Scurt istoric al apariţiei bursei

Apariţia şi formarea burselor de mărfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a
început în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia şi Roma Antică şi continuă şi astăzi.
Dacă ar fi să alegem oricare din produsele tranzacţionate azi la bursă şi am încerca să-i
traversăm evoluţia pe piaţă de-a lungul istoriei, am găsi că acesta a trecut prin cinci faze
distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfă (barter), contractul cu plată şi livrare imediată
(spot), contractul cu plată şi livrare ulterioară stabilirii preţului (forward) şi contractul la
termen (futures şi options).
Denumirea de „bursă" provine de la oraşul Bruges, unde adunările se ţineau la Hotel
des Bourses, numit aşa după un senior din vechea şi nobila familie van den Boursen care îl
construise şi pe al cărui frontispiciu erau sculptate în piatră trei pungi.
Aici se întâlneau bancherii şi negustorii pentru a negocia bani, metale preţioase, hârtii
de valoare şi mărfuri. Cu timpul, locurile de întâlnire ale comercianţilor au primit denumirea
de burse.
Prima bursă, în accepţiunea modernă, a fost cea de la Anvers, înfiinţată în anul 1531.
Bursa din Anvers avea o clădire proprie unde se încheiau tranzacţii cu mărfuri coloniale.
În anul 1554 s-a înfiinţat la Londra o bursă denumită „Royal Exchange", care, din 1773
s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.
La începutul secolului al XVII-lea la Amsterdam mărfurile se puteau negocia în baza
contractelor „options" prin care se permitea convenirea unui preţ în baza căruia cumpărătorul
obţinea de la vânzător dreptul de a cumpăra o cantitate de marfă la o dată stabilită în viitor.
Un secol mai târziu, tot în acest mare centru comercial se constituie o bursă a grâului în care
se desfăşurau tranzacţii de trei ori pe săptămână, într-o hală uriaşă de lemn în care fiecare
negustor avea un om tocmit pentru a aduce mostre din grâul pe care dorea să-l vândă şi pentru
a negocia preţul în funcţie de calitatea acestuia.
Burse au mai fost înfiinţate la Basel (1699), Paris (1724), Viena (1761), New York
(1792), Bruxelles (1801), Roma (1827), Madrid (1831), Milano (1833), Geneva (1850),
Tokyo (1855) etc.
În prezent, numărul burselor care funcţionează în lume trece de 100, din care 18 sunt în
SUA, 11 în Anglia, 8 în Germania, 7 în Franţa. Există azi 60 de burse futures şi de opţiuni
răspândite în 37 de ţări.

1
 INDICII BURSIERI

Formarea indicilor de bursă

Semnificaţia indicilor bursieri rezidă în capacitatea acestora de a măsura performanţele
pieţei în ansamblu, sau numai ale unui segment al acesteia. Indicii bursieri exprimă evoluţia
cursului valorilor mobiliare pe o anumită piaţă.
În economie sau finanţe, un indice (un indice al preţurilor sau un indice bursier) este un
indicator global al unei activitaţi, al performantţi sau al unei evoluţii în general. De exemplu,
indicele preţurilor de consum este un coş valoric format din preţurile bunurilor de larg
consum utilizate de populaţie, calculat periodic, care se substituie cu succes nivelului general
al inflaţiei dintr-o anumită ţară.
Aceeaşi metodologie se foloseşte şi în cazul indicilor bursieri. Astfel, un asemenea
indice nu este decât o colecţie de acţiuni listate la bursă, şi reflectă statistic valoarea
componentelor sale. Este folosit ca şi indicator pentru a reliefa caracteristicile acţiunilor
componente, care au în comun diferite similarităţi: faptul că se tranzacţioneaza pe aceeasi
bursă, că fac parte dintr-un anumit sector economic de activitate sau că au aceeaşi clasă de
capitalizare bursieră. Mulţi indici dezvoltaţi de firmele de servicii financiare folosesc ca baza
de pornire performanţa unor portofolii aparţinând fondurilor mutuale.
În concluzie, un indice bursier este un indicator menit sa reflecte schimbările valorice
ale unui grup specific de acţiuni. Acurateţea cu care un indice bursier urmează piaţa acţiunilor
depinde de structura acţiunilor, de compoziţie (procentul deţinut de o acţiune în totalul
indicelui) şi de metoda de calcul.

Caracteristicile şi clasificarea indicilor bursieri

Indicii bursieri pot fi clasificaţi în mai multe modalitaţi. Astfel, un indice compozit
reprezintă performanţele generale ale unei pieţe bursiere în ansamblul ei, şi prin extensie,
reflectă sentimentele investitorilor privind starea generală a economiei. Cei mai tranzacţionaţi
indici bursieri sunt indicii compoziţi, care includ cele mai puternice companii de pe cea mai
mare piata bursieră din ţara respectivă.
Astfel, în SUA există Dow Jones Industrial Average (DJIA) si S&P 500, în Marea
Britanie FTSE 100, în Franta CAC 40, în Germania DAX, în Japonia NIKKEI 225.
Pe langă indicii compoziţi există şi aşa-numiţii indici sectoriali, care cuantifică
performanţa anumitor sectoare specifice ale pieţei. De exemplu, Morgan Stanley Biotech

2
 Index este alcatuit din 36 de companii americane care activează în sectorul bio-tehnologiei.
Alţi indici sectoriali sunt bazaţi pe companiile existente în domeniul financiar, naval,
telecomunicaţii, transporturi, IT, etc.
Conceptul de indice poate fi extins la mai mult de o bursa sau regiune geografică.
Indicele Wilshire 5000 reprezintă acţiunile la aproape toate companiile tranzacţionate la
bursele americane, incluzând toate acţiunile de pe New York Stock Exchange şi majoritatea
celor de pe NASDAQ şi American Stock Exchange.
Indicele EAFE (Europe, Australia and Far East) este un indice calculat de Morgan
Stanley Capital International şi cuprinde toate companiile mari din ţările dezvoltate aflate în
aceste zone geografice.
Un indice mai poate fi clasificat şi in funcţie de metoda folosită pentru a
determina nivelul său. Astfel, există indici cu ponderare in funcţie de preţ, cum este
de exemplu Dow Jones-ul. În acest caz, singura variabilă care determină cotaţia indicelui este
doar preţul acţiunilor care alcătuiesc indicele respectiv, fără a lua în considerare mărimea
companiei. Spre deosebire de aceştia, indicii cu capitalizare bursieră – cum este de pildă
S&P 500 – iau in considerare pe langă preţul acţiunilor, şi valoarea de piaţă (mărimea
companiei). În final, există şi indici cu ponderare în funcţie de cota de piaţă, în care preţul
acţiunilor este ponderat cu cota de piaţă relativă deţinută de acea companie.

Alcătuirea indicilor se realizează pe baza următoarelor cerinţe:

1. selectarea unui eşantion de firme incluse în structura indicelui bursier;
2. atribuirea unei anumite greutăţi, importanţe, prin:
• pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;
• pondere cu capitalizare bursieră (ponderea titlului în structura indicelui este cu
atât ai mare cu cât dividendele pe acţiune sunt mai ridicate);
• fără pondere, prin luarea în considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare.
3. alegerea unei date de referinţă pentru care indicele se echivalează cu 100, 1.000 sau
10.000 de puncte. Alegerea greşită a acestui moment duce la distorsiuni pentru evoluţia
imediat următoare a pieţei (atribuirea valorii de pornire în momente de criză sau de avânt
puternic economic).
Fiecare bursă de valori este evidenţiată, din punct de vedere al dinamismului ei prin
indicii bursieri, care se diferenţiază după specificul pieţei, în funcţie de valorile care intră în
componenţă, precum şi în funcţie de modul de calcul al acestora.

3
 Modul de calcul poate diferi de la o bursă la alta, întâlnindu-se mai multe variante:
• medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere;
• medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere, mai puţin dividendele;
• coş ponderat care se revizuieşte trimestrial;
• medie aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră şi volumul tranzacţiilor;
• media geometrică a primei cotaţii.
Cea mai mare parte a indicilor bursei se calculează ca medie aritmetică ponderată pe
baza capitalizării: NYSE Composite Index, Nikkei 225, CAC 40, indicele pieţei de la
Frankfurt FAZ, indicele bursei de la Milano, MIB, Standard and Poor’s, BET.
Primul indice bursier a fost creat de Charles Dow in SUA, în anul 1896. Dow Industrial
Average (DJIA) cuprindea cele mai mari şi mai importante 30 de companii din SUA şi era
determinat doar pe baza nivelului preţurilor acestor acţiuni. De atunci încolo, DJIA a fost
folosit ca punct general de referinţă al climatului bursier din SUA, urcând si coborând în
tandem cu piaţa acţiunilor. În timp, procesul de indexare a diferitelor componente economico-
financiare şi-a dovedit utilitatea, astfel ca ulterior el a fost aplicat nu numai acţiunilor listate,
ci şi devizelor, mărfurilor sau altor instrumente investiţionale, conducând la reducerea
preţurilor de tranzacţionare şi la simplificarea procesului de diversificare a portofoliului.
Pentru a reflecta şi a reprezenta mişcările agregate ale pieţei acţiunilor din SUA, a fost
creat indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursieră şi constituie
una dintre cele mai facile modalităţi prin care investitorii işi pot asigura diversificarea. Practic
printr-o singură tranzacţie aceştia dobândesc expunere la cele mai reprezentative 500 de
acţiuni de pe piaţa SUA, reducându-şi astfel semnificativ şi costurile de tranzacţionare.
Odată cu dezvoltarea accelerată a pieţei acţiunilor din anii ’80 şi ’90, performanţele
managerilor fondurilor de investiţii au început să fie tot mai mult comparate cu performanţele
înregistrate de aceşti indici. Deoarece dorinţa managerilor era să depăşească rezultatele
agregate anuale ale indicilor, au apărut noi nevoi tot mai complexe de hedging de portofoliu.
Aceste nevoi au condus la lansarea în premieră de către Kansas City Board of Trade a
contractelor derivate pe indicele Value Line Composite. După doar câteva luni, Chicago
Mercantile Exchange a replicat prin lansarea contractelor futures pe indicele S&P 500.
La început contractele futures pe indici au fost considerate de marea majoritate a
participanţilor doar nişte instrumente financiare adecvate speculaţiei, prin intermediul
amplificării rezultatelor datorită efectului de levier. Mai apoi însă, avantajele ce rezidă din
comisioanele mult mai reduse de tranzacţionare şi posibilitatea folosirii lor în strategii de

4
protecţie au inceput să fie înţelese de participanţi. În prezent indicii bursieri şi derivatele pe
indici reprezintă produse de mare succes, utilizate de participanţii de pe pieţele financiare din
toata lumea.

INDICI DE LA PRINCIPALELE BURSE INTERNAŢIONALE

Indicele DOW JONES

A fost fondat de către Edward Davis Jones, Charles Henry Dow si Charles Milford
Bergstresser în anul 1884 fiind un mijloc de măsurare a performanţelor altor companii. La
inceput era compus din 11 acţiuni: 9 de la căi ferate şi 2 industriale.
În 1896 a fost fondat indicele Dow Jones Industrial Average.

Dow Jones Industrial Average (DJIA)

DJIA este un indice cu ponderare doar în funcţie de preţ, care cuprinde 30 dintre cele
mai mari companii de pe piaţa americană. Lista acestora este prezentată mai jos:

ALCOA Inc. INTEL Corp.

INTERNATIONAL BUSINESS MACHINES
AMERICAN EXPRESS Co.
Corp.
AT&T Corp. INTERNATIONAL PAPER Co.
BOEING Co. J.P. MORGAN CHASE&Co.
CATERPILLAR Inc. JOHNSON&JOHNSON
CITIGROUP Inc. McDONALD’s Corp.
COCA-COLA Co. MERCK&Co.Inc.
E.I. DUPONT DE NEMOURS&Co MICROSOFT Corp.
MINNESOTA
EASTMAN KODAK Co.
MINING&MANUFACTURING Co.
EXXON MOBIL Corp. PHILIP MORRIS Cos.
GENERAL ELECTRIC Co. PROCTER&GAMBLE Co.
GENERAL MOTORS Corp. SBC COMMUNICATIONS Inc.
HEWLETT-PACKARD Co. UNITED TECHNOLOGIES Corp.
HOME DEPOT Inc. WAL-MART STORES Inc.
HONEYWELL INTERNATIONAL
WALT DISNEY Co.
Inc.

5
 Indicele cuprinde companii care au avut creşteri istorice susţinute şi s-au bucurat de un
interes constant din partea investitorilor. Aceste companii sunt din diferite sectoare
economice, cum ar fi companii de servicii financiare, IT sau vânzări. Indicele DJIA nu
conţine companii care activează în sectorul transportului sau utilităţilor, care fac obiectul unui
alt set de indici calculaţi de Dow.

Standard&Poor 500
Cel mai folosit indice ce caracterizează ansamblul pieţei americane e indicele
Corporaţiei Standard and Poor, numit Standard and Poor 500. În alcătuirea lui intră 500 de
societăţi reprezentative pentru toate ramurile, sectoarele şi domeniile de activitate. Acest
indice este recalculat în fiecare minut al zilei de tranzacţionare, motiv pentru care e considerat
indice în timp real. Acţiunile din structura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta
gruparea pe ramuri industriale la Bursa de Valori din New York. Valoarea totală de piaţă a
acţiunilor ce compun indicele reprezintă 80% din valoarea acţiunilor tranzacţionate în New
York Stock Exchange. Acest indice reprezintă suportul contractelor futures tranzacţionate la
CME şi al opţiunilor tranzacţionate la NYSE;

Indicele Frank Russel

Indicele Frank Russel e calculat pe baza cursului celor mai importante 3000 de acţiuni
cotate în Statele Unite (din punct de vedere al capitalizării bursiere) şi reprezintă aproximativ
98% din piaţa valorilor mobiliare din SUA. Aceste indice are două forme: Russel 1000 şi
Russel 2000. Aceşti indici sunt cotaţi la fiecare 15 secunde.

NYSE Composite
Indicele NYSE Composite urmăreşte mişcările preţurilor tuturor acţiunilor listate la
New York Stock Exchange. Este un indice cu capitalizare bursiera, creat de NYSE în 1966.
Pe lângă indicele general compozit, mai sunt calculaţi si patru indici sectoriali, în domeniile:
industrial, transporturi, utilităti si finanţe.

Wilshire 5000 Total Market

Acest indice măsoară performanţele tuturor acţiunilor listate pe pieţele bursiere din SUA
şi, după cum spune şi numele, este compus din mai mult de 5000 de acţiuni. Este un indice cu
capitalizare bursieră, incluzând şi toate acţiunile cuprinse in S&P 500. Se foloseşte pentru a
determina evoluţia totală a pieţei bursiere americane.
6
Russell 2000
Este un indice cu capitalizare bursieră care măsoară performanţa agregată a celor mai
mici 2000 de companii americane listate la bursă. Capitalizarea medie a unei companii care
face parte din Russell 2000 este de 580 milioane USD. Cea mai mare companie prezentă în
indice are o capitalizare bursieră în valoare de aproximativ 1,5 miliarde USD. Pe langa
Russell 2000 se mai calculeaza şi alţi indici, ca Russell 1000 sau Russell 3000.

Indicele Financial Times 30 (FT-30)

Indicele Financial Times 30 (FT-30), fiind cunoscut sub denumirea de FT Ordinary
Share Index, este cel mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează pe cursul a 30 de
acţiuni tranzacţionate intens fiind recalculat ori de câte ori se produc modificări ale cursurilor
acţiunilor care intră în componenţa indicelui.

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100)

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100) a fost introdus pentru a
satisface nevoia unui indice al acţiunilor calculat în timp real (în fiecare moment al zilei).
Intenţia iniţială la data de referinţă a acestui indice (31 decembrie 1983) a fost de a evidenţia
importanţa primelor 100 de companii cotate la bursa londoneză. În prezent, se consideră că el
caracterizează ansamblul pieţei britanice. Acest indice constituie suportul pentru contractele
futures, dar mai ales pentru opţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Mobiliare Derivate din
Londra.

Indicele Nikkei
Indicele Nikkei (Nikkei Stock Average), numit şi Nikkei Dow, este compus din 225 de
acţiuni din prima secţiune a bursei din Tokyo, fiind calculat ca o medie aritmetică ponderată.
Indicele se modifică în mod egal pentru aceeaşi variaţie a cursului acţiunilor, indiferent de
capitalizarea bursieră;

Indicele TOPIX
Indicele TOPIX este indicele primei secţiuni al bursei din Tokyo şi cuprinde în
componenţa sa toate (aproximativ 1200) acţiunile companiilor cotate la prima secţiune a
bursei. Este indicele cu cea mai largă bază de calcul, fiind structurat astfel încât să dea cea
mai bună imagine a pieţei japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare 60 de secunde.
7
Nasdaq–100
Indicele Nasdaq-100 este un indice cu capitalizare bursieră care cuprinde 100 din cele
mai mari (ca şi capitalizare bursieră) şi mai tranzacţionate acţiuni de pe bursa Nasdaq.
Companiile incluse în Nasdaq-100 pot să fie atât americane, cât şi străine. Pentru a fi inclusă
în indice, o companie trebuie să aibă un volum zilnic mediu de tranzacţionare de minim
100.000 actiuni. În gereral, acţiunile din indice au fost tranzacţionate pe bursa Nasdaq de cel
puţin doi ani, sau au fost tranzacţionate pe alte burse majore internaţionale cu cel puţin doi ani
inainte de a fi listate pe Nasdaq.

MODUL DE CALCUL AL INDICILOR BURSELOR DIN ROMANIA

Indicele BET
A fost lansat la data de 22 septembrie 1997 la Bursa de Valori Bucucreşti, are o valoare
iniţială de 1000 de puncte, se actualizează lunar şi are în componenţă un număr de 10
societăţi.
Scopurile creării primului indice BET al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt
următoarele:
În primul rând, reflectarea tendinţei de ansamblu a preţurilor corespunzătoare celor
mai lichide şi active 10 societăţi tranzacţionate în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Aceste societăţi sunt selectate din lista tuturor societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti,
exclusiv SIF, aplicându-se totodată şi criteriul diversificării activităţii societăţilor
respective.
Furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate pe
indici (index options şi contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a
riscului pentru investitori.
Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenţa acordată de Institutul
Austriac de Studii Avansate.
Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea
preţurilor celor mai lichide 10 societăţi listate, exclusiv SIF. Pentru simbolurile respective,
preţurile înregistrate în fiecare şedinţă de tranzacţionare sunt raportate la preţurile înregistrate
înh şedinţa de tranzacţionare de referinţă oare la deţinerea de acţiuni.
8
 REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI:
• societăţile trebuie să dispună de cea mai mare capitalizare bursieră; de asemenea,
suma capitalizării societăţilor ale căror acţiuni sunt incluse în portofoliul indicelui BET
trebuie să reprezinte cel puţin 60% din capitalizarea bursieră totală;
• selectarea societăţilor trebuie să asigure diversificarea portofoliului indicelui;
• acţiunile societăţilor incluse în indice trebuie să fie cele mai lichide; de
asemenea, valoarea totală tranzacţionată a acţiunilor incluse în portofoliul indicelui trebuie să
reprezinte cel puţin 70% din valoarea totală tranzacţionată în BVB.
Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performanţelor
societăţilor care compun portofoliul indicelui (coşul indicelui) precum şi a societăţilor recent
listate, în vederea unor posibile actualizări a componentei indicelui (înlocuiri).
Deciziile de actualizare a coşului indicelui sunt adoptate de către Comitetul Indicelui.
Începând cu 25 Septembrie 2000, Comitetul Indicelui a hotărât ca portofoliul indicelui
sa fie actualizat lunar (faţă de actualizarea trimestrială, stabilită anterior).
De asemenea, a fost introdus un nou criteriu pentru calcularea factorilor de ponderare
care constă în limitarea ponderii unui simbol în indice la maximum 25%. Acesta limită a fost
modificată la 20% în data de 23 septembrie, 2004.
Orice decizie de modificare a portofoliului indicelui ca urmare a evenimentelor
societăţilor sau din alte motive sunt transmise către mass-media anterior efectuării acestora.
Valorile indicilor precum şi modificările corespunzatoare sunt furnizate în timp real prin
intermediul terminalelor agenţilor de bursă conectaţi la sistemul de tranzacţionare automată al
BVB, HORIZONTM.
De asemenea, acestea sunt afişate în timp real pe pagina de web a BVB www.bvb.ro şi
sunt preluate de REUTERS.
Valorile de închidere ale indicelui sunt incluse în sumarul de tranzacţionare al BVB, în
rapoartele sau buletinele bursiere.
Indicele BET precum şi caracteristicile acestuia sunt inregistrate la OSIM (Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Marci) şi sunt sub incidenţa legii române privind Copyright-ul.

Indicele BET-C
A fost lansat la data de 17 aprilie 1998 la Bursa de Valori Bucureşti, în componenţa sa
aflându-se un număr variabil de societăţi. Cu o valoare iniţială de 1000 de puncte actualizarea
indicelui se face oricând este nevoie pe baza rapoartelor zilnice.
9
 Scopul acestui indice este de a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor tuturor
societăţilor listate la BVB (cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare). Necesitatea
creării acestui indice compozit a fost impusă şi de creşterea numărului de societăţi listate la
BVB.
În vederea includerii unei societăţi în indicele BET-C este necesar ca respectiva
societate să fie listată la BVB (aceasta fiind singura regulă de selecţie utilizată pentru BET-C).
Societăţile de Investiţii Financiare nu sunt incluse în indicele BET-C.
Ponderea maximă admisă a capitalizării unei societăţi din cosul indicelui BETC în
totalul capitalizării indicelui este aceeaşi ca şi în cazul indicelui BET, respectiv de 20%.
Modificările indicelui BET-C nu sunt transmise către mass-media.

Indicele BET-FI INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII

A fost lansat la data de 1 noiembrie 2000 la Bursa de Valori Bucureşti, având în
componenţa sa un număr variabil de societăţi , are o valoare iniţială de 1000 de puncte şi o
actualizare realizată în caz de nevoie pe baza datelor zilnice.
Scop : Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflectă tendinţa de
ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul BVB. Singura regulă
privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI este ca acesta să fie listat la
BVB.

Indicele RASDAQ – C (RASDAQ COMPOZIT)

Bursa electronică RASDAQ a lansat la data de 31 iulie 1998, propriul indice cu
caracteristică bursieră. În acest sens, „Raportul de tranzacţionare” din 3 august 1998 a cuprins
prima calculaţie a variaţiei indicelui RASDAQ Compozit, data de referinţă în care indicele a
luat valoarea de start de 1000 de puncte fiind 31 iulie 1998.
Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile listate la cota
Bursei Electronice RASDAQ. Acesta urmărește sintetizarea tendnţei globale a preţurilor
acţiunilor emise de societăţile listate.
Singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ – C este listarea pe Bursa
Electronică RASDAQ.

Indicele SIBEX 9
Indicele SIBEX9 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit în
sectorul financiar listat în piaţa acţiunilor din Romănia la data de 3 august 2005.
10
 Portofoliul se compune din acţiunile societăţilor de investiţii financiare SIF1 Banat
Crişana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia), acţiunile băncilor
listate la acea data pe piaţa de capital autohton (Banca Transilvania - TLV, BRD Groupe
Societe Generale, Banca Comercială Carpatica - BCC), şi deţineri la o societate importantă de
intermediere pe piaţa de capital (SSIF Broker - BRK), toate participaţiile fiind dobândite la 3
august 2005 in proporţii egale.
Indicele SIBEX 9 are în componenta sa un număr de 9 societăţi care activează în
domeniul financiar-bancar.
Are o valoare iniţială de 1800 de puncte iar un punct are valoarea de 1 leu(ron).
LISTA SOCIETĂŢILOR CARE FAC PARTE DIN INDICELE SIBEX 9

1 SIF1 BANAT - CRIŞANA

2 SIF2 MOLDOVA
3 SIF3 TRANSILVANIA
4 SIF4 MUNTENIA
5 SIF5 OLTENIA
6 BANCA TRANSILVANIA
7 BRD SOCIETE GENERALE
8 BANCA COMERCIALĂ CARPATICA
9 SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA

INTRODUCEREA DE NOI ACŢIUNI ÎN INDICE

Introducerea de noi acţiuni în indice se face doar cu condiţia înlocuirii unei societăţi
existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu valoarea de ieşire a
societăţii vechi.
Indicele SIBEX9 este un indice sectorial conceput să reflecte strict performanţele
societăţilor componente indiferent de capitalizarea bursieră a fiecărei societăţi în parte.
Introducerea de noi societăţăi în indicele SIBEX9 se va face doar cu condiţia înlocuirii
unei societăţi deja existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu
valoarea vechii societăţi în indice la data înlocuirii.

Indicele SIBEX 18

11
 Indicele SIBEX18 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit la
data de 3 august 2005 în acţiunile a 18 companii din România listate la BVB.
Portofoliul se compune din acţiunile societăţilor SIF1 Banat Crişana, SIF2 Moldova,
SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Banca Transilvania - TLV, BRD Groupe
Societe Generale, Banca Comercială Carpatica – BCC, SSIF Broker – BRK, Antibiotice –
ATB, Biofarm – BIO, Impact – IMP, Rompetrol Rafinare – RRC, SNP Petrom, Amonil –
AMO, Oltchim – OLT, Compa – CMP, Turbomecanica – TBM, toate participaţiile fiind
dobândite la 3 August 2005 în proporţii aproximativ egale. În construirea indicelui s-a urmărit
acoperirea a cât mai multe sectoare de activitate din economia românească (financiar-bancar,
farmaceutic, petrolier, construcţii, industrie, chimie).

Valoare pondere Valoare pondere

Simbol societate în societate în Preţ acţiuni la Număr acţiuni
Societate indice indice 03.08.2005 afernte ponderii
RON la 03.08.2005
(%)
SIF1 99,82 5,55 1,6100 62
SIF2 99,75 5,54 1,3300 75
SIF3 100,44 5,58 1,6200 62
SIF4 99,44 5,52 1,1300 88
SIF5 99,20 5,51 1,5500 64
TLV 100,01 5,56 0,8850 113
BRD 96,00 5,33 12,0000 8
BCC 99,64 5,54 0,5300 188
BRK 100,62 5,59 2,5800 39
ATB 100,75 5,60 0,7750 130
BIO 100,30 5,57 0,3400 295
IMP 100,32 5,57 0,4400 228
RRC 99,93 5,55 0,0973 1027
SNP 100,94 5,61 0,4900 206
AMO 100,11 5,56 0,577 1735
OLT 100,27 5,57 0,3700 271
Valoare pondere Valoare pondere
Simbol societate în societate în Preţ acţiuni la Număr acţiuni
Societate indice indice 03.08.2005 afernte ponderii
RON la 03.08.2005
(%)
CMP 100,17 5,57 1,5900 63
TBM 102,30 5,68 9,3000 11
TOTAL 7.800,000 100
12
 Produsul SIBEX18 devine astfel un barometru al pieţei de capital, indicând zilnic
investitorilor performanţele generale ale acesteia.

Introducerea de noi acţiuni în indice se face doar cu condiţia înlocuirii unei societăţi
existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu valoarea de ieşire a
vechii societăţi.
Introducerea de noi societăţti în indicele SIBEX18 se va face doar cu condiţia înlocuirii
unei societăţi deja existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu
valoarea vechii societăţi în indice la data înlocuirii.

BIBLIOGRAFIE

• ANGHELACHE GABRIELA, „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura

Economică, Bucureşti, 2000

• POPA IOAN, „Bursa”, Editura Adevărul, 1993

• STOICA VICTOR, GALICEANU MIHAELA, IONESCU EDUARD, „Pieţe

de capital şi burse de valori”, Editura Economică, Bucureşti, 2001

• STANCU I., „Finanţe”, Editura Economică, Bucureşti, 1997, ediţia a doua

• ADRIAN NIŢU, ”Burse de mărfuri şi valori”, Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2002

INTERNET

• www.bvb.ro
13
• www.bmfms.ro

• www.kmarket.ro

• www.mfinante.ro

14