performanfele financiare zunt satisfacatoarg dar prezinH o tendinfA cle

inrduti,ue;
. cateSoiaD - performanfelefinanciarezuntredusegi'cuo tendinfAde ciclicitate;
o cnteSoriaE - performanlelefinanciareara6 pierderi gi incapacitatede rambursare.

In acestscop,bancava parcurgeurmatoareleetaire:
- inbazametodologiei stabilite,bancadetermini irdicatorii de calitate;
- urmeazHo fazA itr care are loc o agregarea rezultatelor irdicatorilor tr baza unor
punchaje;
- fiecare indicator are alocatdo anurniti pordere in stabilireapunctajului final;
- inbazarezultatului indicatorilor qi a porderii sestabilestepunctajul finat al clientului;

- punctajul final oQtinutpermitedeterninareacategorieide performanp firnnciard.

calculul se face de bancd, potrivit unei metodologii prop'rii, pe baza
datelor twnizzrtede companie,iar rezultatul se comunicd acesteia,perrtu cd tr fun$ie de
categoriade incadraregi costurile creditului vor fi diferite, ca urrrure a riscului diferit, costuri
carese adaugala celedebrminate de riscuril de credit.C-ategoriade perforrrnnp financiardse
poatemodifica pe parcursulperioadeide creditare,prinmajorare saudiminuare,ir:rfunc.tiede
evolula indicatorilor de perforrrnnp firnnciard.

Analiza solicitirii de credit

DoPuce solicitantul a trecut de analizamarngeriald gi economico-firnnciari a firmei,
urmenz}-ar:r/:izasolicitirii de credit, care va stabili dacd cerinfelede finanprre ale firmei, in
corelafie cu destiralia ce se va da creditului, coreqpundcu exigerrlele bdncii. Ar1ziLiza
solicitirii de credit se realiz,eazdparcurgand
urrrdtoareleetape:
a. ldentificnreascopuluisi niaelului ueditului solicitat
Utilizarea creditului trebuie sd corespurdl cu cerinlele legislatiei bancaresi cu
normele de creditare ale bdncii. Dacd aieasti cordifle este indepliniti, se urmdregte,in
contintate, dimensiorureaffiditului tn fun$ie de deficiful de resursecaretrebuie acoperit. [r
acestscopse intocrnesteun flux de incasiri gi pltrti, caresI stabileascf,
acestdeficit si in
funcfie de acesta,parteade firnnFre ce revine bdncii.
ytselor dermnhursnrc
b. Identificnrcn n craditrtlui

53
 Principalasursdde rambursarea creditutui o reprezintl excedentulde lichidittfi ap5rut
in urma procesului economic desfdguratde debitor, dar aceastaeste o proiecfie. penhrr
stg]trffrH, banca solicit2l gi o a doua sursd,de rezerva, care constl ilrtr-o garanfiereald a
debitorului (ipoteci imobiliare, gailuu,:i
cu sau f5re deposedarcasupra unor bunuri, preflxn
r-'tilajelede produ$ie) care p"it" fi valorificatd de creditor ln siiuafia incapacitdfiide
platd a
debitorului.
c. Ientificarea
garanliilorcreditului
In cazul existenleiunor garanpireale,creditorul trebuie sd le identifice foarte clar, sdle
verifice qi sd le evaluezecAt mai corect. Valoarea garanliei frebuie s6 acoperecreditut gi
dobArzile datoratede debitor. In ftd, acestegaran,d fac obiectul unui contractjuridic prin
careo partedintre drePfurisunt cedatecreditorului. Tot o form5 de garantarea credit,Iui este
gi clauzacontactuald. Aceastapoatestabili aru-unitepraguri de incaclrarepentm indicatori ai
situafei financiare a debitonrlui. De exernpltl se poate stabili un nivel maxim al indatorfuii
debitorului, ce nu poate fi dep5Eitprin contactarea de noi credite. Se poate limita, de
aselnen@/anagajareaacestuiair alte oPerafury sau activiHti care ii pot cregteexpunereala
risc.
d Stabilireaniaelului dobhziiEial comisioanelor
In general, dob6nda propusa este cea practicati de bancd perrtru tipul de credit
solicitat' dar aceastapoatefi modificati in fimcfie de gradul de risc identificat gi de garanflile
caresepot aducede impnrnnrtat.Dob6rda senegociazi, dar nivelul acesteianu sepoateabate
preamultde la dobdnastandarrd,
cel mai adeseaabatereaestede 0,5 - 1 pnccentede dob6ndd.
in ce privegtecomisioanele,acesteasunt in gerreralfixe gi senegociazamai rar.

Referatulde analizi a creditelor

Analiza nonfinanciardqi analizafinanciardseprezinti inreferatul de analizda
creditelor, care trebuie sd ofere factorilor de decizie informagiile necesareper-rtruapobarea
solicitfuii de credite in corditii de risc acceptabil penftu banct. Referatut de credit are
urrnatoareastructura:
- obiectul crediHrii;
- prczentarcaclientului;
- analizanonfinarrciarit;

54
 - analizafinanciard;
- sursede rarnb'ursare;
- garanfii;
- perioadade creditare;
- dcb6rzi Ei comisioane;
- concluzii qi p,ropuneride creditare.
Referatul se serrrreazd de conducerea departamanfuluide analizAcredite gi de
arntistul de credite gi se irainteazaorganelorcompetentepentm aprobare.
Contractul de credit
Contach:I (acordtrl) de credit gi cnkactul (acordul) de garanfle corstituie acte
incheiateintue bancd gi impn:rnutat prin care se materialueaz| acordul de voinp inte cele
doui p64i privind acordarea,garantareagi ramhrsarea creditului. Aceste contacte se
bazeazdpeprevederileCodului C-omercial,Codului Civil gi Legii Bancaredin care rcnsl1 cA
toate operaliunile de credit gi garantare ale bdncilor trebuie consernnatein documerte
contactuale Prin care sd se specifice tofi ternsrii gi toate condifile acestor ftmza$n.
Contrach-rlde credit esteun documerrttip ul berrcii, cu clauze juridice, in cadrul cdruia se
inscriu elernentele specifice tranzagtiei - identificarea imprurrurtatului, suma creditr:lui,
obiectul crediflrlui, perioadade creditare,perioada de graf,e perioadade tagere, dob6nda
(curentl gi majora6 pentru creditele restante), comisioanele, termerrul de rambursare,
p,rocedurilein cazul nerambursdriila scadenp,garanfile gi datade inchiderea contaciului. in
contract se precizeazdcd respectareadestinaflei credihrlui este obligalia imprurnutatului qi
nereqpectareaacesteiadI drephil bbncii sd opreascdtragerile din credite gi si treacd la
rambursareaanticipati a zumelorutilizate cu penalitAfle aferente.Contrachrlde garantieeste,
de asernenea,un docurrwt trpizat at bdncii in care se tnscriu tipul de garantie, obiectr:l
garanfieigi elemerrtelejuridice ale acesteia.hr contact nu se admit gtersdturi,modificdri sau
clauzecarenu fac obiectul contactului gi carear puteaaltera drepturile gi obliga$ile pdr,tilor.
Dupd finalizarca celor doud documenteare loc semrulreaacestorade persoaneleautorizate
(fiecare fil5 din contracte se sernneaztrde cele dord pd4i pentru a se evita eventuale
suspiciuniprivind modificareaacestora).

))
 Contractelese ilrtocrnescin trei exernplareoriginale,
din care turul se pdsheazr in
tezaurulblncii, corstituidportofoliul de contoacteal brncii,
alhrl sepredd inpru'*rtahrlui, iar
al heilea se ptrstreazdla dosan:l dc credite pe intaga
perioadade creditare p6ntr la plata
integralda obligafiilor fapde bancA.
Inharea in vigoare a contactrr-luiare loc imediat dup
*.,* saudacdsunt anumite
condifii de indeplinit (gutufi) dufirurizareaacestora, banca
notificand tnpurnutatutui data
de cdnd acestaa devenit efectiv. i.ueptinitea condifilor
este atestatl de consilierul juridic,
prink-un aviz scris, iar conh:actelede credit gi garanfli gi
dosaruI de credite se predau
inspectonrluipertru urmarireacreditelor.Dupd inhareain vigoare
incepe perioadade fuagere
a zumelordincredite.

Jurisdicfia mai prwede cd, confuactelenu se pot modifica decat mrrnai

prin acte
adiflonale semnate de cele dooe p5tti. Potrivit legii
bancare, contactul de credit se
prelungegteautomat in cazul ner:ambusdriiintegmte a
creditului gi a dobdrzilor p6ni la
achitareatotald a acestoragi contirmdsd producl efectechiar
dacd crediteleau fost scoasetr
afarabilanlului.

-s6