Sunteți pe pagina 1din 44

CUPRINS

Cap. 1 Indicii bursieri – definire, caracteristici şi clasificare......................................2


1.1. Definirea şi caracteristicile indicilor bursieri..................................................................................2
1.2. Clasificarea indicilor bursieri..........................................................................................................3
Cap. 2 Analiza indicilor bursieri din România.............................................................7
2.1. Indicele BET...................................................................................................................................8
2.2. Indicele BET-C.............................................................................................................................12
2.3. Indicele BET-FI............................................................................................................................16
2.4. Indicele BET-XT..........................................................................................................................20
2.5. Indicele BET-NG..........................................................................................................................25
2.6. Indicele RASDAQ-C....................................................................................................................29
2.7. Indicele RAQ-I..............................................................................................................................31
2.8. Indicele RAQ-II............................................................................................................................31
Cap. 3 Evoluţia indicilor bursieri din România..........................................................33
Concluzii..........................................................................................................................41
Bibliografie......................................................................................................................44
Cap. 1 Indicii bursieri – definire, caracteristici şi clasificare

1.1. Definirea şi caracteristicile indicilor bursieri


Semnificaţia indicilor bursieri rezidă în capacitatea acestora de a măsura performanţele pieţei în
ansamblu, sau numai ale unui segment al acesteia. Indicii bursieri exprimă evoluţia cursului valorilor
mobiliare pe o anumită piaţă. Astfel, pentru a aprecia activitatea unei pieţe bursiere, investitorii resimt
nevoia de a analiza o serie de indici şi indicatori care să ofere posibilitatea de a accesa o informaţie
concentrată, concisă, care să ofere o imagine cât mai clară asupra modului în care va evolua piaţa.
Indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici care au căpătat o largă
aplicabilitate în toate domeniile activităţii economice şi sociale, datorită faptului că reflectă cu multă
expresivitate şi în mod analitic schimbările care au loc, rolul şi influenţa diverşilor factori în variaţia
fenomenelor cercetate.
În economie sau finanţe, un indice (un indice al preţurilor sau un indice bursier) este un
indicator global al unei activităţi, al performanţei sau al unei evoluţii în general. De exemplu, indicele
preţurilor de consum este un coş valoric format din preţurile bunurilor de larg consum utilizate de
populaţie, calculat periodic, care se substituie cu succes nivelului general al inflaţiei dintr-o anumită
ţară.
Aceeaşi metodologie se foloseşte şi în cazul indicilor bursieri. Astfel, un asemenea indice nu
este decât o colecţie de acţiuni listate la bursă, şi reflectă statistic valoarea componentelor sale. Este
folosit ca şi indicator pentru a reliefa caracteristicile acţiunilor componente, care au în comun diferite
similarităţi: faptul că se tranzacţionează pe aceeaşi bursă, că fac parte dintr-un anumit sector economic
de activitate sau că au aceeaşi clasă de capitalizare bursieră. Mulţi indici dezvoltaţi de firmele de
servicii financiare folosesc ca baza de pornire performanţa unor portofolii aparţinând fondurilor
mutuale.
Literatura de specialitate reţine următoarele definiţii cu privire la conceptul de indice bursier:
 categorie distinctă de indicatori statistici care reflectă evoluţia în timp, în raport cu un anumit
moment de referinţă, a performanţelor de ansamblu şi a dinamicii valorice asociate unei pieţe
reglementate de capital, unui anumit sector industrial ori de servicii. În unele cazuri se pot
determina indici regionali, baza de includere a firmelor în componenţa indicelui fiind aşezarea lor
geografică. Această situaţie se întâlneşte adesea în cazul indicilor internaţionali;

2
 un instrument sintetic de comensurare şi ilustrare transparentă a mişcărilor unei pieţe bursiere sau a
mişcărilor unui sector industrial sau de servicii, punând în evidenţă evoluţia cotaţiilor
instrumentelor financiare emise de entităţile cotate selectate;
 expresie numerică, evaluată în puncte, a trendului asociat cursurilor celor mai reprezentative titluri
cotate pe o piaţă bursieră şi implicit o oglindă a evoluţiei pieţei de referinţă, în ansamblul său,
reflectând punctul de echilibru între cererea şi oferta de valori mobiliare, la un moment dat, pe piaţa
respectivă. Din acest punct de vedere, indicii bursieri caracterizează starea economică şi climatul de
afaceri general, în măsura în care structura acestora este reprezentativă pentru ansamblul ramurilor
şi sectoarelor de activitate;
 instrumente de analiză care reflectă într-o manieră expresivă şi sintetică, schimbările care intervin
în context macroeconomic, cauzele şi factorii de influenţă a acestora, cu scopul de a evidenţia
preferinţa medie a deţinătorilor de capital, din perspectiva angajării resurselor financiare de care
dispun, în diferite sectoare ale economiei naţionale (indicii de sector).
În concluzie, un indice bursier este un indicator menit să reflecte schimbările valorice ale unui
grup specific de acţiuni. Acurateţea cu care un indice bursier urmează piaţa acţiunilor depinde de tipul
emitenţilor selectaţi în coşul indicelui, de compoziţie (procentul deţinut de o acţiune în total) şi de
metodologia de calcul. Urmărind evoluţia nivelului unui indice bursier se poate evidenţia tendinţa de
ansamblu a unei pieţe bursiere sau a sectorului urmărit, adică sensul mişcării generale a cursurilor
titlurilor de valoare, în general a acţiunilor, de pe respectivă piaţă sau din cadrul sectorului analizat.
Indicii bursieri care caracterizează o piaţă pot să includă în componenţa lor, fie un număr
reprezentativ de titluri emise de firme considerate ca fiind „reprezentative” pentru piaţa în cauză, fie
include aproximativ toate titlurile emise de firmele cotate la un moment dat, pe respectivă piaţă.

1.2. Clasificarea indicilor bursieri


Indicii bursieri "sunt coşuri" formate din instrumente financiare:
 un singur tip de instrument financiar, de exemplu valori mobiliare, opţiuni, contracte futures;
 o singură categorie dintr-un tip de instrument financiar, de exmplu, categoria acţiuni din tipul valori
mobiliare;
 toate tipurile de instrumente financiare.
Istoric, indicii bursieri se grupează astfel:
• indici din prima generaţie, care se calculează ca o medie aritmetică a cursului acţiunilor
componente, cu valoare ajustată pentru acţiunile care au suferit modificări de valoare (splitări,

3
modificări de capital). Din această categorie fac parte Dow Jones Average din New York, calculat
în anul 1896 de către bursa din New York, Financial Times Stock Exchange calculat de către bursa
din Londra, Nikkei, de către bursa din Tokio, etc.;
• indici din a doua generaţie, care cuprind un număr mult mai mare de firme (chiar şi câteva mii), din
mai multe domenii de activitate şi metoda de calcul este o medie ponderată cu capitalizarea
bursieră sau cu cursul bursier. Din această categorie a indicilor bursieri din a doua generaţie,
denumiţi şi indici compoziţi, fac parte F.T.S.E.100, TOPIX, etc.
Diversitatea indicilor bursieri care caracterizează evoluţia de ansamblu a pieţei de capital
naţionale, internaţionale, a impus identificarea lor în funcţie de anumite criterii, după cum se poate
vedea şi în tabelul de mai jos.
Tabel Nr. 1: Gruparea indicilor bursieri în funcţie de anumite criterii
Nr.
Denumirea criteriului Tipuri de indici Exemple de indici
Crt.
1. După natura instrumentelor1. Indici bursieri pentru acţiuni 1. Dow Jones Average,
financiare din compoziţie 2. Indici bursieri pentru obligaţiuni BET-C
3. Indici bursieri pentru titluri emise de1,2,3. S&P 500
fonduri mutuale
4. Indici bursieri pentru opţiuni
2. După metoda de calcul 1. Medie aritmetica simplă 1. Dow Jones Average
2. Medie aritmetica ponderată 2. S&P 500, BET
3. Medie geometrică 3. Value Line Composite
(Arithmetic) index
3. Gradul de cuprindere 1. Generali ai pieţei 1. CAC 40, BET
2. Sectoriali (industrie, servicii, etc.) 2. Dow Jones Industrial
4. Intervalul pentru care sunt1. Indici calculaţi în timpi reali (151. NASDAQ, Dow Jones
calculaţi secunde sau 1 minut) Average
2. Indici calculaţi la sfârşitul zilei de2. BET
tranzacţionare
5. Localizarea geografică a pieţei1. Indici care conţin instrumente1. BET, CAC 40
de capital financiare cotate pe o singură piaţă 2. Financial Times
2. Indici mondiali Actuarial World Stock
Index
6. Tipul pieţei de capital 1. Specifici bursei de valori 1. BET, BET-C
2. Specifici pieţei interdealeri 2. NASDAQ, RASDAQ

Alcătuirea indicilor se realizează pe baza următoarelor cerinţe:


1. selectarea unui eşantion de firme incluse în structura indicelui bursier;
2. atribuirea unei anumite greutăţi, importanţe, prin:
• pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

4
• pondere cu capitalizare bursieră (ponderea titlului în structura indicelui este cu atât ai mare
cu cât dividendele pe acţiune sunt mai ridicate);
• fără pondere, prin luarea în considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare.
3. alegerea unei date de referinţă pentru care indicele se echivalează cu 100, 1.000 sau 10.000 de
puncte. Alegerea greşită a acestui moment duce la distorsiuni pentru evoluţia imediat următoare a
pieţei (atribuirea valorii de pornire în momente de criză sau de avânt puternic economic).
Fiecare bursă de valori este evidenţiată, din punct de vedere al dinamismului ei prin indicii
bursieri, care se diferenţiază după specificul pieţei, în funcţie de valorile care intră în componenţă,
precum şi în funcţie de modul de calcul al acestora.
Modul de calcul poate diferi de la o bursă la alta, întâlnindu-se mai multe variante:
• medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere;
• medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere, mai puţin dividendele;
• coş ponderat care se revizuieşte trimestrial;
• medie aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră şi volumul tranzacţiilor;
• media geometrică a primei cotaţii.
Cea mai mare parte a indicilor bursei se calculează că medie aritmetică ponderată pe baza
capitalizării: NYSE Composite Index, Nikkei 225, CAC 40, indicele pieţei de la Frankfurt FAZ,
indicele bursei de la Milano, MIB, Standard and Poor’s, BET.
Primul indice bursier a fost creat de Charles Dow în SUA, în anul 1896. Dow Industrial
Average (DJIA) cuprindea cele mai mari şi mai importante 30 de companii din SUA şi era determinat
doar pe baza nivelului preţurilor acestor acţiuni. De atunci încolo, DJIA a fost folosit ca punct general
de referinţă al climatului bursier din SUA, urcând şi coborând în tandem cu piaţa acţiunilor. În timp,
procesul de indexare a diferitelor componente economico-financiare şi-a dovedit utilitatea, astfel că
ulterior el a fost aplicat nu numai acţiunilor listate, ci şi devizelor, mărfurilor sau altor instrumente
investiţionale, conducând la reducerea preţurilor de tranzacţionare şi la simplificarea procesului de
diversificare a portofoliului.
Pentru a reflecta şi a reprezenta mişcările agregate ale pieţei acţiunilor din SUA, a fost creat
indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursieră şi constituie una dintre cele
mai facile modalităţi prin care investitorii îşi pot asigura diversificarea. Practic printr-o singură
tranzacţie aceştia dobândesc expunere la cele mai reprezentative 500 de acţiuni de pe piaţa SUA,
reducându-şi astfel semnificativ şi costurile de tranzacţionare.

5
Odată cu dezvoltarea accelerată a pieţei acţiunilor din anii ’80 şi ’90, performanţele managerilor
fondurilor de investiţii au început să fie tot mai mult comparate cu performanţele înregistrate de aceşti
indici. Deoarece dorinţa managerilor era să depăşească rezultatele agregate anuale ale indicilor, au
apărut noi nevoi tot mai complexe de hedging de portofoliu. Aceste nevoi au condus la lansarea în
premieră de către Kansas City Board of Trade a contractelor derivate pe indicele Value Line
Composite. După doar câteva luni, Chicago Mercantile Exchange a replicat prin lansarea contractelor
futures pe indicele S&P 500.
La început contractele futures pe indici au fost considerate de marea majoritate a participanţilor
doar nişte instrumente financiare adecvate speculaţiei, prin intermediul amplificării rezultatelor datorită
efectului de levier. Mai apoi însă, avantajele ce rezidă din comisioanele mult mai reduse de
tranzacţionare şi posibilitatea folosirii lor în strategii de protecţie au început să fie înţelese de
participanţi. În prezent indicii bursieri şi derivatele pe indici reprezintă produse de mare succes,
utilizate de participanţii de pe pieţele financiare din toată lumea.

6
Cap. 2 Analiza indicilor bursieri din România

Analiza unei pieţe bursiere pe ansamblul său se realizează, ca pentru orice alt sector al
economiei naţionale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursă de valori are sistemul său propriu de
indicatori, numiţi indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflectă evoluţia în timp
a pieţelor de valori mobiliare şi a cursului valorilor mobiliare de pe pieţele respective. Acesta se
calculează zilnic (sau chiar în timp real) pe baza cursurilor unor acţiuni reprezentative pentru evoluţia
pieţei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei pieţe bursiere, fie după alte criterii, ca
de exemplu indici calculaţi pe diferite domenii ale economiei: construcţii de maşini, industria
alimentară, etc.
Indicii oficiali ai Bursei de Valori Bucureşti sunt:
• indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflecta tendinţa de ansamblu a
preţurilor celor mai lichide şi mai solide 10 acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
• indicele BET-C, ce a fost creat datorită necesităţii unei reprezentări complete a evoluţiei preţurilor
titlurilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, fiind calculat pe baza tuturor societăţilor
cotate la bursă;
• indicele BET-FI, ce monitorizează evoluţia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori;
• indicele BET-XT, este un indice blue-chip şi reflecta evoluţia preţurilor celor mai lichide 25 de
companii tranzacţionate în segmentul de piaţă reglementată, inclusiv SIF-urile, ponderea maximă a
unui simbol în indice fiind de 15%. Metodologia să permite acestuia să constituie drept activ suport
pentru instrumente financiare derivate şi produse structurate.
• indicle BET-NG, BET-NG este un indice sectorial ce urmăreşte mişcarea preţurilor acţiunilor
companiilor tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, al căror domeniu de activitate principal este
asociat cu sectorul economic energie şi utilităţile aferente acestuia. Ponderea maximă a unui simbol
în indice este de 30%. Metodologia să permite acestuia să constituie drept activ suport pentru
instrumente financiare derivate şi produse structurate.
Indicii pieţei RASDAQ sunt:

7
 Indicele oficial al pieţei, RASDAQ-C, calculat pe baza evoluţiei cursurilor tuturor societăţilor
listate pe piaţă;
 Indicele RAQ-I, calculat pe baza acţiunilor înscrise la categoria I a RASDAQ;
 Indicele RAQ-II, calculat pe baza acţiunilor înscrise la categoria a II-a a pieţei RASDAQ.

2.1. Indicele BET


Aspecte generale
NUME INDICE: BET (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)
ISIN: ROXBSEI00005
DATA LANSARE: 19 Septembrie 1997
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: 10
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
Indicele BET a fost lansat la data de 19 Septembrie 1997 cu o valoare de start de 1.000 puncte,
fiind primul indice dezvoltat de BVB.
Indicele BET reprezintă indicele de referinţă al BVB, a cărui metodologie permite acestuia să
constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) şi produse
structurate (warrante, certificate, etc).
Indicele BET este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai
lichide societăţi listate la BVB. Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui BET este de 10 societăţi,
fiind posibil că numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăţi
reprezentative pentru sectoarele din economia naţională.
Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET reflecta
evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală (“Regular”).
Compoziţie şi criterii de selecţie
Coşul indicelui BET cuprinde acţiunile celor mai lichide 10 societăţi listate pe piaţa
reglementată BVB, la Categoria I şi II, cu excepţia societăţilor de investiţii financiare tranzacţionate pe
piaţa reglementată administrată de BVB, a fondurilor de investiţii şi altor entităţi asimilabile acestora.
În cazul societăţilor nou listate la BVB ca urmare a procesului de privatizare sau derulării unor
oferte publice primare, acestea pot fi introduse în indicele BET prin decizia Comitetului Indicilor BVB.
Nu sunt eligibile a fi incluse în componenţa indicelui BET următoarele categorii de instrumente
financiare: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv, precum
şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor BVB.
Ca regulă generală, criteriile de selecţie a societăţilor pentru a fi incluse în coşului indicelui
sunt:

8
A) lichiditatea: coeficientul de lichiditate pentru fiecare simbol se obţine astfel:

i =1, N
∑ Av i, j *j
j ={1, 3, 6 , 9 ,12}
Coeficient lichiditat e =
31 , unde:
• Avi,j: Ponderea pe care o deţine valoarea tranzacţiilor pe simbolul i în valoarea totală a
tranzacţiilor pentru simbolurile pieţei reglementate, în intervalul de timp j (1 lună, 3 luni, 6 luni, 9
luni, 12 luni). Sunt luate în calcul numai tranzacţiile realizate pe segmentul "Regular" al pieţei;
• j: Intervalul de timp pentru care se calculează Avi,j.
Pentru a fi incluse în coşul indicelui BET sunt selecţionate în ordine descrescătoare companiile
cu cel mai ridicat coeficient de lichiditate. Coeficientul de lichiditate se calculează semestrial, înainte
de întrunirile periodice ale Comitetului Indicelui din Martie şi Septembrie, şi reprezintă sursa de bază
pentru realizarea listei de selecţie a companiilor eligibile pentru a fi incluse în coşul indicelui.
B) alte aspecte relevante luate în considerare de către Comitetul Indicilor BVB, după caz, cum ar fi:
situaţia financiară a societăţii, elemente de ordin juridic, transparenta societăţii şi interesul
participanţilor la piaţă, etc.
Comitetul Indicilor BVB poate decide că o societate să fie inclusă în indicele BET, chiar dacă
nu sunt întrunite o parte din criteriile de selecţie a societăţilor prezentate mai sus.
Tabel Nr. 2: Compozitie indice BET 30.04.2010
Factor Factor de Factor de
Pondere
Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref. Free Float Reprezentare Corectie a
(%)
(FF) (FR) Pretului (FC)
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.086.337.883 2,2200 1,00 0,33 1,000000 19,58
SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,3250 0,25 0,17 1,000000 19,25
BRD - GROUPE SOCIETE
BRD 696.901.518 14,5000 0,50 0,15 1,000000 18,65
GENERALE S.A.
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 249,0000 0,25 1,00 1,000000 18,03
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 19,5000 0,25 1,00 1,000000 8,79
BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,2130 1,00 1,00 1,000000 5,74
COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,9200 0,75 1,00 1,000000 3,90
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,3660 1,00 1,00 1,054600 2,75
DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1570 0,50 1,00 1,000000 1,88
AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,4390 0,25 1,00 1,000000 1,42
Sursa: www.bvb.ro
Factori de ponderare
Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET este determinată de capitalizarea de piaţă
A fiecărei societăţi în parte, ajustata cu factorul de free float şi factorul de reprezentare. (capitalizare de
piaţă societate din coşul indicelui = preţ x număr total de acţiuni x factor de free float x factor de
reprezentare x factor de corecţie a preţului).
Factorul de free float

9
a. Free float-ul unei societăţi din componenţa indicelui BET reprezintă numărul de acţiuni emise şi în
circulaţie care sunt disponibile pentru tranzacţionare de către public;
b. Free float-ul exprimat în valoare absolută este estimat că fiind numărul total de acţiuni emise de o
societate, din care se elimină acţiunile la dispoziţia societăţii (“treasury stock”), acţiunile deţinute
de către Stat şi alte agenţii guvernamentale, investitori strategici, acţionari majoritari, precum şi
deţinerile de cel puţin 5% ale altor categorii de investitori, cu excepţia societăţilor de asigurări,
fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi de investiţii;
c. Free float-ul exprimat procentual este determinat că fiind raportul procentual dintre numărul de
acţiuni inclus în free float-ul exprimat în valoare absolută şi numărul total de acţiuni emise şi
înregistrate în Registrul Acţionarilor;
d. Ponderea fiecărei societăţi în cadrul indicelui BET este ajustată în mod corespunzător prin aplicarea
factorului de free float astfel încât să nu devină posibil ca societăţile cu capitalizare de piaţă
semnificativă, dar cu free float redus, să exercite o influenţă prea mare în indice, precum şi ca să
reflecte oportunităţile reale de investiţii în acţiunile emise de fiecare societate în parte;
e. În coşul indicelui, free float-ul unei societăţi poate lua patru valori: 0,25; 0,50; 0,75 şi 1,00, prin
aproximare în plus faţă de valoarea procentuală a free float-ului societăţii respective;
f. Factorul de free float care urmează a fi aplicat asupra capitalizării de piaţă corespunzătoare fiecărei
societăţi din indice este revizuit, dacă este necesar, trimestrial de către Comitetul Indicilor BVB, cu
luarea în considerare a informaţiilor publice cu privire la structura acţionariatului, furnizate de către
depozitarul care administrează registrul acţionarilor.
Factorul de reprezentare
A. Scopul aplicării factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societăţi în coşul
indicelui BET;
B. Aplicarea factorului de reprezentare este folosită pentru a se asigura faptul că ponderea capitalizării
de piaţă individuale a fiecărei societăţi nu depăşeşte la momentul ajustării (al calculării factorilor de
reprezentare) limita maximă de 20% în totalul capitalizării coşului indicelui BET;
C. Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00;
D. Factorii de reprezentare sunt analizaţi şi recalculaţi trimestrial cu ocazia ajustărilor periodice de
către Comitetul Indicilor BVB;
E. În cazul efectuării unei ajustări operaţionale importante a indicelui ca urmare a listării unei noi
societăţi la BVB, şi/sau a excluderii unei societăţi din componenţa indicelui BET, cu efect asupra
modificării semnificative a ponderilor din coşul indicelui, se va proceda la revizuirea imediată a
factorilor de reprezentare.
10
Formula de calcul
Formula indicelui BET este:

∑p
i =1, N
i ,T * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T
BETT = BETT −1 *
∑p
i =1, N
i ,T −1 * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T −1

S-au folosit următoarele notaţii:


BETT = valoarea indicelui BET la momentul curent, T
BETT-1 = valoarea indicelui BET la momentul anterior, T-1
Pi,T = preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;
Pi,T-1 = preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;
Qi,T = numărul de acţiuni la momentul curent T;
Ffi = factorul de free float corespunzător societăţii i din indice; este calculat cu două zecimale şi poate
lua patru valori: 0,25; 0,5; 0,75; 1;
Ri = factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător
acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];
Ci,T = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
Ci,T-1 = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
N = numărul de societăţi incluse în coşul indicelui.
Formulele de calcul pentru BET USD şi BET EUR sunt următoarele:
BET USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T) x
(BET RONT/BET RONT-1 ) x BET USDT-1
BET EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T) x
(BET RONT/BET RONT-1) x BET EURT-1
Procedurile de ajustare
Procedurile de ajustare a indicelui BET au drept scop menţinerea continuităţii valorilor indicelui
pentru a se evita influenţarea artificială ca urmare a evenimentelor corporative care au impact
semnificativ asupra preţului.
Revizuirile şi ajustările periodice. Comitetul Indicilor BVB se întruneşte trimestrial pentru
revizuirea compoziţiei indicelui BET şi pentru efectuarea actualizărilor şi a ajustărilor periodice.
Ajustările periodice au drept scop actualizarea ponderilor utilizate în calculul indicelui BET ca
urmare a:
11
• unor evenimente corporative (majorări de capital, etc);
• modificării compoziţiei coşului indicelui BET ca urmare a includerii sau excluderii unei
societăţi;
• evoluţiei preţurilor acţiunilor incluse în indice în trimestrul anterior.
Ajustările periodice se efectuează în antepenultima zi de tranzacţionare din ciclul trimestrial
Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel încât să devină efective în prima şedinţă de tranzacţionare
din luna calendaristică următoare, cu excepţia cazurilor de modificare a compoziţiei coşului indicelui
BET.
În cazul în care la data stabilită pentru revizuirea şi/sau ajustarea periodică un simbol din
componenţa indicelui este suspendat de la tranzacţionare sau în alte cazuri excepţionale Comitetul
Indicilor poate decide că aceste operaţiuni să fie amânate pentru o dată ulterioară. Decizia Comitetului
Indicilor de amânare a operaţiunilor de revizuire şi/sau ajustare periodică va fi imediat adusă la
cunoştinţa publicului, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia.
Ajustările operaţionale au drept scop să corecteze influenţele artificiale asupra valorii indicelui
datorate evenimentelor corporative anunţate de companiile care fac parte din componenţa BET.
Ajustările operaţionale se implementează tehnic prin intermediul factorului de corecţie a preţului ci,T.
Factorul ci,T este luat în considerare în calculul indicelui începând cu prima tranzacţie din piaţa
principală (“Regular”) pe simbolul i din şedinţa de tranzacţionare în care preţul de tranzacţionare se
modifică în mod corespunzător evenimentului corporativ anunţat de compania emitentă (ex-date).
Ajustările operaţionale se referă la următoarele evenimente corporative, fără însă a se limita la
acestea: splitarea/consolidarea, acordarea de acţiuni gratuite, acordarea dreptului de a subscrie acţiuni
noi la un preţ inferior preţului de piaţă, etc.
Factorul de corecţie a preţului pentru simbolul i, ci, este readus la valoarea 1 la fiecare ajustare
trimestrială a indicelui dacă aceasta se efectuează concomitent cu modificarea noului număr de acţiuni
emise şi înregistrate în Registrul Acţionarilor al societăţii i.

2.2. Indicele BET-C


Aspecte generale
NUME INDICE: BET-C (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING - INDICE COMPOZIT)
ISIN: ROXBSEI00013
DATA LANSARE: 16 aprilie 1998
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

12
Indicele BET-C a fost lansat la data de 16 Aprilie 1998 cu o valoare de start de 1.000 puncte,
fiind al doilea indice dezvoltat de BVB. Indicele BET-C este un indice compozit şi reflecta evoluţia de
ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB, segmentul de piaţă reglementată, Categoria I şi II, cu
excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare.
Indicele BET-C este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a tuturor societăţilor
din componenţa sa.
Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-C
reflecta evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală (“Regular”).
În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă a
acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-C (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc), se
va proceda la ajustarea periodică şi operaţională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea
valorilor indicelui BET-C pentru a se evita influenţarea artificială a indicelui ca urmare a acestor
evenimente. Nu se fac ajustări asupra indicelui BET-C în cazul acordării de dividende de către
societăţile incluse în componenţa indicelui BET-C.
Compoziţie
Coşul indicelui BET-C cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piaţă
reglementată, Categoria I şi II, cu excepţia Societăţi de Investiţii Financiare listate pe piaţa
reglementata administrată de BVB.
Tabel Nr. 3: Compozitie indice BET-C 04.05.2010
Factor Factor de Factor de
Pondere
Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref. Free Float Reprezentare Corectie a
(%)
(FF) (FR) Pretului (FC)
BRD - GROUPE SOCIETE
BRD 696.901.518 14,5000 - 0,47 1,000000 19,84
GENERALE S.A.
SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,3150 - 0,26 1,000000 19,38
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 229,1000 - 1,00 1,000000 11,27
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.086.337.883 2,0800 - 1,00 1,000000 9,44
ALR ALRO S.A. 713.779.135 3,1500 - 1,00 1,000000 9,39
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 21.099.276.002 0,0698 - 1,00 1,000000 6,15
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 18,2000 - 1,00 1,000000 5,57
SCD ZENTIVA S.A. 416.961.150 0,7550 - 1,00 1,000000 1,31
ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,6550 - 1,00 1,000000 1,24
ART T.M.K. - ARTROM S.A. 116.251.294 2,4200 - 1,00 1,000000 1,17
BANCA COMERCIALA CARPATICA
BCC 2.280.764.195 0,0995 - 1,00 1,004222 0,95
S.A.
AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,4170 - 1,00 1,000000 0,92
BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,1940 - 1,00 1,000000 0,89
TRP TERAPLAST SA 297.875.880 0,6500 - 1,00 1,000000 0,81
COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,8350 - 1,00 1,000000 0,80
COS MECHEL TARGOVISTE S.A. 68.850.123 2,7500 - 1,00 1,000000 0,79
DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1400 - 1,00 1,000000 0,57
MPN TITAN S.A. 408.483.013 0,3300 - 1,00 1,000000 0,56
IMPACT DEVELOPER &
IMP 200.000.000 0,6600 - 1,00 1,000000 0,55
CONTRACTOR S.A.
ROMPETROL WELL SERVICES
PTR 278.190.900 0,4650 - 1,00 1,000000 0,54
S.A.
OIL OIL TERMINAL S.A. 582.430.253 0,2210 - 1,00 1,000000 0,54
ARS AEROSTAR S.A. 117.136.530 0,9750 - 1,00 1,000000 0,48

13
TUFE TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 496.149.456 0,2300 - 1,00 1,000000 0,48
ROCE ROMCARBON SA BUZAU 264.122.096 0,3990 - 1,00 1,000000 0,44
CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,4500 - 1,00 1,000000 0,41
TURISM, HOTELURI,
EFO RESTAURANTE MAREA NEAGRA 193.058.064 0,5100 - 1,00 1,000000 0,41
S.A.
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,3090 - 1,00 1,054600 0,39
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 343.023.858 0,2630 - 1,00 1,000000 0,38
BOROMIR PROD SA BUZAU
SPCU 123.589.496 0,3800 - 1,00 1,718310 0,34
(SPICUL)
ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 31.250.000 2,3000 - 1,00 1,000000 0,30
CMCM COMCM SA CONSTANTA 236.316.678 0,2890 - 1,00 1,000000 0,29
CMF COMELF S.A. 23.412.940 2,8500 - 1,00 1,000000 0,28
SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. 11.422.919 5,7000 - 1,00 1,000000 0,27
SOCP SOCEP S.A. 343.425.744 0,1830 - 1,00 1,000000 0,26
VNC VRANCART SA 695.425.836 0,0826 - 1,00 1,000000 0,24
EPT ELECTROPUTERE S.A. 337.602.913 0,1700 - 1,00 1,000000 0,24
APC VAE APCAROM S.A. 73.796.185 0,6650 - 1,00 1,000000 0,20
TBM TURBOMECANICA S.A. 369.442.475 0,1220 - 1,00 1,000000 0,19
ALT ALTUR S.A. 824.388.338 0,0479 - 1,00 1,000000 0,16
SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII
COTR 709.520 51,1000 - 1,00 1,000000 0,15
SA
AMO AMONIL S.A. 1.112.658.091 0,0260 - 1,00 1,000000 0,12
MECF MECANICA CEAHLAU 239.908.460 0,1190 - 1,00 1,000000 0,12
PPL PRODPLAST S.A. 17.072.385 1,5500 - 1,00 1,000000 0,11
MJM MJ MAILLIS ROMANIA S.A. 10.431.728 2,4000 - 1,00 1,000000 0,10
FARMACEUTICA REMEDIA SA
RMAH 106.089.800 0,2300 - 1,00 1,000000 0,10
DEVA
STZ SINTEZA S.A. 66.112.590 0,3200 - 1,00 1,000000 0,09
CGC CONTOR GROUP S.A. Arad 155.063.333 0,1220 - 1,00 1,000000 0,08
UZT UZTEL S.A. 4.417.102 4,0000 - 1,00 1,000000 0,07
BRM BERMAS S.A. 21.553.049 0,8000 - 1,00 1,000000 0,07
CASA DE BUCOVINA-CLUB DE
BCM 167.339.600 0,1000 - 1,00 1,000000 0,07
MUNTE
UAM UAMT S.A. 25.085.447 0,6400 - 1,00 1,000000 0,07
FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 779.050.011 0,0185 - 1,00 1,000000 0,06
CBC CARBOCHIM S.A. 3.882.399 3,7000 - 1,00 1,000000 0,06
ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 64.615.351 0,1750 - 1,00 1,000000 0,05
PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 408.697 26,1000 - 1,00 1,000000 0,04
ARM ARMATURA S.A. 40.000.000 0,2000 - 1,00 1,000000 0,03
SRT SIRETUL PASCANI S.A. 158.760.836 0,0490 - 1,00 1,000000 0,03
MEF MEFIN S.A. 5.292.720 1,3400 - 1,00 1,000000 0,03
ZIM ZIMTUB S.A. 4.827.824 1,4100 - 1,00 1,000000 0,03
GRUPUL INDUSTRIAL
ECT 145.000.000 0,0434 - 1,00 1,000000 0,03
ELECTROCONTACT S.A.
VESY VES SA 93.312.000 0,0660 - 1,00 1,000000 0,03
ENP COMPANIA ENERGOPETROL S.A. 2.024.655 1,8400 - 1,00 1,000000 0,02
Sursa: www.bvb.ro
Factori de Ponderare
Singurul factor de ponderare utilizat este factorul de reprezentare.
Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET-C este determinată de capitalizarea
bursieră de piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustata cu factorul de reprezentare. (capitalizare de piaţă
societate din coşul indicelui = preţ x număr total de acţiuni x factor de reprezentare x factor de corecţie
a preţului).
Scopul aplicării factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societăţi în coşul
indicelui BET-C.

14
Aplicarea factorului de reprezentare este folosită pentru a se asigura faptul că ponderea
capitalizării de piaţă individuale a fiecărei societăţi nu depăşeşte la momentul ajustării (al calculării
factorilor de reprezentare) limita maximă de 20% în totalul capitalizării coşului indicelui BET-C.
Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00. Factorii de reprezentare sunt analizaţi şi
recalculaţi trimestrial cu ocazia ajustărilor periodice de către Comitetul Indicilor BVB.
În cazul efectuării unei ajustări operaţionale importante a indicelui ca urmare a listării unei noi
societăţi la BVB, şi/sau a excluderii unei societăţi din componenţa indicelui BET-C, cu efect asupra
modificării semnificative a ponderilor din coşul indicelui, se va proceda la revizuirea imediată a
factorilor de reprezentare.
Formula de calcul
Formula indicelui BET-C este:

∑p i =1, N
i ,T * qi ,T * Ri * ci ,T
BET − CT = BET − CT −1 *
∑p
i =1, N
i ,T −1 * qi ,T * Ri * ci ,T −1

S-au folosit următoarele notaţii:


BET-CT = valoarea indicelui BET-C la momentul curent, T;
BET-CT-1 = valoarea indicelui BET-C la momentul anterior, T-1;
Pi,T = preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;
Pi,T-1 = preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;
Qi,T = numărul de acţiuni la momentul curent T;
Ri = factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător
acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];
Ci,T = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
Ci,T-1 = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
N =numărul de societăţi incluse în coşul indicelui.
Formulele pentru BET-C USD şi BET-C EUR sunt următoarele:
BET-C USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T) x
(BET-C RONT/BET-C RONT-1 ) x BET-C USDT-1
BET-C EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T) x
(BET-C RONT/BET-C RONT-1) x BET-C EURT-1
Procedurile de ajustare
15
Procedurile de ajustare a indicelui BET-C au drept scop menţinerea continuităţii valorilor
indicelui pentru a se evita influenţarea artificială ca urmare a evenimentelor corporative care au impact
semnificativ asupra preţului.
Revizuirile şi ajustările periodice. Comitetul Indicilor BVB se întruneşte trimestrial pentru
revizuirea compoziţiei indicelui BET-C şi pentru efectuarea actualizărilor şi a ajustărilor periodice.
Ajustările periodice au drept scop actualizarea ponderilor utilizate în calculul indicelui BET-C
ca urmare a:
• unor evenimente corporative (majorări de capital, etc);
• modificării compoziţiei coşului indicelui BET-C ca urmare a includerii sau excluderii unei
societăţi;
• evoluţiei preţurilor acţiunilor incluse în indice în trimestrul anterior.
Ajustările periodice se efectuează în antepenultima zi de tranzacţionare din ciclul trimestrial
Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel încât să devină efective în prima şedinţă de tranzacţionare
din luna calendaristică următoare, cu excepţia cazurilor de modificare a compoziţiei coşului indicelui
BET-C.
În cazul în care la data stabilită pentru revizuirea şi/sau ajustarea periodică un simbol din
componenţa indicelui este suspendat de la tranzacţionare sau în alte cazuri excepţionale Comitetul
Indicilor poate decide că aceste operaţiuni să fie amânate pentru o dată ulterioară. Decizia Comitetului
Indicilor de amânare a operaţiunilor de revizuire şi/sau ajustare periodică va fi imediat adusă la
cunoştinţa publicului, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia.
Ajustările operaţionale au drept scop să corecteze influenţele artificiale asupra valorii indicelui
datorate evenimentelor corporative anunţate de companiile care fac parte din componenţa BET-C.
Ajustările operaţionale se implementează tehnic prin intermediul factorului de corecţie a preţului ci,T.
Factorul ci,T este luat în considerare în calculul indicelui începând cu prima tranzacţie din piaţa
principală (“Regular”) pe simbolul i din şedinţa de tranzacţionare în care preţul de tranzacţionare se
modifică în mod corespunzător evenimentului corporativ anunţat de compania emitentă (ex-date).

2.3. Indicele BET-FI


Aspecte generale
NUME INDICE: BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENT FUNDS)
ISIN: ROXBSEI00021
DATA LANSARE: 31 Octombrie 2000
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

16
Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 Octombrie 2000 cu o valoare de start de 1.000
puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice sectorial. Indicele BET-FI
reflecta evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor de investiţii financiare listate la BVB, care nu sunt
incluse în alt indice al BVB. Indicele BET-FI este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de
piaţă a Societăţilor de Investiţii Financiare listate la BVB.
Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui BET-FI este de 5 societăţi, fiind posibil că
numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăţi de investiţii financiare.
Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-FI
reflecta evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală (“Regular”).
În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă a
acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-FI (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc), se
va proceda la ajustarea periodică şi operaţională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea
valorilor indicelui BET-FI pentru a se evita influenţarea artificială a indicelui ca urmare a acestor
evenimente.
Compoziţie
Coşul indicelui BET-FI este format din societăţile de investiţii financiare admise la
tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de BVB.
Tabel Nr. 4: Compozitie indice BET-FI 04.05.2010
Factor de
Factor Free Factor de Pondere
Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref. Corectie a
Float (FF) Reprezentare (FR) (%)
Pretului (FC)
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 1,7800 1,00 1,00 1,000000 27,30
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 1.092.143.332 0,6950 1,00 1,00 1,000000 20,06
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 548.849.268 1,3500 1,00 1,00 1,000000 19,58
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 1,2200 1,00 1,00 1,000000 16,74
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,7650 1,00 1,00 1,000000 16,32
Sursa: www.bvb.ro
Factori de ponderare
Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET-FI este determinată de capitalizarea de
piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustata cu factorul de free float şi factorul de reprezentare.
(capitalizare de piaţă societate în coşul indicelui = preţ x număr total de acţiuni x factor de free float x
factor de reprezentare x factor de corecţie a preţului).
Factorul de free float
a. Free float-ul unei societăţi din componenţa indicelui BET-FI reprezintă numărul de acţiuni emise şi
în circulaţie care sunt disponibile pentru tranzacţionare de către public;
b. Free float-ul exprimat în valoare absolută este estimat că fiind numărul total de acţiuni emise de o
societate, din care se elimină acţiunile la dispoziţia societăţii (“treasury stock”), acţiunile deţinute

17
de către Stat şi alte agenţii guvernamentale, investitori strategici, acţionari majoritari, precum şi
deţinerile de cel puţin 5% ale altor categorii de investitori, cu excepţia societăţilor de asigurări,
fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi de investiţii;
c. Free float-ul exprimat procentual este determinat că fiind raportul procentual dintre numărul de
acţiuni inclus în free float-ul exprimat în valoare absolută şi numărul total de acţiuni emise şi
înregistrate în Registrul Acţionarilor;
d. Ponderea fiecărei societăţi în cadrul indicelui BET-FI este ajustată în mod corespunzător prin
aplicarea factorului de free float astfel încât să nu devină posibil ca societăţile cu capitalizare de
piaţă semnificativă, dar cu free float redus, să exercite o influenţă prea mare în indice, precum şi ca
să reflecte oportunităţile reale de investiţii în acţiunile emise de fiecare societate în parte;
e. În coşul indicelui, free float-ul unei societăţi poate lua patru valori: 0,25; 0,50; 0,75 şi 1,00, prin
aproximare în plus faţă de valoarea procentuală a free float-ului societăţii respective;
f. Factorul de free float care urmează a fi aplicat asupra capitalizării de piaţă corespunzătoare fiecărei
societăţi din indice este revizuit, dacă este necesar, trimestrial de către Comitetul Indicilor BVB, cu
luarea în considerare a informaţiilor publice cu privire la structura acţionariatului, furnizate de către
depozitarul care administrează registrul acţionarilor.
Factorul de reprezentare
A. Scopul aplicării factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societăţi în coşul
indicelui BET-FI;
B. Aplicarea factorului de reprezentare este folosită pentru a se asigura faptul că ponderea capitalizării
de piaţă individuale a fiecărei societăţi nu depăşeşte la momentul ajustării (al calculării factorilor de
reprezentare) limita maximă de 30% în totalul capitalizării coşului indicelui BET-FI;
C. Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00;
D. Factorii de reprezentare sunt analizaţi şi recalculaţi trimestrial cu ocazia ajustărilor periodice de
către Comitetul Indicilor BVB;
E. În cazul efectuării unei ajustări operaţionale importante a indicelui ca urmare a listării unei noi
societăţi de investiţii financiare la BVB, şi/sau a excluderii unei societăţi din componenţa indicelui
BET-FI, cu efect asupra modificării semnificative a ponderilor din coşul indicelui, se va proceda la
revizuirea imediată a factorilor de reprezentare.
Formula de calcul
Formula indicelui BET-FI este:

18
∑pi =1, N
i ,T * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T
BET − FIT = BET − FIT −1 *
∑p
i =1, N
i ,T −1 * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T −1

S-au folosit următoarele notaţii:


BET-FIT = valoarea indicelui BET-FI la momentul curent, T;
BET-FIT-1 = valoarea indicelui BET-FI la momentul anterior, T-1;
Pi,T = preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;
Pi,T-1 = preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;
Qi,T = numărul de acţiuni la momentul curent T;
Ffi = factorul de free float corespunzător societăţii i din indice; este calculat cu două zecimale şi poate
lua patru valori: 0,25; 0,5; 0,75; 1;
Ri = factorul de reprezentare la 30% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător
acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];
Ci,T = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
Ci,T-1 = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
N = numărul de societăţi incluse în coşul indicelui
Formulele pentru BET-FI USD şi BET-FI EUR sunt următoarele:
BET-FI USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T) x
(BET-FI RONT/BET-FI RONT-1) x BET-FI USDT-1
BET-FI EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T) x
(BET-FI RONT/BET-FI RONT-1) x BET-FI EURT-1
Procedurile de ajustare
Procedurile de ajustare a indicelui BET-FI au drept scop menţinerea continuităţii valorilor
indicelui pentru a se evita influenţarea artificială ca urmare a evenimentelor corporative care au impact
semnificativ asupra preţului.
Revizuirile şi ajustările periodice. Comitetul Indicilor BVB se întruneşte trimestrial pentru
revizuirea compoziţiei indicelui BET-FI şi pentru efectuarea actualizărilor şi a ajustărilor periodice.
Ajustările periodice au drept scop actualizarea ponderilor utilizate în calculul indicelui BET-FI
ca urmare a:
• unor evenimente corporative (majorări de capital, etc);

19
• modificării compoziţiei coşului indicelui BET-FI ca urmare a includerii sau excluderii unei
societăţi;
• evoluţiei preţurilor acţiunilor incluse în indice în trimestrul anterior.
Ajustările periodice se efectuează în antepenultima zi de tranzacţionare din ciclul trimestrial
Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel încât să devină efective în prima şedinţă de tranzacţionare
din luna calendaristică următoare, cu excepţia cazurilor de modificare a compoziţiei coşului indicelui
BET-FI.
În cazul în care la data stabilită pentru revizuirea şi/sau ajustarea periodică un simbol din
componenţa indicelui este suspendat de la tranzacţionare sau în alte cazuri excepţionale Comitetul
Indicilor poate decide că aceste operaţiuni să fie amânate pentru o dată ulterioară. Decizia Comitetului
Indicilor de amânare a operaţiunilor de revizuire şi/sau ajustare periodică va fi imediat adusă la
cunoştinţa publicului, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia.
Ajustările operaţionale au drept scop să corecteze influenţele artificiale asupra valorii indicelui
datorate evenimentelor corporative anunţate de companiile care fac parte din componenţa BET-FI.
Ajustările operaţionale se implementează tehnic prin intermediul factorului de corecţie a preţului ci,T.
Factorul ci,T este luat în considerare în calculul indicelui începând cu prima tranzacţie din piaţa
principală (“Regular”) pe simbolul i din şedinţa de tranzacţionare în care preţul de tranzacţionare se
modifică în mod corespunzător evenimentului corporativ anunţat de compania emitentă (ex-date).
Ajustările operaţionale se referă la următoarele evenimente corporative, fără însă a se limita la
acestea: splitarea/consolidarea, acordarea de acţiuni gratuite, acordarea dreptului de a subscrie acţiuni
noi la un preţ inferior preţului de piaţă, etc.
Factorul de corecţie a preţului pentru simbolul i, ci, este readus la valoarea 1 la fiecare ajustare
trimestrială a indicelui dacă aceasta se efectuează concomitent cu modificarea noului număr de acţiuni
emise şi înregistrate în Registrul Acţionarilor al societăţii i.

2.4. Indicele BET-XT


Aspecte generale
NUME INDICE: BET-XT (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX)
ISIN: ROXBSEI00039
DATA LANSARE: 1 iulie 2008
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: 25
VALOARE DE START: 1000 puncte la 2 ianuarie 2007
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte,
calculată retroactiv, la 2 ian 2007.

20
Metodologia indicelui BET-XT permite acestuia să constituie drept activ suport pentru
instrumente financiare derivate (futures, options, etc) şi produse structurate (warrante, certificate, etc).
Indicele BET-XT este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai
lichide societăţi listate la BVB.
Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui BET-XT este de 25 societăţi, fiind posibil că
numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăţi reprezentative pentru
sectoarele din economia naţională.
Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-XT
reflecta evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală (“Regular”).
În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă a
acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-XT (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc),
se va proceda la ajustarea periodică şi operaţională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea
valorilor indicelui BET-XT pentru a se evita influenţarea artificială a indicelui ca urmare a acestor
evenimente.
Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-XT în cazul acordării de dividende de către
societăţile incluse în componenţa indicelui BET-XT.
Compoziţie şi criterii de selecţie
Coşul indicelui BET-XT cuprinde acţiunile celor mai lichide 25 societăţi listate pe piaţa
reglementată BVB. În cazul societăţilor nou listate la BVB ca urmare a procesului de privatizare sau
derulării unor oferte publice primare, acestea pot fi introduse în indicele BET-XT prin decizia
Comitetului Indicilor BVB.
Următoarele categorii de instrumente financiare nu sunt eligibile a fi incluse în componenţa
indicelui BET-XT: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv,
precum şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor BVB.
Ca regulă generală, criteriile de selecţie a societăţilor pentru a fi incluse în coşului indicelui
sunt:
A) lichiditatea: coeficientul de lichiditate pentru fiecare simbol se obţine astfel:,

i =1, N
∑ Av i, j *j
j ={1, 3, 6 , 9 ,12}
Coeficient lichiditat e =
31 Unde:
• Avi,j: Ponderea pe care o deţine valoarea tranzacţiilor pe simbolul i în valoarea totală a
tranzacţiilor pentru simbolurile pieţei reglementate, în intervalul de timp j (1 lună, 3 luni, 6 luni, 9
luni, 12 luni). Sunt luate în calcul numai tranzacţiile realizate pe segmentul "Regular" al pieţei;

21
• j: Intervalul de timp pentru care se calculează Avi,j.
Pentru a fi incluse în coşul indicelui BET-XT sunt selecţionate în ordine descrescătoare
companiile cu cel mai ridicat coeficient de lichiditate. Coeficientul de lichiditate se calculează
semestrial, înainte de întrunirile periodice ale Comitetului Indicelui din Martie şi Septembrie, şi
reprezintă sursa de bază pentru realizarea listei de selecţie a companiilor eligibile pentru a fi incluse în
coşul indicelui.
B) alte aspecte relevante luate în considerare de către Comitetul Indicilor BVB, după caz, cum ar fi:
situaţia financiară a societăţii, elemente de ordin juridic, transparenta societăţii şi interesul
participanţilor la piaţă, etc.
Comitetul Indicilor BVB poate decide că o societate să fie inclusă în indicele BET-XT, chiar
dacă nu sunt întrunite o parte din criteriile de selecţie a societăţilor prezentate mai sus.
Tabel Nr. 5: Compozitie indice BET-XT 04.05.2010
Factor Factor de Factor de
Pondere
Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref. Free Float Reprezentare Corectie a
(%)
(FF) (FR) Pretului (FC)
BRD - GROUPE SOCIETE
BRD 696.901.518 14,5000 0,50 0,37 1,000000 15,48
GENERALE S.A.
SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,3150 0,25 0,41 1,000000 15,15
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.086.337.883 2,0800 1,00 0,79 1,000000 14,79
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 1,7800 1,00 1,00 1,000000 8,55
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 1.092.143.332 0,6950 1,00 1,00 1,000000 6,29
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 548.849.268 1,3500 1,00 1,00 1,000000 6,14
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 229,1000 0,25 1,00 1,000000 5,59
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 1,2200 1,00 1,00 1,000000 5,25
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,7650 1,00 1,00 1,000000 5,11
ALR ALRO S.A. 713.779.135 3,1500 0,25 1,00 1,000000 4,66
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 18,2000 0,25 1,00 1,000000 2,76
BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,1940 1,00 1,00 1,000000 1,76
ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,6550 0,50 1,00 1,000000 1,23
COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,8350 0,75 1,00 1,000000 1,19
BANCA COMERCIALA
BCC 2.280.764.195 0,0995 0,50 1,00 1,004222 0,94
CARPATICA S.A.
IMPACT DEVELOPER &
IMP 200.000.000 0,6600 0,75 1,00 1,000000 0,82
CONTRACTOR S.A.
TRP TERAPLAST SA 297.875.880 0,6500 0,50 1,00 1,000000 0,80
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,3090 1,00 1,00 1,054600 0,78
DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1400 0,50 1,00 1,000000 0,56
ROMPETROL WELL SERVICES
PTR 278.190.900 0,4650 0,50 1,00 1,000000 0,54
S.A.
AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,4170 0,25 1,00 1,000000 0,45
CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,4500 0,50 1,00 1,000000 0,41
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 343.023.858 0,2630 0,50 1,00 1,000000 0,37
TBM TURBOMECANICA S.A. 369.442.475 0,1220 0,75 1,00 1,000000 0,28
FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 779.050.011 0,0185 0,75 1,00 1,000000 0,09
Sursa: www.bvb.ro
Factori de ponderare
Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET-XT este determinată de capitalizarea de
piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustata cu factorul de free float şi factorul de reprezentare.
(capitalizare de piaţă societate din coşul indicelui = preţ x număr total de acţiuni x factor de free float x
factor de reprezentare x factor de corecţie a preţului).
22
Factorul de free float
a. Free float-ul unei societăţi din componenţa indicelui BET-XT reprezintă numărul de acţiuni emise
şi în circulaţie care sunt disponibile pentru tranzacţionare de către public.
b. Free float-ul exprimat în valoare absolută este estimat că fiind numărul total de acţiuni emise de o
societate, din care se elimină acţiunile la dispoziţia societăţii (“treasury stock”), acţiunile deţinute
de către Stat şi alte agenţii guvernamentale, investitori strategici, acţionari majoritari, precum şi
deţinerile de cel puţin 5% ale altor categorii de investitori, cu excepţia societăţilor de asigurări,
fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi de investiţii.
c. Free float-ul exprimat procentual este determinat că fiind raportul procentual dintre numărul de
acţiuni inclus în free float-ul exprimat în valoare absolută şi numărul total de acţiuni emise şi
înregistrate în Registrul Acţionarilor.
d. Ponderea fiecărei societăţi în cadrul indicelui BET-XT este ajustată în mod corespunzător prin
aplicarea factorului de free float astfel încât să nu devină posibil ca societăţile cu capitalizare de
piaţă semnificativă, dar cu free float redus, să exercite o influenţă prea mare în indice, precum şi ca
să reflecte oportunităţile reale de investiţii în acţiunile emise de fiecare societate în parte.
e. În coşul indicelui, free float-ul unei societăţi poate lua patru valori: 0,25; 0,50; 0,75 şi 1,00, prin
aproximare în plus faţă de valoarea procentuală a free float-ului societăţii respective.
f. Factorul de free float care urmează a fi aplicat asupra capitalizării de piaţă corespunzătoare fiecărei
societăţi din indice este revizuit, dacă este necesar, trimestrial de către Comitetul Indicilor BVB, cu
luarea în considerare a informaţiilor publice cu privire la structura acţionariatului, furnizate de către
depozitarul care administrează registrul acţionarilor.
Factorul de reprezentare
a. Scopul aplicării factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societăţi în coşul
indicelui BET-XT.
b. Aplicarea factorului de reprezentare este folosită pentru a se asigura faptul că ponderea capitalizării
de piaţă individuale a fiecărei societăţi nu depăşeşte la momentul ajustării (al calculării factorilor de
reprezentare) limita maximă de 15% în totalul capitalizării coşului indicelui BET-XT.
c. Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00.
d. Factorii de reprezentare sunt analizaţi şi recalculaţi trimestrial cu ocazia ajustărilor periodice de
către Comitetul Indicilor BVB.
e. În cazul efectuării unei ajustări operaţionale importante a indicelui ca urmare a listării unei noi
societăţi la BVB, şi/sau a excluderii unei societăţi din componenţa indicelui BET-XT, cu efect

23
asupra modificării semnificative a ponderilor din coşul indicelui, se va proceda la revizuirea
imediată a factorilor de reprezentare.
Formul de calcul
Formula indicelui BET-XT este:

∑p
i =1, N
i ,T * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T
BET − XTT = BET − XTT −1 *
∑p
i =1, N
i ,T −1 * qi ,T * Ff i * Ri * ci ,T −1

S-au folosit următoarele notaţii:


BET-XTT = valoarea indicelui BET-XT la momentul curent, T;
BET-XTT-1 = valoarea indicelui BET-XT la momentul anterior, T-1;
Pi,T = preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;
Pi,T-1 = preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;
Qi,T = numărul de acţiuni la momentul curent T;
Ffi = factorul de free float corespunzător societăţii i din indice; este calculat cu două zecimale şi poate
lua patru valori: 0,25; 0,5; 0,75; 1.
Ri = factorul de reprezentare la maxim 15% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător
acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1]; ci,T factorul de corecţie a preţului
corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele de revizuire operaţională; este calculat cu
şase zecimale;
Ci,T-1 = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
N = numărul de societăţi incluse în coşul indicelui
Formulele de calcul pentru BET-XT USD şi BET-XT EUR sunt următoarele:
BET-XT USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T)
x (BET-XT RONT/BET-XT RONT-1) x BET-XT USDT-1;
BET-XT EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T)
x (BET-XT RONT/BET-XT RONT-1) x BET-XT EURT-1.
Procedurile de ajustare
Procedurile de ajustare a indicelui BET-XT au drept scop menţinerea continuităţii valorilor
indicelui pentru a se evita influenţarea artificială ca urmare a evenimentelor corporative care au impact
semnificativ asupra preţului.
Revizuirile şi ajustările periodice. Comitetul Indicilor BVB se întruneşte trimestrial pentru
revizuirea compoziţiei indicelui BET-XT şi pentru efectuarea actualizărilor şi a ajustărilor periodice.
24
Ajustările periodice au drept scop actualizarea ponderilor utilizate în calculul indicelui BET-XT
ca urmare a:
• unor evenimente corporative (majorări de capital, etc);
• modificării compoziţiei coşului indicelui BET-XT ca urmare a includerii sau excluderii unei
societăţi;
• evoluţiei preţurilor acţiunilor incluse în indice în trimestrul anterior.
Ajustările periodice se efectuează în antepenultima zi de tranzacţionare din ciclul trimestrial
Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel încât să devină efective în prima şedinţă de tranzacţionare
din luna calendaristică următoare, cu excepţia cazurilor de modificare a compoziţiei coşului indicelui
BET-XT.
În cazul în care la data stabilită pentru revizuirea şi/sau ajustarea periodică un simbol din
componenţa indicelui este suspendat de la tranzacţionare sau în alte cazuri excepţionale Comitetul
Indicilor poate decide că aceste operaţiuni să fie amânate pentru o dată ulterioară. Decizia Comitetului
Indicilor de amânare a operaţiunilor de revizuire şi/sau ajustare periodică va fi imediat adusă la
cunoştinţa publicului, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia.
Ajustările operaţionale au drept scop să corecteze influenţele artificiale asupra valorii indicelui
datorate evenimentelor corporative anunţate de companiile care fac parte din componenţa BET-XT.
Ajustările operaţionale se implementează tehnic prin intermediul factorului de corecţie a preţului ci,T.
Factorul ci,T este luat în considerare în calculul indicelui începând cu prima tranzacţie din piaţa
principală (“Regular”) pe simbolul i din şedinţa de tranzacţionare în care preţul de tranzacţionare se
modifică în mod corespunzător evenimentului corporativ anunţat de compania emitentă (ex-date).
Ajustările operaţionale se referă la următoarele evenimente corporative, fără însă a se limita la
acestea: splitarea/consolidarea, acordarea de acţiuni gratuite, acordarea dreptului de a subscrie acţiuni
noi la un preţ inferior preţului de piaţă, etc.

2.5. Indicele BET-NG


Aspecte generale
NUME INDICE: BET-NG (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED UTILITIES INDEX)
ISIN: ROXBSEI00047
DATA LANSARE: 1 iulie 2008
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte la 2 ianuarie 2007
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

25
Indicele BET-NG a fost lansat la data 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte,
calculată retroactiv la 2 ian 2007.
Metodologia BET-NG permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente
financiare derivate (futures, options, etc) şi produse structurate (warrante, certificate, etc).
Indicele BET-NG este un indice sectorial şi reflecta evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor
listate la BVB, segmentul de piaţă reglementată, care au domeniul principal de activitate energia şi
utilităţile aferente. Numărul companiilor din componenţa sa este variabil.
Indicele BET-NG este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a tuturor
societăţilor din componenţa sa.
Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-NG
reflecta evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală (“Regular”).
În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă a
acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-NG (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc),
se va proceda la ajustarea periodică şi operaţională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea
valorilor indicelui BET-NG pentru a se evita influenţarea artificială a indicelui ca urmare a acestor
evenimente.
Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-NG în cazul acordării de dividende de către
societăţile incluse în componenţa indicelui BET-NG.
Compoziţie
Coşul indicelui BET-NG cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piaţă
reglementată, care au domeniul principal de activitate energia şi utilităţile aferente.
Următoarele categorii de instrumente financiare nu sunt eligibile a fi incluse în componenţa
indicelui BET-NG: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv,
precum şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor BVB.
Tabel Nr. 6: Compozitie indice BET-NG 04.05.2010
Factor Factor de Factor de
Pondere
Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref. Free Float Reprezentare Corectie a
(%)
(FF) (FR) Pretului (FC)
SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,3150 0,25 0,16 1,000000 29,30
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 229,1000 0,25 1,00 1,000000 27,68
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 21.099.276.002 0,0698 0,25 1,00 1,000000 15,11
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 18,2000 0,25 1,00 1,000000 13,69
COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,8350 0,75 1,00 1,000000 5,91
DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1400 0,50 1,00 1,000000 2,80
ROMPETROL WELL SERVICES
PTR 278.190.900 0,4650 0,50 1,00 1,000000 2,65
S.A.
OIL OIL TERMINAL S.A. 582.430.253 0,2210 0,50 1,00 1,000000 2,64
ENP COMPANIA ENERGOPETROL S.A. 2.024.655 1,8400 0,75 1,00 1,000000 0,11
PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 408.697 26,1000 0,25 1,00 1,000000 0,11
Sursa: www.bvb.ro

26
Factori de ponderare
Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET-NG este determinată de capitalizarea de
piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustata cu factorul de free float şi factorul de reprezentare.
(capitalizare de piaţă societate din coşul indicelui = preţ x număr total de acţiuni x factor de free float x
factor de reprezentare x factor de corecţie a preţului).
Factorul de free float
a. Free float-ul unei societăţi din componenţa indicelui BET-NG reprezintă numărul de acţiuni emise
şi în circulaţie care sunt disponibile pentru tranzacţionare de către public;
b. Free float-ul exprimat în valoare absolută este estimat că fiind numărul total de acţiuni emise de o
societate, din care se elimină acţiunile la dispoziţia societăţii (“treasury stock”), acţiunile deţinute
de către Stat şi alte agenţii guvernamentale, investitori strategici, acţionari majoritari, precum şi
deţinerile de cel puţin 5% ale altor categorii de investitori, cu excepţia societăţilor de asigurări,
fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi de investiţii;
c. Free float-ul exprimat procentual este determinat că fiind raportul procentual dintre numărul de
acţiuni inclus în free float-ul exprimat în valoare absolută şi numărul total de acţiuni emise şi
înregistrate în Registrul Acţionarilor;
d. Ponderea fiecărei societăţi în cadrul indicelui BET-NG este ajustată în mod corespunzător prin
aplicarea factorului de free float astfel încât să nu devină posibil ca societăţile cu capitalizare de
piaţă semnificativă, dar cu free float redus, să exercite o influenţă prea mare în indice, precum şi ca
să reflecte oportunităţile reale de investiţii în acţiunile emise de fiecare societate în parte;
e. În coşul indicelui, free float-ul unei societăţi poate lua patru valori: 0,25; 0,50; 0,75 şi 1,00, prin
aproximare în plus faţă de valoarea procentuală a free float-ului societăţii respective;
f. Factorul de free float care urmează a fi aplicat asupra capitalizării de piaţă corespunzătoare fiecărei
societăţi din indice este revizuit, dacă este necesar, trimestrial de către Comitetul Indicilor BVB, cu
luarea în considerare a informaţiilor publice cu privire la structura acţionariatului, furnizate de către
depozitarul care administrează registrul acţionarilor.
Factorul de reprezentare
a. Scopul aplicării factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societăţi în coşul
indicelui BET-NG;
b. Aplicarea factorului de reprezentare este folosită pentru a se asigura faptul că ponderea capitalizării
de piaţă individuale a fiecărei societăţi nu depăşeşte la momentul ajustării (al calculării factorilor de
reprezentare) limita maximă de 30% în totalul capitalizării coşului indicelui BET-NG;
c. Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00;
27
d. Factorii de reprezentare sunt analizaţi şi recalculaţi trimestrial cu ocazia ajustărilor periodice de
către Comitetul Indicilor BVB;
e. În cazul efectuării unei ajustări operaţionale importante a indicelui ca urmare a listării unei noi
societăţi la BVB, şi/sau a excluderii unei societăţi din componenţa indicelui BET-NG, cu efect
asupra modificării semnificative a ponderilor din coşul indicelui, se va proceda la revizuirea
imediată a factorilor de reprezentare.
Formula de calcul
Formula indicelui BET-NG este:

∑p i =1, N
i ,T * qi ,T * Ri * ci ,T
BET − NGT = BET − NGT −1 *
∑p
i =1, N
i ,T −1 * qi ,T * Ri * ci ,T −1

S-au folosit următoarele notaţii:


BET-NGT = valoarea indicelui BET-NG la momentul curent, T
BET-NGT-1 = valoarea indicelui BET-NG la momentul anterior, T-1
Pi,T = preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;
Pi,T-1 = preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;
Qi,T = numărul de acţiuni la momentul curent T;
Ri = factorul de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător
acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];
Ci,T = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
Ci,T-1 = factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în zilele de
revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;
N = numărul de societăţi incluse în coşul indicelui.
Formulele pentru BET-NG USD şi BET-NG EUR sunt următoarele:
BET-NG USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T)
x (BET-NG RONT/BET-NG RONT-1 ) x BET-NG USDT-1;
BET-NG EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1/Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua
T) x (BET-NG RONT/BET-NG RONT-1) x BET-NG EURT-1.
Procedurile de ajustare
Procedurile de ajustare a indicelui BET-NG au drept scop menţinerea continuităţii valorilor
indicelui pentru a se evita influenţarea artificială ca urmare a evenimentelor corporative care au impact
semnificativ asupra preţului.
28
Revizuirile şi ajustările periodice. Comitetul Indicilor BVB se întruneşte trimestrial pentru
revizuirea compoziţiei indicelui BET-NG şi pentru efectuarea actualizărilor şi a ajustărilor periodice.
Ajustările periodice au drept scop actualizarea ponderilor utilizate în calculul indicelui BET-NG
ca urmare a: unor evenimente corporative (majorări de capital, etc); modificării compoziţiei coşului
indicelui BET-NG ca urmare a includerii sau excluderii unei societăţi; sau ca urmare a evoluţiei
preţurilor acţiunilor incluse în indice în trimestrul anterior.
Ajustările periodice se efectuează în antepenultima zi de tranzacţionare din ciclul trimestrial
Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel încât să devină efective în prima şedinţă de tranzacţionare
din luna calendaristică următoare, cu excepţia cazurilor de modificare a compoziţiei coşului indicelui
BET-NG.
În cazul în care la data stabilită pentru revizuirea şi/sau ajustarea periodică un simbol din
componenţa indicelui este suspendat de la tranzacţionare sau în alte cazuri excepţionale Comitetul
Indicilor poate decide că aceste operaţiuni să fie amânate pentru o dată ulterioară. Decizia Comitetului
Indicilor de amânare a operaţiunilor de revizuire şi/sau ajustare periodică va fi imediat adusă la
cunoştinţa publicului, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia.
Ajustările operaţionale au drept scop să corecteze influenţele artificiale asupra valorii indicelui
datorate evenimentelor corporative anunţate de companiile care fac parte din componenţa BET-NG.
Ajustările operaţionale se implementează tehnic prin intermediul factorului de corecţie a preţului ci,T.
Factorul ci,T este luat în considerare în calculul indicelui începând cu prima tranzacţie din piaţa
principală (“Regular”) pe simbolul i din şedinţa de tranzacţionare în care preţul de tranzacţionare se
modifică în mod corespunzător evenimentului corporativ anunţat de compania emitentă (ex-date).
Ajustările operaţionale se referă la următoarele evenimente corporative, fără însă a se limita la
acestea: splitarea/consolidarea, acordarea de acţiuni gratuite, acordarea dreptului de a subscrie acţiuni
noi la un preţ inferior preţului de piaţă, etc.

2.6. Indicele RASDAQ-C


Aspecte generale
NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit)
DATA LANSARE: 31 Iulie 1998
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile tranzacţionate în Piaţa RASDAQ şi
urmăreşte sintetizarea tendinţei globale a preţurilor acţiunilor.
Metoda de calcul:

29
Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele RASDAQ COMPOZIT se încadrează în
familia de indici bursieri ponderaţi prin capitalizarea de piaţă. Elementele ce definesc calculaţia sunt:
• pio - preţul de închidere al acţiunilor societăţii i în ziua de referinţă (t=0);
• pit - preţul ultimei tranzacţii realizate cu acţiunile societăţii i;
• wfio - factorul de ponderare corespunzător emitentului i în şedinţa de tranzacţionare de referinţă;
• wfit - factorul de ponderare corespunzător emitentului i la data curentă;
• Do - divizorul în momentul de referinţă;
• Dt - divizorul la data curentă;
• Io - valoarea iniţială a indicelui;
• It - valoarea curentă a indicelui;
• N - numărul de societăţi comerciale cuprinse în portofoliul indexului.
Participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor
incluse în RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi:
•numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului respectiv, dacă ponderea capitalizării acestuia în
capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este sub 25%;
•un număr ajustat, dacă ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita procentuala de 25%,
astfel încât pit * wfit să reprezinte 25% din capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice.
N

Valoarea divizorului in momentul de referinta (t=0) se calculeaza ca:


∑p io * wf io
D0 = i =1

I0
N

Valoarea curenta a indexului se calculeaza ca:


∑p it * wf it
It = i =1

Dt
Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:
• singura condiţie pentru că un emitent să fie inclus în RASDAQ-C este tranzacţionarea
acţiunilor sale în Piaţa RASDAQ.
Metode de ajustare a indicelui:
Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit în fata diverselor
procese economice ca: divizări/consolidări de acţiuni, fuziuni, lichidări, modificări în capitalul social,
se folosesc următoarele metode de ajustare:
 modificarea factorilor de ponderare astfel încât nici unul din simboluri să nu depăşească 25% ca
pondere în indice;
 modificarea divizorului.

30
Elemente care determină ajustarea:
Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui:
• modificări de capital (majorări/diminuări);
• divizări sau consolidări;
• modificarea componentei indicelui prin listări/delistari;
• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşească limita de 25% din
capitalizarea totală a pieţei.

2.7. Indicele RAQ-I


Aspecte generale:
NUME INDICE: RAQ-I
DATA LANSARE: 28 Octombrie 2002
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelentă în Piaţa RASDAQ, pentru a reflecta
evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria I.

Metoda de calcul:
Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.
Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:
• singura condiţie pentru că un emitent să fie inclus în RAQ-I este listarea pe Piaţa RASDAQ în
Categoria I.
Metode de ajustare a indicelui:
Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C.
Elemente care determină ajustarea:
Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui:
• modificări de capital (majorări/diminuări);
• divizări sau consolidări;
• modificarea componentei indicelui prin promovarea/retrogradarea emitenţilor pe/de pe Categoria I;
• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşească limita de 25% din capitalizarea
totală a emitenţilor de pe Categoria I.

2.8. Indicele RAQ-II


Aspecte generale:
31
NUME INDICE: RAQ-II
DATA LANSARE: 28 Octombrie 2002
NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil
VALOARE DE START: 1000 puncte
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: RAQ-II a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelentă în Piaţa RASDAQ, pentru a reflecta
evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria II.

Metoda de calcul:
Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.
Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:
• singura condiţie pentru că un emitent să fie inclus în RAQ-II este listarea pe Piaţa RASDAQ în
Categoria II.
Metode de ajustare a indicelui:
Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C.
Elemente care determină ajustarea:
Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui:
• modificări de capital (majorări/diminuări);
• divizări sau consolidări;
• modificarea componentei indicelui prin promovarea/retrogradarea emitenţilor pe/de pe Categoria II;
• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşească limita de 25% din capitalizarea
totală a emitenţilor de pe Categoria II.

32
Cap. 3 Evoluţia indicilor bursieri din România

Tabel Nr. 7: Dinamica indicilor bursieri – Sectiune bursa BVB


BET-NG
BET BET BET-C BET-C BET-FI BET-FI ROTX ROTX BET-XT BET-XT BET-NG
An
(RON) (Var. %) (RON) (Var. %) (RON) (Var. %) (RON) (Var. %) (RON) (Var. %) (RON)
(Var. %)
1997 757,86 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
1998 377,63 -50,17 488,57 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
1999 448,53 18,77 472,75 -3,24 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2000 544,72 21,45 510,81 8,05 1.236,84 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2001 754,85 38,58 486,07 -4,84 2.700,72 118,36 1.000,00 N/A N/A N/A N/A N/A
2002 1.659,06 119,79 1.103,12 126,95 6.015,22 122,73 2.581,28 158,13 N/A N/A N/A N/A
2003 2.171,88 30,91 1.390,38 26,04 8.014,17 33,23 3.700,41 43,36 N/A N/A N/A N/A
2004 4.364,71 100,96 2.829,45 103,50 17.289,87 115,74 8.541,54 130,83 N/A N/A N/A N/A
2005 6.586,13 50,90 3.910,88 38,22 47.588,76 175,24 14.238,55 66,70 N/A N/A N/A N/A
2006 8.050,18 22,23 5.025,08 28,49 63.011,74 32,41 17.642,77 23,91 1.000,00 N/A 1.000,00 N/A
2007 9.825,38 22,05 6.665,47 32,64 78.669,68 24,85 21.705,00 23,02 1.168,51 16,85 1.258,18 25,82
2008 2.901,10 -70,47 1.977,10 -70,34 12.549,53 -84,05 6.590,32 -69,64 277,36 -76,26 348,43 -72,31
2009 4.690,57 61,68 2.714,77 37,31 23.885,96 90,33 9.674,67 46,80 461,95 66,55 596,16 71,10
2010 4.903,56 4,54 2.952,63 8,76 20.917,20 -12,43 10.218,45 5,62 456,80 -1,11 681,32 14,28
Sursa: www.bvb.ro

Tabel Nr. 8: Dinamica indicilor bursieri – Sectiune bursa RASDAQ


RASDAQ-C RASDAQ-C RAQ-I RAQ-I RAQ-II RAQ-II
An
(RON) (Var. %) (RON) (Var. %) (RON) (Var. %)
1997 N/A N/A N/A N/A N/A N/A
1998 716,17 N/A N/A N/A N/A N/A
1999 867,94 21,19 N/A N/A N/A N/A
2000 689,02 -20,61 N/A N/A N/A N/A
2001 829,08 20,33 N/A N/A N/A N/A
2002 1.051,88 26,87 974,77 N/A 1.104,23 N/A
2003 1.280,44 21,73 1.247,32 27,96 1.454,17 31,69
2004 1.779,18 38,95 1.960,22 57,15 2.509,93 72,60
2005 1.758,96 -1,14 1.549,34 -20,96 4.125,33 64,36
2006 2.355,79 33,93 2.690,76 73,67 4.088,80 -0,89
2007 4.628,55 96,48 4.496,91 67,12 8.201,16 100,58
2008 2.071,17 -55,25 2.239,02 -50,21 4.884,36 -40,44
2009 2.239,51 8,13 2.362,57 5,52 5.491,44 12,43
2010 2.213,00 -1,18 2.220,59 -6,01 4.435,01 -19,24
Sursa: www.bvb.ro

Grafic Nr. 1: Evoluţia BET, BET-C, BET-FI în perioada 2007-2009

33
Sursa: www.ktd.ro
Grafic Nr. 2: Evoluţia BET-XT, BET-NG în perioada 2007-2009

34
Sursa: www.ktd.ro

Grafic Nr. 3: Evoluţia RASDAQ-C, RAQ 1, RAQ 2 în perioada 2007-2009

35
Sursa: www.ktd.ro

Evoluţia indicilor bursieri în anul 2007


36
O primă trăsătură definitorie pentru evoluţiile Bursei de Valori Bucureşti din anul 2007, poate fi
considerată creşterea sensibilităţii pieţei la procesele care au loc la nivel internaţional. Un alt element
de noutate adus la B.V.B. de anul 2007 transpare din observarea modului în care au evoluat
capitalizarea bursieră şi valoarea tranzacţiilor pe cele două pieţe administrate: piaţa reglementată şi
piaţa Rasdaq. Ritmurile de creştere înregistrate de cei doi indicatori au fost însă sensibil mai ridicate în
cazul pieţei Rasdaq, ceea ce arată că fuziunea realizată în urmă cu doi ani între Bursa de Valori
Bucureşti şi Bursa Electronică Rasdaq a reuşit să aducă un plus de vizibilitate pentru titlurile
tranzacţionate pe piaţa Rasdaq. De asemenea, diferenţa dintre ritmurile de creştere ale indicatorilor
celor două pieţe administrate de către B.V.B. poate fi considerată şi o consecinţă a creşterii gradului de
sofisticare a intermediarilor şi investitorilor, care şi-au rafinat abilităţile de a analiza piaţa şi companiile
emitente.
Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele
istorice pe care le-au atins aceştia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu +32,6%
pentru BET-C şi cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI. După un început de an marcat de evoluţii
oscilante, valorile pentru care au fost calculaţi toţi indicii B.V.B. au descris traiectorii pronunţat
ascendente, care s-au menţinut până spre finalul lunii iulie. Aşa cum se poate observa şi din figura 15,
indicii bursieri care descriu evoluţiile cotaţiilor acţiunilor admise la tranzacţionare în cadrul celor două
pieţe administrate de către B.V.B. au evoluat pe parcursul anului 2007 după un profil asemănător, dar
pe paliere total diferite. Dacă indicii pieţei reglementate au marcat în 2007 creşteri anuale comparabile
cu cele din urmă cu un an, indicii pieţei Rasdaq au oferit randamente anuale mult mai ridicate, care în
cazul RASDAQ-C şi RAQ-II s-au apropiat chiar de 100%.
În cursul anului 2007, toţi indicii bursieri au avut o dinamică pozitivă:
 BET a atins nivelul de 9825,4 puncte, reprezentând o creştere de 22,1% faţă de anul anterior.
Pentru acest indicator, CNP prevăzuse o valoare de 9700 de puncte, valoare ce a fost depăşită din luna
iulie, când s-a înregistrat maximul istoric de 10000 puncte;
 BET-C a atins 6665,5 puncte, apreciindu-se cu 32,6%;
 BET-FI a înregistrat o creştere de 24,8%, atingând nivelul de 78669,7 puncte;
 BET-XT a atins nivelul de 1168.51 puncte, reprezentând o creştere de 16,85% faţă de anul
anterior;
 BET-NG a a înregistrat o creştere de 25.82 %, atingând nivelul de 1258.18.
În ceea ce priveşte segmentul RASDAQ, acesta a cunoscut cea mai importantă creştere a
ultimilor ani. Analiştii pieţei au pus interesul sporit faţă de acest sector pe seama intrării unor fonduri

37
de investiţii în acţionariatul unor societăţi, a faptului că unele companii mai mici ar putea avea
perspective mai mari de dezvoltare, pe reducerea numărului de societăţi listate pe această piaţă, dar şi
pe speranţa de câştig mărit. În plus, în a doua parte a anului în care BVB a fost afectată de criza
internaţională, aici efectul pare a nu fi fost resimţit. Deşi valorile capitalizării şi ale indicilor au fluctuat
în mod firesc, valoarea tranzacţiilor a crescut continuu în al doilea semestru al anului. Pe acest fundal, a
crescut valoarea de piaţă a unor societăţi tranzacţionate la Rasdaq, concurând într-o oarecare măsură
companiile listate la BVB.
Toţi indicii RASDAQ au cunoscut aprecieri importante în anul care s-a încheiat:
 Indicele RASDAQ-C a atins 4628,6 puncte, ceea ce reprezintă o creştere de 96,5%;
 RAQ-I a atins 4496,9 puncte, majorându-se cu 67,1%;
 RAQ-II a atins 8201,2 puncte, care practic s-a dublat faţă de nivelul atins în 2006.

Evoluţia indicilor bursieri în anul 2008


Piaţa de capital din România a înregistrat în anul 2008 o scădere generalizată la nivelul indicilor
şi cotaţiilor, datorată efectului de contagiune care rezultă din interdependenţele structurale dintre
instituţiile financiare. Contextul financiar internaţional a frânat dezvoltarea pieţelor emergente din
Europa de Est, care au evoluat astfel mult sub aşteptări şi în acelaşi timp sub potenţialul previzionat.
Declinul a început încă din luna ianuarie, înregistrându-se scăderi la nivelul cotaţiilor de
aproximativ 25%, după care a urmat o perioadă de relativă acalmie care a durat până în luna mai, când
scăderile au continuat abrupt până la sfârşitul anului. La finele anului 2008, cotaţiile emitenţilor din
toate sectoarele economice erau afectate, majoritatea acţiunilor înregistrând randamente negative.
Sectorul S.I.F. (indicele BET-FI) a pierdut 84%, în timp ce indicii BET şi BET-C au scăzut cu
aproximativ 70%.
Valoarea tranzacţiilor la B.V.B. a scăzut cu 53% faţă de 2007, reprezentând cea mai mare
scădere anuală din ultimul deceniu. Valorile înregistrate de indicii bursieri şi de preţurile de referinţă
ale acţiunilor tranzacţionate au avut ca efect o scădere semnificativă a capitalizării totale a pieţelor
administrate de către B.V.B., ponderea capitalizării bursiere în PIB la finele anului 2008 scăzând la un
nivel situat la 11,4% din PIB.
În condiţiile unor creşteri semnificativ mai mari în anii anteriori, față de celelalte pieţe
reglementate din regiune, pierderile înregistrate în anul 2008 la nivelul indicilor B.V.B. au fost printre
cele mai ridicate dintre pieţele reglementate europene. La finalul anului 2008 indicele BET a înregistrat

38
2.901 puncte, cu 70% mai puţin decât în luna ianuarie. Valorile maxime ale tuturor indicilor bursieri au
fost atinse în primele şedinţele de tranzacţionare ale anului, urmând apoi o traiectorie descendentă.
Pe fondul unei lichidităţi a pieţei bursiere locale incomparabil mai mici decât în cazul marilor
burse din S.U.A., Europa sau Asia fenomenul de contagiune în care s-au transformat la un moment dat
corelaţiile dintre indicii BVB şi cei ai pieţelor bursiere internaţionale a cauzat un grad extrem de ridicat
al volatilităţii generale a pieţei. Această situaţie a făcut posibil ca pentru unele dintre cele mai
importante titluri de la BVB, în câteva şedinţe de tranzacţionare din trimestrul III al anului 2008, să nu
mai fie afişate ordine de cumpărare în intervalul de preţ +/-15% impus pentru o şedinţă de
tranzacţionare. De aceea, în premieră în istoria BVB, în data de 8 octombrie 2008 a fost necesară
suspendarea şedinţei de tranzacţionare, ca urmare a volatilităţii excesiv de ridicate. Chiar şi în condiţiile
existenţei unui tunel mai strâns de evoluţie a preţurilor zilnice decât cel practicat de alte pieţe bursiere,
pierderile înregistrate în acest an la nivelul indicilor BVB au fost printre cele mai ridicate dintre pieţele
bursiere europene. Astfel, la finalul anului 2008 indicele BET era calculat pentru 2.901 puncte, cu 70%
sub valoarea de start a lunii ianuarie. Dealtfel valorile maxime din 2008 ale tuturor indicilor bursieri au
fost atinse în primele şedinţe de tranzacţionare ale anului.

Evoluţia indicilor bursieri în anul 2009


Declanşarea crizei financiare internaţionale, în a doua jumătate a anului 2007, criză care de
această dată şi-a avut originea în cele mai dezvoltate economii ale lumii, a pus capăt trendului
ascendent al indicilor B.V.B. început în 1998 şi a dat semnalul declanşării unei noi corecţii negative,
abrupte, care a fost stopată începând cu lună martie a anului 2009. În a doua jumătate a anului piaţa
bursieră autohtonă a intrat pe o nouă tendinţă ascendentă, corelată cu evoluţia pieţelor bursiere
europene.
Se apreciază că în prima parte a anului 2009 au fost atinse valorile minime ale cotaţiilor, acest
punct de inflexiune constituindu-se astfel într-un punct de pornire pentru o nouă tendinţă în evoluţia
pieţei.
Compararea profilului descris de valorile indicelui BET în cele două perioade de pronunţată
corecţie negativă: octombrie 1997 - martie 1999 respectiv octombrie 2007 – martie 2009 ale B.V.B.
arată evoluţii asemănătoare, caracterizate de variaţii negative puternice şi scăderi ale valorii
tranzacţiilor.
Perioadele de timp în care cele două crize s-au reflectat în evoluţia pieţei bursiere au fost de
câte 18 luni, piaţa bursieră reflectând efectele crizei financiare, după care a urmat o perioadă de
revenire. Astfel, după ce în 2009 indicele BET a atins un minim multianual de 1.887 puncte (25
39
februarie), piaţa bursieră a marcat o revenire semnificativă. La finalul anului 2009 indicele BET a atins
4.691 puncte, înregistrând o creştere cu 62% faţă de începutul anului şi cu 149% peste valoarea minimă
atinsă în luna februarie 2009.
Se observă că, la finalul anului 2009, toţi indicii calculaţi de către B.V.B. înregistrau aprecieri
semnificative faţă de valorile de închidere ale anului precedent. Totuşi, indicii Pieţei Rasdaq au
înregistrat creşteri mai mici, indicele Rasdaq-C crescând cu doar 8,13%. Cele mai ample creşteri anuale
au fost consemnate de cei doi indici sectoriali ai B.V.B.: 90,3% pentru BET-FI şi 71,1% pentru BET-
NG, aşa cum se observă în figurile prezentate la începutul capitolului.

40
Concluzii
Semnificaţia indicilor bursieri rezidă în capacitatea acestora de a măsura performanţele pieţei în
ansamblu, sau numai ale unui segment al acesteia. Indicii bursieri exprimă evoluţia cursului valorilor
mobiliare pe o anumită piaţă. Astfel, pentru a aprecia activitatea unei pieţe bursiere, investitorii resimt
nevoia de a analiza o serie de indici şi indicatori care să ofere posibilitatea de a accesa o informaţie
concentrată, concisă, care să ofere o imagine cât mai clară asupra modului în care va evolua piaţa.
Indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici care au căpătat o largă
aplicabilitate în toate domeniile activităţii economice şi sociale, datorită faptului că reflectă cu multă
expresivitate şi în mod analitic schimbările care au loc, rolul şi influenţa diverşilor factori în variaţia
fenomenelor cercetate.
Un indice bursier nu este decât o colecţie de acţiuni listate la bursă, şi reflectă statistic valoarea
componentelor sale. Este folosit ca şi indicator pentru a reliefa caracteristicile acţiunilor componente,
care au în comun diferite similarităţi: faptul că se tranzacţionează pe aceeaşi bursă, că fac parte dintr-un
anumit sector economic de activitate sau că au aceeaşi clasă de capitalizare bursieră. Mulţi indici
dezvoltaţi de firmele de servicii financiare folosesc ca baza de pornire performanţa unor portofolii
aparţinând fondurilor mutuale.
În concluzie, un indice bursier este un indicator menit să reflecte schimbările valorice ale unui
grup specific de acţiuni. Acurateţea cu care un indice bursier urmează piaţa acţiunilor depinde de tipul
emitenţilor selectaţi în coşul indicelui, de compoziţie (procentul deţinut de o acţiune în total) şi de
metodologia de calcul. Urmărind evoluţia nivelului unui indice bursier se poate evidenţia tendinţa de
ansamblu a unei pieţe bursiere sau a sectorului urmărit, adică sensul mişcării generale a cursurilor
titlurilor de valoare, în general a acţiunilor, de pe respectivă piaţă sau din cadrul sectorului analizat.
Indicii bursieri care caracterizează o piaţă pot să includă în componenţa lor, fie un număr
reprezentativ de titluri emise de firme considerate ca fiind „reprezentative” pentru piaţa în cauză, fie
include aproximativ toate titlurile emise de firmele cotate la un moment dat, pe respectivă piaţă.
Analiza unei pieţe bursiere pe ansamblul său se realizează, ca pentru orice alt sector al
economiei naţionale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursă de valori are sistemul său propriu de
indicatori, numiţi indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflectă evoluţia în timp
a pieţelor de valori mobiliare şi a cursului valorilor mobiliare de pe pieţele respective. Acesta se
calculează zilnic (sau chiar în timp real) pe baza cursurilor unor acţiuni reprezentative pentru evoluţia
pieţei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei pieţe bursiere, fie după alte criterii, ca

41
de exemplu indici calculaţi pe diferite domenii ale economiei: construcţii de maşini, industria
alimentară, etc.
Indicii oficiali ai Bursei de Valori Bucureşti sunt:
• indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflecta tendinţa de ansamblu a
preţurilor celor mai lichide şi mai solide 10 acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
• indicele BET-C, ce a fost creat datorită necesităţii unei reprezentări complete a evoluţiei preţurilor
titlurilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, fiind calculat pe baza tuturor societăţilor
cotate la bursă;
• indicele BET-FI, ce monitorizează evoluţia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori;
• indicele BET-XT, este un indice blue-chip şi reflecta evoluţia preţurilor celor mai lichide 25 de
companii tranzacţionate în segmentul de piaţă reglementată, inclusiv SIF-urile, ponderea maximă a
unui simbol în indice fiind de 15%. Metodologia să permite acestuia să constituie drept activ suport
pentru instrumente financiare derivate şi produse structurate.
• indicle BET-NG, BET-NG este un indice sectorial ce urmăreşte mişcarea preţurilor acţiunilor
companiilor tranzacţionate pe piaţa reglementată BVB, al căror domeniu de activitate principal este
asociat cu sectorul economic energie şi utilităţile aferente acestuia. Ponderea maximă a unui simbol
în indice este de 30%. Metodologia să permite acestuia să constituie drept activ suport pentru
instrumente financiare derivate şi produse structurate.
Indicii pieţei RASDAQ sunt:
Indicele oficial al pieţei, RASDAQ-C, calculat pe baza evoluţiei cursurilor tuturor societăţilor listate
pe piaţă;
Indicele RAQ-I, calculat pe baza acţiunilor înscrise la categoria I a RASDAQ;
Indicele RAQ-II, calculat pe baza acţiunilor înscrise la categoria a II-a a pieţei RASDAQ.
Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele
istorice pe care le-au atins aceştia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu +32,6%
pentru BET-C şi cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI. După un început de an marcat de evoluţii
oscilante, valorile pentru care au fost calculaţi toţi indicii B.V.B. au descris traiectorii pronunţat
ascendente, care s-au menţinut până spre finalul lunii iulie. Aşa cum se poate observa şi din figura 15,
indicii bursieri care descriu evoluţiile cotaţiilor acţiunilor admise la tranzacţionare în cadrul celor două
pieţe administrate de către B.V.B. au evoluat pe parcursul anului 2007 după un profil asemănător, dar
pe paliere total diferite. Dacă indicii pieţei reglementate au marcat în 2007 creşteri anuale comparabile

42
cu cele din urmă cu un an, indicii pieţei Rasdaq au oferit randamente anuale mult mai ridicate, care în
cazul RASDAQ-C şi RAQ-II s-au apropiat chiar de 100%.
Piaţa de capital din România a înregistrat în anul 2008 o scădere generalizată la nivelul indicilor
şi cotaţiilor, datorată efectului de contagiune care rezultă din interdependenţele structurale dintre
instituţiile financiare. Contextul financiar internaţional a frânat dezvoltarea pieţelor emergente din
Europa de Est, care au evoluat astfel mult sub aşteptări şi în acelaşi timp sub potenţialul previzionat.
Pe fondul unei lichidităţi a pieţei bursiere locale incomparabil mai mici decât în cazul marilor
burse din S.U.A., Europa sau Asia fenomenul de contagiune în care s-au transformat la un moment dat
corelaţiile dintre indicii BVB şi cei ai pieţelor bursiere internaţionale a cauzat un grad extrem de ridicat
al volatilităţii generale a pieţei. Această situaţie a făcut posibil ca pentru unele dintre cele mai
importante titluri de la BVB, în câteva şedinţe de tranzacţionare din trimestrul III al anului 2008, să nu
mai fie afişate ordine de cumpărare în intervalul de preţ +/-15% impus pentru o şedinţă de
tranzacţionare. De aceea, în premieră în istoria BVB, în data de 8 octombrie 2008 a fost necesară
suspendarea şedinţei de tranzacţionare, ca urmare a volatilităţii excesiv de ridicate. Chiar şi în condiţiile
existenţei unui tunel mai strâns de evoluţie a preţurilor zilnice decât cel practicat de alte pieţe bursiere,
pierderile înregistrate în acest an la nivelul indicilor BVB au fost printre cele mai ridicate dintre pieţele
bursiere europene. Astfel, la finalul anului 2008 indicele BET era calculat pentru 2.901 puncte, cu 70%
sub valoarea de start a lunii ianuarie. Dealtfel valorile maxime din 2008 ale tuturor indicilor bursieri au
fost atinse în primele şedinţe de tranzacţionare ale anului.
Declanşarea crizei financiare internaţionale, în a doua jumătate a anului 2007, criză care de
această dată şi-a avut originea în cele mai dezvoltate economii ale lumii, a pus capăt trendului
ascendent al indicilor B.V.B. început în 1998 şi a dat semnalul declanşării unei noi corecţii negative,
abrupte, care a fost stopată începând cu lună martie a anului 2009. În a doua jumătate a anului piaţa
bursieră autohtonă a intrat pe o nouă tendinţă ascendentă, corelată cu evoluţia pieţelor bursiere
europene.
Se observă că, la finalul anului 2009, toţi indicii calculaţi de către B.V.B. înregistrau aprecieri
semnificative faţă de valorile de închidere ale anului precedent. Totuşi, indicii Pieţei Rasdaq au
înregistrat creşteri mai mici, indicele Rasdaq-C crescând cu doar 8,13%. Cele mai ample creşteri anuale
au fost consemnate de cei doi indici sectoriali ai B.V.B.: 90,3% pentru BET-FI şi 71,1% pentru BET-
NG, aşa cum se observă în figurile prezentate la începutul capitolului.

43
Bibliografie

1. Anghelache, G. – Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000;


2. Prisacariu, M., Stoica, O., Dornescu, V. – Piete de capital si tranzactii bursiere, Editura Sedcom
Libris, Iasi, 2005
3. Stoica, V., Galiceanu, M., Ionescu, E. – Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Economică,
Bucureşti, 2001;
4. Nitu, A. – Burse de mărfuri şi valori, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002;
5. *** – Colectia Bursa, 2007-2009;
6. *** – Colectia Capital, 2007-2009;
7. *** – Colectia Piata Financiara, 2007-2009;
8. www.bvb.ro;
9. www.cnmv.ro;
10. www.cnp.ro;
11. www.goldring.ro;
12. www.kmarket.ro;
13. www.ktd.ro;
14. www.mfinance.ro;
15. www.piatabursiera.ro

44