Sunteți pe pagina 1din 14

13 COMPENSAREAINTERBANCARA

Dezvoltarea economicd a determinatun volum din ce in ce mai mare de transferuri


de fonduri intre bdnci) ceeace necesitao masd monetard in continud creqtereqi dificil de
controlat. Pe de altd.parte,relafiile de pl51i dintre bdnci impuneau un circuit dublu - printr-
un canal se transmiteaupldlile cdtre o bancd"qi prin altul se primeau incasdrile de la aceiagi
bancd - care determina un volum destul de mare de operaliuni de procesare bancard.
Solulia practicd care s-a impus a fost compensareabilateraldgi apoi multilateraldcare au
redus volumul de fonduri cu peste % Si a determinat o diminuare substantialda perioadei
de decontare.
Casele de compens5riau apdrut la Edinburg in 1760 gi la Londra in 1773, ca
asocialii ale bancherilordin acestelocalitati. Ulterior, casede compensaliis-au infiinlat la
New York in 1853,la Parisin 1872,in unele oraqedin Italia in jurul anului 1880,la Berlin
in 1883. La Bucuregti, "Casa de Compensafiune"incepe sd funclioneze in 1920 ca
asocialie a bdncilor cu participarea a 14 bdnci importante, condusdde Banca Nationald a
Romdniei printr-un delegat.
Conceptul de compensare. In decursultimpului, compensareaa fost definitd in
mai multe variante, inclusiv de economistul romAn $tefan Dumitrescu din perioada
ir-rterbelicd,cu acelaqi confinut. Varianta actuald acceptatd,de Uniunea Europeana qi de
institufiile financiareinternalionale definegtecompensareaca stingerea obliga{iilor de
plati citre o bancd cu drepturile de crean{d pe care Ie are de incasat de la aceiaqi
banci qi stabilirea unui sold care se deconteazilprin casade compensa{ii.
Caselede compensalii sunt institulii specializatein asemeneaoperaliuni gi pot fi de
stat sau particulare, dar sub controlul bdncii centrale. De cele mai multe ori, casele de
compensafii aparlin asocialiilor bancare, acfionarii fiind bdncile din cadrul asocialiei.
Acestea sunt institufii non profit care presteazdservicii pentru membrii sdi gi se numesc
agen{i de compensare. Rezultatul compensdrii sub forma soldurilor debitoare gi
creditoare se transferd bdncii centrale care efectueazdtransferurile intre conturile bdncilor
comerciale participante la compensaregi pentru aceastdactivitate se mai numesteqi agent
de decontare. La sfarqitul compensdrii, contul casei de compensalii devine zero. In
sistemul centralizatexistd o singurd casdde compensafii,iar decontarease realizeazd.prin

138
banca centrald. In sistemul descentralizat existd mai multe case de compensatii,
iar
decontarease realizeazdprin bdnci de prim rang, agreatede bancacentrald.
Tipuri de compensiri. Relaliile de pl6!i inregistreazd,fluxuri diferite ca volum gi
frecven!5in funclie de natura partenerilor, ca de exemplu fluxurile dintre trezoreriastatului
qi bancacentrald sau fluxurile dintre bdncile comerciale,ceeace determind
si tipuri diferite
de compensdri. Astfel, din punct de vedere al numdrului de parteneri avem compensdri
bilaterale qi compensdrimultilaterale.
Compensirile bilaterale presupun relafii reciproce intre dou6 bdnci qi au
loc
atunci cdnd existd un volum apreciabil de operaliuni intre acestea pi cu
caracter de
permanenfd. Bdncile transmit toate fluxurile de pldfi cdtre agentul de compensare
care
stabileqtesoldurile debitoare gi creditoare gi apoi le comunicd agentului de decontare
care
efectueazdtransferurile de fonduri in conturile deschise de cele doud bdnci la
acesta.
Compensdrilebilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar
era
mai pulin dezvoltat, in prezent practicdndu-se pe unele segmente de piald ca pldtile
exteme,incasbrilegi pldlile bugetare,piala de capital.
Compenslrile multilaterale sunt cele mai numeroasegi practic antreneazd.intreg
sistemul bancar. Obiectivele principale ale unui sistem de compensaremultilaterald
sunt
economia de resurse pentru lichiditate, reducerea timpului de decontare, diminuarea
costurilor gi simplificareaprocedurilorde contabilizarca operaliunilorde incas6riqi
plali.
Avantajul cel mai mare al compensdrilormultilaterale constd insd in economia de
fonduri
de transfer, catein condifiile ldrii noastrese situeazala87Yo -Sgyo,potrivitdatelor
bdncii
centrale. Compensareamultilaterald presupuneexistenla unei case de compensafii
la care
fiecare bancd se adreseazdacesteia,unele in calitate de creditori pentru primirea fondurilor
cuvenite, altele in pozigiede debitori care pldtesc sumeledatorate.
Sistemul na{ional de compensare.Sistemulnalional de compensarea functionat
in perioda 1920- 1948si apoi s-a reinfiinfat in 1995,funclionAndin ambeleperioade
dupd
principiile economiei de piald. in perioada 1990 - lgg5, bdncile comerciale
efectuau
pl5lile prin intermediul sucursalelor judefene ale Bdncii Nafionale care
transmiteau
soldurile sediului central pentru operareain conturile centralizateale bdncilor. intrucdt
nu
existau standardede timp pentru decontdri, transferul fondurilor intdrzia destul de
mult,
sumele in decontare rcprezentdndpentru bdncile pldtitoare surse atrase importante
cu
costuri foarte mici in detrimentul agenfilor economici, al piefei monetaregi a atragerilor
de
depozite bancare. Acest sistem a creat numeroasenemulfumiri beneficiarilor
de fonduri,
bdncilor care lucrau operativ, dar intrau in relafii cu bdncile mai lente, determina
o vitezd.

r39
de rotalie redusd qi reprezenta un factor major de risc, ceea ce a impus reformarea
sistemului de p151iqi a compensdrii.
Compensareabilaterald a fost reorganizatdqi cuprinde trei componente:
- banca centrald gi trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind
veniturile gi cheltuielile bugetare;
- banca centralSsi bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar
sau livrarea de numerarpentru acoperireadeficitului;
- SNCDVM (SocietateaNafionald pentru Compensareaqi DecontareaValorilor
Mobiliare)
in acestfel s-a creat un cadru organ\zatgi reglementat,controlat de banca centrald,
de decontarea relafiilor bilaterale de pld1i. in toate cazurilebanca centrald are rol de agent
de decontare.
Compensarea multilaterald s-a implementat in 1995 prin infiinlarea casei de
compensafii interbancare carea concentrattoate operafiunile de incasdri gi pldli efectuate
de bdncile comerciale cu excepfia celor privind bugetul statului. Casa de compensalii
interbancarea functionat in cadrul Bdncii Nalionale fiind organizatd,pe doud paliere: casa
de compensafiila nivel central qi 4l de casede compensaliila nivel judelean.Ulterior, in
anul 2001, casade compensalii interbancares-a transformat dintr-o institulie publica intr-o
institulie a sistemului bancar, denumitd TransFonD (SocietateaNalionald de Transfer de
Fonduri si Decontdri) la care Banca Nalionali a Romdniei define 33Yo din capital qi restul
celelalte bdnci din sistem in cote egale. TransFonD funclioneazd ca agent de compensare
al bdncii centralepentru pldtile interbancare.
in perioada 200I-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensareamultilateruId a
plalilor de micd valoare (sub 50 mii lei) bazatepe instrumentepe suport hArtie (ordinul de
platd.,cecul barat gi biletul al ordin). Compensarease desfbgurape doud nivele: primul
nivel la filialele judelene ale casei de compensaliila care participau unitdlile bdncilor
comerciale gi unde se stabileausoldurile debitoaresau creditoare,iar al doilea nivel la
sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare banca. Pe
baza raportului prezentat de agentul de compensare(TransFonD), agentul de decontare
(banca centrald) transfera fondurile din conturile bdncilor debitoare in conturile bdncilor
creditoare. Dacd b[ncile debitoare nu aveau suficiente disponibilitdti, acesteaprocurau
fonduri de pe piala inonetaril, iar in ultimd instanld primeau credite de la banca centraldin
limita plafoanelor stabilite. Dupd efectuarea transferurilor de fonduri intre conturile
bdncilor debitoare gi creditoare de la banca centrald, pldlile se considerau definitive gi

t40
qi de
rimite determinatede tehnologia utilizatd
irevocab'e. Sistemur forosit avea anumite
de mare de
pe suport hdrtie qi necesitaun volum destul
instrumentele de pl6!i care erau
muncdsiuntimpmailungpentruopearafe'Activitateaefectivddecompensareincepeala
ora 10 qi seincheialaotalT '

13.1 COMPENSAREA AUTOMATA

qi comunicalii au permis trecerea la


Tehnologiile moderne de informaticd
compensareaautomatdbazatdpecircuiteelectronicedirecteqiorganizareaacesteiapeun
singurnivelcareasigurdoproductivitatemultsporitd,procedurimaisimplesiosiguranld
multor compensdripe zi'
mai mare. in acelasitimp, se creazdposibilitateatealizdriimai
urgentanddecontdrileinavantajulambilorparteneri.Compensareaautomatdnecesitdinsd
qifun clionareaunuisistemdepld liin t imp re a lc a re s la s ig u re d e c o n t a re a in t re b d n c i l e
particiPante.
un
(engl' Automated clearing House-ACH) este
casa de compensa{ii automate
de capacitatemare cu instrucliuni de platl
sistem electronic de compensarein care fiqiere
d e va lo r imici(pdn6la50miilei),a t d t p e n t ru t ra n s f e rd e c re d it c d t q id e d e b it ' s u n t
aceste
credit dupd ce poziliile nete care rezulta din
schimbateintre bdnci 9i alte institulii de
plalilor in timp real'
figiere au fost decontateprin sistemul
A vantajeleacestuisistem c o n s t d in s imp lif ic a re a s u b s t a n lia ld a p ro c e d ur i i d e
la
autom ald a instrumentelor de pldfi' reducerea
compensare qi decontate, transmisia
vitezei de rotalie a banilor' asigurdndastfel
minimum a timpului de decontare9i cregterea
de pl6!i. tn acelaqi timp, sistemul pune la
realtzareaunei calitafi superioare a serviciilor
a riscurilor de lichiditate si de credit esenliale
dispozigie noi procedee de monitorizare
calcul automat a comisioanelor qi de arhivare
pentru management, asigurd facilitali de
procesateqi de prelucrareulterioard a acestora'
electronicda datelor aferente tranzaclilor
Participan{iilasistem.Participanliisuntbdncilecomerciale,celelalteinstituliide
Nalionald a valorilor Mobiliare (CNVM)' Fiecare
credit, trezorena statului si comisia
punct unic de acces' respectiv unitatea
participant se conecteazd, la sistem printr-un
de compensareainstrumentelor de platd pe suport
centrar' a participanturui. Spre deosebire
judelene ale TransFonD qi apoi la centraid'
hartie care avea loc mai intii la sucursalele
compensareaprinACHserealizeazdnumailanivelcentral,mesajeledeplat[circulandde
bdncii emitente, care le introduce in compensare,
la unitatea bancard emitenta la centrala
beneficiare care le transmite unitafi bancare
fiind apoi preruate de centrara bdncii
beneficiare.
t41
Structura ACH. Functionarea casei de compensalii se bazeazd.pe doul
subsisteme.astfel:
- subsistemul central care se af76,la sediul ACH qi efectueazd,compensarea
propriuzisd prin calcularca pozifiilor nete ale participanlilor in timpul gedinlei de
compensareqi apoi deconteazd,poziliilenete prinsistemul de pldfi electronicein timp real;
- subsistemulperiferic format din echipamentecare se afld la sediile participanlilor
(centralelebdncilor comerciale) qi care cuprind cdte dod module: MPF (modul de pregdtire
a fiqierelor) pentru procesareadatelor la compensare;gi MTF (modul de transfer f,rgiere)
pentru trimiterea gi primirea figierelor. MPF dd posibilitatea utilizatorului (centrala bdncii
comerciale) sd identifice figierele primite de la sucursale/agenfiicreate dupd sistemul
intern al bdncii comerciale,sd verifice formatul figierelor, sd pregdtescdnoile fiqiere prin
structurarepe bdnci comerciale destinatare,control qi semndturdelectronicd gi sd transmitd
fiqierul cdtre MTF care la momentul stabilit il retransmitecasei de compensafii.
In Romania, institulia abllitatd sd administreze compensarea automatd este
TransFonD, ca proprietar gi operator al sistemului. TransFonD, dispune de o retea
electronicd care asigurd legdtura cu toli participanlii gi cu sistemul de pldli in timp real
pentru decontare. Sistemul ACH din Romdnia proceseazdinstrumente de platb de tip
transfer credit qi transfer debit, ambele de micd valoare. Sistemul permite adiugarea de noi
module pentru compensareacelorlalte instrumentede platd qi a cardurilor. In prezent,Ioate
plalile sunt denominate in moneda nafionald, dar sistemul se poate adapta pentru
compensarea
in euro.
Ciclul de procesare. SistemulACH prevedeefectuareaa trei compensdripe zi pe
baza figierelor primite de la participanfi. Un fiqier confine instrucliuni de platd tip transfer
credit qi confirmdri pentru pldlile prin debit direct. Un ciclu de procesare presupune
p arcurgerea urmdtoarelor faze:
- calculareavalorii garanliilor ce trebuie sd se constituie de participanli ?n favoarea
ACH (plafoanede garantare)pentru gedinlaurmdtoare;
- comunicarea plafoanelor cdtre participanli qi deschiderea sistemului pentru
recepliafigierelor;
- primirea figierelor pentru instrucliuni de tip transfer credit gi confirmdri de plat6
pentru transfer debit;

- validarea figierelor pe mdsura primirii acestora(verificare formald incadrarea


valorii figierului in garanfiile constituite);
- notificarea participanfilor asuprafigierelor respinse cuprecizareamotivelor;

142
- inchidereaperioadei de recepfie a figierelor (notificarea participanfilor);
- compensarea
prin stabilireapozifiilor nete;
- informarea participanfilor asuprapoziliilor nete rezultate din compensare;
- se acordd o perioadd de timp participanfilor cu solduri debitoarre pentru
managementul lichiditdlii (se alimenteazacontul de decontare cu lichiditdli din contul
curent, procurdri de fonduri de pe piala monetard, imprumuturi de la alte bdnci, credite
intraday de la bancacentrald);
- inilierea decontdrii prin transmitereala bancacentralda balanfei compensdrii;
- decontarea pozifiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanlii aflali in
pozilie debitoare in contul ACH de la banca centrald, iar pentru cei care nu au
fonduri
suficiente se trece la executareagaranfiilor, creditareaconturilor pentru cei care se afld
in
p ozilie netd creditoare);
- banca centralacomunicd ACH efectuareadecontdrii finale gi irevocabile;
- ACH notificl participanlii asupra decontdrii finale qi transmite raportul final al
gedinleide compensare.
Pentru reducerea cdt mai mult a timpului de transfer gi decontare, TransFonD
efectueazd' trei compensdrizilnic la orele 10,00, 13,00 gi 15,00, astfel cd orice transfer
credit iniliat pdnd la oele 14,00 se deconteazd,inaceiagizi, fa[d,de trei zile in sistemul
precedent.
Constituirea, actualizarea gi executarea garan{iilor. Desfrgurarea in bune
condifii a compensdrii qi decontdrii necesitd un sistem de acoperire a riscurilor
participanllIor bazat pe garanfii unilaterale in favoarea ACH. Aceste garanlii se pot
constitui din titluri de stat gajate de participant in favoarca ACH qi din lichiditafi
transferatein contul ACH de la banca centrald.intrucdt banca centraldnu acceptdorice fel
de titluri, aceastacomunicd periodic ACH emisiunile de titluri pe care le ia in garanlie gi
marja practicatd,la tranzaclionarea acestora. Ca urmare, ACH ia in calcul valoarea
nominald a titlurilor mai pufin marja care se reline de banca centrald.Valoarea garanfiilor
(plafonul de garantare) stabilitd de banca centrald se comunicd de ACH participanlilor
inaintea fiecdrui ciclu de compensarepentru ca participanlii sd cunoascdvolumul pldlilor
care poate fi admis la compensare.in funcfie de plafoanele comunicateare loc actualizarea
garanfiilor, adicd majorarea sau diminuarea acestora,care se va putea efectua numai
la
inceputul zllei de operare sau intre gedinfele de compensare. Inexistenla garanliilor
determind participarea la gedinfa de compensarenumai in calitate de beneficiar de pl61i.
Executarea garanliilor are loc in cazul insuficiefei fondurilor gi se apelezd, mai int6i
la

t43
lichiditafile din contul de decontareal participantului la ACH gi apoi se executd titlurile
prinvdnzarea lor cdtre bancacentraldla valoare luatd de ACH in calcul.
Comunicarea cu ACH. Pentru comunicareacu participanfii, ACH dispune de un
sistem de pogtd electronicd, securizat (codificat) care sd asigure criptareald,ecriptarea
mesajelor, autentificareainifiatorului gi a destinatarului,astfel ca mesajele sd aibd valoare
legala. Pentru a preveni orice intreruperi in funcfionare, sistemul de comunicaretrebuie s[
dispund de doud canale, unul curent gi altul de rezewd.care poate fi utrljzat ?n orice
moment.
Circuitul unui transfer de credit de la iniliere p6nd la decontareafinald se prezintd
in schemade mai jos.

13.1Circuitultransferului
decreditprincompensare

Bancacentraltr

7 Sold net 8 Confirmare decontarefinald


decontare 9

ACH 8Transf.
CentralS 7 Compensare CentralS
banci 5 Validare bancl
plltitor
6 Rejectare beneficiar

Remiteremesai t0T

2 Debitare I Emitere mesaj I I Creditare cont

Circuitul transferului de credit porneqte de la pldtitor cdtre beneficiar,


desfdgurddu-se pe verticald in cadrul celor doud bdnci. Compensareaare loc la nivel
central unde se realizeazd mai intAi respingerea mesajelor eronate gi validarea celor
corecte, dupd care se face automat soldareapentru fiecare bancd participantd.
$edin{a de
compensarenu se poate incheia dec6t numai dacd totalul soldurilor debitoare este egal cu
totalul soldurilor creditoare.In acestmoment, soldul caseide compensafiideschisIabqnca
centrald devine zerc. Balanfa compensarii (situafia cu soldurile debitoare qi creditoare) se
transmite bdncii centrale pentru a efectua decontarea,adicd transferurile intre conturile

t44
centralizate ale bdncilor participante. Totodatd, casa de compensalii transmite fiqierele
bdncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilorpentru inregistrarea sumelor
in contruile beneficiarilor. Circuitul se incheie cu raportul de decontareintocmit de casade
compensa{ii care se remite bdncilor participante si care rcpezintd,documentul oficial
privind efectuareacompensdrii gi stingereaobligaliilor dintre bdnci.
in ce privegteprocesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la
ordin), sistemul de compensilrese bazeazd,pe aceleagiprincipii ca la transferul de credit,
cu deosebireacd'circuitul incepe de la beneficiar cdtre pldtitor, adicd in sens invers, iar
compensarease rcalizeazd"nttro.taidupd primirea acceptdrii din partea bdncii pldtitoare. in
momentul acceptdrii, unitatea bancard a debitorului preia suma din contul acestuia gi o
transferd centralei bdncii gi prin aceasta casei de compensalii in vederea realizdrli
transferului cdtre banca beneficiarului. Circuitul se realizeazd. prin figiere electronice in
care sunt nomrnalizate mesajele de platd gi care sunt supuse autentif,rc6riiqi validdrii de
cele doud bdnci' Casade compensafiipdstrezdin memoria echipamentuluide compensare
figierul original, iar o copie a acestuia se remite bdncilor plbtitoare pentru acceptare.
Confirmdrile de platd (OK) se remit prin figier casei de compensafii care le confruntd cu
cel original gi mesajele care nu prezintd modificdri se introduc in compensare.pentru
refuzuri, pl5titorii elaborezd,figiere separate cu motiva{iile necesare care se transmit
beneficiarilorprin casade compensafii.
Suspendarea participirii la compensare. Suspendarcaparticipdrii reprezintd,o
sancliune aplicatd de TransFonD ca urmare a unor imperfecliuni in activitatea
participantului generatoarede riscuri pentru sistem. Suspendareapoate fi tempora ril dacd
imperfecliunile se pot remedia intr-un interval de timp determinat sau definitivi (incetarea
activitAfii) dacd motivele persistd gi gradul de risc devine mare. Principalele situalii in care
se poate aplica sancliunea suspenddrii temporare pot fi: (a) autoritatea de supraveghere
solicitd suspendarea;(b) participantul nu mai indeplineqteuna sau mai multe din conditiile
de participare; (c) producereaunui eveniment care afecteazdcapacitateaparticipantuluide
a operain sistem; (d) deschidereaprocedurii de insolvenfda participantului.Suspendarea
se notificd participantului de cdtre TransFonD cu precizarea deficienfelor constatategi a
perioadei stabilite pentru remediere.De la cazla cM,infuncfie de natura evenimentului,
TransFonD poate acorda un termen de grafie pentru remediere inainte de aplicarea
suspenddrii.
Suspendareaare consecinle asupra bdncii pldtitoare care nu mai poate efectua
pldlile qi incasdrile prin compens[ri urmand sd recurgd la sistemul de pldli brute bilaterale

t4 s
care necesitd un volum de fonduri mult mai mare gi este pulin probabil ca bdncile
corespondentesd accepte acest procedeu dezavantajos.In acelagi timp, sancliunea
afecteazd.gi clienlii bdncii pldtioare care trebuie sd agtepteo perioadd de timp mai lungd
pentru frnalizareap16!ilor sauprimirea incasdrilor, ceeace esteun inconvenient substantial
in realliile de afeceri.
TransFonD are sarcina sd monitotizeze sistemul de compensare in vederea
prevenirii riscului de lichiditate . In acestscop, se folosescmai mulli indicatori privind
volumul compensdrilor, gradul de compensare, ponderea instrumentelor de platd.,
refuzurile de platd gi cauzele acestora,suspenddri,reactivdri etc. Dintre aceqti indicatori,
relevantpentru anahzade ansamblueste gradul de compensarepentru a se stabili in ce
mdsurdbdncile igi asigurd resureselenecesarepentru efectuareapldlilor fErd sd apelezela
piala monetardsau de capital. Acest indicator se determindastfel:

Sumecompensate
Grad compensare(%) : . 100
Sume intrate in compensare

Dacd presupunemcd totalul sumelor intrate in compensarcreprezintd5000 u.m. iar


cel al sumelor compensatedin resurselebdncilor insumeazd4500 u.m., atunci gradul de
compensareva fi de 90%. Standardelebancare acceptatein Uniunea European prevdd o
limitd minimd de l0%. Dacd acest grad este mai redus se impune monitorizarea atentd,a
bdncilor cu deficite cronice qi a modului in care piala poate satisfaceacestecerinfe.
Prezentdm,in continuare, calculul analitic al exemplului de mai sus. Presupunem
cd avem 4 bdnci A, B, C, D, care au de pldtit intre ele urmdtoarelesume, exprimate in um:
A-B 1 0 0 0 ;A -C5 0 0 ;
B-A 750;B-C 500;B-D 250;
C-A 500;C-B 250:C-D 250;
D-A 750;D-B 250.
in vederacompensdrii,se va intocmi o situalie cu sumele debitoare pi cele
creditoare,pentru fiecare bancdgi se va stabili soldul debitor sau creditor, astfel:
A B C D Totalsume Solduri
debitoare debitoare
A - 1000500 - 1s00
B 7s0 - 500 250 1s00
c 500 250 - 2s0 1000
D 750 250 1000 500

146
Total sume
creditoare 2000 1500 1000 500 5000
Solduri
Creditoare 500 500

Sume intrate in compensare 5000


Sume compensate5000- 500 = 4500
4s00
Grad compensare . 100 = 90o/o
5000
Pentru banca centrald,monitorizarea sistemului de compensareaarein primul rdnd
rolul de a preveni aparilia riscului sistemic, adicd intrarea in incapacitatede platd a unei
bdnci sd nu determine o reaclie in lan! qi sd se ajungd in situalia ca intreg sistemul de plAli
sd nu mai funcfioneze. Pentru a preveni acest risc, banca centrald dispune de un set de
politici monetare prin care piafa monetard qi de capital sd dispund de lichiditali suficiente
pentru acoperireadeficitului de la compensare.Prin monitorizarc se urmdreqteca gradul de
compensaresd se menfind in anumite limite, bdncile sd dispund de lichiditatea necesara,
bdncile mari sd sprijine prin credite bdncile mici care pot avea unele momentedificile qi
daci situalia nu se remediazd"se recurge la suspendareade la compensarea bdncilor cu
probleme cronice de lichiditate. Banca centrald este institufia care garunteazdfrnalizarea
plalilor qi in acelaqitimp creditorul de ultimd instanld.

147
14 PLATILE ELECTRONICn iN TIMP REAL

Pldlile electronice in timp real rcprezintd o componentda sistemulul electronic de


plati (SEP), denumitd subsistem qi se bazeazd.pe transmitereade mesaje (ordine de platd)
electronice de cdtre ordonatori, procesareainstrucliune cu instrucliune a acestora,in limita
disponibilului din contul de decontare de la agentul de platd gi decontarea finald prin
conturile curente ale bdncilor de la bancacentrald.Pricipalul avantaj al acestui subsistemil
constituie operativitateatransferurilor gi reducereala minimum a riscului de neplat[. Dupd
introducereain relea a mesajului de platd de cdtre ordonator, procesareaqi decontarease
fac la intervale de timp extrem de scurte, aproapeinsesizabile, de unde gi denumirea " ?n
timp real". intrucdt avem de a face cu un procedeu cu decontare brutd, deci fbrd
compensare,bdncile trebuie sd menfind un volum destul de mare de disponibilitati in
conturile de la banca centrald pentru a acoperi cerinfele de pld1i, ceea ce este un
dezavantaj.Beneficiarul cel mai mare al acestui procedeu este furnizorul care poate sd-qi
primeascdfondurile in aceiagizi culivrarea produselor.
in Romania, acest subsistemeste cunoscut sub numele de ReGIS gi a fost introdus
in anul 2005 cu referire numai la decontareapldlilor de mare valoare qi a plalilor urgente
indiferent de valoare. Subsistemul este proprietatea bdncii centrale gi este gestionat ca
operator de TransFonD. Pldfile de mare valoare sunt definite de normele bancare
(RegulamentulBNR w. I/2002) ca instruc{iuni de transfer credit, in general de mare
valoare, inclusiv cele aferente pie{elor valutar/monetari, intre participan{i, efectuate
de aceqtia in nume propriu sau al clien{ilor. ln prezent, plalile de mare valoare sunt
consideratede peste 50 mii lei qi care se deconteazlcu instrumentede credit. Prin acest
subsistem se efectueazd gi decontarea poziliilor nete ale subsistemelor cu plata
(caselede compensafii,decontareatitlurilor de stat etc).
prestabilitS/amdnatd,
Participan{ii la acest subsitem sunt: banca centralS,bdncile comerciale autohtone,
sucursalele bdncilor strdine autorizate sd opereze in Romdnia, Trezoreria Statului,
TransFonD ca operator al bdncii centrale, SNCDD ca agent pentru inregistrarea,transferul
si decontareatitlurilor de stat, casele centrale ale cooperativelor de credit, alli titulari de
conturi de decontare.Fiecare participant este conectat la relea printr-un singur punct de
acces,de reguld sediul central al participantului.
Pentru efectuareapldfilor, participanfii trebuie sd deschiddun cont de decontare la

148
r-

banca centralS,altul deodt contul curent, prin care se deruleazdoperaliunile de incasdri qi


pl61i pe parcursul zilei. Rolul acestui cont de decontare este de a asigura lichiditatea
necesardpe parcursul ziei gi de a degreva contul curent de un volum mare de operaliuni
zilnice. Contul de decontareare la inceputul qi sfdrgitul zilei sold zero.La inceputul zilei,
participanlii transferd sumele necesarepldlilor din contul curent in cel de decontare,iar la
finele zilei sumele rdmase nefolosite se transferd de operator in contul curent al
participantului. Dacd estenecesar,participanlii pot efectuatransferuri din conturile curente
in cele de decontaregi pe parcursul zilei.
in ce privegte instrucfiunile de platd, in majoritatea cazurilor se folosegtetransferul
de credit (mesajul electronic), iar in cazrxi bine definite se utrlizeazd. debitul direct
(decontareapoziliilor nete ale caselor de compensafii, decontarea operaliunilor cu titluri
de stat). Prin subsistem se deruleazdpl6fi ale clienlilor, pl6fi ale bdncilor (operafiuni pe
piala monetard, operaliuni in lei pentru piala valutard, precum gi operaliuni pentru piala
titlurilor), pldli in relafia cu Trezoreria Statului qi operaliuni ale bdncii centrale (pe piala
monetard, finnizarea de lichiditate "intraday", operaliuni in calitate de ?mprumutdtorde
ultimd instanld). Mesajele electronice ale participanlilor sunt recepfionatede TransFonD
intre orele 8-13 iar decontareafinald are loc la ora 17, dupd careplata devine definitivd qi
irevocabild. Pentru a infelege mai bine acest mecanism se prezintd.mai jos schemaunei
decontdribrute in timp real.

14.1 Decontarea bruti a plitilor de mare valoare

FIN COPY
Linie de asteo

1 bancaA trimite un mesaj de platd cdtre bancaB

t49
2-2' rcteauade distribulie SWIFT FIN COPY identificdmesajul,reline o copie in linia
de aqteptareqi trimite mesajul cdtre interfafa SWIFT _ ReGIS
3 interfala SWIFT ReGIS extragedatelenecesaredecontdrii gi le trimite cdtre
aplica[ia centrald ReGI S
4 in cadrul aplicaliei are loc decontarea,iar in cazul insuficienlei fondurilor mesaiul
se dirijeazd cdtre linia de agteptare
5 ReGIS confirmd executareasaurefuzul decontdrii cdtre interfata SWIFT ReGIS
6 interfa[a SWIFT ReGIS trimite un mesaj de autoizare sau de refuz aldecontdrii
cdtreserviciul SWIFT FIN COPY
7 serviciul SWIFT FIN COPY retragemesajeleoriginaledin linia de aqteptare,le
compardcu notificarea SWIFT ReGIS gi le separdin doud grupe, decontaresau
refuz
8-8' serviciul SWIFT FIN COPY marcheazd,mesajele
bune cu OK gi le trimite bdncii
B, iar cele rcfuzateb5ncii A impreund cu o notificare privind mesajeledecontate
Linia de agteptare. In linia de agteptaremesajele sunt ordonate pe clase de
prioritate, iar in cadrul lor in ordinea primirii. Principiul de administrare esteFIFO, primul
intrat - primul servit, pentru fiecare clasd cu exceplia cazului in care disponibilul este
insuficient pentru plata care trebuie procesatd qi se executd urmdto area platd,care se
incadteazd'in disponibil. Totodatd, nu se poate executa o platd dintr-o clasd inferioard de
prioritate pdnd cdnd nu s-au epuizat pldtile din clasele superioare.procedura prevede qi
posibilitatea de schimbare a ordinei de prioritate de cdtre banca emitentd contra unui
comision majorat. Mesajele de platd odatd introduse in sistem nu pot fi nici retrase nici
anulate,decdt in cazuri excepfionalestabilite de banca centrala. Mesajele de platd care nu
s-au decontat p6nd la finele zilei de decontarese returneazdbdncii emitente, astfel cd in
sistemnu se pdstreazdnici un mesaj pentru ziua urmdtoare.
Credite intraday. in cursul zilei pot aparesituafii de lipsd temporardde lichiditdli,
mesajele fiind stocate in linia de agteptare. Pentru a se asigura un flux continuu,
subsistemulprevede ca banca centrald sd asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe
bazd' de garanlii sub forma titlurilor de stat. In acest scop, banca centrald furnizeazd,
lichiditdli pe parcursul zilei in sistem REPO (cumpdrarede titluri de la participanfi, deci
lichiditate contra titluri, cu rdscumpdrareatitlurilor de cdtre participanli pdnd la finele
zllei, adicd titluri contra lichiditate). in acest fel, banca centald ac[ioteazd. ca un
imprumutdtor de ultimd instan!6,dacd bancain cauzd,nua reugit sd-giasigure lichiditate de
pe piafa monetard.Creditul se acord5insd numai pentru cdtevaore, ceeace necesitdun

150
managementfoarte atental lichiditdfii.
Decontarea plifilor. Pe parcursulzllei, intre orele 8-13, mesajelesunt procesatein
modulul centrala de decontare care autorizeazd.pldlile in functie de disponibilitd{ile
existente. Dupd ora 13, participanlii care mai au mesaje in linia de agteptareincearcd sd
procure resurse de pe piafa monetard sau in ultimd instanld de la banca centrald prin
valorificarea garan[Illor sub formd de titluri. La ora 17 conturile de decontarese inchid
prin virarea sumelor disponibile in conturile curente ale participanlilor de la banca
centralS.Pebaza rapoartelor TransFonD,banca centrald efectueazdoperaliunilede transfer
intre conturile curente ale participanfilor. Degi este o platd in timp real, transferul efectiv
al fondurilor intre conturile de la bancacentral[ are loc la finele zilei.
Monitorizarea subsistemului. Autoritdlile competente pentru monitorizarea
funcliondrii subsistemului gi luarea mdsurilor necesarepentru prevenirea riscurilor sunt
TransFonD qi bancacentrald.Cele doud institutii au accesonline la informaliile cheie cum
sunt lichiditatea participanfilor, accesulacestorape piala monetard,gradul de constituire a
garanliilor prin titluri de stat, volumul mesajelor din liniile de agteptare,mesajele anulate
sau refuzate, precum gi alte informalii pentru analiza operativd a function[rii
subsistemului.
Cel mai operativ instrument cu care opereazd,baca centrald este plafonul de
decontare prin care se limiteazd volumul decontdrilor in funclie de lichiditatea din contul
de decontare,plafon care poate fi redus dacd participantul are probleme cu managementul
lichiditafii. Aceastd mdsurd are repercursiuni asupraoperativitdlii pldlilor gi a relafiilor cu
clienlii gi poate afecta imaginea bdncii. Banca centrald poate dispune chiar suspendarca
unui participant dacd acesta are probleme serioase de lichiditate pdnd la redresarea
situafiei. in ce priveqte TransFonD,deosebitde informaliile pe care le furnizeazdbdncii
centrale, aceasta monitorizeazd, aspectelelegate de respectareaprocedurilor de lucru,
evitarea aglomerdrii liniilor de aqteptare,introducerea de mesaje pe mdsura primirii de
transferuri de la alte bdnci, precum gi plata la timp a comisioanelor cuvenite pentru
serviciileprestate.

151