CUPRINS

1. INTRODUCERE
9
2. PIAȚA DE CAPITAL. ABORDĂRI TEORETICE
11
1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI COMPONENTELE PIEȚEI DE CAPITAL
11
1. Abordări conceptuale
11
2.1.2 Componеntеlе piеțеi dе capital
14
2. BURSA DE VALORI – CONCEPT, TIPOLOGIE, ORGANIZARE
14
3. PARTICIPANȚII PE PIAȚA BURSIERĂ
19
1. Emitеnții dе valori mobiliarе
23
2. Invеstitori pе piața financiară
24
3. Intеrmеdiari pе piața financiară
25
3. STUDIU DE CAZ: PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA. BURSA SIBEX – SIBIU
STOCK EXCHANGE S.A
27
1. BURSELE DIN ROMÂNIA
27
2. ZENTARE GENERALĂ A BURSEI DE VALORI SIBIU - SIBEX
33
1. Piața primară și secundară dе capital
34
2. Activitatea la bursa SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A.
35
3. Piața SPOT
37
4. Piața rеglеmеntată la tеrmеn
40
3. INTЕRMЕDIARI
40
4. CONCLUZII
45
5. LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ
46
8
1. INTRODUCERE

Piețele financiare sunt una dintre cele mai importante

componente ale sistemului de piață care caracterizează
o economie capitalistă competitivă. Piața de capital
joacă un rol foarte important și clar în sistemul
economiei de piață. Acesta este un fapt binecunoscut și de
neschimbat.
Se consideră că, pentru desfășurarea satisfăcătoare a
mecanismului, piețele de capital reprezintă elemente
implicate în realizarea a două obiective importante:
acordarea de sprijin financiar activității economice în
funcție de condițiile economice și eficiența și
standardele
care minimizează riscul de investiție și asigurarea
versatilitatii fondului.
Odată ce economia țării mele trece de stadiul
economiei de piață și intră treptat în etapa de
optimizare a economiei de piață, previziunea
consecințelor participării pieței de capital la sistemul de
dezvoltare economică va atinge un nou nivel. Acumularea
imediată și consumul redus de capital pentru
implementarea proiectelor de anvergură îl fac un
jucător important pe piața de capital din România. În
această etapă recentă, piața de capital trebuie să
îndeplinească sarcina importantă de a sprijini
economia românească prin mobilizarea economiilor
interne și atragerea constantă a capitalului străin.
Lucrarea este împărțită în două capitole, iar
fiecare capitol este subdivizat în subcapitole, cu
scopul de a prezenta clar și obiectiv definiția și funcția
pieței. Astfel, scopul principal al primei părți, este de
a surprinde evoluția piețelor financiare într-o manieră
unică/cuprinzătoare, dar descrie pe scurt și elementele
caracteristice ale piețelor de capital. Prima parte a
acestui capitol prezintă piețele financiare din punct de
vedere conceptual și structural, în primul rând,
introduce două concepte legate de piețele financiare
în literatura profesională, și anume conceptul anglo-
saxon și conceptul continental. Tot în prima parte a
lucrării am prezentat și principalii factori care
stimulează dezvoltarea piețelor financiare, precum și o
serie de argumente care să susțină dar și să modereze
procesele de dereglementare și globalizare care
promovează dezvoltarea piețelor financiare.
În continuare, este reprezentat un studiu de caz
despre Bursa Sibex – Sibiu Stock Exchange, pe care
l-am evidențiez cu ajutorul elementelor din secțiunea
teoretică relevante acestui scop.
Ne propunem să adoptăm o abordare holistică a piețelor
financiare, evidențiind aspecte
importante, atât cele cu efecte pozitive, cât și cele cu
consecințe9 pozitive și negative, care
10
 2. PIAȚA DE CAPITAL. ABORDĂRI TEORETICE

1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI
COMPONENTELE PIEȚEI DE
CAPITAL

1. Abordări conceptuale

Piața de capital descrie un set mai probabil de legături și

mecanisme, agenți economici, entități publice sau private care necesită
finanțare și direcția difuzării capitalului. Piețele de capital reprezintă un set
de relații de natură financiară prin care capitalul este transferat de la
investitori la utilizatori prin instrumente, mecanisme și operatori
specifici. Aceste relații dau naștere Universului Financiar, care este parte
integrantă a Universului Economic, dar este în același timp un sistem
autonom organizat pe propria piață, în care se schimbă active financiare și
valute.
Economiile și investițiile joacă un rol deosebit de important în orice societate,
atât la nivel macroeconomic, cât și la nivelul fiecărui individ sau agent
economic. Există o serie de factori care influențează fiecare individ sau
agent economic să renunțe la câștigurile sau avantajele curente
(determinate de utilizarea fondurilor disponibile în prezent) în favoarea
unor avantaje viitoare (determinate prin economisirea sau investirea acestor
fonduri pentru o utilizare viitoare).1
Cu toate acestea, aceste economii joacă un rol important la nivelul economiei
naționale în ansamblu. Prin urmare, fondurile depuse de persoane fizice
sau juridice în băncile comerciale sunt utilizate pentru a acorda
împrumuturi altor persoane fizice și juridice, finanțând astfel investiții în
diverse sectoare economice și contribuind la dezvoltarea întregii economii.
Principalele modalități de a investi bani disponibili în economie sunt:
 Sume deținute în moneda națională;
 Sume deținute în valute convertibile;
 Certificat de depozit, depozit sau sumă deținută la o bancă comercială,
CEC sau altă instituție financiară;
 titluri de valoare naționale;
 Drepturi de participare la fonduri de investiții;
 Acțiuni și obligațiuni ale companiilor publice listate la bursă sau pe piața
Rasdaq;
 Investiții pe piață la termen (contracte futures și opțiuni);
 Alte forme de investiții (polițe și alte vehicule ale companiilor de
asigurări, investiții directe în companii private, investiții imobiliare, investiții
alternative (aur, antichități, artă etc.).
Piețele de capital pot fi grupate în funcție de o serie de caracteristici.
Cele mai importante dintre acestea sunt:2
Din perspectiva împărțirii pieței de capital, se poate distinge după cum
urmează:
Un concept anglo-saxon conform căruia o piață financiară constă dintr-
o piață de
capital, o piață monetară și o piață de asigurări. În acest caz, piața de capital
apare ca
o verigă în piața financiară, iar obiectele sale tranzacționale sunt compuse din
instrumente financiare pe termen mediu și lung;
Conceptul de continent european, unde piața de capital este formată din piața
financiară, piața monetară și piața ipotecară. În România a fost adoptat
conceptul anglo-saxon.
În funcție de tipul de titlu tranzacționat:
 Bursa ;
 Piața de obligațiuni;
Piața futures este o piață în care valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru livrare și
plată viitoare. Instrumentul de tranzacționare se numește contract forward. Valorile
mobiliare care stau la baza contractului pot fi deja în circulație sau pot fi
emise înainte de expirarea contractului.1
Dacă un contract forward este tranzacționat în afara bursei prin negociere, se numește
contract forward;
Piața opțiunilor este o piață în care valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru
livrare condiționată în viitor. Instrumentul de tranzacționare se numește
contract de opțiuni. Contractele se incheie la optiunea titularului. Cele mai comune
tipuri de contracte de opțiuni sunt: opțiuni de cumpărare (call) și opțiuni de vânzare
(de vânzare).
În funcție de programul de tranzacționare utilizat piețele de licitație se caracterizează
prin tranzacții efectuate de intermediari pentru a cumpăra sau vinde un anumit titlu în
funcție de gradul de suprapunere între preț și ordinele primite. Persoana care
efectuează tranzacția este agentul de piață. Tranzacțiile au loc la prețuri în care
există atât cerere, cât și ofertă.
Cumpărătorii și vânătorii nu efectuează tranzacții și, în general, nu se cunosc reciproc.
Piața are în acest caz un caracter impersonal;2
Pe o piață negociată, cumpărătorii și vânzătorii negociază prețul și cantitatea unui titlu
fie direct, fie printr-un broker sau dealer.
În ceea ce privește distribuția piața primară pentru prima emisiune negociată de
noi
valori mobiliare;piețele secundare, inclusiv tranzacționarea cu titluri de valoare
negociabile; Din punct de vedere al organizării:
 piață organizată cu reguli de tranzacționare fixe. Funcționează de la un sediu cu
o locație fizică centrală, iar tranzacțiile sunt de obicei efectuate prin
licitații. Acțiunile sunt adesea tranzacționate pe astfel de piețe.
 piață over-the-counter situată în birourile brokerilor, dealerilor și
emitenților
secundari de valori mobiliare, cum ar fi băncile comerciale sau companiile de
asigurări. Pentru că tranzacția are loc în mai multe locuri, fie că este vorba de piața
de telefonie, fax sau computer. Obligațiunile sunt adesea vândute pe astfel de
piețe.
După expirarea termenului limită pentru finalizarea tranzacției:
piață spot în care valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru livrare și plată
imediată, oriunde de la o zi la o săptămână, în funcție de tipul de titlu. Se numește
uneori piața de numerar;
piață futures în care tranzacțiile sunt finalizate la câteva zile după închidere.
Indiferent de modul în care este împărțită piața de capital, aceasta prezintă în general
următoarele caracteristici specifice:
Este o piață deschisă deoarece orice investitor poate efectua tranzacții de
natură publică;
Lansarea produselor pe piață pe termen mediu și lung. Pe piața financiară, perioada

1
Gruia, Adriana-Irina (2018) – Piețe de capital şi produse bursiere, Ed. Universitară,
Bucureşti, p. 45
 de investiție este mai mare de un an, în timp ce pe piața valutară, această perioadă este
mai mică de un an.
Valorile mobiliare sunt liber transferabile și negociabile;
Tranzacțiile cu valori mobiliare sunt publice.
Fluxurile de bani în economie pot avea loc în două moduri:
Atrage creditori de fonduri - finanțare indirectă - prin punerea în
comun a
disponibilității de numerar a băncii și utilizarea de către aceasta a resurselor;
Emiterea de instrumente financiare pe piețele financiare de către utilizatorii de
fonduri
- finanțare directă.
În cazul finanțării directe se pun în circulație instrumente financiare și
împreună cu acestea se stabilește o rețea de relații între emitenții de diverse
instrumente reprezentând cererea de fonduri și cumpărători reprezentând oferta de
fonduri.
Cerințele de capital aparțin operatorilor precum: societăți comerciale publice și
private, alte categorii de agenți economici, instituții financiar-bancare și de asigurări,
instituții publice, guverne, instituții financiar-bancare de pe piețele internaționale.
Nevoile de capital pot fi împărțite în:1
 Nevoi structurale de capital;
 Cererea este legată de factori ciclici.
 Nevoile structurale sunt determinate de nevoia de finanțare a activităților economice
din diverse sectoare de activitate, achiziționarea de bunuri de investiții și finanțarea
planurilor de dezvoltare, constituirea și creșterea fondurilor financiare ale
instituțiilor și entităților financiare bancare interne și internaționale,
Cererea comună este efectul nevoilor fiscale care decurg din resurse
interne insuficiente sau indisponibile, restricții excesive privind granturile de
credit, deficitele bugetare și balanța de plăți externă. Cererea este perturbată de:
volatilitatea prețurilor, creșterea ratelor dobânzilor, neplata creditelor. Indicele
cererii este debitorul de pe piața financiară. Ele pot fi grupate după cum urmează:
a)După începerea activității:
 Guvernul și autoritățile publice locale;
 Societăți comerciale publice si private fara statut financiar;
 Bănci comerciale și alte instituții bancare;
 Autoritățile monetare etc.
b)În funcție de scopul urmărit:
 Finanțarea industriei și a gospodăriilor publice;
 Petrol și gaze naturale;
 Transport si servicii publice;
 Banca si Finante;
 Organizatii internationale;
Capitalul este furnizat din economii, adică din ceea ce deținătorii de venituri
dețin după satisfacerea nevoilor de consum. Aparține proprietarilor de capital:
societăți comerciale, bănci, case de economii, societăți de asigurări, case de bătrâni,
persoane fizice.2
Oferta este reprezentată de numerar disponibil temporar, pentru care se
caută plasamentul cel mai favorabil. Nivelul de aprovizionare este direct afectat
de procesul de economisire. Economiile devin o ofertă pe piețele de capital doar
atunci când proprietarii lor
sunt mulțumiți de modul în care au fost realizate, adică dacă piața asigură
rentabilitatea cerută
de investitori.
 Investitorii persoane fizice se referă la persoane fizice sau juridice care
desfășoară
tranzacții la scară medie pe piața valorilor mobiliare financiare. ei pot:
Un investitor pasiv pe termen lung care cumpără și deține titluri pentru a
asigura câștiguri de capital pe termen lung. Acest segment de investitori are o influență
redusă asupra prețului zilnic al titlului;
Negociatori agresivi care încearcă să profite de volatilitatea pieței de valori
pentru
profit.
Investitorii instituționali sunt companii sau instituții care efectuează tranzacții
mari. Acestea includ: bănci, companii de asigurări, companii de investiții,
instituții de plasament colectiv, instituții care administrează fonduri de pensii.
Astfel de investitori au o influență semnificativă asupra volumului de tranzacționare
și prețului instrumentelor financiare.
Cererea și oferta sunt două dimensiuni ale procesului de economisire-investiție, care
sunt direct și indirect afectate de riscuri multiple, dintre care următoarele sunt
deosebit de importante:1
Riscul selectiv al investiției, care apare atunci când se investește prin decizii
de investiții concentrate pe piața monetară sau pe piața de capital;
Riscul de afaceri se referă la incertitudinea produselor pe care piața de capital
le poate oferi deținătorilor de fonduri și investitorilor care gestionează portofolii
de valori mobiliare la un moment dat;
riscul de piață, față de evoluția viitoare a prețului unui instrument financiar și
de posibilitatea înregistrării unor pierderi datorate modificărilor raportului dintre cerere
și oferta pentru un anumit tip de instrument financiar;
Riscul de lichiditate, care apare atunci când posibilitatea de a converti rapid și fără
pierderi titlurile deținute în numerar este limitată;
Riscul de credit unic pieței de obligațiuni, care apare atunci când debitorii nu
își onorează promisiunile de a răscumpăra obligațiuni sau de a plăti dobândă;
Riscul schimbării cadrului legislativ, atât pentru piețele de capital, cât și pentru
modificările legislației economice și financiare generale.

2.1.2 Componеntеlе piеțеi dе capital

Componentele pieței de capital sunt: piața primară și piața secundară 2

Piețele primare asigură emiterea și prima cumpărare și vânzare de titluri financiare (de
exemplu, atunci când o companie emite acțiuni la constituire), finanțând activitățile
agenților economici prin atragerea de capital financiar disponibil.
Piața secundară este locul unde investitorii și antreprenorii cumpără și vând
valori mobiliare care au fost emise și circulate pe piața primară. Datorită acestei piețe,
investitorii care pun bani pe piața primară pot ieși de pe piață prin vânzarea
titlurilor de valoare achiziționate înainte de scadență. Astfel, piața secundară
asigură o excelentă mobilitate a capitalului și lichiditate, ceea ce este foarte
binevenit pentru buna funcționare a oricărei economii.
2.2. BURSA DE VALORI – CONCEPT, TIPOLOGIE,
ORGANIZARE

1
Anghelache Gabriela (2019) - Piața de capital în context europeană, Ed. Economică, București, p.
48
2
Idem 1, p. 53

14
 Piețele de capital reprezintă ansamblul relațiilor și mecanismelor prin care
capitalul disponibil și dispersat în economie este controlat de entitățile publice și private, de
stat sau cererea de capital de pe alte piețe naționale dincolo de acoperirea sau posibilitățile
financiare interne ale autorităților valutare. resurselor financiare interne impune anumite
restricții.
Piețele de capital sunt specializate în tranzacționarea de active financiare pe
termen mediu și lung. Instrumentele pieței de capital sunt acțiunile, obligațiunile și
produsele financiare derivate. Una dintre cele mai importante funcții ale piețelor de capital
este vânzarea de titluri, obligațiuni și alte titluri de la emitenți sau debitori care au nevoie
inițial de fonduri către deținătorii de fonduri disponibile.
Piețele de capital conectează emitenții de valori mobiliare și alte
instrumente
financiare cu investitori individuali și instituționali prin intermediul companiilor de
servicii și al instituțiilor financiare. Cerințele de capital sunt caracterizate prin emisiunea
de valori mobiliare și titluri europene, executate de societăți comerciale publice și
private, guverne, instituții financiare și bancare naționale și internaționale, companii de
asigurări și alte categorii de agenți economici.
Ofertele de capital sunt făcute de proprietarii de capital financiar reprezentați de
organizații economice, bănci, companii de economii și asigurări, precum și public. Totodată,
capitalul este furnizat din economii, adică din ceea ce au deținătorii de venituri după
satisfacerea nevoilor de consum.
Oferta este reprezentată de numerar disponibil temporar, pentru care se
caută plasamentul cel mai favorabil. Nivelul de aprovizionare este direct afectat de
procesul de economisire. Din perspectiva producerii si tranzactionarii valorilor mobiliare,
piata de capital
este formata din doua parti distincte si independente si anume: piata primara si
piata secundara.1 Segmentul primar este utilizat pentru emiterea de titluri pentru prima
dată pe piețele interne de capital și pe piețele internaționale pentru a atrage capital financiar
disponibil pe termen mediu și lung.
Piața primară include și reinvestirea unei părți din profiturile obținute pentru creșterea
capitalului social. Piața secundară include în principal burse de valori, unde investitorii
instituționali și privați cumpără și vând titluri emise și circulate pe piața primară, dar include
și piața extrabursieră (OTC) (RASDAQ) unde tranzacțiile finalizate sunt procesate automat.
Piețele secundare sunt piețe de tranzacționare a instrumentelor financiare care
sunt deja în circulație, oferind lichiditate investitorilor care doresc să-și schimbe
portofoliile înainte de scadență.
Cumpărarea și vânzarea de acțiuni și alte instrumente financiare pe piețele de capital se
realizează prin intermediul unor firme specializate numite Firme de Servicii de Investiții
Financiare (SSIF).
Obiectivul principal al acestor instituții financiare este de a intermedia cumpărarea și
vânzarea de instrumente financiare pe piețele de capital. În funcție de cine tranzacționează,
piețele de capital includ: piața de valori, care este piața acțiunilor ordinare și
preferențiale emise de companiile comerciale; piața obligațiunilor, care este piața
instrumentelor de creanță de orice fel; piața futures, care este piața pentru valorile
mobiliare tranzacționate pentru livrare și plată viitoare; Piața, precum și piața de opțiuni, este
o piață în care valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru livrare condiționată. 2

1
Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion (2017) – Piețe de capital şi burse de valori, Ed.
Adevărul S.A., Bucureşti, p. 56
2
Ciobanu Gheorghe (2017) – Bursele de valori şi tranzacțiile la bursă, Ed. Economică, București, p.
23

15
 Figura 2.1. Evoluția numărului de SSIF între 2005 - 2021
Sursa: Rapoarte anuale ale CNVM

Bursa de Valori București a fost reînființată la 1 aprilie printr-o decizie a Comisiei

Naționale a Valorilor Mobiliare ca instituție de utilitate publică cu personalitate juridică care
funcționează pe principiul autofinanțării.
Această zi va servi drept moment de referință pentru dezvoltarea pieței de capital din
România, odată cu înființarea oficială a Bursei de Valori București la 23 iunie 2005.
De altfel, primul an real de activitate la Bursa de Valori București a fost 2016. Tot în acel an, a
fost lansată Piața OTC Lasdaq, creând un cadru organizat, transparent și accesibil pentru
tranzacționarea a aproximativ 5.700 de acțiuni ale companiilor privatizate. RASDAQ este un
rezultat direct al orientării către sectorul privat a instituțiilor pieței de capital din
România în cooperare cu Statele Unite.
2017 a fost un an remarcabil pentru piata de capital, iar Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut
un salt major in dezvoltare. În septembrie 2017, a fost lansat primul indice, BET, ca
„barometru” al activității bursiere. Indexul a apărut din necesitatea unui
instrument
cuprinzător de cuantificare a performanței activității bursiere. 1
Aprilie 2018 a fost marcată de lansarea celui de-al doilea indice al Bursei de Valori București,
BET-C, care urmărește evoluția prețurilor tuturor valorilor mobiliare listate la Bursa de
Valori București și, împreună cu indicele BET, conturează evoluția completă a pieței. ca o
imagine de ansamblu.
Un moment esențial în 2009 a fost implementarea HORIZON, noul sistem de
tranzacționare al bursei de valori. Semnarea unor acorduri de cooperare între Bursa de Valori
București și Bursa de la Atena, Bursa de Valori din Tokyo și Bursa de Valori din
Londra deschide noi posibilități pieței românești de adaptare la tendințele globalizării și
cooperării regionale.
În același an, bursa a devenit membră a Asociației Caselor de Compensare pentru
Depozitare din Europa Centrală și de Est și a participat activ la proiecte de cooperare
regională în Europa de Sud-Est.

1
Idem

16
 La 1 noiembrie 2010, Bursa de Valori București a lansat primul indice al industriei,
BET-FI, care reflectă tendința generală a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate la
bursă.
În 2011, listarea la bursă a acțiunilor a două mari companii, Banca Română de
Dezvoltare - Societe Generale și compania națională de petrol Petrom, a dus la o
creștere semnificativă a capitalizării și a volumelor de tranzacționare la bursă. Valoarea
bursieră a depășit 1 miliard de dolari SUA, reprezentând 3,34% din PIB în 2011.
Indicele bursier a crescut în general, iar indicele BET a crescut cu peste 38,6% în cursul
anului.
Cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins maxime istorice în 2012,
considerat unul dintre cei mai buni ani din istoria sa. Dintre primele 57 de burse din lume,
piața de valori a înregistrat cele mai mari câștiguri în acest an. În octombrie 2012, a
semnat un acord de cooperare cu Bursa Italiană, iar în noiembrie a devenit membru
corespondent al Federației Europene a Bursei de Valori.
În 2013, Bursa de Valori București a devenit membră a Federației Bursei Eurasiatice.
Tot anul acesta a fost listată și tranzacționată prima obligațiune corporativă. La sfârșitul anului
2014, valoarea totală de piață a Bursei de Valori București era de aproape 12 miliarde
de dolari SUA, reprezentând peste 17% din PIB, reducând decalajul cu cea mai dezvoltată
piață de valori mobiliare din Europa Centrală și de Est.
Acest lucru se datorează faptului că tot mai multe companii aleg să își
finanțeze proiectele de dezvoltare prin emiterea de noi titluri.
Începând cu anul 2015, investitorii au posibilitatea de a tranzacționa la Bursa de Valori
Bucuresti drepturile preferențiale aferente majorării capitalului social al acțiunilor nou emise
ca urmare a absorbției Bursei de Valori București în Bursa Electronică Lasdaq. Astfel,
bursa a câștigat o nouă recunoaștere internațională odată cu lansarea în comun cu Bursa de la
Viena a indicelui ROTX, construit pe principiile Seriei Indicilor Central European.
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a autorizat Bursa de Valori București
ca operator de piață în prima jumătate a anului 2016 cu scopul de a spori încrederea
investitorilor și a companiilor emitente în mecanismele pieței de capital.
Tot în acest an, Bursa de Valori București a fost admisă ca membru cu drepturi depline
al Federației Burselor Europene de Valori Mobiliare, o recunoaștere a progresului pe
care piața de capital a României a înregistrat în ultimii ani. Pentru Bursa de Valută și Mărfuri
din Sibiu, anul 2016 a fost un record istoric, caracterizat prin lichiditate ridicată și
volume de tranzacționare în creștere.1
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2017, prezența
investitorilor străini pe bursa românească a crescut semnificativ, iar ponderea acestora în cifra
de afaceri totală a pieței a crescut semnificativ în anii precedenți. Bursa de Valori București a
reușit să diversifice gama de instrumente financiare pe care le oferă, așa că în septembrie 2017
piața futures a lansat primele sale instrumente derivate: contracte futures pentru indicii
BET și BET-FI.
2018 a fost cel mai dificil an pentru piața de capital din România. Valoarea de piață a
scăzut semnificativ față de anul precedent, iar valoarea tranzacției în cursul anului a scăzut
semnificativ. BET de referință de piață a scăzut cu 70% față de prețul de deschidere
din
ianuarie. La 1 iulie 2018, Bursa de Valori București a lansat doi noi indici BET-XT și
BET- NG, al căror scop este să reflecte mișcările de preț ale celor mai lichide 25 de
companii
respectiv din piață. Sectoare economice, energie și utilități aferente .
Bursa din 2019 poate fi numită „anul instrumentelor financiare cu venit fix”. Valoarea
totală a tranzacțiilor cu obligațiuni este de aproape 5 ori mai mare decât cea din 2018 și chiar a
depășit cel mai înalt nivel de lichiditate în 2016, ceea ce este rezultatul faptului că riscul

1
Bratu Ştefan, Galiceanu Ion (2019) – Bursa de valori , Ed. Universitaria, Craiova, p. 57
investiției pe piața de capital este încă ridicat în comparație cu ultimii ani și continuă
să păstreze investitorii apelând la tendințe de active mai sigure. 1
În 2020, piața instrumentelor financiare cu venit fix a menținut o tendință de creștere. În
2021, piața de capital din România a fost caracterizată de evoluția piețelor financiare
europene și internaționale, în urma căreia indicele BET a încheiat anul 2021 cu 18% mai mic
decât valoarea sa de pornire, indicele sectorial BET-NG a scăzut cu 21%, în timp ce indicele
BET. -FI a încheiat anul cu 12% sub valoarea de la sfârșitul anului 2020. Un
eveniment important a fost listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori București
pe 25 ianuarie 2021. Criza financiară a influențat evoluția pieței de capital din România
începând cu anul 2018 din cauza fenomenului de contagiune care s-a manifestat la nivelul
pieței europene de
capital și nu numai.
Pe piața de capital din România, în cursul anului 2018, s-a înregistrat o creștere a
numărului de intermediari care au calitatea de participant, pe parcursul anului fiind înregistrați
cinci noi participanți: patru instituții de credit – Banca Comercială Română,
MKB Romexterra Bank, Credit Europe Bank, Banca Română de Dezvoltare Groupe
Societe Generale - și un intermediar din alt stat membru – Raiffeisein Centrobank AG Viena.
Totuși, acest lucru nu a putut împiedica scăderea interesului pentru tranzacțiile bursiere.
În anul 2019, numărul participanților s-a diminuat comparativ cu finalul anului 2019, din
cauza situației economice de criză, în România existând o criză locală suprapusă peste una
globală.
Tabelul nr. 2.1
Agenți pe piața bursieră din România în perioada 2018 2018
- 2020 2019 2020
Agenți autorizați 87 58 65
Agenți retrași 89 76 59
Agenți de bursă 310 292 262
Sursa: Rapoarte anuale BVB

La sfârșitul anului 2019, Bursa de Valori București reunea un număr de 306 acționari, dintre
care 87 de acționari persoane juridice și 219 de acționari persoane fizice, având un
capital social de 76.741.980 ron. Toate acțiunile emise de către Bursa de Valori București sunt
dematerializate și fac parte integral din categoria acțiunilor ordinare. Astfel, în 2019, numărul
total de acțiuni emise de către Bursa de Valori București a fost de 7.674.198, fiecare acțiune
valorând 10 ron.2
Analizând dinamica pieței de capital din România în cursul anului 2019, au fost
înregistrate diminuări ale numărului total de intermediari care au rol de participant la sistemul
de tranzacționare al Bursei de Valori București, după cum urmează:
Patru noi participanți au fost înscriși în sistemul de tranzacționare, dintre care trei instituții
de credit – OTP Bank, Pireus Bank, RBS România - și un intermediar dintr-un stat
membru al Uniunii Europene – Balkan Advisory Company IP-EAD Bulgaria;
Calitatea de participant le-a fost retrasă unui număr de nouă intermediari
financiari.
În tabelul nr. 2.2. este prezentată o comparație privind evoluția principalelor burse la nivel
european, cu care România interacționează mai mult, în anul 2020, principalele criterii fiind
capitalizarea, ponderea deținută de fiecare stat din capitalizarea globală, ponderea din
PIB-ul din regiune, PIB-ul pe locuitor:

1
Galiceanu Ion, Bratu Ştefan (2017) – Piața de capital. Teorie şi practică, Ed. Spirit
Românesc, Craiova, pg 64
2
Idem 1, p. 73

18
 Tabelul nr. 2.2
Performanțele burselor europene în 2020
Țară Capitalizare % din % din PIB PIB/locuitor PIB/locuitor
(mil. USD) capitalizarea regiune USD (puncte USD (prețuri
globală procentuale) constante)
Anglia 2.662.852 6,14 75,43 35.445 28.489
Franța 1.538.747 3,55 52,25 34.045 24.362
Germania 1.188.010 2,74 29,49 35.613 25.420
Elveția 967.300 2,23 174,43 42.536 37.789
Spania 555.617 1,28 39,69 31.954 16.330
Italia 529.993 1,22 23,67 30.756 19.580
Rusia 508.373 1,17 16,50 16.139 3.074
Austria 104.271 0,24 21,91 38.152 27.132
România 17.129 0,02 19,97 27.605 13.662
Bulgaria 4.804 0,01 12,31 12.393 2.570
Sursa: Evoluția pieței de capital în 2020, raport realizat de Intercapital Invest S.A.

Se observă cum România deține printre cele mai scăzute ponderi din
capitalizarea globală, o pondere de doar 0,02%, valori mai mici cunoscând
state precum Bulgaria, Islanda, Letonia, Estonia, Malta. Cel mai înalt
nivel de capitalizare îl deține bursa din Anglia, respectiv 6,14% și cu o
capitalizare de 2.662.852 milioane dolari.

2.3. PARTICIPANȚII PE PIAȚA BURSIERĂ

Spre deosebire de alte perioade, corelația pieței de capital din România cu

piețele din regiune a slăbit în intensitate în anul 2020, acest lucru reieșind din
corelarea celor trei indici cu indicii piețelor externe, respectiv PX, WIG și
BUX, indicii burselor din Cehia, Polonia și Ungaria.1
Valorile înregistrate de acești coeficienți pe parcursul anului au fost de
0.16, 0.67, respectiv 0.74 față de 0.97, 0.99, respectiv 0.98 în anul
2019. drept urmare, a scăzut și corelația evoluțiilor pe piața românească cu
evoluțiile de pe piețele dezvoltate: coeficientul de
corelație între BET și indicele american S&P500 a fost de 0,49 în anul 2020,
comparativ cu
0.98 în anul 2019 și 0.94 în anul 2018.

1
Matei Gheorghe (2018) – Finanțe generale, Ed. Mondo, Craiova, p. 56

19
 Figura 2.2 Evoluția indicilor BUX, PX și WIG, comparativ cu BET, în anul 2020
Sursa: www.kmarket.ro, Raport de analiză. Listarea BVB, anul 2020

Această evoluție arată că, în anul 2020, factorii locali au avut o importanță sporită în ceea ce
privește evoluția acțiunilor listate la Bursa de Valori București în defavoarea factorilor externi,
singurii care contau în anii anteriori. De aceea, performanțele economice scăzute atinse
de țara noastră au condus o bună parte din investitorii nerezidenți să adopte o strategie
generală de așteptare, care a fost adoptată ulterior și de investitorii locali. Aceste măsuri nu au
întârziat să producă efecte asupra nivelului de lichiditate: valoarea medie a tranzacțiilor
zilnice cu acțiuni în ultimul trimestru al anului 2020 a fost în scădere cu peste 50% față de
valoarea înregistrată în primele două trimestre ale anului.
În contextul turbulent al crizei economico-financiare mondiale, și evoluția pieței
acțiunilor din România a cunoscut același traseu dificil și plin de incertitudini. Pe parcursul
anului 2019, dinamica indicilor bursieri caracteristici Bursei de Valori București a cunoscut
următoarea evoluție:
Tabelul nr. 1.3
Dinamica indicilor BVB în anul 2019
Indice BVB Valoare la 31.12.2019 Modificare indice în 2019
(puncte) (%)
BET 4.690,57 61,68
BET – XT 461,95 66,55
BET - C 2.714,77 37,31
BET - FI 23.885,96 90,33
BET - NG 596,16 71,10
ROTX 9.674,67 46,80
RAQ - I 2.382,57 5,52
RAQ – II 5.491,44 12,43
Rasdaq compozit 2.239,51 8,13
Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2019

Astfel, la finalul anului 2019, toți indicii calculați de către Bursa de Valori București constatau
aprecieri însemnate comparativ cu cele din 2018. Cele mai spectaculoase creșteri au fost
înregistrate de cei doi indici sectoriali, BET – FI (+90,33%) și BET – NG (+71,10%).
Evoluția indicilor prezentați anterior pentru anul 2019 a fost influențată, în principal,
de trendul imprimat de principalele burse din Europa.1
În acest sens, evoluția indicelui BET-C a fost peste media europeană, înregistrând o valoare
de +37,31%, ceea ce poziționează Bursa de Valori București printre cele mai dinamice
burse din Europa.
Capitalizarea cumulată a celor două piețe administrate de către Bursa de Valori
București se situa, la finele anului 2018, la aproximativ 17 miliarde de euro, iar la
finalul anului 2019, capitalizarea cumulată atingea aproximativ pragul de 22 miliarde euro.
Creșterea capitalizării bursiere în ultimii ani reprezintă un semnal pozitiv. Pe fondul diminuării
valorilor tranzacțiilor cu acțiuni, creșterea lichidității din cadrul segmentului de
piață dedicat instrumentelor financiare cu venit fix a schimbat semnificativ structura
tranzacțiilor realizate de către bursa românească. Spre exemplu, ponderea tranzacțiilor cu
obligațiuni în totalul
Bursei de Valori București s-a situat, în 2019, la 18%, comparativ cu 2% în 2018.
Astfel, titlurile de stat au reprezentat majoritatea în totalul rulajului tranzacțiilor
bursiere cu instrumente financiare cu venit fix.

1
*** Raport anual al Bursei de Valori București, 2021
 Conform așteptărilor, cele mai multe tranzacții și acțiuni tranzacționate au fost
înregistrate în decursul anului 2018, anul declanșării crizei mondiale și în România, apogeul
fiind urmat, însă, de scăderi spectaculoase la nivelul anului 2019, când, atât volumul
tranzacțiilor, cât și al acțiunilor tranzacționate au fost reduse cu câteva mii, respectiv milioane
acțiuni:

2500
2000
1500
1000
500
0
Figura 2.3 Evoluția numărului de tranzacții și a numărului de acțiuni tranzacționate în
perioada 2010 - 2020
Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2020

Se observă că evoluția numărului de tranzacții este corelată cu numărul de

acțiuni tranzacționate, valorile maxime fiind atinse în 2018, iar odată cu
accentuarea crizei economico-financiare, în piața de capital românească, ambii indicatori
au început să scadă pronunțat.
Piața de capital din România a continuat și în anul 2022 perioada de stagnare demarată
în 2020. Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București, BET, este prezentată în
următoarea figură.

Figura 2.4 Evoluția indicelui BET în perioada 2017 - 2022

Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Indicele BET, calculat pe baza celor mai importante zece acțiuni listate pe piața
reglementată a Bursei de Valori București, a încheiat anul 2022 cu o creștere
moderată de 18,7%, cel mai bun randament anual din 2019.
Ceilalți indici ai Bursei de Valori București au avut evoluții similare: indicele
societăților de investiții, BET-FI, a câștigat 31,2%; BET-XT, calculat pe baza
prețurilor a 25 de companii importante, a câștigat 19,9%, iar indicele sectorului
energetic, BET-NG, a
încheiat anul cu +2,6%; BET-C, indicele compozit al pieței reglementate, a câștigat
6,28% în
2022.1

1
Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion (2017) – Piețe de capital şi burse de
valori, Ed. Adevărul S.A., Bucureşti, p. 78
 La fel ca în ultimii doi ani, acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori
București au înregistrat mai multe etape distincte în 2022. Primul trimestru a adus
creșteri pentru BET, acesta acumulând +23,9% între 31.12.2021 și 31.03.2022. În
trimestrul II, indicele a pierdut aproape întreaga creștere, randamentul pe primele șase luni
fiind de +4,4%. A doua jumătate a anului a adus creșteri ușoare, care s-au accelerat în luna
decembrie.
Randamentul cumulat al indicelui BET în perioada 2018-2022 rămâne -47,6%,
iar valoarea BET înregistrată la sfârșitul anului 2022 se situează la nivelul celei de la mijlocul
anului 2015.
Indicii BET-C și BET-FI au evoluat similar cu BET, urmând aceleași etape descrise
anterior:

Figura 2.5. Evoluția indicilor BET, BET-C, BET-FI în anul 2022

Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2022

Corelația pieței românești cu piețele din regiune a scăzut în intensitate în 2022, în

principal, datorită unor evoluții relativ diferite în primul semestru:

Figura 2.6 Corelația între BET și BUX, PX, WIG în anul 2022 Sursa: Raport
anual al Bursei de Valori București, 2022

Astfel, coeficienții de corelație între BET și fiecare din indicii WIG, PX și

BUX au fost, în 2022, de 0.26, 0.57, respectiv 0.53. Și corelația BET cu
indicele american S&P500 a scăzut în intensitate, la 0.43 în 2022 față de 0.83
în 2021, 0.49 în 2020, 0.98 în 2019 și 0.94 în 2018. Volatilitatea BET,
calculată ca deviație standard a randamentelor zilnice, a scăzut în
continuare în 2022, la 1.04% față de 1.39% în 2021, 1.89% în 2020, 2.58% în
2019 și 2.68%
în 2018.
Un număr de 29 de companii listate pe piața reglementată a Bursei de Valori
București au plătit dividende în numerar în 2022 pe baza rezultatelor
obținute în 2021, față de 25 în 2020, 24 în 2019, 20 în 2018, 20 în
2017, 18 în 2016 și 21 în 2015. Cele mai mari
randamenete de dividende au fost ofeite de acțiunile SIF Transilvania (SIF3) cu 25,4% și SIF
Moldova (SIF2) cu 17,1%. Alte performanțe notabile au fost oferite de acțiunile SIF Muntenia
(SIF4) cu 11,9%, VAE Apcarom (APC) cu 11,6%, Transgaz Mediaș (TGN) cu 11,2%, Casa
de Bucovina Club de Munte (BCM) cu 10,6% și SIF Oltenia (SIF5) cu 10,3%. Randamentul
mediu de dividende pentru emitenții care le-au acordat a fost de 7,45%, în creștere față de
6,33% în anul precedent.
Lichiditatea pe piața reglementată a scăzut în 2022. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a fost de
7,4 miliarde lei față de 9,9 miliarde în 2021. Valoarea medie a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața
reglementată a fost de 30 milioane lei în 2022 față de 39 milioane lei în 2021.

2.4.1. Emitеnții dе valori mobiliarе

Capitalizarea bursieră a pieței reglementate a Bursei de Valori București înregistra o valoare

de 97,7 miliarde lei la sfârșitul anului 2022, din care 41,5 miliarde lei reprezenta
capitalizarea Erste Bank Group, cel mai mare emitent listat.

Figura 2.7 Capitalizarea bursieră a pieței reglementate între 2010-2022

Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Performanțele acțiunilor tranzacționate pe piața Rasdaq au fost mai slabe decât cele de pe piața
reglementată. Indicele compozit al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat un randament de - 10,5% în
2022 față de -6,0% în 2021. Ceilalți indici ai pieței au înregistrate performanțe chiar și mai
slabe: indicele categoriei I a pieței Rasdaq, RAQ-I, a închis anul 2022 cu -81,35% față de -
31,0% în 2021, iar indicele categoriei a II-a, RAQ-II, cu -11,21% față de -34,8% în 2022.
Scăderea abruptă a indicelui RAQ-I a fost determinată de o scădere similară a
acțiunilor companiei Severnav Drobeta - Turnu Severin din componența indicelui,
companie tranzacționată foarte rar.

23
 Figura 2.8 Evoluția indicilor Rasdaq-C, BET, RAQ-I, RAQ-II în 2022
Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2022

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă. Valoarea tranzacțiilor a fost de

numai 218,6 milioane lei în 2022, față de 575,4 milioane lei în 2021 și 605,1 milioane lei în
2020. Valoarea tranzacțiilor de acțiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 2,9% din
valoarea tranzacțiilor cu acțiuni de pe piața reglementată a bursei în 2022, față de 5,8% în
2021, 10,8% în 2022, 11,3% în 2019, 22,5% în 2018 și 30,8% în 2017.

Figura 2.9. Evoluția lichidității pe piața Rasdaq între 2010 - 2022

Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Piața obligațiunilor corporative a beneficiat de un eveniment remarcabil în 2022: o

emisiune a GDF Suez Energy România în valoare de 250 milioane ron, maturitatea
obligațiunilor fiind de 5 ani, iar dobânda acordată de 7,4%/an.

2.4.2. Invеstitori pе piața financiară

La sfârșitul anului 2022 erau disponibile la tranzacționare 36 de obligațiuni

municipale, rata medie a dobânzilor fiind de 6,42% față de 7,04% la sfârșitul anului
2021. Valoarea totală a tranzacțiilor cu obligațiuni a crescut la 1,43 miliarde lei în 2022 față de
0,55 miliarde lei în 2021.

24
 Figura 2.10 Evoluția obligațiunilor emise în perioada 2010 - 2022
Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Valoarea tranzacțiilor cu instrumente derivate la Bursa de Valori București a scăzut la 40,2

milioane lei în 2022 față de 103 milioane lei în 2021, 107,1 milioane lei în 2020, 67
milioane lei în 2019 și 19,3 milioane lei în 2018.

Figura 2.11 Evoluția tranzacțiilor cu instrumente derivate, 2017-2022

Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Pe piața de derivate a Bursei de Valori București se tranzacționau, la sfârșitul anului 2022,

contracte futures pe indicii BET și BET-FI, pe acțiunile Bursei de Valori București,
Erste Bank, Fondul Proprietatea, SIF Banat - Crișana, SIF Moldova, SIF Transilvania,
SIF Muntenia, SIF Oltenia, OMV Petrom, Transelectrica, Transgaz și Banca
Transilvania, pe diferențele de curs valutar EUR/RON și USD/RON și pe petrol, grâu, aur și
argint.
Pe piața de produse structurate a Bursei de Valori București s-au înregistrat tranzacții în
valoare de 687,5 milioane lei în 2022 față de 438,3 milioane lei în 2021 și 45,8 milioane lei în
2020, primul an de funcționare a pieței.

2.4.3. Intеrmеdiari pе piața financiară

Pe piața reglementată de acțiuni a Sibex, al doilea operator bursier al României, s-a

tranzacționat, și în anul 2022, o singură emisiune de acțiuni – acțiunile proprii ale
bursei. Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni proprii Sibex pe piața reglementată a bursei
sibiene a fost de 4,7 milioane lei în 2022 față de 16,8 milioane lei în 2021 și 14,4 milioane lei
în 2020, primul an de funcțioare a pieței spot a Sibex.
Pe piața de derivate a Sibex se tranzacționau, la sfârșitul anului, contracte futures,
contracte options standard pe acțiunile ce reprezintă active suport pentru contracte futures și
contracte CFD. Numărul de contracte derivate tranzacționate la Sibex a scăzut, în 2022, la 1,5
milioane față de 1,6 milioane în 2021 și 2020.

Figura 2.12 Evoluția tranzacțiilor pe piața de derivate a Sibex în perioada 2017 – 2022
Sursa: Rapoarte anuale ale Sibex

Numărul fondurilor mutuale locale raportate de Asociația Administratorilor de

Fonduri din România atinsese 63 la sfârșitul anului 2022 față de 61 la sfârșitul anului 2021.
Activele celor 63 de fonduri înregistrau o valoare totală de 8,81 miliarde lei față de
6,78 miliarde în 2021.
Indicele Fondurilor Mutuale, indicator mediu ce exprimă evoluția tuturor fondurilor
mutuale românești, a câștigat 7,26% în 2022 față de +5,34% în 2021. În ceea ce
privește fondurile închise, Asociația Administratorilor de Fonduri raporta 21 de fonduri
cu active totale de 420 milioane lei în decembrie 2022 față de 20 de fonduri cu active de 175
milioane lei în 2021, 16 fonduri cu active de 179 milioane lei în 2020 și 13 fonduri cu active
de 138 milioane lei la sfârșitul anului 2019.

26
3. STUDIU DE CAZ: PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA.
BURSA SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A.

1. BURSELE DIN ROMÂNIA

Împreună cu piața monetară, piața de capital reprezintă componentele pieței financiare.

Piețele financiare intermediază fluxurile de capital între creditori
(persoane care au economii și doresc să le investească pentru profit)
și debitori (persoane fizice sau juridice, instituții private sau publice
care au nevoie de resurse financiare suplimentare). Se evidențiază două
tipuri de finanțare: finanțare directă și finanțare indirectă.
Pentru a înțelege diferența dintre finanțarea directă și cea indirectă, să luăm în
considerare câteva exemple. Companiile care obțin fonduri
suplimentare prin creșterea capitalului propriu (emiterea de noi acțiuni)
și guvernele care emit noi obligațiuni pentru a acoperi o parte din
deficitele lor bugetare sunt două exemple de finanțare directă.
Un exemplu tipic de finanțare indirectă îl reprezintă depozitele bancare ale persoanelor
fizice și juridice cu surplus de fonduri, care sunt acordate
persoanelor fizice și juridice cu deficit de fonduri sub formă de
împrumuturi prin intermediul băncii.
Fluxurile de capital între participanții la piețele financiare sunt accentuate prin
emiterea și tranzacționarea instrumentelor care vizează aceste două
componente. Pe piața
monetară se tranzacționează valorile mobiliare pe termen scurt (bonuri de
trezorerie, certificate de depozit, titluri comerciale, acorduri de
„recumparare” și „reverse repo”), iar titlurile de valoare pe termen
mediu și lung sunt tranzacționate pe piața de capital (acțiuni, obligațiuni,
garanții mobiliare).1
Bunăstarea unei societăți este direct dependentă de capacitatea productivă a economiei
respective de a produce bunuri și servicii. Pentru producerea de bunuri si
prestarea serviciilor sunt necesare o serie de bunuri fizice, precum: cladiri,
terenuri, utilaje, cunostinte in capitalul uman etc.
În comparație cu activele reale, activele financiare (acțiuni, obligațiuni) nu contribuie
direct la capacitatea de producție a unei economii, ci reprezintă
mijloacele prin care investitorii din diverse țări dețin creanțe asupra
activelor reale.
Prin urmare, putem concluziona că:
o Activele reale generează venit net.
o Activele financiare sunt rezultatul distribuirii veniturilor/beneficiilor
între investitori.
o Activele financiare reprezintă creanțe asupra profiturilor
corporative sau venituri înregistrate de guvern dacă sunt achiziționate
titluri de valoare emise de guvern.
Deciziile de investiții reprezintă opțiuni de a nu consuma veniturile generate de active
reale în detrimentul randamentelor viitoare generate de activele financiare.
Împărțim participanții pe piața de capital și pe piața valutară în patru mari categorii:
1. Compania, în calitate de debitor net (nevoia de fonduri este mai mare decât oferta de
fonduri a companiei), decide să majoreze capitalul în prezent pentru a
investi în activele fizice necesare extinderii afacerii;
2. Populația investește în instrumente financiare emise de companii în calitate de
creditor net (cererea de fonduri este mai mică decât oferta de fonduri
pentru gospodării);
 3.Guvernul, în funcție de relația dintre veniturile și cheltuielile bugetare, poate fi fie un
debitor net, fie un creditor net. Pentru a compensa deficitul bugetar, guvernul poate emite
titluri de stat precum bonuri de trezorerie și obligațiuni pe termen mediu și lung, iar atunci
când există un excedent, se va retrage de pe piața financiară.
4.Intermediari financiari. Corporațiile și guvernele vând instrumente financiare emise
prin instituții specializate precum bănci, fonduri mutuale, fonduri de pensii, companii
de asigurări etc. Aceste instituții sunt cunoscute ca intermediari financiari deoarece
cererea și oferta de capital sunt satisfăcute prin intermediul acestora.
Necesitatea intermediarilor financiari constă în:
•Tranzacțiile directe între micii investitori care doresc să cumpere anumite
instrumente financiare și companii cu nevoi suplimentare de finanțare sunt dificil de
realizat.
•Dacă investitorii mici nu își diversifică riscul investițional, se vor confrunta cu
tranzacții cu risc ridicat.
•Micii investitori nu dețin informațiile necesare despre riscurile de credit
asociate
participanților la piețele financiare, în special debitorii.
Băncile comerciale sunt cea mai cunoscută categorie de intermediari financiari.
În activitățile băncilor comerciale, activele financiare ocupă o proporție mare, care este diferită
de orice entitate angajată în activități nefinanciare.
De exemplu, în bilanțul Transylvania Bank (cotat la Bursa de Valori Bucureşti) de mai
jos, se poate observa că activele reale (atât corporale, cât şi necorporale) reprezintă o pondere
foarte mică din totalul activelor, respectiv La 3,75%, spre deosebire de cele financiare. active,
care cântăresc în jur de 93%. De asemenea, analizați bilanțul Petrom S.A. (societăți
nefinanciare, listate la Bursa de Valori București) se observă, cu active
financiare (case și conturi bancare, creanțe, mijloace financiare fixe)). 1
Fondurile mutuale, companiile de asigurări și alți intermediari financiari atrag resurse
de la micii investitori și apoi investesc acele resurse în instrumente precum acțiuni, obligațiuni
corporative, titluri de stat, depozite bancare, certificate de depozit și așa mai departe.
De altfel, resursele financiare acumulate de micii investitori sunt transferate către
„produsele” marilor companii, bănci, care nu sunt disponibile micilor investitori individuali.
Figura 1 de mai jos prezintă structura portofoliului de active al fondului deschis de investiții
Intercapital, care include: acțiuni cotate (53,36%), depozite bancare și certificate de
depozit (29,33%), obligațiuni (12,33%), alte valori mobiliare (4,29%). , etc.
Investitorii plănuiesc să investească în fonduri deschise de investiții și să
cumpere
acțiuni ale fondului la prețul de emisiune calculat pe baza activelor nete ale
fondului și a taxelor de subscriere. Aceste acțiuni ale fondului sunt caracterizate
de lichiditate ridicată.Investitorii pot vinde toate sau o parte din acțiunile fondului în orice
moment.Prețul de răscumpărare este determinat pe baza activelor nete minus comisioanele
aferente și taxele legale. Prin urmare, răscumpărările sunt efectuate de fonduri de
investiții deschise în orice moment, la cererea investitorului.
Prin aderarea la un fond de investiții, orice investitor își asumă riscuri în funcție de
structura portofoliului. În cazul fondului Intercapital, ponderea acțiunilor în portofoliu este de
aproximativ 50%, ceea ce indică un risc crescut.

1
*** http://bvb.ro/

28
 Figura 3.1. Fondurile de investiții în milioane de Euro
Sursa: www.bvb.ro

Bursa de Valori București (BVB) este o bursă de valori din București, România.
Capitalizarea totală a pieței în septembrie 2014 a fost de aproape 30 de miliarde de euro (39 de
miliarde de dolari). La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. În 2013, indicele
principal BVB BET a crescut cu 26,1%, ocupându-se pe locul 15 în clasamentul pieței
globale. Din august 2013, directorul general al BVB este Ludwik Sobolewski.
Pe parcursul existenței sale, activitatea schimbului a fost afectată de evenimentele socio-
politice ale vremii (războiul țărănesc din 1907, războaiele balcanice din 1912-1913),
înainte de închiderea sa în timpul Primului Război Mondial. După redeschidere, Bursa
de Valori București a cunoscut o perioadă de șapte ani de creștere semnificativă, urmată de
încă o perioadă de șapte ani de declin accelerat. 1948 Odată cu instaurarea regimului comunist
în România și începutul naționalizării economiei, activitățile de influență, acțiune și schimb
sunt întrerupte. La acel moment, la bursă erau listate acțiuni emise de 93 de companii
și 77 de titluri cu venit fix (obligațiuni). După aproape 50 de ani, Bursa de Valori
București a fost reînființată în 1995, cu prima zi de tranzacționare la 20 noiembrie 1995. În
această zi au fost tranzacționate 905 acțiuni emise de 12 companii listate, dintre care 11
listate la Bursa de Valori București. În 2005, BVB a absorbit piața RASDAQ. În februarie
2018, banca austriacă Erste Group Bank a fost listată la BVB, devenind astfel prima companie
internațională listată pe piața reglementată din București. Ulterior, Bursa de Valori
București a continuat să se dezvolte și este în prezent principala bursă din România. În
2010, Bursa de Valori București a fost listată pe piața sa reglementată. În același an,
BVB a lansat un sistem alternativ de tranzacții pentru IMM-uri și start-up-uri care caută
finanțare.1
Bursa de Valori București dezvoltă o piață de capital competitivă în Europa Centrală și de Est.
Misiunea sa este de a transforma piata de capital intr-unul dintre cele mai dinamice
instrumente de finantare pentru economia romaneasca. Prin urmare, BVB își propune să
devină una dintre cele mai complete piețe din Europa Centrală și de Est prin crearea
de oportunități atractive pentru companii și investitori într-un mediu dinamic și transparent.
BVB lucrează pentru a elimina barierele din calea dezvoltării piețelor locale de capital, a
facilita intrarea investitorilor, a crește lichiditatea și a atrage noi companii la listare.
Toate acestea pentru ca piața să fie clasificată drept piață emergentă.

1
***http://bvb.ro/
 Structura actionariatului BVB
Actionari romani Actionari straini Persoane fizice romane Persoane fizice nerezidente 100

80

60

40

20

Figura 3.2. Structura acționarului BVB

Sursa: www.bvb.ro

Bursa de Valori București (BVB) creează o piață extrem de competitivă în Europa

Centrală și de Est. BVB oferă oportunități de finanțare companiilor care doresc să
atragă investiții de pe piața de capital din România. În ultima perioadă, BVB a înregistrat o
creștere a fluxurilor de capital de la investitorii instituționali și de retail, atât
români, cât și internaționali. Piața de capital din România s-a poziționat pe o
traiectorie de dezvoltare ambițioasă, cu perspective de creștere pozitive.
Capitalizarea bursieră totală a Bursei de Valori București a ajuns la 30,7 miliarde EUR la
sfârșitul anului 2014, după ce a crescut continuu în ultimii doi ani. Capitalizarea
companiilor locale a crescut cu 70% din ianuarie 2012, în principal din cauza listării de noi
companii pe piața reglementată. Principalul indice al pieței BET a înregistrat, de asemenea, o
rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 18%. Cifra de afaceri bursieră s-a dublat
în aceeași perioadă.
Din trimestrul III al anului 2013, trei noi companii au fost privatizate prin intermediul pieței de
capital. Guvernul României a vândut 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz și 51% din
Electrica. Oferta publică a Electrica a fost evaluată la 444 de milioane EUR, ceea ce o face cea
mai mare ofertă publică din istoria BVB. Oferta Romgaz (383 milioane euro) a fost a doua
cea mai mare ofertă publică deținută la Bursa de Valori București. O serie de alte
companii de stat intenționează în prezent să se listeze pe BVB.
Construirea unei comunități puternice de investitori de retail este una dintre prioritățile
principale ale BVB în acest moment. BVB a elaborat un set de măsuri pentru a îndeplini acest
scop, recomandările prezentate în documentul „10 pași pentru implicarea individuală”,
și a început lucrul la implementarea fiecăruia dintre acești pași. Implementarea cu succes a
acestor măsuri va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra economiei României. În
plus, va consolida funcția principală a BVB de finanțare a economiei.
Principalele obiective ale BVB se bazează pe agenții internaționale specializate, cu
sprijinul participanților de pe piață, al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) precum și
al Guvernului României. BVB-urile trebuie să îndeplinească un set de criterii cantitative
și calitative. Unele dintre ele au fost deja implementate. În rest, BVB a luat o serie de măsuri
pentru a ajuta la atingerea acestui obiectiv.
Pentru a se adapta la orice nivel de dezvoltare se află fiecare companie, Bursa de
Valori București a creat și operează în prezent două piețe dinamice - Piața Reglementată (PR)
și AeRO, segmentul de acțiuni al Sistemului Alternativ de Tranzacționare al BVB.
Ambele piețe își propun să ofere companiilor românești, precum și companiilor
internaționale oportunitatea de a atrage capital pentru poveștile lor de succes.

30
 Misiunea Bursei de Valori București este de a gestiona o piață de capital eficientă și
performantă, oferind investitorilor oportunități de investiții atractive într-un mediu dinamic și
transparent. În plus, BVB își propune să devină unul dintre cele mai active instrumente
de finanțare pentru economia românească.
Bursa de Valori București, în calitate de operator de piață și operator de sistem, este
autorizată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gestioneze Piețele
Reglementate (PR) și sistemul de piață AeRO în conformitate cu standardele europene.
În funcție de mărimea companiei, vârsta și procentul de acțiuni în circulație care sunt
disponibile publicului, companiilor li se poate permite să tranzacționeze pe PR sau AeRO. 1
•Piață reglementată
Pentru a putea tranzacționa pe o piață reglementată, toate instrumentele
financiare trebuie să fie înregistrate la Autoritatea pentru Servicii Financiare (ASF),
transferabile, emise în formă dematerializată, plătite integral și evidențiate printr-o înregistrare
în cont. Acțiunile trebuie să aparțină aceleiași clase.
Tabelul nr. 3.1.
Cerințe pentru accesul la tranzacțiile de pe piața reglementată
Premium Standard

Free float ≥ 40 mil. EUR* ≥ 25%**

Capitalurile proprii din ultimul exercițiu n/a ≥ 1 mil. EUR

financiar sau capitalizarea anticipată

Sursa: www.bvb.ro

Creată din nevoia de a oferi antreprenorilor finanțare pentru dezvoltare alternativă, Piața
AeRO este secțiunea dedicată titlurilor de capital (acțiuni) din sistemul alternativ de
tranzacționare administrat de Bursa de Valori București (BVB).
Acesta este un segment dedicat listării companiilor aflate în stadiu incipient pentru a-și finanța
proiectele, poveștile de creștere, pentru a le crește vizibilitatea și pentru a contribui la
dezvoltarea mediului de afaceri. Bazată pe sistemul alternativ de tranzacționare al BVB care a
existat din 2010, piața AeRO a fost lansată pe 25 februarie 2015 sub un concept reproiectat și
reconstruit.
Sistemele alternative de tranzacționare nu sunt o piață reglementată în sensul
Directivelor Europene și al legislației pieței de capital din România, ci sunt reglementate de
reguli și cerințe stabilite de BVB. Sistemul alternativ a fost stabilit de BVB pentru a
oferi pieței mai puține cerințe de raportare pentru emitenți, dar, în același timp, pentru
a oferi investitorilor suficientă transparență pentru a-i stimula să tranzacționeze.
Piața AeRO este exclusiv pentru finanțarea companiilor care nu îndeplinesc criteriile de
dimensiune sau vârstă pentru a fi listate pe o piață reglementată.
Caracteristica principală:
•Este o nouă soluție alternativă de finanțare, destinată în principal IMM-urilor, dar
potrivită și pentru start-up-uri;
•Oferiți investitorilor noi oportunități de a descoperi companii cu potențial ridicat de
creștere și proiecte promițătoare încă din stadiul de start-up;
•Este cunoscută pentru dobânzile competitive și procedurile simple și eficiente,
armonizate cu principiile Uniunii Europene în domeniul piețelor financiare;
•Admiterea tranzacției pe baza profilului companiei;

1
http://bvb.ro/

31
 •Este o piață administrată de Bursa de Valori București, promovând principiul
parteneriatului între BVB și companiile listate;
•Introducerea conceptului de consilieri autorizați pentru a ajuta companiile în listarea
și respectarea obligațiilor ulterioare de raportare. Consilierii autorizați facilitează finanțarea
prin oferte publice sau plasamente private. Acest concept este utilizat pe piețele similare pe
bursele dezvoltate și contribuie la succesul companiilor în domeniul piețelor de capital.
Bursa Română de Mărfuri este o companie privată de interes public înființată
în noiembrie 1992 care dezvoltă mai multe tipuri de piețe de interes public, a căror
activitate principală este axată pe piețele disponibile (mărfuri alternative standardizate cotate
la bursă sunt mărfuri tranzacționate) licitații Piață (cumpărări). , vânzări, leasing și concesii).
Activitatile BRM se desfasoara de la sediul din Bucuresti printr-o retea regionala de 33
de terminale.1
Bursa Română de Mărfuri își propune să ofere soluții practice într-o manieră
transparentă, eficientă și profesionistă. BRM este o organizație în evoluție, care se adaptează
constant la noile tehnologii în schimbare și introduce produse noi pentru a răspunde nevoilor
de management al riscului financiar și de afaceri.
Conform Legii 357/2005, organul de avizare, supraveghere si control al bursei
de marfuri este Consiliul de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.
Bursa Română de Mărfuri SA funcționeaza și ca societate de servicii de
investiții financiare în baza Legii Piețelor de Capital 297/2004, autorizată să desfășoare
următoarele servicii și activități de investiții:
a)primesc și transmit ordine pentru unul sau mai multe instrumente financiare;
b)execută ordine în numele clientului;
c)tranzacționare proprie;
d)gestionarea portofoliilor de investiții;
e)consultanță în investiții;
f)subscrierea de instrumente financiare și/sau plasarea de instrumente financiare
pe baza unui angajament ferm;
g)plasarea instrumentelor financiare fără angajament expres;
h)managementul sistemelor alternative de tranzacționare; Serviciu de conectare:
i)custodia și administrarea instrumentelor financiare în numele clienților, inclusiv
custodia și serviciile aferente, cum ar fi gestionarea banilor sau garanțiile;
j)acordarea unui credit sau împrumut unui investitor pentru a-i permite acestuia să
tranzacționeze unul sau mai multe instrumente financiare, dacă societatea care
furnizează creditul sau împrumutul este implicată în tranzacție;
k)Consultanta privind structura capitalului, strategia industriala etc. pentru
entitati, precum si consultanta si servicii privind fuziunile si achizitiile de entitati;
l)Servicii de schimb valutar în legătură cu activitățile de servicii de investiții prestate;
m)cercetare investițională și analiză financiară sau alte forme de consiliere generală
privind tranzacționarea instrumentelor financiare;
n)Servicii legate de acoperire bazate pe angajament ferm.
Consultanță oferită de BRM - Activitățile educaționale ale Bursei Române de Mărfuri
au fost diversificate prin dezvoltarea propriei game de cursuri și prin organizarea de institute
de formare specializate. În acest scop, în 2001 a fost înființată BRM Business Consulting -
brațul educațional al BRM. Prin calitatea serviciilor oferite, BRM Business Consulting
a câștigat, în acești ani de existență, o poziție proeminentă în rândul companiilor românești
care oferă training și consultanță financiară. Serviciile de instruire ale BRM Business
Consulting

1
http://bvb.ro/

32
oferă sesiuni de instruire publice și programe educaționale personalizate în funcție de
domeniile de interes ale clientului. BRM Business Consulting se adaptează constant la
realitățile economice ale României și la schimbările de pe piața de formare și oferă în prezent
training în următoarele domenii: Managementul Riscului, Managementul Proiectelor,
Investiții, Derivate și Management Financiar.
Rasdaq - Apărută la 26 octombrie 1996, bursa electronică de valori din București se numea
RASDAQ – Asociația Română a Dealerilor de Valori Valori Automated Quotations
(System), adaptată după denumirea mai cunoscutei burse din New York NASDAQ – National
Association of Securities Dealers Automatic Quotation (sistem).
În 2002, Rasdaq a fost reorganizată ca societate pe acțiuni denumită Bursa Electronică
Rasdaq (B.E.R.). La acea vreme, clienții săi se împart în trei categorii: Tip I, Tip II și Basic.
Aproximativ 200 de companii care nu au îndeplinit criteriile de admitere au fost
radiate ca urmare a regulilor de transparență și integritate. În același timp, sunt
introduși indicii RAQ-I și RAQ-II, care reflectă modificările prețurilor de negociere ale
celor două tipuri de titluri.
După aproape 10 ani de funcționare ca entitate unică, la 1 decembrie 2005 a fost
înregistrată o fuziune cu Bursa de Valori București, care a dus la o dezvoltare pozitivă a pieței
de capital din România. Mișcarea, care a servit drept preludiu pentru aderarea României la
Uniunea Europeană din 2003, a impulsionat operațiunile de piață ale Bursei de Valori
București.
2014 a marcat începutul destrămarii pieței Rasdaq. Parlamentul României le-a cerut
acționarilor societăților comerciale să aleagă între listarea pe o piață reglementată, un sistem
alternativ de tranzacționare sau radiare. Impactul prin Legea nr. 151/2014, piața Rasdaq
a încetat să mai existe la 24 octombrie 2015.

2. PREZENTARE GENERALĂ A BURSEI DE VALORI SIBIU - SIBEX

Sibiu Stock Exchange (SIBEX) a fost înființată în 1994 având ca obiect ințial de
activitate intermedierea de mărfuri, iar din 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea
piețelor de instrumente financiare de tipul valorilor mobiliare și produselor derivate.
Ca și activități conexe administrării piețelor de instrumente financiare, SIBEX
derulează programe de instruire a specialiștilor pe piața de capital, fiind autorizată ca
Organism de Formare Profesională de către Comisia Națională a Valorilor
Mobiliare (CNVM) și Furnizor de Formare Profesională pentru calificarea Broker de
către Comisia Națională de Fomare Profesională a Adulților (CNFPA).
Societate privată cu capital de 33,24 milioane lei, Sibiu Stock Exchange este primul operator
pe piața bursieră din România autorizat de CNVM. Inițiator al pieței futures și options
în țară, SIBEX este liderul pieței românești a instrumentelor financiare derivate.
Primele produse financiare lansate în 1997 au fost contractele futures. Au urmat
optiunile pe contracte futures în 1999, contractele financiare pentru diferență (CFD) în 2009,
acțiuni în 2010 și opțiuni binare în 2011.
Inovația continuă a echipei noastre ia naștere din experiența celor peste 16 ani în
domeniu, fiind vizibilă în produsele și serviciile accesibile investitorilor.
Piața reglementată a instrumentelor derivate oferă participanților posibilitatea de a
tranzacționa:
 contracte futures
 opțiuni
 opțiuni binare

33
  contracte financiare pentru diferență (CFD)
Piața reglementată la vedere, disponibilă cu următoarele optiuni:
 acțiuni și acțiuni internaționale;
 drepturi și drepturi internaționale;
 obligațiuni corporative, municipale și internaționale;
 titluri de stat;
 actiuni și unități de fond emise de organisme de plasament colectiv;
 produse structurate;
 ETF-uri.
Sistemul alternativ de tranzacționare Start, cu următoarele opțiuni:
 acțiuni și acțiuni internaționale;
 drepturi și drepturi internaționale;
 obligațiuni corporative, municipale și internaționale;
 acțiuni și unități de fond emise de organisme de plasament colectiv;
 produse structurate;
 ETF-uri;
 instrumente financiare admise la tranzacționare și
pe o piață reglementată
(tranzacționate, dar nelistate în cadrul sistemului alternativ de tranzacționare).

Figura 3.3. Structura organizatorică

Sursa: www.sibex.ro

3.2.1. Piața primară și secundară dе capital

Condițiile de piață în care activitatea s-a desfăşurat au fost foarte dificile şi, deşi anul 2020 a
fost privit cu optimism, aşteptându-se revenirea economică şi ieşirea din criză, realitatea
a fost alta. Criza economică s-a adâncit pe plan intern, efectele sale resimțindu-se asupra
tuturor domeniilor, inclusiv asupra mediului financiar. Aşadar, activitatea specifică unei
burse pe piața de capital s-a desfăşurat în condiții extrem de dificile, dezechilibrele
economice afectând în primul rând actul investițional. Participanții la piață au acționat cu mult
mai multă prudență rezultând un volum de transfer reprezentând circa 66% din totalul anului
precedent.
Cu toate acestea, Bursa din Sibiu a fost angrenată în proiecte extrem de importante, mai ales
din perspectivă administrativă, activitatea concretizându-se în inalizarea celor mai
importante proiecte din ultimii ani. Prin definitivarea acestora a fost completată aria de
activitate a Sibex cu segmentele care au aliniat Bursa din Sibiu în rândul marilor piețe
financiare. Concret, este vorba despre lansarea pieței acțiunilor în 22 ianuarie 2020, oficiată de
preşedintele Bursei din Varşovia, dl. Ludwik Sololewski, şi a sistemului alternativ de

34
tranzacționare, lansări în urma cărora Sibex a atins statutul unei instituții complete a pieței de
capital.
Practic, în momentul de față, în calitate de operator de piață şi operator de sistem,
Bursa din Sibiu administrează o piață reglementată la vedere, un ATS şi o piață reglementată a
instrumentelor financiare derivate. Tot în 2020, odată cu lansarea pieței la vedere, a fost lansat
şi Depozitarul Sibex, societate care realizează servicii de depozitare, registru, compensare și
decontare a tranzacțiilor cu instrumentele financiare tranzacționate pe piața spot.
Pe piața secundară, bursele de valori lucrează alături de piața over-the-counter (adică piața
inter-deale, piața over-the-counter sau piața de tranzacționare electronică) pentru a juca rolul
de tranzacționare cu valori mobiliare.
Ambele instituții sunt mai eficiente, deoarece își concentrează mai mult intenția pe
cumpărarea și vânzarea de valori mobiliare, încercând astfel să echilibreze cererea și oferta.
Piața secundară, prin modul de funcționare, tranzacțiile care au loc și posibilitățile de
valorificare, este obiectivul principal al acestui curs.
Denumită în continuare în mod colectiv piața de valori sau piața de valori generalizată.
Împărțirea piețelor de capital primare și secundare este pur teoretică, dar utilă pentru
înțelegerea mecanismelor emiterii, plasării și tranzacționării valorilor mobiliare. 1
În consecință, în primul rând noi emisiuni de valori mobiliare negociate pentru prima dată.
Valorile mobiliare emise de utilizatorii de capital ajung la investitori cu sprijinul
intermediarilor financiari. Pentru astfel de serii, intermediarul primește un
comision. Serviciile de distribuție internă pentru valori mobiliare noi pot fi furnizate
numai de intermediari cu rețele extinse de distribuție.
Odată ce valorile mobiliare sunt puse în circulație pe piața primară, acestea devin
subiectul tranzacțiilor pe piața secundară. Funcționarea eficientă a pieței secundare se
realizează prin piețe negociate sau organizate: în principal bursa de valori și piața over-the-
counter (sau piața OTC - Over the Counter Market). Diferența dintre cele două forme
organizatorice ale piețelor de capital (piața de valori și piața OTC) este aceea că:
Există condiții de acces și criterii de eficiență economică și financiară;
Diferite condiții de informare a investitorilor;
Diferite garanții pentru investitori;
Funcționarea și organizarea celor două piețe (bursa este o piață de licitație și piața OTC este
o piață de negociere).
Piața primară are așadar funcția de a transforma activele financiare pe termen scurt în
capital pe termen mediu și lung. Pentru a funcționa eficient, piețele secundare trebuie
să îndeplinească anumite cerințe:2
Lichiditate: fonduri și valori mobiliare suficiente (pentru a asigura continuitatea
tranzacțiilor);
Eficiență: operarea mecanismului la cel mai mic cost posibil;
Transparență: informațiile asigură o bună direcție investițională și tendință anti-
monopol;
Corectitudine: tendința de manipulare a pieței este compensată de reglementare;
Adaptabilitate la condițiile economice

3.2.2. Activitatea la bursa SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE

S.A.

1
Duțuescu,Cristina (2018) – Manipularea pieței de capital, Ed.C.H.Beck, Bucureşti, p. 49
2
Autoritatea de Supraveghere Financiară-Evoluția Pieței de Capital din România; Semestrul I, 2016
 Anul 2022 a însemnat pentru Sibex împlinirea a 17 ani de activitate şi o nouă
provocare – lansarea şi administrarea pieței reglementate la vedere a valorilor
mobiliare. Acest proiect de mare amploare a fost început încă din anul 2019, an la finalul
căruia s-au primit de la C.N.V.M deciziile de autorizare a pieței reglementate la vedere
respectiv a sistemului alternativ de tranzacționare administrate de Sibex, fiind aprobate şi
regulamentele acestora. Sub semnul său a stat o importantă parte a activității din anul în
discuție, fără însă a fi neglijat segmentul futures pe care Sibex s-a menținut lider de
necontestat pe plan intern.
Având o piață spot funcțională, următorul pas a fost listarea Bursei din Sibiu
pe aceasta, Sibex devenind prima bursă listată din România. Aceste lansări au avut loc în
cadrul evenimentului aniversar „17 ani de Bursă la Sibiu”, organizat de Sibex in 22 ianuarie
2022.
ATS-ul administrat de bursa sibiană a devenit primul funcțional de pe piața
autohtonă de capital, odată cu listarea acțiunilor Prodplast Imobiliare.
În 2022 au fost implementate şi produse derivate noi, dintre care cele mai important a
fost contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei,
Sibex devenind astfel a doua bursă din lume după CME (Chicago Mercantile Exchange) care
oferă spre tranzacționare derivate pe cel mai cunoscut indice de pe glob. Un succes au
fost şi derivatele pe aur, denominate în lei. Atât pentru acestea cât şi pentru derivatele pe Dow
Jones, Sibex a implementat şi activitatea de market-making. Sub aspect administrativ,
Sibex a realizat şi două majorări de capital social, prima de la 21.526.400 lei la 22.602.720
lei, iar cea de a doua de la de la 22.602.720 lei la 33.427.926 lei.
Activitatea Sibex a fost una susținută şi sub aspectul promovării imaginii, respectiv cel
educațional, pe parcursul anului societatea organizând numeroase evenimente, seminarii
și
cursuri. Dintre evenimentele Sibex, s-au remarcat aniversarea a „17 ani de Bursă la
Sibiu” din 22 ianuarie, în cadrul căruia s-a organizat seminarul „Piața spot Sibex: noi
oportunități şi strategii de dezvoltare într-un mediu financiar în schimbare”, respectiv
conferința „Piața SIBEX, dezvoltare şi cooperare internațională”, organizată perioada 21
- 22 octombrie. La aceste evenimente au participat invitați de la Warsaw Stock Exchange,
National Depository for Securities Poland (KDPW), Dow Jones Indexes, Chicago
Mercantile Exchange, Eurex precum şi reprezentanți ai CNVM, politicieni de marcă,
reprezentanți ai presei respectiv ai celor mai importante case de brokeraj din România. S-a
mai remarcat organizarea concursului de tranzacționare Sibex Trophy, destinat
studenților şi masteranzilor. Roadshow-urile organizate, întâlnirile cu studenții din
numeroase centre universitare din țară şi concursul de tranzacționare Sibex&Tradeville
Trophy care s-a încheiat în decembrie 2020 au reprezentat o
etapă de constituire a unei baze de potențiali investitori, de unde se speră să provină
conturile noi pe parcursul anului 2023.
În ceea ce priveşte piața spot, în 2022 au fost întreprinse eforturi mari pentru a intra în
contact cu cât mai mulți emitenți pentru a-i atrage pe acestă piață nouă, Au avut loc
numeroase întâlniri cu acționarii principali ai companiilor contactate. În demersurile de
atragere a emitenților au fost abordate mai multe metode, dar cea mai eficientă este întâlnirea
directă cu reprezentanții companiilor, deoarece fiecare societate are specificul său, astfel
putând fi expusă fiecăruia cea mai bună variantă de listare la bursă. În urma acestor demersuri
s-a ajuns la concluzia că deşi Sibex a venit cu o imagine nouă, este nevoie de o schimbare a
imaginii pieței de capital în ansamblul ei, de o creştere a credibilității acesteia.
Toate aspectele prezentate au făcut ca Sibex să considere anul 2022 unul excelent din
perspectiva realizărilor administrative, un an în care Sibex a intra în rândul marilor
burse de pe mapamond sub aspectul piețelor pe care le administrează, chiar dacă financiar a
fost una an foarte greu datorită crizei economice şi valorii foarte mari a investițiilor realizate
de Sibex.
Per total, rezultatele cumulate din piața futures şi options au indicat un volum
de transfer care s-a cifrat la aproape 1,7 milioane
36 de contracte futures şi options reprezentând
o pondere de 66 % din volumul realizat în 2020. Volumul mediu zilnic tranzacționat în
12 luni ale anului 2021 a fost de circa 6500 contracte.
Tabelul nr. 3.2.
Evoluția contractelor futures + options pe luni 2021 vs 2020
Luna VOLUM 2020 VOLUM 2021 % 2021 față de 2020
IANUARIE 104.655 105.343 100,66
FEBRUARIE 164.440 144.746 88,02
MARTIE 243.482 141.861 58,26
APRILIE 306.250 139.335 45,50
MAI 257.774 225.569 87,51
IUNIE 219.748 234.451 106,69
IULIE 173.208 140.976 81,39
AUGUST 246.380 138.232 56,10
SEPTEMBRIE 227.382 125.249 55,08
OCTOMBRIE 210.495 81.854 38,89
NOIEMBRIE 202.117 90.225 44,64
DECEMBRIE 127.356 69.953 54,93
TOTAL 2,483,287 1.637.794 65,95
Sursa: www.sibex.ro

Din perspectiva volumului de transfer, cea mai bună lună a anului a fost iunie, cu un
total de 219.749 de contracte, cea mai slabă fiind chiar ultima lună din an numai
69.953 contracte. Numărul lunilor în care s-a realizat un volum mai mare decât în 2020 a fost
de două, cea mai consistentă creştere fiind consemnată în iunie 2021 cu un volum cu 6,69 %
mai mare față de luna similară a anului precedent. Cel mai slab procentaj comparativ cu luna
similară din 2020 a fost înregistrat în noiembrie (38,89%),

3.2.3. Piața SPOT

Pe parcursul anului 2021 investitorii activi în piața bursieră sibiană au avut la
dispoziție următoarele categorii de produse:
contracte futures şi options pe acțiuni tranzacționate în piața autohtonă de
capital;
contracte financiare pentru diferență pe șase acțiuni tranzacționate în piața
autohtonă de capital;
contracte futures şi options pe trei produse derivate valutare:
contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei;
contractul futures pe aur, de asemenea denominat în lei;
derivatele pe emisii de CO2.
Dintre toate produsele disponibile, 18 au fost incluse în strategiile investiționale aplicate
pe piața reglementată de instrumente financiare derivate administrată de bursa din Sibiu
Acestea au fost: DESIF2, DESIF3. DESIF4, DESIF5, DEBRD, DETLV, DEBRK,
DERRC, DESPN, DEBVB, DESBX dintre contractele futures pe acțiuni, EURO/RON
dintre contractele futures valutare, SIBGOLD dintre contractele pe marfă, DEDJIA_RON
de pe segmentul indici, CO2_RON din categoria emisii de gaze cu efect de seră, respectiv
SIF1, BRK şi TLV dintre CFD-uri.
Conform tabelelor de mai jos se evidențiază faptul că cele mai căutate au fost
derivatele financiare urmate de instrumentele derivate pe indicele DJ şi de cele din pe sectorul
valutar.

37
 Tabelul nr. 3.3.
Topul de lichiditate și ponderea contractelor raportat la rulajul total
Nr. Crt. CONTRACT TOTAL % din total
1 DESIF5 1.177.583 72,69%
2 DEDJIA_RON 345.620 21,33%
3 EUR/RON 80.698 4,98%
4 SIBGOLD_RON 10.792 0,67%
5 DESIF2 2.937 0,18%
6 DESNP 1.217 0,08%
7 DETLV 600 0,04%
8 BRK 169 0,01%
9 DEBRD 168 0,01%
10 DESIF3 138 0,01%
11 CO2_RON 54 0,00%
12 DERRC 34 0,00%
13 DEBRK 30 0,00%
14 DEBVB 16 0,00%
15 DESBX 10 0,00%
16 DESIF4 6 0,00%
17 SIF1 3 0,00%
18 TLV 3 0,00%
TOTAL 1.620.078 100,00%
Sursa: www.sibex.ro

Cel mai lichid produs Sibex din 2021 a fost DESIF5 cu 1.17 milioane contracte, acesta
menționându-se ca şi în 2020, primul în preferințele investitorilor. Acest volum
reprezintă rularea în echivalent a 1.17 miliarde de acțiuni SIF5. Valoric suma
echivalentă rulajului DESIF5 s-a ridicat la 1,81 miliarde lei iar numărul total al
tranzacțiilor la
275.174. Ponderea DESIF5 în rulajul futures total al anului a fost de 72,6%. Cea mai bună
lună pentru DESIF5 a fost iunie, cu 180.135 contracte.
Pe locul doi s-au clasat derivatul pe indicele Dow Jones Industrial Average, lansat în
22.01.2020. Noul contract a avut o evoluție spectaculoasă, ajungând într-u timp record
una din „vedetele” pieței Sibex. Participanții care au dezvoltat strategii pe acest produs
au putut tranzacționa în paralel cu piața americană între orele 16:30 şi 19:00, beneficiind
de informațiile directe de pe cea mai importantă bursă din lume.
Valoarea aferentă rulajului DEDJIA_RON s-a ridicat la 3,66 miliarde de lei,
simbolul fiind lider autoritar pe baza acestui criteriu. Numărul tranzacțiilor cu
DEDJIA_RON a fost de 52.751. Ponderea noului contract în rulajul futures total al
anului a fost de 21,33%. Cea mai bună lună pentru DEDJIA_RON a fost octombrie,
cu peste
51.000 de contracte. Contractul DEDJIA_RON a beneficiat de activitatea unui Market-
Maker, cu o contribuție decisivă la conturarea volumului ridicat.

38
 Tabelul nr. 3.4.
Evoluția numărului de contracte pe luni pentru instrumentele tranzacționate în 2021
LUNILE ANULUI TOTAL
SIMBOL IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

DESBX 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10

DEBRD 7 2 108 6 9 1 8 3 0 1 9 168

DEBRK 0 1 15 0 6 2 0 2 0 2 2 30
DEBVB 0 0 00 0 00 0 0 0 4 12 16
CO2 RON 10 0 44 0 0 0 0 0 0 0 0 54

DEDJIA 531 5.951 12.699 28.076 38.759 32.242 26.101 48.254 51.073 46.790 19.324 345.620
RON
DERRC 2 0 30 0 0 0 0 0 1 0 1 34
DESIF2 266 127 541 352 412 77 33 108 172 114 112 2.937
DESIF3 0 0 0 0 81 27 30 0 0 0 0 138
DESIF4 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 6
DESIF5 95.859 130.841 118.682 99.615 180.135 96.620 105.996 67.504 25.876 37.591 42.258 1.177.583
DESNP 49 76 149 201 207 25 197 47 10 0 8 1.217
DETLV 123 40 202 20 30 0 13 20 1 28 13 600
EUR/RON 6.123 5.360 7.044 8.375 12.961 11.364 3.266 6.551 2.725 2.814 5.253 80.698
SIBGOLD 0 0 0 0 0 68 1.957 2.293 1.876 2.225 2.373 10.792
RON
BRK 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169 169
SIF1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 3
TLV 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 3
Sursa: www.sibex.ro

Pe locul trei s-au clasat derivatele pe cursul de schimb euro/leu cu 80.698 de

contracte, ceea ce reprezintă rularea în echivalent între vânzători şi cumpărători a 80,69
milioane euro, piața fiind suficient delichidă atât pentru speculatori, cât şi
pentru investitorii interesați de strategiile de management al riscului valutar (hedging).
Ponderea perechii EURO/RON în volumul total din 2021 s-a ridicat la aproape 5%.
Derivatele EURO/RON au avut o evoluție foarte bună devansând net simboluri cum ar
fi DESNP, DETLV sau DESIF2.
Contractele futures pe cursul euro/leu disponibile la Sibex reprezintă o excelentă
oportunitate de speculație a mişcărilor de preț ale monede unice, cu costuri extrem reduse.
În acelaşi timp, utilizarea acestui contract este cea mai bună modalitate de protecție
împotriva riscului valutar, atât pentru investitorii individuali cât şi pentru
investitorii corporativi şi instituționali. Valoric, suma corespunzătoare rulajului total al
RON/EURO a fost de 317,6 milioane de lei iar numărul tranzacȚiilor s-a ridicat la
13.610. Cea mai bună lună pentru simbolul în discuție a fost iunie cu aproape 13.000 de
contracte.
În afară de simbolurile menționate, s-a mai remarcat un alt produs nou lansat la
jumătatea anului 2021. Este vorba despre contractul futures pe aur, denominat în lei, cu

simbolul SIBGOLD_RON. În doar 6 luni acesta a ajuns pe locul patru în topul de lichiditate al anului
cu un total de 10.792 de contracte reprezentând 07.920 de uncii de aur (un contract
este egal cu 10 uncii). Numărul tranzacțiilor cu instrumentul financiar în discuție a fost
de 2534 iar valoarea acestora s-a cifrat la 139,58 milioane lei. Ponderea
SIBGOLD_RON în totalul contractelor futures din 2021 a fost de aproape 1%.
De pe segmentul financiar a mai fost tranzacționat simbolul DESIF2 care a atras

39
aproape 3000 de contracte, volum în scădere semnificativă față de 2020, când produsul a
ocupat locul secund în ierarhia anuală.
De pe sectorul petrolier, contractele tranzacționate au fost DESNP – în număr de 1217
iar de pe segmentul bancar DETLV, în număr de 600 respectiv DEBRD cu 168. S-au mai
observat şi tranzacții cu derivatele pe emisii de CO2, fiind încheiate 54 de contracte.
Din distribuirea contractelor pe sectoare, reiese că cel financiar a avut cel mai mare
impact în rândul investitorilor. Ponderea acestuia raportat la totalul tranzacționat este de
73% şi se datorează atractivității produsului financiar DESIF5. Indicii au atras aproape
22%. Sectorul valutelor deține circa 5% din totalul rulat. Segmentul derivatelor
petroliere reprezentat de DERRC şi DESNP a atras un procent.

3.2.4. Piața rеglеmеntată la tеrmеn

România se află în fazele incipiente ale procesului de reformă a sistemului economic, fiind un
decalaj mare între proiectele de reformă, măsurile luate în domeniul economiei reale și
rezultatele concrete obținute în domeniul pieței de capital.
❖Determinarea cadrului legal și instituțional
Legea 52/1994 stabilește cadrul legal general al pieței de capital și instituie autoritatea
competentă pentru piață, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Odată cu intrarea
în vigoare a Legii, prevederile cuprinse în actele normative anterioare au fost adaptate,
actualizate și consolidate într-un singur sistem.
Legea a ales expresia securities, echivalentă cu termenul englez securities, și a introdus
conceptul de securities intermediary, care include mai multe tipuri de operațiuni: intermediar
(brokeraj), bursă de valori mobiliare (trading), plasare de garanții, administrare de portofoliu
de către persoane fizice.
Legea nr. 52/1994, de adoptare a principiului separarii, prevede ca intermedierea
valorilor mobiliare se realizeaza numai de catre intermediari autorizati de CNVM, respectiv
societatile de valori mobiliare (SVM), societatile bancare si alte institutii de
credit reglementate de Banca Nationala a Romaniei nu pot si nu pot. acționează pentru ei înșiși
sau în numele intermedierii Valorilor mobiliare de către terți.
Pentru a fi autorizată de CNVM, o firmă de valori mobiliare trebuie să îndeplinească anumite
condiții și să răspundă unor reguli de conduită.
Membrii Asociației Bursei de Valori Mobiliare sunt firme de valori mobiliare care se
adresează CNVM și sunt autorizate să negocieze la Bursa de Valori București. Calitatea de
membru al Asociației Burselor se dobândește la data înregistrării în Registrul Asociat
al Asociației Burselor. În desfășurarea activităților lor, membrii SEC vor respecta principiile și
normele stabilite în Codul de etică și conduită adoptat de SEC.

3.3. INTЕRMЕDIARI

Membrii Asociației Burselor de Valori vor furniza clienților informații exacte, corecte și
suficiente despre piața de valori și tranzacțiile efectuate în numele lor la bursă și vor
exercita controale interne asupra activităților lor la bursă în conformitate cu prevederile legii.
in vigoare si procedurile stabilite de bursa in acest sens. De asemenea, ei nu au dreptul de a
folosi informații confidențiale pentru a le face publice sau pentru a le facilita în beneficiul lor
sau al unui terț.
Circulația documentelor utilizate de companiile de valori mobiliare în relația cu
utilizatorii cuprinde următoarele etape:

40
 •Clientul contactează firma de valori mobiliare prin intermediul unui agent de valori
mobiliare pentru a deschide un cont și a transmite o copie a tipului de contract pe care SVM a
încheiat cu clientul pentru uzul clientului la încheierea contractului.
•Semnarea contractelor si negocierea comisioanelor.
•Completați și semnați cererea de deschidere a contului ca urmare a discuțiilor în care
agentul are o înțelegere foarte clară a intențiilor clientului cu privire la tranzacțiile sale
viitoare.
•Clienții și agenții de valori mobiliare completează și semnează ordine de
vânzare/cumpărare după consultarea acestora din urmă.
•Trimiteți confirmarea tranzacției la adresa specificată de client prin SVM. Acest
document specifică toate detaliile executării ordinelor, inclusiv sumele comisioanelor.
•La sfarsitul lunii, SVM va transmite clientului un extras de conturi lunar, un
document care contine starea conturilor de numerar si titluri, inclusiv o evaluare
a portofoliului de valori mobiliare la preturile pietei.
❖Organizarea pieței secundare
Supravegherea și controlul investițiilor se exercită de către comisarul
general desemnat de CNVM, iar personalul angajat de bursă are statut juridic de funcționari
publici. Procesul de înființare a Bursei de Valori București presupune parcurgerea
următoarelor etape:
-Publicarea legilor în Monitorul Oficial;
-intră în vigoare legea;
-Parlamentul României numește membri ai CNVM;
-Adunarea Generală Extraordinară și Consiliul de Administrație au ajuns la un acord
cu privire la cererea de autorizare de negociere în cadrul BVB;
-Solicitați în mod individual autorizația de negociere la BVB pentru fiecare societate
de valori mobiliare;
-O cerere comună către CNVM de către cel puțin cinci firme de valori
mobiliare autorizate să negocieze la bursă pentru înființarea Bursei de Valori București;
-Autorizare de negociere la BVB a societatii de valori mobiliare solicitate;
-Reuniunile Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse pentru a alege Președintele și
Vicepreședintele Comisiei pentru Valori Mobiliare și Bursei, cunoscut sub numele de Director
General și Director General Adjunct al Bursei de Valori;
-Confirmarea directorului general și a directorului general adjunct de către CNVM.
❖Comisia de burse
Scopul Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse este de a conduce un management
unitar, ordonat și eficient al bursei de valori. Competența Comitetului de burse este:
-Numirea și eliberarea din funcție a directorului general al bursei;
-adoptarea si revizuirea regulilor de functionare a organizatiei;
-determina nivelul si plafonul comisioanelor si sarcinilor;
-Să se asigure că membrii, agenții acestora și toți angajații bursei respectă prevederile
legale, regulamentele CNVM și regulamentele bursei și dispune luarea măsurilor
corespunzătoare.
❖Comitetul special
Scopul funcționării comitetelor speciale este de a maximiza eficiența activităților
Comisiei de Valori Mobiliare prin înființarea de comitete restrânse, dedicate
principalelor activități ale bursei de valori, care funcționează în baza mandatului
Comisiei de Valori Mobiliare și Comisia de schimb. Sunt organizate trei comitete; Comitete
de etică, conduită și supraveghere a evenimentelor; încredințarea înregistrării cotelor;
comisii de tranzacționare. Fiecare comitet special va fi format din cinci membri: membri ai
SEC, persoane desemnate de firmele membre nereprezentate la SEC și personalul bursei de
valori.

41
 Bursele execută tranzacții folosind un program asistat de computer numit STEA, care
permite tranzacționarea pe două tipuri de piețe: continuă și intermitentă.
Sistemul STEA nu acceptă ordine de schimb al căror preț depășește modificarea
prețului permisă pentru titlul în timpul sesiunii de tranzacționare.
Pentru a proteja investitorii în timpul modificărilor excesive pe termen scurt ale
prețului titlurilor de valoare, în principal din cauza dezechilibrelor temporare dintre cerere și
ofertă, și pentru a menține integritatea pieței, bursa de valori permite o modificare maximă a
prețului unei valori mobiliare într-un singur loc. ziua de tranzacționare, pe baza prețului de
închidere din ziua precedentă de tranzacționare.Calcule procentuale de ±10%.
Având în vedere că ciclul de decontare este T+3, modificarea maximă a prețului (p) se
calculează după cum urmează:
În ziua T+l p+p*10%=1,1*p T+2 zi 1,1p+1,1p*10%=1,21p
T+3 zi 1,21p+1,21p*10%=1,331p
Modificarea maximă a prețului titlului este l.331p-p=0.331p. Formula de calcul a
limitei tranzacției este:
3(SCP + VNCM) >= 3(CNP - VNP) + CNC + VNC
Unde:
-SCP reprezintă valori mobiliare deținute de o societate de valori
mobiliare, înregistrată la Secțiunea 3 a Registrului Bursei de Valori Mobiliare;
-VNCM reprezintă valoarea minimă netă a capitalului;
-Valori mobiliare achiziționate de CNP în numele societății de valori mobiliare
în nume propriu și în curs de decontare;
-VNP reprezintă valorile mobiliare pe care societatea de valori mobiliare le vinde din
cont propriu și se află în proces de decontare;
-Valori mobiliare achiziționate de CNC în numele și în numele clientului, care sunt în
curs de decontare;
-VNC reprezintă valori mobiliare vândute în numele și în numele clienților și în curs
de decontare.
❖Pentru tranzacționarea intermitentă a valorilor mobiliare pe piața, o sesiune de
tranzacționare poate consta din una sau mai multe (până la cinci) sesiuni de tranzacționare. O
sesiune de tranzacționare constă din următoarele faze:
•Sesiuni principale cu introducerea comenzilor și stabilirea prețurilor (licitație),
inclusiv identificarea posibilelor tranzacții, calculul și afișarea prețurilor de piață și
alocarea comenzilor.
•Sesiuni suplimentare cu introducerea comenzilor, negocierea surplusului de
oferte sau cereri deschise și alocarea comenzilor. La sfârșitul sesiunii de tranzacționare, înainte
de închiderea pieței, sunt introduse tranzacții speciale și sunt întocmite rapoarte de tranzacție
și decontare.
Toate tranzacțiile cu o valoare mobiliară au loc la același preț. Prețul la care se închide
tranzacționarea bursieră se numește prețul de piață al titlului corespunzător pentru ziua
respectivă de tranzacționare. Odată ce prețul de piață este determinat, acesta va fi
anunțat publicului imediat. Toate ordinele de cumpărare ale clienților peste (mai bine
decât) prețul pieței și toate ordinele clienților de vânzare sub (mai bine decât) prețul pieței vor
fi executate
integral atunci când există o cantitate suficientă de mobilier de valori mobiliare.
Ordinele cu un preț specificat egal cu prețul pieței vor fi executate integral, parțial sau
neexecutate. După
calcularea prețului de piață și alocarea comenzilor cu prețuri mai bune, ordinele
la prețul pieței sunt alocate după cum urmează:
•Toate comenzile clienților al căror preț este egal cu prețul pieței au prioritate
de distribuție față de comenzile proprii ale companiei;

42
 •Comenzile clienților sunt executate în ordine crescătoare a cantității;
•Dacă se cere alocarea în cazul a două sau mai multe comenzi de aceeași cantitate, se
aplică principiul priorității (primul venit, primul servit);
•În cazul în care toate ordinele de tranzacționare pe acțiuni ale clienților au fost
executate integral, ordinele proprii ale companiei membre vor fi alocate în conformitate
cu principiul priorității, în funcție de momentul în care ordinul este introdus în sistem.
Bursa imprimă tranzacțiile încheiate de membri în rapoarte de tranzacție și le
face publice pentru public.
Dacă încă mai sunt comenzi neexecutate după alocare, iar prețul este același cu prețul
determinat de comanda principală, se va face o deschidere suplimentară pentru a compensa
cantitatea neutilizată. În cazul în care numărul de valori mobiliare este excesiv,
declararea inversă se poate face numai în funcție de prețul pieței. După expirarea
timpului alocat perioadei suplimentare, tranzacția se va executa la prețul determinat de
perioada principală conform ordinului introdus și principiului de alocare.
Sesiunea de tranzacționare a pieței continue include următoarele faze:
-Înainte de deschiderea pieței, introduceți comanda în sistemul STEA.
-Deschiderea, identificarea posibilelor tranzacții, calcularea și anuntarea prețurilor de
deschidere și alocarea comenzilor.
-Sesiuni de tranzacționare efective, inclusiv: afișarea ordinelor rămase în curs;
introducerea și executarea ordinelor și raportarea permanentă a tranzacțiilor pe piețe continue;
transmiterea informațiilor de piață.
- Închiderea, tipărirea rapoartelor de tranzacționare care arată prețurile valorilor
mobiliare tranzacționate și introducerea ordinelor pentru următoarea ședință de
tranzacționare, valabile cel puțin până la data executării acestora.
Toate comenzile pot fi modificate sau anulate înainte de executare. În faza de
pre- deschidere se calculează prețul de deschidere al fiecărui titlu. Atunci când în etapa
de pre- deschidere sunt determinate mai multe prețuri la care se pot executa tranzacții (prețuri
egale și diferite), prețul de deschidere va fi cel mai apropiat de prețul de referință.
Toate ordinele de cumpărare peste prețul de deschidere și toate ordinele de vânzare sub
prețul de deschidere sunt executate integral, sub rezerva unei cantități suficiente de titluri, în
caz contrar, ordinele cu un preț egal cu prețul de deschidere pot fi executate integral, parțial
sau neexecutate la totul conform următoarelor principii de alocare:
-Comenzile clienților vor fi executate înaintea comenzilor pro;
-Comenzile clientilor vor fi executate cu prioritate;
-ordinele vor fi executate conform principiului prioritatii;
-Ordinele de cumpărare sub prețul de deschidere și ordinele de vânzare peste prețul de
deschidere nu sunt executate.
Bursa va raporta tranzacțiile efectuate în timpul sesiunii de deschidere și va transmite
publicului informații despre piață. Cel mai bun (cel mai mare) preț de ofertă și cel mai bun
(cel mai mic) preț de cerere pentru fiecare titlu, după ce prețul de deschidere este calculat și
tranzacția este raportată membrilor, vor constitui prețul de piață cotat pentru acel titlu.
Cotațiile bursiere arată cea mai bună cerere și cele mai bune oferte disponibile pe piață
în orice moment. Pentru a fi executat, o comandă trebuie să se potrivească cu
unul dintre aceste prețuri. Fiecare ordin rămâne în vigoare până când este executat,
retras sau anulat. Prioritatea de execuție a comenzilor pe piața continuă este:
-cel mai bun pret (cel mai mare pret solicitat sau cel mai mic pret cotat);
-Pretul comenzii este acelasi inainte ca clientul sa plaseze comanda;
-Dacă mai mulți clienți plasează comenzi la același preț, ordinea de execuție va fi pe
principiul primul venit, primul servit;
-Dacă mai multe ordine părinte au același preț, acestea vor fi executate secvențial.

43
 Bursa va afișa cotațiile de cumpărare și vânzare pe monitoare și pentru public
prin ecrane electronice pe măsură ce tranzacțiile sunt executate. Toate informațiile
legate de tranzacție (cotații, prețuri etc.) sunt proprietatea exclusivă a bursei. După
finalizarea tranzacției, bursa va transmite membrilor raportul de tranzacție stabilit și
procedurile de decontare.
❖Tranzacțiile speciale sunt acele tranzacții cu valori mobiliare listate în cadrul cotei,
dar în afara sistemului STEA.
Acestea sunt considerate tranzacții bursiere și sunt reglementate prin proceduri
bursiere și sunt supravegheate și dezvăluite de acestea. Ofertele publice,
achizițiile și tranzacțiile raportate sunt considerate tranzacții speciale.
Tranzacțiile raportate sunt tranzacții cu o valoare care depășește 100 milioane lei
sau o sumă care depășește 5% din valorile mobiliare emise ale emitentului.
Tranzacțiile scutite sunt tranzacțiile care decurg din hotărâri judecătorești sau
executorii, transferuri private sau directe, donații și corectări de erori care implică transferuri
de valori mobiliare pentru corectarea erorilor survenite în timpul executării comenzilor
clienților, în cazul în care contul membrului respectiv.
Corectările vor fi făcute ca răspuns la solicitările trimise de membrii Serviciului
de Tranzacționare și Supraveghere a Pieței.
O comandă de vânzare cuprinde și transmite toate avantajele și beneficiile care
vin odată cu deținerea garanției. Prin efectuarea vânzării, vânzătorul știe și acceptă în mod
tacit că orice avantaj sau beneficiu care nu este atribuit de emitent va aparține cumpărătorului.
Valori mobiliare tranzacționate „fără alocarea” de dividende, drepturi sau orice alte
privilegii și
beneficii conferite și distribuite de emitent cu o dată de decontare anterioară datei de
referință a deținătorului înregistrat.
Membrii bursei vor avea grijă ca comenzile pro să nu contrazică sau să concureze cu
comenzile clienților.
Pentru a menține o piață ordonată și corectă, bursa organizează supravegherea
tranzacțiilor și poate decide să restricționeze modificările nerezonabile ale prețurilor în
următoarele moduri:
•Determinați modificarea procentuală a prețului;
•Încetarea tranzacționării cu titlurile de valoare subiacente;
•suspendarea sau amânarea ședinței de tranzacționare în cazul în care tranzacționarea
ordonată a valorilor mobiliare nu poate fi menținută;
•Întreruperea tranzacționării cu valori mobiliare pe durata maximă a sesiunii de
tranzacționare.

44
 4.CONCLUZII

În general, ne putem gândi la piața de capital ca la piața legată de cumpărarea

și vânzarea de instrumente financiare. Piața de capital include piața pentru diferite instrumente
financiare și instituțiile financiare care operează și participă la funcționarea normală a pieței.
Sau, cu alte cuvinte, o piață de capital este un ansamblu de relații economice
și mecanisme aferente prin care investitorii – entități care dețin surplus de capital și doresc să
profite de el – se angajează cu emitenții de valori mobiliare (instrumente financiare), adică cu
cei care trebuie să investească . Ei fac schimb de fonduri prin titluri de
valoare/instrumente financiare. Astfel, capitalul disponibil în economie ajunge la cei care au
nevoie de el pentru a dezvolta activitatea economică.
Cele mai comune forme de piețe de capital sunt bursele de valori, piețele de acțiuni și
obligațiuni și piețele valutare. Majoritatea piețelor de capital sunt situate în marile
centre financiare precum New York, Londra, Frankfurt, Hong Kong și Tokyo.Bursa de
Valori București (BVB) a anunțat o procedură mai simplă, mai eficientă și mai rapidă
pentru înscrierea la listare pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare BVB din 3
ianuarie 2022, potrivit unui comunicat de presă.
Pentru Sibex, anul 2021 a fost unul foarte important din perspectivă
administrativă întrucât am reuşit finalizarea unor proiecte care au completat aria de activitate
cu segmentele care lipseau. Este vorba despre lansarea pieței acțiunilor şi a sistemului
alternativ de
tranzacționare, în urma căreia s-a atins statutul unei instituții complete a pieței
de capital. Practic, în momentul de față, în calitate de operator de piațâ şi operator de
sistem, bursa SIBEX are toate componentele unei mari burse.
Tot în 2021, odată cu lansarea pieței la vedere, a fost lansat şi Depozitarul
Sibex, societate care realizează servicii de depozitare, registru, compensare si
decontare a tranzacțiilor cu instrumentele financiare tranzacționate pe piața spot. Având
o piață spot funcțională, s-a realizat şi listarea Bursei din Sibiu pe aceasta, devenind prima
bursă listată din România iar ATS-ul pe care îl administrează a devenit primul
funcțional de pe piața autohtonă de capital, odată cu listarea acțiunilor Prodplast
Imobiliare.
În 2021 s-a implementat şi produse derivate noi dintre care cele mai important a fost
contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei, Sibex
devenind astfel a doua bursă din lume după CME (Chicago Mercantile Exchange) care
oferă spre tranzacționare derivate pe cel mai cunoscut indice de pe glob. Toate acestea au
făcut să se considere anul 2021 unul excelent din perspectiva realizărilor administrative,
chiar dacă financiar a fost una an foarte greu datorită crizei economice care s-a acutizat în
România.
Concluzionând, pentru Bursa din Sibiu 2021 a fost anul în care societatea a
atins vârful realizărilor administrative. În acest an s-a încheiat o perioadă de
dezvoltare, de investiții făcute cu mari sacrificii de acționari, o perioadă în care s-au creat
regulamente, legi, s-au format specialişti ai pieței de capital, s-au înființat şi consolidat
societăți pentru care a fost nevoie de sume foarte mari pentru constituirea capitalurile sociale.
Prin aceste eforturi, s- a ajuns la o platformă performantă, produse diversificate, personal
profesionist, regulamente etc.

45
 5.LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ

a.Cărți
1. Anghelache Gabriela (2019) - Piața de capital în context europeană,
Ed.
Economică, București;
2. Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion (2017) – Piețe de capital
şi burse de valori, Ed. Adevărul S.A., Bucureşti;
3. Avrigeanu Alina, Despa Radu, Munteanu Andreea, Nedelescu Mihai, Zirra Daniela
(2020) - -Eficeința Investițiilor; Ed. Universitară, București;
4. Avrigeanu Alina, Despa Radu, Munteanu Andreea, Nedelescu Mihai, Zirra Daniela
(2020) - Eficiența investițiilor; Ed. Universitară, București;
5. Bratu Ştefan, Galiceanu Ion (2019) – Bursa de valori , Ed. Universitaria, Craiova,
6. Ciobanu Gheorghe (2017) – Bursele de valori şi tranzacțiile la bursă,
Ed. Economică, București;
7. Duțuescu,Cristina (2018) – Manipularea pieței de capital, Ed.C.H.Beck,
Bucureşti;
8. Duțuescu,Cristina (2018) – Manipularea pieței de capital, Ed.C.H.Beck, Bucureşti;
9. Gruia, Adriana-Irina (2018) – Piețe de capital şi produse bursiere, Ed. Universitară,
Bucureşti;
10. Matei Gheorghe (2018) – Finanțe generale, Ed. Mondo, Craiova;
11. Stoica, O. (2020) – Mecanisme şi instituții ale pieței de capital,
Ed.Ecomomică, Bucureşti.

a.Legislație
1. *** Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, consolidată

c.Internet
1. *** http://www.misesromania.org/carti/au/au.html - Mises, Ludwig von,
Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică
2. *** Banca Națională a României (2016) - Investițiile străine directe în România.
3. *** www.sibex.ro
4. *** Rapoarte anuale BVB
5. *** www.bvb.ro
6. *** Rapoarte anuale ale CNVM
7. ***Autoritatea de Supraveghere Financiară-Evoluția Pieței de Capital din
România; Semestrul I, 2016

46