15 TRANSFERURIELECTRONICE DE FONDURI

Pogreseledeosebitein domeniul tehnologiei electroniceau facilitat apar.igiamai

intdi a transferurilorelectronicede fonduri gi apoi a pldfilor electronice.t1 iiterat*ra cle
specialitate*,transferul electronic de fonduri este denumit ca un ansamblude tehnici
infbrmatice,electronicegi telematicecarepermite schimbul de fondr"rriintre partener.ipri'
intermediulbincilor qi a unor sistemespecialede transferintr-un tirnp foarte scurt.
Transferulfondurilor s-a realizat de-a lungut timpului prin nai multe rnodalitdtiin
fttnclie de tehnologia de comunicalii folositd. Cea mai cunoscntd modalitate a flost
transf'elul documentelor de platd plin niijloacele de transport specifice per.ioadei-
pogtalion,tfen, magind',vapor, avion. in plactica bancardaceastdmodalitate se l'Lrl'e$te
tt'atisf'elprin pogt[ (engl. mail transfer',MT) sau pogtd aeriand(engl. air rnail tra'st-er.
AMT). Dupa descoperireatelegrafiei s-a introdus transfenrl telegrafic (engl. telegraph
transfet, TT) care se mai foloseqteqi astdzi pe plan intern. Prin aceastbmoclalitates-a
trecut la circulalia informalei sub fomd de rnesajin locul documentelorpe suport hflrtie.
Din dcceniul 1960-70 a apdrut transfelul electronic si odatd cn acesta gi instit*tii
specializatecare au inlocuit pogta.,Modalitatea electronici de transfer.a determi'at gi
nLorlit'ichl'iorgalizatorice in cadrul bdncilor prin aparilia clepartanentelorde transl.er
eiectrrrnicsi de securizarea acestorapentru confidenlialitateatranzacliilor gi prevenirea
risctrrilorde fi'audd.
Din considerentede risc, dar gi din rafiuni practice,transferurile electrolice cle
fonduri se impart in doud categorii,dupd.valoareaacestora:(a) transferuriclevalori mzu.i
(SWIFT, TARGET); qi (b) transferuride valori rnici (EUROGIRO, WESTERN
IINION,
MONEYGRAM etc)' Departajareaintre cele doud categorii se face dupd un algor-itnr
potrivit cdruiatransf'erurilede valori mari sunt cele carereprezintd90% din valoaleatotald
attransferurilor,darcare se rcalizeazd,numaicu 10% dinnumdnrl acestoragi invers (10%
din valoale 9i 90% din numdr)pentru cele de valori mici. Criteriul principal cledepartajare
il reprezintdriscurile diferite pe care le incumbd cele doud categorii gi implicit costnrile
diferentiatede securizarea transferurilor.
Facilitdlile tehnologiceau creatposibilitateatransmiteriipe cale electronicaa UlluI
I'olum foarte mare de informafii gi intr-un timp destul de scurt,insd, pr.ocedeele
cle lucru
britede la
* C llasno. N Dardac'Sistenre plati,
de compensurri
qi decontiri. Edihrradidacticfigi padagogicti,Bucure5ti,2003

ll/
ilor specializatein transferuri electronicegi mai ales standardizareamesajelor a creat
cadrul necesar pentru realizarea unor transferuri rapide intre instituliile financiare din
itrtreagalutne, divelsificareaserviciilor gi speciahzarcalor pe segmentede piald, capabile

sd satisfacdo garndtot mai marede cerinle,atdt in ce privegtecompaniile,cAtgi populatia.

15.I SISTEMUL SWIFT

SWIFT (Sociefy for Worldwide Interbank Financial Telecommunication)a

fost infiinlatd in anul 1963, in Belgia, ca o societateprivatd pe acfiuni, non profit, prin
participareaa239 de b[nci din 15 !dri. La finele anului 2007,1aSWIFT erau conectate
peste 200 de ldri cu peste 3000 de binci membre gi cca. 7500 de utilizatori. Bdncile
ronrdnegti(BRCE,BCR, BRD, BA) au aderatla SWIFT ca membrein 1992,iar.in prezenr
toate bdncile lucreazdprin acestsistem,fie ca bdnci membre fie ca utilizatori (bdnci care
nu stutt membreSWIFT dar carelucreazdprin bdncilemembre).RomAniadelineala finele
anului 2007 cca. 6%odin totalul valoric al transftrurilor de fonduli efectuate de tdr.ile
eLuopene.
SWIFT are o relea structuratdpe patru nivele: primul nivel este constituit di1
centrele de procesare amplasatela Bruxelles, Amsterdam gi Capple Town (SUA), al
doilea nivel cuprinde centrele de comutare cunoscuteca centre regionale,in numdl cle
zece,rdspdnditepe tot globul, carecolecteazdmesajeledintr-o anumitdzond geogrficdgi le
tt'ansmitela r-rnuldin centrelede procesale;al treilea nivel se referd la ordinatoarele clil
fiecare lard (concentratoarenalionale) cu rol de supraveghere,care menlin legdtura cn
mernbrii gi afiliafii refelei (in tdrile cu un volum mai mare de mesaje sunt mai mtrlte
concentratoare
nalionale,ca de exemplu,4 in SUA, 3 in Anglra,2 in Franfa)gi al patmlea
nivel include terminalele instalate la bdncile care au aderat la SWIFT. Bdncile ctin
Romdniatransmitgi primescmesajeprin centrul regionalde la Viena.
Activitatea SWIFT se bazeazd pe brogura 45711990 Ghidul privind
Transferurile de Fonduri Interbancare Internafionale gi Compensafiileelaboratl de
CarneraInternalionaldde Comer! de la Paris gi pe Standardele Internfionale emise de
International Organization for Standardization,care stabiescreguli obligatorii privind
elaborareagi transmitereamesajelor,responsabilitdlilepartenerilorgi ale companiilor de
transfel. Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de platfi conline aceleaqi
informa{ii ca qi instrumentulde platd pe care l-a inlocuit: ordonatorul,banca emitentl,
bancadestinatari (ambelecu nLlme,adresd,cod), sumatranzacfiei,valuta, data la cale se
face plata, beneficiarul,obiectul plAlii gi instrucliuni de acoperirea pl[fii (disponibilitali

i53
ale b6ncii emitente la banca destinatard,linie de credit, acreditiv import sau alte surse),
Aceste informafii sunt cifrate dupd anumite algoritme, cunoscutede ambele b6nci. care
tlebuie sd asigure securitateatransferului.
in prezentse folosesc7 algoritme de codificare bazatepe chei private qi publice,
cel mai performant fiind considerat de principalii beneficiari, RSA, creat de
unele
conrpanii din SUA. Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou rnodel de codificare
gi
validare, FIN iSO, fiind mai rapid. Mesajele SWIFT cuprind cca. I20 de tipuri, potrivit
particularitd,filortranzacfiilor, care se grupeazd.in9 categorii, astfel:
lXX CustornerPayments6 Checks;
2XX Financial Institution Transfer;
3XX TreasuryMarkets-ForeignExchange;
4XX Collections& CashLetters:
5XX SecuritiesMarkets;
6XX PreciousMetals & Sindications;
7XX DocumentaryCredits& Guarantees;
8XX TravellersChecks;
9XX Cash Management& Custumer Status.
Releaua SWIFT este accesibilf,permanent,zi gi noapte, prin linii speciale
cu
parteneriide relea,iar mesajeleacoperdtrei tipuri de operafiuni:transferuride
credit prin
oldine de platd care sunt cele mai numeroase,confirmdri de schimbvalutar qi tranzaclii
cu
titluri' Prin releauaSWIFT se fac ai transferurionline internfionalesau locale. Schema
cle
tlansrniterea mesajelorSWIFT se prezintdmai jos,
15.1Transmiterea
mesajelor
SWIFT

154
 Fluxul operaliunilorde transmitere,validaregi autorizaleesteurmdtorul:
- operatorulde la bancaemitentdintroducemesajulin terminal,potrivit unui format
standard (ecran preformat) qi tipului de traruacfie (transfer, platd, confirmare schimb
valutar,deschidereacreditiv)qi il plaseazdintr-un figier de agteptare;
- opelatorulcontrolorverificd mesajulgi il trece in figierul de plecare,dupd care se
conecteazila relea qi il transmite;
- oldinatorul bdncii emitenteverificd mesajul din punct de vedere al completdrii
formularului cu informaliile prevdzutegi il transmiteconcentratoruluinafional;
- concentratorulnalionalverificd autenticitateaexpeditoruluigi tlansrnitemesajulla
centrul de comutalede careaparfine;
- centrul de comutarevalideazi mesajul gi il transmite la centrul de procesaretle
careaparfine;
- centrul de procesareautorizdtl'anzacfia,inregistreazddatele9i transmitemesajul
la centrul de procesarede careaparlineberreficiarul;
- centrul de procesareal beneficiaruluiinregistreazl datelegi retransmitemesiaul
la centrul de comutare,iar acestala centrul nafionalgi in final la ordinatorulbeneficiarului.
Transmitereamesajelorin sistem SWIFT se poate reahzain urmdtoareleregimuri:
notmal, adicdin ordineaintroduceriiin sistem;urgent,inainteacelorlalternesaje;cu circuil
limitat, in cazul transmiteriide informalii cu caractergeneralpentrumembrii SMFT.
Potrivit normelor intemalionale, responsabilitateapentru asigurarea transferulr,ri
revine celor trei participanli in funcfie de pozilia pe care o au, astfel: (a) banca emitentd
rf,spundede elaborareacorectda mesajultti qi de asigurareala timp a fondurilor pentru
platd; (b) banca destinatardrdspundede efectuareapldlii conform instr-ucliunilorpr:irnite;
izrr(c) companiade transferrdspundede transmitereamesajelorintre bdncile pal'tenerein
condilii de integritategi securitate.
Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai
performantedatoritd urmdtoareloravantaje:
Siguran{a in func{ionare. Toate operaliunile de la expeditor la destinatal sunt
computerizateqi transferurilese desfEgoard
automat.Programelede transmisieau detectoli
de erori, deci elimind posibilitatea aparifiei acestora, iar mesajele sunt codificate.
mesajelorelimind interpretareagregit[ a acestoragi reduceaproapela zero
Standardizarea
ur-ruldin riscurile celemai frecvente.
Rapiditatea. Timpul de transmisiepentru fiecaresegmentde circuit estede ordinul
secrmdelor,iar decalajelese datorescmai mult diferenlei de ftis orar dintre parteneri.

1 55
Acesta este consideratavantajul cel mai important in sistemul de pldli gi de multe ori
rapiditateaeste mai mare la transferurileexterne care folosesc sistemul SWIFT decdt la
cele inteme bazatepe alte sisteme.
Costuri sclzute. Costurilesunt, in medie, de 1$-10$pentru un mesaj fala de 30$-
50$ prin telex, deci destul de avantajoase,gi sunt difelenliate in funclie de mdr.imea
mesajului,urgenldgi cerinla de confirmare.Din acestmotiv, numeroase
!dr.i,printre care gi
Romania,folosescsistemulSWIFT pentrudecontdrimultilateralegi cornpensiri.
Fiabilitatea. Funcfionareasistemuluiesteasiguratd24 de ore din 24 qi7 zile dinT
pe sdptdmdnd,fiind deci accesibilin orice rnoment.
Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinarca in afard de comutitatea
bancard qi instituliile financiare internafionale s6 foloseascf, sistemul SWIFT. iar.
conrunitateade afaceri agreazd.
acestsistem din ce in ce mai mult.

I5.2 SISTEMUL TARGET

Transferul TARGET a ap[rut ca o necesitate de r.eglementare turitard a

transfelurilor de fonduri dintre b[ncile centrale din Uniunea Europeand. TARGET
(Transeuropean AutomatedReal-TimeGross-Settelment ExpressTr.ansfer)a fost i'ifiat cle
Institutul Monetar Europeandevenit ulterior Banca Centrald Europeandgi a i'cep't sE
firnc{ioneze in 1999. Participarea la TARGET este reglementatdprin Directiva cle
CoordonareBancard 20021121EU
a ParlamentuluiEuropeangi Consiliului Europeal.
Structura TARGET. SistemulTARGET sebazeaz6. pe decontareabrutd in timp
real (RTGS-sistemul european) Ia care sunt conectate sistemele similare di'
!6rile
par:ticipante(ReGIS-Romdnia) gi proceseazd numai tranzacfiile in euro. Structura
TARGET estede tip descentralizatgi are urmdtoarelecomponente:(a) sistemelenafio'ale
cu decontarebrutd in timp real din ldrile membre; (b) mecanismul cle supraveghereal
Bancii CentraleEuropene;(c) releauade interconectareintre bdncile centrale.
in esenfd,TARGET este un sistem in care pldfile se fac pe bazd"bilaterald intr-e
bdncile centrale.Banca CentraldEuropeand. nu se implicd direct in sistemul de pldli, clar.
dispnnede un sistem de control care asigurdinchidereazilei de lucru intr-o pozilie final5
gi irevocabili. Rolul principal revine blncilor centralenalionale care colecteazdmesajele
de platd de la participanlii interni gi le transmitenumai in limita fondurilor disponibile gi a
facilit6lilor de creditareacordate.
Participan{ii la sistem.Participantiipot fi direcfi, adicd cei permanenligi inclirecti,
mai mult ocazional.

156
 Participanlii direcli sunt bdncile centrale gi instituliile de credit interne. Bdlcile
centralepot autorizagi alte institufii sd.participela sistem ca departamentele
de tlezorerie
ale statelormembre,caselede compensaliigi instituliile de decontdri,firmele de investilii
financiare, toate autorizate gi supravegheatede banca centrald sau de alte autorit5ti
recunoscute in domeniu. Criteriile de admitere ale participanlilor direcli se referd la
capacitateafinanciard adecvat[ a instituliei, numdrul minim de tranzactii, infrastructura
tehnicr necesarlpotrivit nivelului standardgi aprobareabdncii centrale,
Participanlii indirecfi (la distanld) sunt institulii financiare sau companii ctin
strf,indtatecare au relalii cu fara membrdla sistem,dar carenu au reprezentante
in aceastd
larh gi dolesc sd fie admigi ca participanfi. In asemeneacazuri, bd,ncilecentr.alean
posibilitatea de a admite astfel de participanfi cu aceleagidrepturi gi obliga.tii ca
Ei
participanliidirecfi, cu condilia sdnu prezinteriscuri mai mari decfitcei direcli.
Tipuri de pln{i. SistemulTARGET administreazd,aproapein exclusivitate,pldti
de mare valoare care repreizintdtransferuride credit, astfel: (a) pleli pr{vind operafiunile
bdncilor centrale din eurosistem;(b) decontareasoldurilor pentru sistemelede pl61i de
valori rnari; (c) pl6!i interbancare.
PHlile de micd valoarecareprezintdo mare diversitateqi carenu necesit6o vitezd
de procesareprea mare sunt accesibilepentru alte sistemecu o capacitateurai micd gi cu
procedurimai simple.
Arhitectura sistemului TARGET. Structura sistemului cuprinde o componentd
tehnicd de interconectarea b[ncilor centrale din ldrile memble cu Banca Celtlald
Europeandprintr-o re{ea numiti interlinking prin care se schimbdrnesajelede plbli gi o
componentd pentru bdncile centrale numitd standard interlinking care asigura
transformareamesajului din standardulintern in cel comunitar. Structura gi moclul cle
fr.rnclionare
a sistemuluise prezintdin schemade mai jos.

15.2Operaliunidepldli prin TARGET

BancacentraldA BancacentraldB
RTGS Interlinking Interlinking RTGS
(institufii cd. @encicentrale (bdnci centrale (institulii
iniJiatoare) emitente) receptoare) cd. destin)

Releade comunicalii

rs7
 Fluxul operalional:
- institulia de credit iniliatoare transmite mesajul de platd (transfer credit),
codificat, c6trebancacentral6A din tara sa;
- banca centralE A (emitentd) recepfioneaz[ mesajul, autentificd ernitentr-rl,
valideazf, plata, debiteazd contul instituliei de credit iniliatoale gi crediteazd co'tul
interlinking al bdncii centraleB, formateazdrnesajulconform standardelorcomunitaresi il
transmite,prin refea,bdncii centraleB;
- banca centrald B (receptoare)recepfioneazi mesajul, autentificd emitentr_rl,
debiteazdcontul interlinking al bdncii centraleA gi crediteaz6contul b[ricii clesti'atare,
fortnateazdmesajulconform standardelorinternegi il transmitebancii destilatare;
- banca destinatardcrediteazd.contul beneficiarului gi trebr.riesd comunice. in
interval de 30 de minute, bdncii ini{iatoareprimirea transfemlui.
Principiul care std la baza decontErilorprin sistemul TARGET este lsigurarea
integrali a disponibilului la nivelul bdncilor centrale nafionale. SistemulTARGET
fr-rncfioneaza
fara rezerveminime obligatorii preconstituite,fhrd facilitnli de ciescoperitcle
cont pe parcursul zilei sau facilitafi prin acorduri de rdscumpdrare(repo). Toate aceste
facilitdli se asiguri in cadrul sistemelornalionalede pldli conectatela sistemulTARGET.
Transfelurilede fonduri sunt necondilionate gi irevocabile.
Mecanismelede asigurarea lichiditafli Ia nivelul bS.ncilorcentralenalionale sunt
dil-erite,incepdndcu linia de agteptare,apoi imprumuturile pe piala monetard,creclitelepe
parcurrsulzilei de la banca centrald si creditele ovemight. in unele
!6r-i, creclitelepe
parcursulzilei se acord[ in limita disponibilitdlilorparticipantuluila bancacentrald,iar.in
altele pe baza unor aranjamentede v6nzarea sumei respectivegi clerdscumpdrarepAndla
furele zilei. O particularitate o prezintd faptul ci, acestecredite pe parcurslll zilei in cac1.'l
sistemelornalionaleconectatela sistemulTARGET se acorddfhr6 dobdndd.
Orarul sistemului este07.00AM - 06.00PM, ora EuropeiCentrale.pldtile iltre
palticipanlii direcli se pot efectuanumai pdna la ora 05.00 PM, dupd aceastdord fii'cl
admisenumai transferuri de lichiditili, atat interne, cdt gi externe.
Politica de tarifare urm[regte pe de o parte acoperireaintegrald a costurilor,
inclusiv cele de legate de creditelepe parcursulzilei, iar pe de alta parte realizareaunor
tarife cdt mai apropriateintre paricipanfi. Tarifarea sebazeaz1.penumdrul rnesajelor,fii'cl
diferenliatdde la 0,80 euro/mesaj(peste 1000 mesaje pe lund) pdn6 la 1,75 eurolmesaj
(pdnd la 100 mesaje pe lund). Orientareaeste catre reducereatarifelor, dar aceasta
'u
tlebuie sd afectezesiguranlapldlilor.

158
 15.3SISTEMUL EUROGIRO

EUROGIRO este un sistem internalional de transfer de fonduri intre organizaiiile

poqtalecare efectueazd.
gi diverse servicii financiare.EUROGIRO a fost creat in 1990,
bazat pe clientela numeroas[ a pogtei, pe apreciereade care se bucur-dpentru calitatea
serviciilor gi pe experienfain serviciile financiarepogtaletransfiontaliere.EUROGIRO are
o re{eaproprie de p151ielectronice,EUROGIRO NETWORK, care opereaz5in peste200
de ldri din Europa, Asia, America de Nord gi Sud. Releauaeste formata din orga'izalii
poqtale,bdnci comercialegi alte institulii de credit interesatein acesttip de transferuri..
EUROGIRO este format dintr-un modul central, o relea cle comunicalii
Ei nrai
multe rnodule locale cu reteleproprii, care fac conexiuneacu terminalelerlspandite pe.o
auumitd arie geograficd.Componentaprincipald este modulul local care proceseazi o
gamdvariatdde servicii financiarede pldfi transmisede terminale.Capacitateaunui rnocl'l
local este apreeiabild,de cca. 200 mii informafii zilnic Ai dispune de iriterfele peltnr
preluareafiecdrui'fip de servicir:/produsgi, dupdprocesare,transmitereamesajuluiin re1ea.
Transferurilese realizeazdelectronic,iar mesajelesunt codificate gi autentificatepentrll a
se asiguraintegritateagi proteclia informmafiei.Toate tranzacliile se transmit in euro, clar
sistemul dispune de echipamentecare asigurd la destinalie conversia in valuta localZr.
Schemaunui modul local se prezinti mai jos.
15.3Modulul localEUROGIRO

Sistem
"gazd6"

Terrninale

ReleaEU

EUROGIRO asigur[ o varietate de servicii de pld1i, unele cu specific pogtal

(mesagerie,
pensii),dintre caremenliondm:
- transfeml de credit cu o gamd diversificati de modalitafl de platd.;
- transferul urgent de fonduri;
- transferul de fonduri intre conturile bancareale non membr-ilor;
- servicii ramburs(transportcolet cu eliberaredestinataruluicontranumerarsi cr.r
rambursareasumei expeditorului);

159
 - servicii de decontarein euro:
- ordine de platd prin telefon;
- plafi pensii.
EUROGIRO funclioneazdgi in RomAniaprin Bank Post gi pogta Rom6.nd.dar
transferurilese fac numai intre membrii EUROGIRO, potivit standardelolinternafio'ale
ale sistemului.

rs.4 STSTEMUL WESTERN IJNTON $I MONEYGRAM

Selviciile de transferuri rapide de fonduri s-au extins destgl de gi in ce

'rult
privegtepopulaliaca unnare a unei circulalii tot mai intensea persoanelor,fie pentru
locuri
de muncd, studii, tratamente medicale, fie in scopuri turistice. Majoritatea acestor
tt'atrsferuri se realizeaza de persoane care lucreazl,temporar in alte
leri $i care transferd
sumele economisite in lara de origine. Pentrurasemeneatransferuri au apdrut
finne
specializate, non bancare, care nu impun deschidereaunui cont gi care faciliteazd
fi'ansmitereafondurilor cdtre o gamd largd de ghigeede plafl - bfurci, agenlii cle pla1i,
agenfii de turism, oficii pogtale,casede schimbvalutar etc - amplasatecdt mai apr.oape
cle
destinatar.Cele mai renumite firme in acestsectorde transferuri gi cu cele rnai largi relele
internafionalesunt WESTERN UNION gi MONEYGRAM care opereazt pe baza
unui
sistemsimilar cu urmdtoarelecaracteristici.
Infrastructura. Sistemul de transfer se compune dintr-ur Centru Oper.afiolal
unde se proceseazdtoate tratuacliile si o relea de agenlii (terminale) care clispun
d,e
calculatoareconectatela centrul operafional.Ambii parteneriai transferul*i - ernite't qi
beneficiar - se conecteazdlaterminale din fdri diferite prin care se rcaltzeaziitransfer.r.rl.
Opera{iuni. Serviciile oferite sunt transferuri de foncluri intre per-soanefizice qi
plali de taxe gcolare,cotizalii etc. Suma tranzacfiiloresteinsd limitatd pentru a pre'eni
se
transformareaacestortransferuri in canale de spdlarea banilor. Suma maximd pentr'
o
tranzacfieeste de 10.000 USD, dar nu mai mult de 20.000 USD pe zi, in caztrlin car.e
aceiagipersoandface mai multe tranzaclii intr-o zi. Pentrusumeintre 1000 USD gi 10.000
USD, agenlia care efectueazdserviciul trebuie sa obflna autorizareavocald a Centrului
Operalional.in ce privegtesecuritateaoperafiunilor,fiecare agenlieprimegteun numdr
de
identificare gi un PIN, informalii care sunt cunoscutenumai de personalul autorizat
sd
efectueze tranzacfii. Eliberarea banilor se face pe baza actului de identitate
al
beneficiarului' iar dacd acestanu-l are asuprasa se poate folosi metoda interogdrii-test
lansatede expeditorla carebeneficiarultrebuiesd deaun rdspunsexact.

160
 Clien{i. Clientela o formeazi numai persoanele fizice care se afl1 in relalii
personaleunii cu allii sau cu diverse institulii (inv[fimdnt, sdndtate,financiale, companii)
fald de careau anumiteobligalii bdnegti.Din punct de vederestatistic,clienlii se pot glupa
astfel: (a) farnilii - transferuri intre membrii de familie, in specialtransferurile efectuatede
citre cei care lucreazdin strdindtate;(b) turigti - carein anumite situalii pot prirni bani din

lara de referin![; (c) studenli - care pot primi bani pentru cheltuielile de gcolarizare;(d)
reporteri aflali in str[initate - salarii sau alte fonduri pentru cheltuielile curente;(e) alte
categoriimai pufin numeroase.
Fluxul opera{ional. Fluxul operalional se desfEgoarEintle agenlii gi Centrul
Operalionalpentrutransmiteride masajede transfersaupldli qi autorizdri,pe de o parte,gi
intle bdncilela careagenfiileau conturi gi bancaCentrului Operalionalpentru transferurile
efectivede fonduri,pe de altd parte.Fluxul operalionalse prezintdschematicrnaijos.

15.4 Fluxuloperlionalal unuitransferde fonduri

Operaliunilesunt diferite in frrrclie de transmiteresau primire a transferuluide

fonduri.
La transmitere:
- ordonatonrl se prezintd la o agenlie pentru un transfer de bani qi completeaz[ Lrn
formular tip;
- agentul incaseazd de la ordonator valoarea nominala a transferuh.ri plus
comisionul
- operatorulintroduce dateletranzacliei in sistemul de transmisie;
- tranzactia se prelucreazd la centml opertional gi se transmite un numdr de
referin!d;
- ordonatorulprimegteo copie a formularului cu numdrul de referinld;
- ordonatorul contacteazdtelefonic beneficiarul gi ii comunicd numdrul de
referin!d.
La primire:

161
 - beneficiarulse adreseazd
unei agenlii gi completeazdun formulal tip;
- operatorul acceseazd sistemul pe baza numdrului de referintd, identificd
operaliuneasi proceseazE tranzacfia;
- centrul operalional transmite autorizarcadeplatl printr-un cod;
- clientul primegtebanii impreundcu o copie de pe formular pe cal'eesteinscris
num6.rulde referinld;
- operatorul comunicd centrului operalional efectuareapldlii si oer-aliunease
inchide.
Agenlii sunt obligali ca in afard de procedurade lucru a sistemului sE respecte
Ei
prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare, in cazul ldrii noastre
Regulamentulvalutar nr.Il2004 emis de BNR.
Western Union a fost infiinla![ in 1851 gi esteuna din cele mai vechi gi rentunite
companii americane.Companiaa demaratin 1851 construireaprimei relele cletelegr.af,a
introdus primul telegraf la New York, in anii 1860 a unit prin telegrafcoastaamericall a
Atlanticului cu cea a Pacificului, iar in anii 1950 a utilizat pentru prima datd telexul.
Western Union a atins apogeulin 1929, dar dezvoltareaulterioard a poqtei aerieneEi a
faxului a dus la falimentul companieiin 1992.WesternUnion s-a reprofilat pe transfercle
fonduri, iar in 1995a fost achizifionatdde First Data Corporationdin SUA. WesternUnion
a creatin 1990 o filiall pentru servicii financiareWesternUnion Financial Servicescale
are un depafiament Westem Union Money Transfer pentru transferuri rapicle de bali i1
orice !ard. ReleauaWesternUnion cuprindepeste320.000de localii din intreagalune (in
peste 190 de !dri), deline cca 60Yodin transferurileindividuale internafionalegi efectueaza
o gamdvariatd de servicii ca Will Call, Quick Collect, Quick Pay, Quick Cash, pe ldng6
cele tradifionale.
MoneyGram fnternational Ltd. este o companie formati din MoneyGrarn
PaytnentSystemsInc. gi Thomas Cook Group Ltd., ambelefirme de referinld din SUA.
specializatein transferuri rapide de fonduri gi diverse servicii financiare. Structrua
aclionariatului s-a schimbat continuu, in anii 1980-90 aparlindnd grupului American
Expres, iar in prezentprin cotareala bursa din New York aclionariatul s-a cliversificat.
ReleauaMoneyGram esterlspdndit[ in peste 120 de !dri. Transferurilese fac de regulain
USD, astfel c[ orice valutd se schimbdin USD i invers la un curs practicatde firrnd, adicd
cel folosit pentru cecurilede cllS.torie.

t62
 16 PLATI DOCUMENTARE EXTERNE

in domeniul valutar-financiar pldlile internalionale reprezintd,componenra care

asigurd frnalizarea tranzacfiilor economice sau satisfacereaunor cerinle individuale, ca
urmare a relaliilor care se stabilescintre parteneri. Aceastdcomponentdfolosegteinstrumente
de plata care circul5.in cadrul sistemului internafional bancar pe baza unor reglementdri la
nivel internalionalelaboratede institulii de specialitate(Comitetul Economic ONU, calner.e
de comer! internalional,Banca ReglementelorInternalionale,Banca Central5 Europeand).
Reglementlrile de bazi din acestdomeniusunt:
- Convenfia cuprinzdnd legea uniformd asupra cambiilor gi biletelor la ordin -
Geneva,1930;
- Convenliacuprinzdndlegeauniforrnd.asupracecului- Geneva1931;
- Reguli gi uzanfe uniforme referitoale la acreditiveledocumentare- Publicatianr.
500 a CamereiInternalionalaede Comerf de la Paris;
- Reguli uniforme privind incasourile- Publicaliaw.522 a CamereiInternationalede
Comerfde la Paris.
intre bdncile careparticipd la decontarileinternationalese incheie conven{ii de pln{i
in care se previd instrumentelede platl, regulile care guverneazd.
desfhgurateapldlilor qi
sisternulde drept carese aplici (in principiu, se folosegtedreptul din lara mde se afld banca
pl[titoare). Deosebit de reglementdrile internalionale, in convenfiile bancare de plati
intelbancarese pot prevedea qi uneleuzanlelocale (restriclii la pldlile in valutd) sau speciale
(pe piele monetaresaude capital).

16.1MODALITATI DE PLATA

Stingereaobligaliilor dintre parteneri se realizeazdprintr-o anumita modalitate de

plata (decontare)prevazutdin contractsau aleasdde persoanelefizice. Modalitdlile de platd
surt urmdtoarele:
(a) Plata marfl contra marf[ (troc) - o modalitate nepecuniardfolositd in
antichitate,dar care a revenit odatd cu criza economicddin 1929-1933 gi criza datoriilor
externedin 1980-1985.in prezent,acesatdmodalitateestefolositd ca o tehnicdde deblocarea
relaliilor comercialecu fdri sau firme ale cdror disponibilitili financiare sunt modestesau
inexistente.

r63
 (b) Plata in numerar care se practicd pe scard redusd gi in anumite situagii
specifice, ca de exemplu: (i) in ldrile cu restriclii valutare privind d,elileriile gi migcarea
devizelor sau care practicdsistemede irnpozitareseverf,,plata i1numerar devenind.o metodd
de evaziunefiscald saude evitarea restricfiilor valutare,(ii) in spaliile geograficeizolate,fard
unitdli bancare, pentru achizilionareade produse sau in rezervaliile natur.ale,pr-mtru
achizilionareade animalepe cale de disparilie sau obiectearheologice,care,altfel ar-deveni
obiectede contrabandA;(iii) in activitateade turism gi transportinternalional,in specialin
tdrile cale nu au sistemede carduri.
(c) Plata prin cec, care este cea mai apropiatE.de numerar,a luat o amploare
cleosebitddupa anii 1960,fiind folosit6in d/omeniul pldlilor necomerciale.
(d) Plata prin titluri de credit, cambie gi bilet la ordin, se folosegtein afar5 cle
circttlalia singulard qi asociatecu alte tehnici de platd ca acreditivuldocunentar,incasoul(cn
valoare de instrument de garantare).
(e) Plata prin ordin de plati estelegatdde aparipiabdncilor gi a dezvoltar.ii
relaliilor internafionaleintre acestea,in practicd.fiind cunoscuti gi prin expresia,,platddir.ect
din cont".
(0 Plata documentari pentruoperaliunilein careplata se face de binci numai
contradocumente(acreditivuldocumentargi incasouldocumentar),asigurandparlenerilorun
grad de securitatemai ridicat.
Aceste modalitdli de plat6, presupunexistenfaunui cont bancar(cu excepliaplalii in
sistem troc ai a pla{ilor in numerar) gi a unui. circuit bancar prin sistemul de transf'er
internalionalal fondurilor.
16.2INCASOUL DOCUMENTAR

Incasoulesteceamai simpll modalitatede platd care se bazeazd,numai

pe preveclerile
contractultti comercial gi nu angajeazl,in nici un fel bdncile participante la der-ular.ea
pldlii.
Prin incasou se infelege tratarea de cdtre bdnci, potrivit instrucliunilor primite, a
documentelorcomerciale gi financiarein vedereaacceptdriisau plilii acestora.Decontarea
prin incasouestereglementatdde Publicalianr. 522 a Camereide Comert Internalionalclela
Parisin vigoaredin 1966.
Documentelevehicuiatede bdnci sunt de dou[ feiuri:
- comerciale (factura,documentede transport,de proprietate);
- financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri,chitanfe).
In frurctiede tipul documentelor,incasoulestede doudfeluri:

164
 - simplu - cand se vehiculeazE.
numai documentefinanciare;
- documentar - cand se vehiculeazi documente comerciale insolite sau
nn de
documentefinanciare.
Pentru banci, decontareaprin incasoureprezintdo simpld vehicularede documente,
de Ia beneficiar la pldtitor, potrivit instrucliunilor primite de la beleficiar gi
efectuarea
operaliunilor de platd' pentru rin partener gi de incasare pentru celilalt partener. pdn
transmitereadocumentelorprin intermediulbdncilor se urmdresteca destinatarul
acestorasd
nu iutre in posesialor decdt in momentul executdrii obligaliei de plata sau alta
asimilatd
(acceptareacambiei).Deci, plata nu se efectteazd.contra marfE,ci contra documente
care se
fblosescapoi pentru intrareain posesiamdrfii. In acestfel, importatorul are certitudinea
cd
exportatorul gi-a indeplinit obligalia de a livra marfa, iar expoftatorul este
sig'r cd
importatoml nu poate intra in posesiamdrfii inainte de a o achita p6rlile implicate
in
derulareaunui incasousimplu saudocumentarsunt:
- ordonatorul (exportatorul)- clientul careiniliaza operaliuneacleincasou;
- banca remitenti (bancaexpoftatontlui)- banca la care orclonatorul a increclintat
operaliuneade incasou;
- bancn insarcinati cu incasarea - orice bancd, alta decdt banca remitentd,
care
intervine in operafiuneade incasou;
- banca prezentatoare (banca importatorului) - banca insarcinatdcll prezentarea
documentelortrasului;
- trasul (importatorul)- persoanala caredocumenteletrebuiesd fie prezentate.
Incasoul, cunoscttt gi sub numele de dispozifia de incasare, este un clocument
standardizatsub formd de mesaj care cuprinde:numele gi adresaorclonatorului,numele
Ei
adresatrasului, bdncile implicate, documentelecomerciale gi financiare, detalii privind
transportul(aerian,naval, cale ferat6,rutier) gi liwarea (localitateade destinafie),concliliile
e
platd, valuta, modalitateade transmiterea fondurilor gi contul bancaral ordonatorr-rlui.
Bdncile tndeplinesc rolul unor prestatori de servicii pentnr care percep comisioane
care,de reguld, se suportdde exportalor.Bd.ncilenu au nici un fel de responsabilitatein caz
de neacceptaresaude neplatda incasoului gi nu au obligalia de a urmdri incasareaclec6ti'
lifirita instrucliunilor expreseale ordonatorului.Bdncile au obligalia de a gestionain
bune
condilii documenteleincredintate gi si executeintocmai gi fErd intarziere instr.'cliunile
primite. in cazul in careaparuneleprobleme(documentelips6, informalii neclaresan
insuficiente etc), bancile trebuie sd informeze imediat ordonatonrl. Derularea pldlii prin
incasour documentarse prezintdin schema16.l.

r65
 Schema16.1 Mecanismulderullrii incasouluidocumentar

I Contractul comercial internafional prin care s-a convenit plata prin incasou
documentar;
2 Livrcrea mdrfii in concordanlacu specificafiile din contract. Exportatorul este in
posesiadocumentelorde livrare (factura,documentde transport,polila de asigr,rrare,
certificat
de calitate gi o cambie);
3 Setul de documente comerciale gi financiare insolite de orclinul de incasare
(incasou)sunt prezentatela bancaordonatomlui. In ordinul de incasare,exportatorul prezi'td
docunentele 9i condiliile in care acesteavor fi inmdnate importatorului (contr.a platdl
acceptare/alte
condilii).
4 Banca remitentd emite in nume propriu un incasou documentar in care preia
instrucliunilede la ordonator(traduse)gi atageazadocumenteleoriginaleale exportatorul.rigi
il remitebdncii prezentatoare.
5 Bancaprezentatoareavtzeazd(notificd) importatorulde sosireadocumentelor.
6-7 Banca prezentatoareelibereazdimportatorului documentele,fie contra plata, fie
contra acceptarii cambiei, potrivit instrucliunilor primite prin incasou gi debiteaz6contul
acestuia.
8 In posesia
9 Dupa incasareadocumentelorde la importator, banca prezenratoareremite fondurile
saucambia acceptatf,,bancii remitentului.
10 Bancaremitentuluinotific.dexportatoruluidespreincasareadocumentelor gi
crediteazdcontul acestuiasauii remite cambia acceptatd.

166
 Plelile pot fi refuzatepa4ial sau integral de catre imporator dacd are motive temeinice
(erori de facturare, penalizdri, comisioane),probleme care se rezolvd direct de cei doi
nu poateeliberadocumentelein cazul unor pldli parfiale,decit
parleneri.Bancaprezentatoare
numai daci in incasou se prevede aceastdposibilitate. Documentelese pastreazd.Iabanca
prezenatoarepdnd Ia primirea de noi instrucliuni de la banca remitentd, dar nu mai tirzir.r de
90 de zile, dup[ care le restituie acesteia.Incasoul trebuie sd cuprind[ instrucfiuni precise
referitoarela procedurade urmat de cdtre bancd in cazul de neplatdsau neacceptare,adicl
emiterea protestului de neplatd sau neacceptate,returnareasau redirijarea documentelor,
aclir-uride protejare a mirfurilor etc. Firi existentaacestorprecizdri, bancainsdrcinatZr
cu

incasareanu are nicio obligalie s[ protestezerefuzul.

Incasoul documentar este un instrument de platd care avantajeazd in'rportatorul.
Incasoul nu prezintf, nicio garanlie pentru expoftator c[ importatorul va achita irnediat marfa
livratf,, singura obligalie scrisd fiind contractul dintre parteneri. Intreaga tranzaclie se
din ordinul gi pe rdspundereaexportatorului.Documenteletrebuie s[ ajungh la
clesfhgoard
importatorinainteasosirii m5.rfurilor,in caz contrarexportatorulva pl6ti taxelede contrastalii
gi liagazinaj, intrucat imporatatorul in lipsa conosamentului nu poate prelua rnarfa de la
c6rdng.Din aceastdcatzd.,incasoulesteutilizat numai in proportie de l0%-I5% in lelaliile
de pldli comerciale gi numai in cazurilein careexist[ suficientdincredereintre parteneri.
Incasoul simplu estefolosit numai pentru transmitereaspre incasarea documentelor
financiare- cambii, bilete la ordin, cectui, chitanle de plata gi alte documenteaualoage
pentrLl a obline sumele cuvenite. Sumele de incasat provin din obligalii comerciale,
necornerciale,financiare, cambiale etc. Mecanismul de derulare este identic cr"rcel al
incasoului documentar.Ordonatorul emite dispozitia de incasarelnsolitf, de documentele
financiare gi di instrucliuni bdncii sale pentru transmitereaacestorala banca insarcinati ctt
incasalea,precizAndbanca qi contul unde se vor tfansmite fondurile, precum gi modul in
care se va procedain caz de refuz de platd din partea trasului. Un exemplu de utilizale a
incasoului simplu este transmitereala incasare a cambiei acceptatein cadrul incasoului
docum.entar.
16.3 ORDINUL DE PLATA

Ordinul de plata esteinstrumentulprin careordonatoruldi o instrucliunebdncii sale

de a pr.rnela dispozilia beneficiarului,in contul de la bancaacestuia,o anumit[ sumd de bani
in vederea stingerii unei obligalii bdnegti existentd intre parteneri. Ordinul de platd se
prin: existenlaunei obligalii de platd asumati saua unei datorii preexistentece
caracterizeaza

t67
\rmeazd' a se stinge prin onorareaplalii; operaliuneade plata este inifiata de
ordonator
(platitor), care stabilegte regulile dupd care operaliunea se va derula; revocabilitatea,
trdsitura caracteristicda ordinului de plati, adicdposibilitateaca ordonatorulsd retragd
sausd
modifice instruclirureade plati, numai dac5.ordinul de platd nu a fost executatde citre
banca
beneficiarului, fbr[ niciun fel de consecinle pentru ordonator; existenla provizionr-rlui
(depozitului)in contul ordonatoruluisau in lipsa acestuia,accesulla trn credit
bancaraprobat
in acestscop.
Din punct de vedereal modalitdlilor de incasare,ordinul de plata estede douafelurj:
- simplu - atunci cAndplata nu estecondilionatdde prezentareavreunui docurnent:
- documentar - in cazul in care plata este condifionata de prezentareacle
cdtr.e
beneficiar a anumitor documente (facturi, chitanle privind speze de tralspor.t.
dovadaplalii unor chirii etc) indicatede ordonator.
Pdrlile implicatein derulareaordinului de plat6 sunt:
- ordonatorul - persoana(importatorul)care iniltazaoperafiunea;
- beneficiarul - persoana(exportatoul)in favoareacareiase faceplata;
- banca ordonatoare - bancacaretransmiteordinul de platd qi fondurile;
- banca beneficiara - bancacareprimeqtefondurile in numelebeleficiarului.

Ordinul de platd se prezinta sub forma unui mesaj electronic care confine: numele qi
adresaordonatonrlui;banca gi conttrl acestuia;numele gi adresabeneficiarului;banca qi
contul acestuia;suma de plat[ gi valuta; scopulpld{ii, indicandu-senumdrul gi data facturii;
docunentele care trebuie si se prezinte de beneficiar la incasare,eventual alte instrucfi,'i
specifice;modul de suportarea comisioanelor gi spezelor(dacanu se specificd,acestea
sunt
suportatede ordonator);semndturaautorizat5.gi dataemiterii. Mesajul electronicmai conJine
gi un cod secretal bdncii emitente gi al clientului pentru securizareatransmiterii.
Circuitul
ordinului de platd in cadrul unui acreditivseprezintd in schema16.2.
Schema16.2Circuitul ordinutui de plata (Op)

Banca
ordonatorului

1 68
 I Exportatorul a efectuatun export gi s-a creat o obligatie de platd
2 Ordonatorul emite instrucfiunile de platd cdtre bancasa
3 Banca ordonatorului transmite instrucliunile de platf,
4 Bancabeneficiaruluinotificd acestuiaprimirea instrucliunilorde platd
5 Beneficiarul prezintddocumentelesolicitate
6 Bancabeneficiarului crediteazdcontul acestuia
7 Banca beneficiarului transmite bancii ordonatorului documentele pe baza cdroraa
efectuatplata
8 Bancaordonatoruluitransmitefondurileb[ncii beneficiar-e
9 Bancaordonatoruluipredddocumenteleordonatorului
10 Bancaordonatoruluidebiteazacontul ordonatorului.
Ordinul de platd se folosegte atit in relaliile comerciale externe cAt gi in cele
necomerciale.In relaliile comerciale,ordinul ,ie platd ca instmment individual se folosegte
mai putin din cauzarevocabilitdlii gi a posibilitAfli de amdnarea phlii de cdtre imporlator.
Pentru a se evita aceste inconveniente,ordinul de platd se folosegteimpreund ,cu un alt
instrtunentde plati, ca incasoulsau acreditivul.Cele mai frecventepldli prin ordin de plata
sunt pldlile de avansui, transport(navlu, fraht), cheltuieli de asigurare,in schimb estefolosit
pe scara largd in plllile necomerciale,ca intrelinerea reprezentanfelorcornerciale qi
diplomatice,stingereaunor debite, plata cotizaliilor la organismeinternationale,transferllri
de fondr.rriintre banci etc.

16.4 ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Acreditivr.rldocumentara apdrutla inceputul sec.al XIX-lea si se regasestein arhivele

bancilor din Paris, Amsterdam, Londra fiind utilizat in comertul cu tarile din Extremul
Orient, In acceptiuneamoderna, acreditivul apare dupa Primul Razboi Mondial si ia o
amploaredeosebitadupa al Doilea Razboi Mondial, odata cu importurile rnasiveclin SUA
pentru reconstructiaEuropei. Prima reglementareinternationalaa acreditivului a avut loc in
1933cu ocaziaConferinteide la Viena a Camereide ComertInternational(CC! carea
adoptatdocumentul"Reguli si uzanteuniforme privitoarela acreditivurldocumentar".Cu
ocaziarevizuirii acestorreguli in 1962, aproapetoate bancile mai importante din lume au
aderatla acestenorrneinternationale.Normele au cruroscuto serie de revizuiri si completari,
in forrna actlralafiind cunoscutesub denumireaReguli uniforme si practica acreditivelor
docutlentale,Publicatia500 a Camereide ComertInternationalde la Paris, careau intrat in
vigoarela 1 ianuarie1994si careau fost adoptatede pestei70 de tari, inclusiv Romania.

r69
 Potrivit Publicatiei 500, acreditivul documentar este definit ca orice angajament
cle
plata asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris. In practica
bancara,
acreditivul documentar mai este cunoscut in engleza sub numele de Letter
of Credit.
Docunentary Credit, Commercial Letter of Credit si in variantelecorespunzatoare
din alte
limbi, iar in limba romanas-aimpus termenulde acreditivdocumenrar.

16.4.1TIPURI DE ACREDITIVE DOCUMENTARE

Acreditivele documentare(AD) sunt de rnai multe tipuri, in functie de anumite

criterii.
astfel:
Dupa forrnaAD:
- AD revocabile - care pot fi revocate sau anulate d.ebanca emitenta fara
nici o
avizarea be'eficiarului dar inainte de efectuareaplatii;
- AD irevocabile - care nu pot fi revocatede bancaemitenta,angajarneltulcleplata
al acesteiacatre exportator fiind ferm; modificarea sau anularea AD se poate
face
numai cu acordul beneficiarului, bancii confirmatoare si bancii emitente;
AD
irevocabile pot fi neconfirmate, banca emitenta fiind singura responsabila
cle
efectuareaplatii in cazul in care bancaplatitoare sau o alta banca desemnata
nu a
facut plata si confirmate in cazul in care o alta banca isi asuma angajamenttrl
ferm
de plata dacabancaemitentanu onoreazaplata, ceeace ofera un plus de siguralta
exportatorului privind incasareacontravalorii marfurilor.
Dupa modul de plata:
- AD cu plata la vedere, adica plata se face la prezentareaclocumentelorla
banca
platitoare si numai dupa efectuarea controlului documentelor si
co'statarii
indeplinirii tuturor conditiilor AD;
- AD cu plata diferata (amanata), respectivplata se va face la un anumit termen
de
la prirnirea documentelor (importatorul isi poate ridica marfa intnrcat a
intrat in
posesiadocumentelor), ceea ce echivaleazacv un credit acordat de
exportatorpe
perioadapanala incasare;
- AD cu plata prin acceptare- in cazul exporfurilor insotite de cambii trase asupra
unor banci (emitenta,acceptanta,trasa),bancaplatitoareacceptacambiile
devenind
debitor cambial si le returneaza exportatorului iar documentele le
trimite
importatorului;

r70
 - AD cu plata prin negociere,atunci cand se prezinta o cambie trasa asuprabancii
emitentecare a autorizato alta banca(negociatoare)sa primescadocumentelesi sa
acceptecambia.
Dupa clauzelespecialepe carele contin:
- AD transferabil - beneficiarulacreditivului poate solicita bancii transferatoaresa
faca acreditivul utilizabil (platibil), in totalitate sau partial, pentru unul sau mai
multi beneficiari secunzi (beneficiarul acreditivului este un intermediar iar
beneficiarulsecundesteexportatorul);
- AD revolving/reinnoibil - valoareaacreditivuluise reintregesteautomat,pe lnasura
efectuarii platilor, pana la un anumit plafon; se folosestein cazul contractelorde
valori mari in care livrarile se fac esalonat.acreditivul deschizandu-sela nivelul
unei livrari;
- AD clauza rosie - bancaplatitoareesteautorizatasa faca o plata catre benef,rciarul
acreditivului inainte de prezentareadocumentelorprivind expediereamarfii (ex.
plata unui avans) iar diferenta se plateste la livrarea marfii si prezentalea
documentelor;
- AD de compensatie sau reciproce - utilizarea u:ui acreditiv de export ntrmai in
corelatie cu unul de import, in cazul liwarilor in contrapartida,acreditivul fiind
utilizat numai dacauna din parti nu-si indeplinesteobligatiile,atunci bancaemitenta
a partii debitoare va plati echivalentul marfii neliwate in compensatie cu cea
primita.
Dupa folosireacombinataa AD:
- AD back-to-back - de fapt doua acreditive,unul de export si altul de import al
aceleiasimarfi, ambeledomiciliate la aceiasibanca,respectivbancaintermediarului
operatiunii; desi cele doua acreditive sunt total independente,ele sunt corelate
valoric si in timp de firma intermediara;
- AD cesionat - beneficianrl acreditivului poate cesiona,total sau partial, suma in
favoareaunei terte persoane(ex. un subfurnizor),dand dispozitie bancii platitoare,
printr-o declaratiede cesionare,sa plateascacesionaruluisumastabilita.
Cel mai utilizat tip de acreditiv documentareste cel irevocabil cu plata la vedere.
Celelalte tipuri sunt variante complementare pentru diverse situatii si demonstleaza
flexibilitatea acestui instrument de plata. Acreditiwl documentar a devenit instrumentul
principal plin care se deruleazapeste 70Y, din platiie comerciale in relatiile de comelt
extelior.

t71
 16.4,2DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Deschiderea acreditivului este momentul cel mai important intr-o tranzactie de plati
comelciale care foloseste acest instrument intrucat de tipul de acreditiv ales si claritatea
instrr-rctiunilordepinde derularea in bune conditii si la termen a platii. Deschiclerea
acreditivului da exportatorului siguranta incasarii banilor ca uffnare a dispozitiei date de
imporatatorcatre banca sa si a angajamentuluiacesteiade a plati documenteleprimite, iar
importatorului asigurareaca plata se va face numai conform instructiunilor sale. Acr.editivul
este utr instrument cale se bazeazanumai pe niste documentede livrare a marfri cal.eau
Llll
circuit separat de cel al bunurilor/serviciilor si orice neconcordantaclin doc'mente sau
poblerne aparutepe parcursul transportului nu pot fi imputate bancii. Pentru o unifor.mizate
a
modului de folosire a acreditivului,partile irnplicate acceptaprevederiledin publicatia nr.
500 a CCI.
In folosireaunui acreditivdocumentar'(AD) sunt implicateurmatoareleparti:
- ordonatorul - este beneficiarul bunurilor sau prestatiei,adica impofiatorul, care
rnitiaza acreditivul prin instructiunile pe care le da bancii sale cle a ulati
exportatorului sumelecuprinsein ordinul de deschiderea AD;
- beneficiarul - estecel care livreazabunurile, adica exportatorul,fata de carebanca
importatorului s-a angajat sa efctueze plata si care in final incaseazasumele
cuvenite;
- banca emitenta - estebancaordonatorului,care la solicitareaacestuiaisi asumain
scris angajamentulde plata in favoarea exportatorului, in anumite conditii cle
documente si termene; banca emitenta este principala banca angajatain acr-eclitiv
carepoateefectuaplata direct catre exportator(indeplinesterolul de bancaemitenta
si platitoare)si indirectprintr-o bancaplatitoare;
- banca platitoare - este banca autorizatasa plateascaexpoftatorului documentele
prezentatede acesta(de regula este banca exportatorului),sa remita docunentele
bancii emitenteiar aceastasa-i rambursezesumaplatita;
- banca corespondenta (o alta banca) - este o banca intermediaracare poate fi:
banca notificatoare (avwatoare) care anunta exportatorr.rlde deschidereaAD,
primeste documentelede la exportator si ie transmite bancii platitoare; banca
confirmatoare care confirma in nume propriu plata documentelorin cazu.lin care
banca emitenta nu onoreazaplata; si banca negociatoare care este o banca in
posesiaunei cambii traseasuprabancii emitentesi careesteautorizatasa primeasca

t72
 documentelede la exportatorsi sa i le achite,dupa care sa le remita bancii emitente
si sa primeascasumaplus un comision(dobandape perioadade la plata la incasare).
Deschidereaacreditivuluise face de catreimportator pebazaunui formular standardizat
sau sub forma de mesaj dar carecontine aceleasielementedin formular, adresatbancii sale,
bancaernitenta.Formularulstandardizatcontinemai multe elementeobligatorii in legaturacu
cale suntnecesareuneleprecizari.
- Ordonatorul (engl.applicant),de fapt importatorul,cu numelesi adresasa.
- Banca emitenta cu numelesi adresasa, respectivbancaimportatoruluicale prinreste
ordinul de deschiderea acreditivului.
- Data ordinului de deschidere care trebuie sa fie cu un anulit numar de zile
irraintede data de livrare a marfurilor, in practica bancarafiind minimum 15 zile si rnai
uzual30-45de zile.
- Valabilitatea si locul de prezentare a documentelor. Valabilitateaestedata panaIa
care trebuie prezentatedocumentelela bancaplatitoare si la cale inceteazaangajamentul de
plata al bancii. Aceastapoatefi o datafixa sauo perioada- o luna, saseluni cale curgede Ia
data emiterii. Locul prezentariisau domiciliereaAD (engl. payableat.., available at..) este
banca, orasul si tara la care trebuie prezentate documentele pentru plata si poate fi tara
exportatorului,tara importatoruluisauo tertatara (in acestcaz,bancaterta devineplatitoare,
iar banca exportatorului va fi banca notificatoare). Pentru orice plata facuta de banca
platitoarepe documentecarenu corespundin intregimeinstructiunilorordonatorului,aceasta
raspunde fata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai rambursezeplata.
Recomandabileste ca domicilierea AD sa se faca la banca exportatorului,intrucat plata
devinemai operativaprin economisireade timp cu parcursulpostalsi cu eventualeclarif-rcari
iar Iitigiile carepot aparese supunlegislatieidin tara de domiciliere.
- Beneficiarul cu numelesi adresasa, care de regula esteexportatonrl,dar poatefi si o
terta persoanaaflata in relatii cu exportatorul(subfrunizor,asociatin vanzari etc) si care este
nominalizat pentru o parte din suma.
- Modalitatea de transmitere - poate fi letrica (prin avion) in care caz esteprecedata
de o avizare prin teletransmisieprin care se anunta (notifica) ca acreditivul a fost transmis
letric si uffneazaa fi deschisla bancaplatitoaresau prin teletransmisie(telex, fax, SWIFT).
Acreditivul transmis letric sau prin mesajul electronic devine astfel document operativ de
lucrLr(docttmentoficial) prin carese permitebancii unde se deschidesa plateasca,sa accepte
sausa negociezecontradocumente.
- AD transferabil - ordonatorulface de la inceputprecizareain ordinul de deschidere

tt)
a acreditivului ca acestaestetransferabil,la cerereabeneficiarului,pentruunul sanrnai multi
beneficiarisecunzi.
- Confirmarea deschiderii acreditivului se face de banca platitoare catre beneficiar
numai dacaacestlucru se prevedein acreditiv.
- Suma/valoarea AD. Suma de plata poate fi fixa, o limita de suma (pana 1a...) sar.r
cca... (aproximativ), adica cu o abaterede +/- I0o/ofata de suma indicata in cifre si litere.
Alatuli de sumase inscrie si moneda prin simbol.
- AD platibil Ia banca desemnata,adica la banca exportatoruluisau alta bancadin
tara expot'tatoruluicare se nominalizeazadebanca emitenta.Platapoate fi: la veder.econtra
documentesi fara cambii sau la vedere contra documenteinsotite de cambii trase asupra
bancii desemnate(platitoare);plata diferata (amanata)contra documenteinsotite sau nu de
carnbiiesteo plata la un anumit termen,prevazutin acreditiv,de la prezentareadocumentelor
la bancaplatitoare,in cazul cambiilor fiind obligatorieprezentareaacestorapentru stabilir.ea
datei de vedere si respectiv a scadentei;plata prin acceptarecontra documenteinsotite c1e
cambii caretrebuie acceptatesi platite la data scadentei;plata prin negocierese face clebalca
desemnatade ordonator ca negociatoarecontra documenteinsotite de cambii sau prin AD
liber negociabilein care documentelesi cambiile se pot prezentala plata la orice bancacu
conditiaca acestecambii sa fie traseasuprabancii emitentesauconfirmatoare.
- Livrari partiale. Acesteasunt permisenumai daca ordonatorula specificat in mod
expresacestlucru. Livrarile partiale pot fi urmate de plati partiale, c1easemeneamentionatein
AD. plata facandu-sedupa fiecare livrare inbaza documentelor.
- Detalii cu privire la transport, transbordari, descriereamarfurilor, conditii de
livrare si asigurare. Aceste detalii sunt diferite in functie de bunurile comer.cializatesi
trebuie sa prezinte informatiile standardizate.Nu se admit instructiuni care nu pot fi verificate
de banca,
- Precizarea documentelor. Ordonatorultrebuie sa specificeclar documentelecontra
carora se va face plata, acceptareanegocierea.Pentru fiecare docrunent se va specifica
titulatura, numarul de exemplare si emitentul (institutie, persoana fizica). Documentele su't
de regulaurmatoarele:facturacomerciala,documentulde transport(conosament- marine bill
of lading, scrisoarede trasurarutiera/feroviara-freight),
documentulde asigr-yare,
ceftificatul
de origine, certificatul de calitate/analize,listapachetelor/de greutate,cambia sau/sinumarul
de cambii.
- Termenul de prezentare a documentelor. In orice acreditiv trebuie sa se prezinte
tet'tuenul de prezentarea documentelorcare este stabilit in functie de timpul necesarpentru

t14
obtinereadocumentelorde la diverseinstitutii, pregatireaacestorapentru bancasi parcur.sul
postal pana la bancade domiciliere.Termenul maxim de prezentarea documentelorestecle
2I de zile de la expediereamarfii. Daca nu se prevede un termen, documenteletrebuie
prezentatein cadrul termenului maxim care nu trebuie sa depaseascain nici un caz ter.menul
de valabilitateal acreditivului.Termenulde valabilitateestedatapanala caredocumentelese
pot prezenta la banca platitoare (data este cea de prezentare si nu de expediere
a
documentelor).Ambele termenesunt stranslegate de termenul de livrare a marfii prevazut in
contractulcomercialcaretrebuiesa fie cat mai clar, folosindu-setermenii din publicatia 500.
- Instructiuni suplimentare care se refera la anumite elementespecificesi la modul
de supoftarea comisioanelor.
- Semnatura. Orice acreditiv trebtriesemnatde persoanacornpetentasi datat. Inbaza
acreditivului semnat, banca emitenta deschide acreditivul. In tara noastra, acreditivul
se
desclridepe bazadocumentuluiCererede deschiderede acreditiv/Dispozitiede plata valutara
externa.

16.4.3UTILIZAREA ACRXDITIVULUI DOCUMENTAR

Utilizarea acreditivului documentar inseamnaun ansamblu de activitati intreprinse de

beneticiar,adica exportatorul,pentru a incasade la importator valoareamarfurilor expecliate
contradocumentelorprevazutein AD. Acreditivul documentars-a doveclitun instrumentcare
prezrnta numeroaseavantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avancl
angajarnentr.rl
ferm al unei banci, independentde importator, plata nu poate fi revocata (cu
exceptiaAD revocabil), acreditivulnu poate fi modificat decat cu acordul exportatoruluiiar
derulareaplatii este strict reglementataprin Publicatia 500 a CCi. Dezava'tajele pent*r
exportatorse refera la riscul de curs valutar si la spezelesi cornisioanelebancare,care, in
practica,se suportade fiecarepartepentru operatiunilederulatein banciledin tara lui. pe'tru
o sigurantacat mai mare in efectuareaplatii este de preferat un AD irevocabil confirmat si
o
doniciliere in tara exportatorului.
Mecanismulderularii unei plati prin AD, domiciliat in tara exportatorului,se prezintain
schema3.

l/)
 Schema3 Derularea_uneiplati prin AD

Bancaexportatorului Bancaimportatorului
Bancaplatitoare Bancaemitenta

I Conventia dintre parteneriprivind plata prin acreditiv

2 Dispozitia/ordinulde deschiderea acreditivului
3 Deschidereaacreditivului
4 Notifi careabeneficiarului AD (exportatorului)
5 Livrarea marfii
6 Depunereadocumentelorprivind expediereamarfii
7 Plata contra valorii documentelorde bancaplatitoare
8 Remitereadocumentelorla bancaemitenta
9 Rambursareabanilor de catre bancaemitenta
l0 Eliberarea documentelorcatreimportator
1I Plata contravalorii docurnentelor
12 Ridicarea marfii de la carauspe baza documentelorde transport
Bancile implicate (emitenta si platitoare) trebuie sa verifice cu atentie indeplinirea
tuturor conditiilor din acreditiv, inclusiv modificarile care au avut loc, inainte cle a efectua
plata, asumandu-siresponsabilitatea
pentnr eventualeneconcordante.Fondurile pentru plata
se asigurade importator la banca platitoare (a exportatorului) printr-un depozit bancar cu cel
putin 30 zile inainte de datala careurneaza sa se prezintedocumentele.

t 76
 17 CARDUL BANCAR

cardul bancar este una din marile realizdri in domeniul

tetmicii bancare,ca urnlare
a progreselordeosebitedin tehnologiaelectronicdprivind
informaticagi telecomurica!iile.
cardul cuprindeun complex de inovagii,atdt in ce privegte
tehnologiaindustriala,cat pi
ceade securitatea circulaliei informaliei gi a tehnicii
de procesarebancard.
Istoria cardului bancar incepedupd al Doilea Rdzboi
Mondial (uneleopinii indicd
anul 1914, dar numai in relafia curnpdrdtor-vdnzdtor
f5rd.sa irnplice o bancd), odatd cu
expansiuneaeconomicd,extindereaserviciilor gi necesitatea
unei alternativela platile de
valori mici pentru care numerarul nu mai satisfdcea
cerinfele comercianlilor qi ale
populatiei' in aceatdperioadd,apar cdtevavariante
ale cardului, toate in SUA, dintre care
cea mai reprezentativdo considerdmpe cea emisd
in anul 1946, cand.obancd din Ne,uv
York, specializatdin creditul de consum,lanseazdun
nou produs,charge It, care cousta
in emitereacdhe clienfi a unui bon valoric, scrip, cu
care acegtiaefectuaucumpdr.dturicle
Ia cornercianfi'Bonurile scrip erau depusede comercianfi
la banca emiteltd, iar aceasta
transferastnnelein conturile lor. In 1950 apare,tot
in suA, cardul de plastic emis cle
fir'ra Di'ers club (un card privat, de credit, pentru plalile
in restaranteleclubul'i) qi
pleluat apoi de bdnci pentru creditul de consum.Extinderea
cardului de plastic in sister'ul
bancar are loc incepdnd din 1958 prin Bank
of America care lanseazd proclusul
BankAmericard, un card de credit, ftrd bandn magneticd,
ciestulcle aplopiat de cel cle
astdzi, care inregistreaz[un succesrapid, in 1976,cardul
igi schimb6denumireain visa,
iar Bank of America impreund cu alte bdnci constituie
o asocialievisa International,.
cal'eaveaca scopcreareaunui sistemglobal de pldli
electronice prin cardgri,operabili'sd
numai intre membrii asocialiei.in 1966 a luat fiinfd
Interbankcard Association,denunitd
mai tdrziu MasterCardInternational.in Europa,prima
lansarea unui carclare loc in 1967,
in Franfa,numit carte Bleu. Carduriles-au extins foarte
repedecuprinzandtot mai m.lte
!dri, celemai cunoscutecarduri fiind vISA gi MASTERCARD cafe acoper
d. cca. g0% din
tranzac{ii'In Romdnia,primele operaliunicu carduri
s-au efectuatin l9g0 in caclrulONT
(ohciului National de Turism) pentru plata serviciilor
de tuism de cdtrecetdfeniistrdi'i.
iar primele carduri (VISA gi MASTERCARD) emise
de bancile romdnegtiau fost lansate
i' 1995(BRD, in 1gg5,cardurde debitgi RIB, in 2001,
cardurde credit)
Intr-un timp destul de scutt, cardul a devenit
pe plan inter'afir-rral
instrumentulde plata preferat de popr-rlafiein detrimentul
pldlilor in nnmerar. poh.ivit

t77
 plilile prin
pe anul 2007 (Banca ReglementeiorInternafionale)'
statisticilorinternalionale
car d u r id e{ineaupeste60%dinvolu mu ln u me ric a lp lllilo rf -a rd nseu me ra rg icfaptulr"ri
ca,2%.5%
ponderea redusi a pl{'or prin cardr,rri dato'eqte
di' valoareaacestortranzaclii. cu varori mici' Potrivit
efectueazd in special de popula{ie care opereaz'
cd acestease (61,2
dezvoltate relele de plali prin carduri Ie delin Suedia
cele mai
clatelorinternalionale' (45,|oh qi 0,4%o), ial
7o valoare), SUA (48,4oh9i 3,8%) 9i Marea Britanie
%onumir 9i 5,2
dir r Eur opaCentraldgideE st,slo v e n ia (3 g , 3 (o q i2 , 1 % )g iUn g a ria (2 6 % s \ 0 , 4 ), i a r
Rorninia (7,}oh 9i 0'09%)'
Baze|eactivitaliicucard u riin Ro n rf ln ia a u f o s t p u s e in ' lg g 3 c d rrd t rn t lt tmircle
Banca comerciall Romin[' Bauca
de comer! Exterior,
cinci b6nci, Banca Romantr
Ro m fl n[cleDezvoltare,B ancaA g ric o ld g iB a n c a l. J ilia c a rra d e ra t la s is t e rn
I* t rl
1995'
Ia EuRopAy devenit mai tirziu MA'rER.ARD'
vISA qi in 1994
internalionar
ROMCARD specializatl in autorizareapl[!'o' prin
societatea
acestebf,*ci au constituit
pe conside'entul ci este
cu sistemele inter.'afionale, bazi'd*-se
cardt*i gi in conexiunea
gi softur'e unei companii
se exploateze in cornun nodurile de comunicalii
mai economics6 a'ur 2000' pe
fac6 investilii separate de c6tre fiecare banci. Din
speciarizatedecflt s' se
centrede procesarea cald*rilo'PAY
RoMCARD qi_a* inceput activitateaartedou6
ldngd dtrpzranui 2000'
opereaz^ pentru bancile mici. cardurile s-a* extins
NET gi pRovus care
100 de tipuri clecarduri emise'
cd in 200g existau cca 11 mi'. de carcrurigi peste
astfel
DE PLATA
17.1 CARDUL CA INSTRUMENT

Cardulcainstrumentde p la t [ e s t e re g le me n t a t p rin Re g u la rn e n t t rlnde

r. 4plat[
l2002a]I
card*l este definit, in esen!', ca LIninstrument
BNR. pOtrivit acestuiregulament,
e le ctronici,respectivunsupo rt d e in f o rma lie s t a n d a rd iz a t , s e c u riz a t q i bflnegti in
sr utilizeze disponibitit[lile
care permite delinltorurui slu
individuarizat,
ve clereaefectuiriiurm[toar e lo ro p e ra f iu n i: (a )re t ra g e re d e n u me ra r; (b )p lat a
b u nurilor/serviciilorachizi f io n a t e , a imp o z it e lo r, t a x e lo re t c (c )tinstrument
ra n s f e ru ri
de de
platd
cardul nu este moned6' ci numai un
conturi. ca 9i cecul'
fonduri intre pentru a func{iona, acesta
transferul de moned' de Ia debitor creditor.
care mijroceqte 'a credit deschisi de
la moneda existent' intr-un cont sau la o rinie cle
tr-ebuies6 aibd acces pe suport rrdrtie'
Spre deosebire de instrumentere bazate
bancd la clispozilia titurarurui.
iar transfer*l inforrnafiei-ba*i
permite efectuarea *nui numar nelimitat de tranzaclii,
cardul
electronic ai nu prin poqt6'
se face printr-ua mediu
Caracteristicilecardului.lntrucdtcardrrisefolosegtepentruunnumdrnrarecle

178
tanzaclti, acestaare numai caracteristiciobligatorii careil individualizeazd.gisecurizeazd,
astfel:
- suport f,rzicdin material plastic ai cu dirnensiunistandardizate:
- aversul, care conline elemente imprimate in relief (numdrul cardului, reclactatin
cifre arabe,numelegi prenumeleposesoruluiin redactarecu calacterelatine, data expirdrii
valabilitalii - LLIAA - conform calendaruluigregorian,menliuneacard internalio'al sau
local) gi elernentedestinateinformdrii (sigla proprietaruluide marcd,denumireasau sigla
emitentului, eventual o hologramd de securitate,tridimensionald, vizibila la lu'rina
natr:ra[6);
- r'eversul,care conline o banddmagneticdstandardpentru iruegistrarecu cel pulin
trei piste sauun microprocesorintegrat(chip); un panelde semnlturaavdnctelementede
siguran![in desencaresd ingrddeascdposibilitateagtergeriisaumodific[rii semrrdtur.ii.
Intrucdt cardurile circulE intr-un numfu'mare de ldli cu sistemecle pldfi cliferite,
ernitenlii cardurilol sunt obligali sd respecte standardelecomune EMV (EUROpAy,
MASTERCARD, VISA) de confecfionaregi emitere a acestorain vederea asisurfuii
interoperativitdliicu acestesisteme.
in prima perioadi de funclionare a cardurilor,acesteanu aveaubancldmagneticf,,
astfel cd informaliile se tansmiteautelefonic de c[tre comerciant la un centru unclese
introduceauintr-un terminal de calculatorgi se verifica autenticitateacarcluluigi existe'fa
disponibiluluiin cont gi apoi se comunicaacordulpentruefectuareatranzacliei.Ulterior,
tehnologia s-a perfecfionat gi au apdrut cardurile cu band5 magneticd qi mai recent
carduile cu microprocesor(cu memorieelectronicd).
Cardurile cu bandi magnetici. Acesteaau pe reverso banddmagneticdprin care
se realizeazdprocesul de citire automatd a informaliilor (numele gi prenumele titularul*i,
tipr"rlde card debit/credit, numdrul cardului, codul BIN eng. Bank Iclentification Nunber.
codul PIN eng. PersonalIdentificationNumber, data expirdrii) gi de transrniterepr-inlinie
telefonicd la centrul de autorizare.Codul PIN este un numdr atribuit de cdtre emitent
pentru identificarea tifularului gi se utilizeazd,de acestaatunci c6nclfolosegtecar-clulla u'
terminal,avdndgi rolul de semndturdelectronicdpentrutransferulde fbncluri.
Carduri cu microprocesor. Noua tehnologie include clotareacarclurilor cu o
memorie electronicd in scopul depozitdrii unui volum destul cle mar-e c1einforrnatii
(neconfidenliale,confidenfiale,inaccesibilegi istoricul tranzacfiilor) in scopul accesului
titr.rlarr.rltrila mai multe informatii de cont, tranzaclii, piald monetard, sirnplificarii r,rnor
operaliuri prin transferuldepozitelorin memoriaelectronicdqi asiguldlii unui graclriclicat

\19
de securitate.Bdncile sunt cele mai intertesatein promovareaacestuitip de card intrucAt,
pe de o parte, reduce riscul de falsificare gi deci a pierderilor, inclusiv disconfortul in
relaliile cu clienlii qi pe de altd parte, permite extindereagamei de servicii electronicegi
noi oportunitl1i de atragere a clientelei gi respectiv de venitnri prin comisioane.
Cornerciauliiau mai multd increderein noul produs intrucdt acestaeste mai sigur gi mai
operativ, iar posesorii pot folosi cardul la mai multe tipuri de operalir-rni,deosebitde
siguranlamult spolitl.

17.2 TIPURI DE CARDURI

Extinderea rapidd a cardurilor a determinat gi diversificarea acestora potr-ivit

cerinlelorutilizatorilor, astfelcd in practicdexistdo gam[ destulde variatdde carduricare
se modificd continuu.Cardurileexistentepe piald se pot clasificainsd dupd anuurite
criterii, in funcfie de elementelecomune care le conlin gi le difelenlrazd.,dintre care
prezentdmcele mai importante tipuri de carduri.
in raport de funcfiile specificeoperafionale:
Cardul de credit care este un instrumentprin care pldlile se fac dintr-un cr.edit
acordatde bancaernitentdsub forma unei linii de credit revolving. Lirnita de creditarese
stalrilegteIa emitereacardului, pe baza unei fiqe scoring, in funclie de solvabilitatea
clientului gi de istoricul pe care acestail are in relaliile cu banca.Limita de cr.editareeste
de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult la persoanelecu venituri mai mari. Creditelese
garanteazd.,
fie de titular cu un depozit colateral, fie de 1-2 giranli cu veniturile nete ale
acestora.Rambursarease face ltutar, in proporlie de 20o/o- 30% din creditr.rlexistentin
sold la finele lunii, restul fiind consideratca o extensiea creditului pe luna umdtoare.
Dobdnda este cea practicatd la creditele pe termen scurt, iar comisioanele sunt cele
standardale b[ncii (taxa emitere de card, taxa anuald de utilizare, comisioane pentrll
operaliunide pl6!i interbancaregi eliberdri de numerar,taxapentru eliberareextrascont la
cerereetc). Valabilitatealiniei de credit estede 1- 4 ani. Operaliunilese evidenliazdintr-un
cont de card de credit. Acestapoate fi conexatcu contul pentru cardul de debit, pr.elr,rAnd
automat fondurile penku rambursarearatelor scadente la credit gi plata taxelor. gi
comisioaneior.Cardul de credit este cel mai solicitat de clienli intrucAt nu mai trebr-rie
reincdrcatcu fonduri, din cAnd in cAnd, ca la cardul de debit sau s[ se intdmple sd se
epvizezedisponibilul din cont, insd trebuie relinut c5 este creditul cel mai slab garantat,
deci cel mai riscant, gi ca urmare are o dobAnd[ mai mare dec6.tla celelalte credite ne
termenscurt (in general,de2-3 ori mai mare).
 Cardul de debit careesteun instrumentcarese folosegte
, atdtlaefectuarea
pldlilor, cAt qi la retragereade numerar,in limita disponibilului aflat in contul de card in
acestcont se pdstreazdun sold rninim permanentcarese maloreazd, cu transferurirepetate
din contul curent in vederea efectudrii plalilor. Pentru disponibilitl1i, ilclusiv soldul
pennanent,posesorulcardului primegtedobAndala vedere,iar pentru operaliuniiede plafi
gi retrageride numerarse percepcomisioane.Pentru serviciile adiacentese pldtesctaxe,
precumcele penffu utilizarecard,inlocuire card,magnetizareabenzii, eliberareextrascont
etc. Cardurile de debit se emit atdt in lei pentru tranzaclii inteme, cdt gi i1 valutd pentru
tranzaclli in strdindtate. Unele carduri in lei asigurd automat conversia le*/valutd la
ceutrelede procesare(ex.VISA), astfel cd se pot folosi gi in striindtate.Cardurile cleclebit
sunl cele rnai desutilizate,mai alesin fdrile in carerata dobfi.nzii1acrediteesteridicatiL.
Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea
plalilor pestedisponibilitdliledin contul de card intr-o anurnitdsumdcare estetratatdca un
credit. Cel mai cunoscuteste cardul pentru salarii care se alimenteazdclirectcu sumele
virate periodic de cdtre angajatori,iar descoperitulde cont se limiteazd la cca. 75% din
salariu qi se ramburseaz[ la virarea salariului in luna urmdtoare. Garantarearamb'r.sf,r.ii
esteasiguratdde firma angajatoare.
Deosebitde acestea,
mai suntcarduri de debit pentru numerar gi carduri de
d ebit multifunctionale.
Din punct de vededreal emitentului:
Carduri bancare (emise de blnci). B[ncile emit o gamAlarg[ de cardgri qi cea
mai recentdaparilieestecardulbiftinclional (de debit qi de credit), carepeltrg operaliunile
ilr limita disponibilului fturcfioneazd.
ca un card de debit, iar pentru cele care dep6gesc
disponibilul ca un card de credit. Pentru a asigura accesul clienlilor la olice ATM.
indiferent de ce bancd aparline, bancile incheie convenlii intre ele gi in mocl sir-'ilar
comercianliiincheieconvenlii cu bdncilepentru acceptarea
carduriloracestora.
Carduri private (emise de comercianli gi alte entitdli). Aceste carcluriprezilt6
particnlaritateacd sebazeazd.pe
un cont de evidenldal companieigi ng pe un cont bancar
gi se adreseaza
numai clienlilor companieicarepot achizilionabungri intr-o angmitdli'rita
cu plata amdnatd(cca.30 de zile). Platase face la finele perioadeiprin cec sar-r
clebitdirect.
Comercianlii pot acordaun credit comercial sau o linie de credit pe perioademai mari.
maxim Llll an, cu rambursarelunarf,, de reguld prin debit direct. Pentru a atrageclienlii,
comet'cianfiioferd diverse facilitdli ca discount Ia vdnzare,nepercepereacle co'risioane,
asigurareagratuitda bunurilor vdndute,bonuri gratuitepentrucumpdrituri clesdrbdtori,

t8l
reduceride preluri in anumiteperioade,parc[ri gratuitela magazineetc.
Cardul hibrid (eng. dual card) care conline atAt bandd magneticd c6t gi
microprocesorgi permiteefectuareade operaliunispecificeambelortipuri.
Cardul co-branded esteemis de o bancdimpreun5.cu o entitatecomerciali.
Carduri emise de alte institufii sau organiza.tii,unele cu acceptabilitategeneral6
etnisede instituiii internalionalespecializatein carduri (AmericanExpress,Diners
Club) gi
altele cu acceptabilitateredusd.specifice unor domenii de activitate (companii
cle
transpofturi'in specialaeriene,agenlii de turism, cluburi), Companiilemai ofer6:
carcluri
selective pentru plata unor servicii efectuate de compania respectivd (abonamente
telefonice, asigurdri,benzind la stafiile de alimentare);carduri acreditive care
nu slrnt
carduri de platd dar care asigurdanumite facilitdli gratuite (garanlii ir-tcazclepierclere/Itrrt,
asigurdrimedicalepe timpul transportului,garanfiipentru rezervarehotelieraetc); carduri
de loialitate cale poate fi un catd de platd la care se atageazd.,ir:1
progl.arncle loialitate
(acumularede puncte pentru care se acord[ reduceri de preluri .;i.rudreptul
d.ecgmpira
gratuit in limita unei sume) ca o recompensdpentru efectuareade cump6rdturi
cle la
magazinulrespectiv.
in functie de zona de acceptabilitate:
Carduri nationale emisede bdncile locale, fie sub marcaqi hrma acestora,fie
slb
rnarca9i denumireaunei institufii internalionaledar valabilenumai in
lara respectiv6.
Carduri internafionale emisede instituliile internlionalesaude bdncilelocale
care au devenit nembre ale sistemelor internalionale dar numai sub malca qi
iir.ma
sistemuluiinternalional(VISA, MASTERCARD).

17.3 OPERATTUNI CU CARDURI

opera{iunile cu carduri presupunparcugereamai multor faze, precum erniterea

cardultti,deschidereade conturi bancare,efecftiareatranzacliilor,compensarea-ciecontarea,
gestionareaintregii activitdfi gi o infrastructurdadecvatdla bdnci gi comercianli.
t' veclerea
funcliondrii, emitenlii de carduri trebuie sd obfnd autorizarea bdncii centlale
si a
or gantzalieiproprietard de marc6.

17,3.1EMITEREA CARDURILOR

Emiterea cardurilor este o activitate mai complexd care inclr.rcle

incheierea
convenliei de card, confeclionareacardului, deschidereacontului cle card. transmiterea
intbrmaliilor la centrulde autorizaregi la instituliile intemalionalede sistemgi
apoi
eliberareacardului. Cardurile se emit numai pentru persoanefiziceintruc6.tacesteatrebuie
nominalizatepe fiecareposesorcu datelepersonale.
Convenfia de card esteun contractintre bancdgi viitorul posesorde card in care
se previd elementelespecifice operaliunilor cu carduri, ca: tipul de card gi moctul
cle
folosire a acestuia,contul de card care se deschide,suma minimd de in cont
'renfinut
(czudul de debit) sau limita de credit (cardul de credit), tipurile de tranzactii
care se
efectueaz5-(pldfi pentru bunuri gi servicii, impozite gi taxe, retrageride numerar, transferuri
de fonduri intre conturi, constituiri de depozite,rambursdride credite,pldfi de
dob6nzi,
comisioafle' spezebancare),sumele minirne gi maxime pentru o operafiune,tipgrile
de
dobAnzi(acofdatela disponibilitdli,perceputela credite),comisioane(pe'tru tr.a'zacfii,
cle
emitere, exploataregi ate servicii bancale),penalitili, drepturile gi obligaliile pdrlilor-.
i'
mod similar, se iucheie o convenlieinhe bancdgi comerciantpentru acceptar.ea
cardurilor
gi efectualeadecontdrilor.Convenfiilesunt actelejuridice dintr.ep[r!i gi sunt
opozabilein
justilie in cazul unnr conflicteintre bancdqi titularul de convenlie

Confecfionarea cardurilor are loc la banca emiteltd care dispune de car.cluri

produse de firme specializateqi autorizatein acest scop. Pe carduri, banca
imprim[ cu
echipamente speciale, numele gi prenumele beneficiarului, num[rul carclului,
data
expirdrii, precum 9i datele de identificare din banda magleticd. La primir.ea calclului,
titulalul esteobligat sd semnezepe versoin spaliul specialclesemnat.
Deschidereaconturilor titularilor (persoanefizice). Pentrucunoagterea
operaliunilorefectuatecu cardurigi calculul dobdnzilorgi comisioanelorse cleschidconturi
distincte de card, cont curent pentru cardul de debit gi cont de creclitpentru cel de
creclit,
Contnl ctuent de card de debit se alimenteazd,la deschidere,cel pulin cu suma mi'imd
obligatorie de menlinut in cont gi prevdzutdin convenlie gi ulterior, ori de cdte ori
este
necesar'prin transfer din contul curent al titularului. in ce privegte contul de credit,
acesta
incepe sd funclioneze o datd cu prima tranzaclie. Lunar, titularul cardului pr.imegte
un
extrasde cont cu tranzacfiileefectuategi soldul conturilor de card. Inchidereaconturilor
are loc la cerereeatitularilor sau din inifiativa bdncii dacd se produc evenimente
care
irnpun acestlucru.

17.3.2OPERATIUNI DE RETRAGERE DE NUMERAR

operaliunile de rehagere de numerar prin carduri presrlpun existenta

unei
infrastructuri formatd din echipamenteelectromecanice(ATM, CD gi automate
schimb
valutar - numite gi terminale),echipamentede transmisie(modem) gi softr.rriinfor.matice

1 83
care asigurA circulalia informafiei-bani, primirea/eliberareanumerarului qi efectuarea
iruegistrdrilorin conturi. Terminalelesunt legateprin telecomunicalii(cablu,radio, satelit)
cu centrul informatic al bdncii unde se realizeazd,procesareadatelor distinct pentru fiecare
terminal.
Automatul bancar ATM (Automated Teller Machine) sau bancomatuleste
un
terminal pentru primirea/eliberarea
de numerarsub formd de bancnote,primirea de cecuri
pentru incasare,transferuri de fonduri pentru plali de servicii sau trsnsferuri de
fondu:i
intre contulile titularului de card,furnizareaunor informalii de cont gi consulta't[ bancard.
Diri punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are in i.terior o parte
electt'omecanicd9i una informaticd. Partea electromecanicd.
cuprilcle un numdr cle 2-6
casetecu bancnote,un mecanismde preluarea bancnoteloldin caseteqi c1etransport
cdtre
echipamentulde numdrare qi apoi de depunerein fanta de eliberare nrunerar,cititoare
optice 9i rnagnetice pentru cecuri gi bancnote, imprimante pentru chitanfele emise,
imprimantd pentru tipdrireajurnalului de operaliuni gi o casetdpentru elibe'ar.eaclevalori
ca timbre, bonuri valorice sau cupoane, toate aclionate electronic. partea electronica
constddintr-un calculator cu hard qi softuri specificede operare,microprocesor,moclem,
cititoare de carduri, module de comand6, interfele cu partea electromeca'icd qi
ur
echipamentde blocareconectatla sistemulde alarmareal utilizatorului.in exterior, ATM-
ul dispune de un ecranpentru afigareainstrucfiunuilor de lucm, o fantd pentru introducerea
cardului in vederea transmiterii informaliilor la centrul informatic al bdncii qi prirnirii
rZrspunsului,
o fantd pentru cecuri,o fantdpentru distribuireade timbre, bo'uri cupoane,o
tastaturdpentru suma de bani depus5/solicitat6sau plata serviciilor gi o fantd cu settar
peutruprimirea/eliberareanumerarului.La primirea informaliilor privi'd golir.eacasetelor,
acestea se transmit personalului de la centrul de procesare insdrcinat cu inlocuirea
casetelor'Pentru fiecare tip de servicii (primire/eliberarenumerar, plali cte ser-vicii
sau
oblinerea de informalii) se folosesc softuri specifice care comancld succesiunea
operalinilor.Fluxul operafionalpentrueliberareanumeraruluiesteurmdtorul:
- introducereacarduluiin nigapentrucarduri;
- tastareaPIN-ului (se admite numai o singurd gregealdcle tastare la a clor.ra
gregealdcardul se reline de ATM);
- tastarea sumei dorite care nu trebuie sd depdgeascdlimita pr-evdzr.rth
i.
convenlie;
- eliberareanumeraruluigi debitareacontului de card;
- eliberareachitantei:

r84
 - restituireacardului.
in ce privegteoperaliunilede platd.sauoblinereainformaliilor de cont, acestease
regf,sescin meniul care se afigeazdpe ecran, dintre care cele mai fi'ecventese referd la:
plata facturilor pentru servicii de telefon, electricitate,gaze;rambursarearatelor de creclite,
platadobdnzilor,comisioanelor,oblinereade extrasegi alte informatii de cont; oferilea ruror.
informalii de piafa monetard,operaliunide cashmanagement.in toate cazurile se introduc
prin tastare datele solicitate prin meniu gi se agteaptdconfirmarea tranzacgiei.in unele
cazuri pot aparemai multe variantegi atunci trebuie sd.se opteze pentru una din ele. tn
final, aparatulelibereazdo chitanldprivind operaliaefectuatdqi returneazdcardul.
Pentru a facilita efectuareaoperafiunilor, bancomatelese amplaseazain locuri
frecventatede populalie ca bdnci, spafii comerciale,pe strdzi sau alte localii publice gi
ftincfioneazl'frrd.iutrerupere.Deservireain bune condilii a populaliei necesitdalirnentarea
peLiodicacu fonduri, asigurareasecuritdlii necesare,asistenlapermanentdde la centrul
inforntatlr:pentni rezolvareaeventualelorprobleme,intrelinereoperativdpentrll inldturarea
unor defecliuni ce pot apdreagi inlocuirea echiparnentelorcu altele mai performante,ceea
ce presupLtnecheltuieli importante. Aceastd activitate devine eficientd de la un zununit
numdt de carduri emise (cca. 500 mii buc.), astfel cd numai bdncile cu o putere finaciard
tnai mare isi pot permite menlinereaunei relele dezvoltate. Acest aspect nu afecteazd
populalia,intrucAtoperaliunilesepot efectuade la orice bancomat,urrn6.ndca bdlcile sZrse
decontezeintre ele.

17.3.3OPERATIUNI DE PLATI CU CARDURI LA COMERCIANTI

Operaliunile de pldli la comercianli reprezintd esenla cardurilor, inlocuincl

numerarul sau cecul cu operaliuni online gi implicd o relafie tripartitd: cornerciant,
beneficiar qi banca. Prin acesteoperafiuni, comercianlii au asigulatd plata inainte de
livlarea bunruilor prin confirmarea primitd de la bancd, iar beneficiarii s-au achitat cle
obligalia de platd in cdteva secunde.Terminalul de la comercianteste de tip EFTPOS
(ElectronicFundsTransferat Point of Sale)sauuzual POS, respectivun echipamentde tip
calculatorspecializatprevizut cu un sistem de operaregi programespecifice.Terminalul
POS are incorporat microprocesor,memorii, modem de telefonie cu puncte de intrare-
iegire, cititor de carduri gi imprimantd pentru chitanfe, iar in extelior, ecran de afigaj,
tastaturf,,fantb pentru carduri cu bandd magneticd gi separatpentm carduri cu cip, fant[
pentru eliberareachitanlei, terminal mobil pentru PiN cu ecran gi tastaturd.Operatiturile
carese pot facela un POS sunturmdtoarele:

r85
 cu bandl
- plali pentru bunuri 9i servicii (cu confirmare bancari pentru card

- magnetic69i fbri confirmare pentru card cu cip);

in acestsens;
- plefl de facturi pentru utilitali daci furnizorii au contract cu banca
cip qi cu minute a
- incf,rcarea cardurilor prepldtite (cu monedd a cardurilor cu
cardurilor Pentrutelefon);
banc6;
- avansin numerar din contul de card dacdPOS esteinstalat la
cu acestepuncte:
- inc[rcarea carduriior cu puncte de loialitate sau cumpdrarea
- alte oPeraliuni nebancare'
pOS-urile se primesc, de reguld, in nrod gratuit de la bancd in schimbul derullrii
percepecomisioanepril care iqi
operaliunilorprin banca respectivdin urma cdrorabanca
recupereaz[costurile.
trebuie sd
Convenfia de acceptare. Pentru derulareaoperaliturilol',comerciantul
prev[d condiliile de acceptare
incheie o convenlie de acceptarecu banca sa in care se
procedr'rrilede lucru),
(tipurile de cardur-i gi blncile enritente, limita de autorizare,
obligalia de a
obligaliile gi rdspunderileparfilor' Banca acceptant[i$i asumd
clreptur.ile,
poS, de a comurica lista cu cardurile interzise gi de a efectua
clota comerciantulcu
figierele cu tranzaclii qi de a
deco'tarea in termen, iar comerciantul de a depune zilnic
acceptareesteobligatorie9i
respectaconcliliilede acceptarela platd a cardurilor. clauzade
necondilionatd.
Deschiderea conturilor comercian{ilor acceptan{i' Pentru operaliurile cLl
pentru fiecare tip de card la bauca
carcluri, comercianlii trebuie sd deschidd conturi
banca acceptant[transurite
acceptantf,,de reguld banca sa. Pentru tranzacliile efectuate,
debitare (debit direct) la banca
figierr.rl cu tranzaclii de tip in coming cr.rmesajul de
emitentdcare apoi efectueazdtransferul prin compensare'
pldlile prin carduri sunt,in principiu, ireversibile,adicd o platd iniliati de utilizator'
In ce priveqte
gi ar,rtorizatdde emitent devine irevocabild qi nu poate fi contramandatd'
ngmai in monecla 1a!ional['
clecoltlriie, acestea se efectueaz[ pe teritoriul Rominiei
indiferentde monedain careesteemis cardul'
agreeazS'
Acceptarea. Accesptarea este operaliunea prin cale comerciantul
are obligalia sd verifice cll
clecontareaprin cardul prezentat de cumpdrdtor.comerciantul
qtersdturisau modificdri, sd aiba
aten{iecarclul clientului (integritate frzicd, s6 nu prezinte
(act de identitate) 9i dacd sunt sttspiciuni se
elementede securizare)gi identitateaclientului
gi se aqteaptdmesajul de rdsptuls'
solicitd bdncii emitente interogareatitularului de card
in PoS, tasteazddatele prirrind
Dac6 nu apar probleme, comerciantulintroduce cardul

186
sumade plata, iar cump[r5.torulintroducecodul PIN. POS-ul transmiteblncii accceprante
datele de identificare qi cele privind tranzacfia,aceastale introduce in sistemul VISA
BASE I pentru validareacardului gi apoi le retransmitebdncii emitentepentru autorizare.
Mesajul de rf,spuns (OK sau refuz) se transmite pe acelagi circuit cltre pOS-ul
comerciantului,Dacd rispunsul este OK, comerciantulelibereaz5o chitantd/facturl care
se semneazdde curnpdrdtor(semndturade pe card se confruntl cu cea de pe chitanld) gi se
eltbereazd.marfa.
Autorizarea. Autorizarea este operaliuneaprin care banca emitentd.confir.urd
bancii acceptantecd fondurile sunt disponibile in colturile de cald ale enitent'l*i.
Atttorizarease dd de biroul de autorizareal bdncii emitente dup[ o serie de verificdr.i:
validitateacardului (nume,numdr,perioadade valabilitate,card activ/blocat,inactivat)gi a
PIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din baza de date), numfu.ul maxim cle
tr:anzaclii,suma maximd pentru o tranzaclie,existenla disponibilului in contul de card
(eng. OTB - Open to Buy) gi se blocbeazd.suma tranzacfiei (se reclucelirnita cte
disponibil).Autorizarease comunicdintr-un interval de cdtevasecurcle printr-rm cod caie
se inscrie pe documenteletranzacfiei gi se pdstreazdin memoria POS gi a b6pcii
acceptante.Pentrua nu aglomerasistemulcu pldlile de valori mai mici, autor.izarea
se d[
numai pentru plafile peste o anumitb lirnitd valoricd (eng. issuer limit), iar in cazLrl
retragerilorde numerarpentrutoatesumele.
Penru operatvitate,banca trebuie sd asigurenon-stop linii de comunicareatdt cg
comerciantul,cu bdncile din sistem cdt gi cu organizaliile internalionalecle autorizare.
Organizafiileinternalionaledin domeniul cardurilor stabilescperiodic pe fiecare fari sau
grupe de lari gi pentru fiecare tip de activitate (comerciald,service, hotelierd, turisrn,
benzindriietc) limite de autorizarecare pot fi ajustateinsd de bdncile acceptatoare(ex. o
bancd poate impune turui comerciant attonzarca tuturor tranzacliilol in funclie cle unele
criterii: bonitate precard, natura activitefli la limita legalitdlii, vacl comercial riscant.
folosireanunai unui tip de card etc).
Fluxul operafional. Fluxul operalional al unei pldli prin cardr,uicuprincledoud
etape:prima de acceptaregi autorizarecarereprezintd.
relalia dintre comerciantgi cele clogd
bdnci implicate- acceptantdgi emitent[ qi a doua carese referd la transferulinterbancaral
fondurilol prin sistemulde compensareinterbancard.Fluxul operalionaldin prirna etapdse
prezintdmai jos.

187
 17.1Fluxul operafionalal pldfilor prin carduri

4 4 ls l2
Centru de
autorizare

Bancdernitentd Banc6acceptantf,

1 achizilionare bunuri cu plata prin card

2 comerciantulsolicitd autorizareaprin bancasa
3 bancacomerciantului se adreseazdbincii emitentepdn centrul de autolizale
4 banca emitentd autortzeazdplata gi transmite mesajul prin centrul de autorizale
cdtre bancaacceptantd
5 bancaacceptantdretransmitemesajulcdtrecomerciantiar acestaemite chitanlagi
elibereazdbr"rnurile
Decontarea. Decontareareprezintd.faza de transfer a fondurilor de la b[ncile
ernitenteeatrecele acceptatoare.
in acestscop,memoriaPOS-ului se clescarcd
intr-un figier
electlonic la comerciantcare se transmite,zilnic,la bancaacceptatoare.Urmeazd faza de
compensareinterbancardgi de stabilire a soldurilor debitoare gi creditoare la institulia
internalionala de carduri gi pe baza acestoratransferul de fonduri de cdtre agentul de
deconatre(BNR). Cu aceastase incheie ciclul operaliunilorde platd prin carduri.
Operaliunilede platd cu carduri se pot efectuain doud medii: online (electronic)gi
otfline (manual).Mediul online bazat pe echipamenteelectroniceconectatela o relea este
cel mai rdspdndit,dar sunt numeroasesitualii in care firme mici sau firme situatein locr,rri
izolate nu dispun de aparate gi conexiuni electronice gi folosesc echipamentemecanice.
telefonia vocald gi documente pe suport hdrtie. Mediul offline prezintd urmdtoarele
particularitdfi:comerciantii au la dispozilie imprintere (echipamentemecanice)utilizate
pentru preluareainformaliilor in relief de pe card prin presaremecanicda acestuiaasupra
facturii introdusd in spaliul din interiorul mecanismului, celelalte elemente ale factr"rrii
completdndu-semanual de operator; autonzareatranzacliei se obline prin telefon de la
banca emitentd sau operatorul poate sd-gi asume responsabilitateagi sd nu mai solicite
autorizarea;decontarease face pebaza facturii carese depunede comerciantlabanca sa qi
aceastaintroduce datele in figierul electroniccare urneazd circuitul de la mediul online.

188
Asenreneaechipamentesunt pe cale de disparilie, decontareadureaz6.mai mult iar gradul
de securitateestedestulde redus.
Pldlile prin carduri sunt de valori mici, adic6.de tip consumator,care sunt in nurnir
rnale qi implicd numeroaseb5nci care trebuie sd intre in relalii de transferuri interbancare
pentru ftnalizarea trarzacliilor. Ca urmare, acestepllli intrd in procesul de conpensare
nrultilaterald,locald sauintemafional[, organizatdefirma sub egidacareiase emite cardul.
Pentru compensareqi decontare,informaliile primite de centrul tocal de autorizarecle la
bincile acceptatoarese centralizeazd,pe b5.nci pldtitoare gi se depoziteazd.intr-un fipier
BASE II cale se transmite la centrul intelnalional de procesal'e.La acest centru are loc
compensareape baza unei matrice in care sunt cuprinsetoate bdncile cu sulne de platd
(debitoare)gi sume de incasat (creditoare)gi se determindsoldurile nete pentru fiecare
bancd.Aceste solduri se transmitagentuluide decontaredin fiecarelard pentru efectnarea
transferurilor de fonduri intre bdnci, iar bdncile participante primesc tapoarte cu sumele
intratein compensareprivind drepturilegi obligaliile fald de celelaltebi.nci. Schemaulei
seprezintdmai jos.
astfel de compens5.ri
16.2Compensaeatranzacfiilor cu carduri

ROMCARD
centruautorizare

1- bancaacceptant6.
transmitefigierulBASEI banciiemitenteprin RoMCARD
2 - ROMCARDpregdtegte figienrlBASEII pentrucompensare
pe careil transmite
cdtrecentruldeprocesareVISA
3 - centrulde procesare
vISA efectueazd
compensarea
gi transmiteBNR, prin
ROMCARD,soldurilenetepentrudecontare
4 - BNR efectueazatransferulfondurilor din contul bdncii emitentein contul
bdnciiaccentante

189
 5 - centrul de procesareVISA comunicdcelor doud b[nci, emitenti gi acceptantf,,
sumelede pldtit gi incasat
Degi operafiunileprin carduri sunt online, totugi transferul fondur.ilorare
loc cel
pulin cu o zi intdtziere,datoritdcompensdriicare implicd un circuit mai lung gi
mai multe
institulii angajatein procesulde compensare-decontare.
In ce privegterefuzurile de platd,
acesteasunt mai rare, datoritd faptului cd intreg procesul este autom atizatgi
factorul Lunar.r
intervine mai pulin' Eventualelerefuzuri care pot avea loc se datoresc
fie lipsei de
disponibil in cont, fie invaliditdlii cardului (expirarea cardului, pierderii,
furtului,
contrafacedi,anumitor disfunclionalit6litehnologicecare pot produce unele perturbatii
in
exploatare).

r7.4 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI

Activitateacu carduriprezintd.insd gi uneleimperfecfiuni,mai alesin clomepiul

securitdliitranzacliilor.Mdsurile de securitatede naturl tehnicdca holograma,plN--ul
satr
sigla bancar6, precum qi limitarea sumei autorizate, reducerea numdrul'i
zilnic cle
tranzaclii la un comerciantfbrd autorizale, verificarea unor informalii de iclentificare
cLl
cele din baza de date etc nu s-au dovedit suficiente gi s-a abordat domeniul
codificdrii
inforrnaliilor desprecard gi ttanzaclreca.reauredus substanlialincercarile cle
frauclare,dar
Ei acestsistemnu esteinvulnerabildatoritdtransmisieiprin circuitul telefo'ic carepoatefi
interceptat.in cazul tranzacliilorde valori mai importante,comercianfiiau luat
m6suracle
a interoga banca emiteta gi aceastape delindtorul cardului asupra realitalii
oper.a{iei,
nrdsurdcare presupneun rdspunssuplimentar gi o autorizarc intdrzialii, dar
care
s-a cloveclit
a fi foarte eficientd' Din practica bancard rezultd urmdtoarele tipuri cle fraucl6
cu o
fi'ecven!6mai mare:
Fraudedeterminatede posesorii cardurilor
- utilizarea cardului de cdtre posesorfard existenfadisponibilului in cont pentrur
operaliunile de micb valoare care nu sunt supuseautorizdrii (sub limita de
autor.izare),
speculdndfaptul cd operaliurea nu se verificd; banca emitentd reflizd plata,
urmdnclca
bancaacceptantdsd comunicecomerciantuluineautorizareapldlii; solulia este
impulerea
ar-rtorizdrii
in toate cazurilein carese opereaziin mediu de risc;
- utilizarea cardului pentru tranzaclii pe care ulterior posesorul 1Lr Ie
rnai
recunoagte,din rea intenlie sau alte motive (folosirea carclr,rlui
cle cdtre un alt membru al
farniliei fEri gtireaposesorului);
- transmitereacardului qi a PIN-lui altor persoanecareefectueazdtralzacfii (de

190
regulAin striinitate) f"ardca delindtorulsd le recunoascl;
Fraudedeterminatede te(e persoane
- aflarea informaliilor de card de unele persoane (la restaurante,hotelr-u:i.
transmitereaprin internet etc) care le folosescapoi la confecfionareacaldurilor false; cea
nrai cunoscutdmetod[ estepfishing-ul care constS.in creareaunor pagini de web, false,qi
transmitereade mesajeelectronicecdtre diverse pesoanein scopul oblinerii unor date de
identitate sau informalii confidengialede pe carduri saureferitoare la conturi bancare;
- copiereabenzii magneticea cardului printr-un cititor de carduriintrodr-rs
fraudulos
in ATM in vedereaconfecfiondriide carduri false sau introducerii inforrna{iilor intr-un
calculatorgi folosirii in comerfulonline (skiming);
- inregistrareainformaliilor tastatela ATM cu o camerdvideo minusculaarnplastd
in jwul apalatului(pisicu!a);
- folosirea utor carduri pierdute,ftirate sau confiafEcute,fdrd verificarea listei cu
astfel de carduri la acceptareatranzacfiei, bazAndu-sepe ignorala comerciantr,rluisau de
complicitateaacestuiacu infractorul.
fn anul 2004, Visa Europe a lansat un instrument de detectarea tranzacfiilor.
fi'auduloasenumit VISOR (Visa Intelligent Scoring of Risk) care oferd un punctaj al
riscului de trarzacfie al posesorului gi dacd se depdgeqtetm anumit parametnr, banca
emitent[ este anunfatd pentru a face mai multe investigalii asupra tranzacliei. Cel mai
performant este Sistemul de securitate3D Secure care se bazeazd,pe rrr1cod (parol[)
atribnit posesoruluiin vedereaautorizdrir tranzacliei.in comerful online, cumpdrdton:l
transmitemai intdi informaliile din card pentru bancaemitentdgi apoi codul de securitate
care este verificat de SistemulED Securegi confrrmat,dupd care banca emitentdpoate
autoriza plata tanzafiei. Sistemul are in vedere o dubl[ securizare,astfel c6,dacd.datele
aferentecardului sunt copiate,cardul nu poate fi folosit decdt numai dupd confirmarea
celui de al doileacod aflat numai in memoria sistemului de securitate.
in vedera contracardrii pierderilor din operalii frauduloase, bdncile folosesc
sistemul de asigurdri cu recuperareacheltielilor din comisioaneleperceputesau obligd
comercianlii s5.depundgaranlii pentru eventualepierderi din lipsa de prudenld a acestora.
precum gi alte mdsuri. Solulia care se conttueaz[ pentru reducerea/eliminarea
posibilitdlilor de fraudareeste introducereape scari laryd,a cardului cu microprocesor
care asiguri o proteclie destul de bund a informaliilor de card gi Iranzaclie depozitatein
memorie.

r9l