Piete de Capital Id

Universitatea OVIDIUS Constanta
Departamentul ID-IFR
Facultatea de tiine Economice
Specializarea : Contabilitate i informatic de gestiune
Forma de nvmnt : ID
Anul de studiu: II
Semestrul : II
Valabil ncepnd cu anul univ. 2009-2010

Caiet de Studiu Individual

pentru

PIETE DE CAPITAL

Coordonator disciplin: Prof. univ. Dr. PEPI MITICA

Unitatea de nvare Nr. 1

PIATA DE CAPITAL

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1

1.1 Locul si rolul pieei de capital in economie
1.2 Piaa primara
1.3 Piata secundara
1.4 Piata de capital din Romania

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1

Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

Intelegerea rolului pietei de capital
Definirea pietei primare de capital
Identificarea pietei secundare de capital

1.1 Locul si rolul pieei de capital in economie

Rolul pieteiu de
capital in
economie

Marele economist Keynes vorbind despre pieele de capital avea sa spun
Nimic nu este mai periculos dect o politica raionala de investiii, intr-o lume
iraionala. El a artat ca valoarea aciunilor este determinata de prerea oamenilor
despre ele si de ce prere au anumii oameni despre prerea altor personalitati.
Piaa financiara, in ansamblu creeaz condiiile fundamentale prin care
economiile, prin intermediul plasamentului, sunt dirijate in vederea susinerii si
stimulrii creterii economice. Pe piaa financiara au loc tranzacii de capital si
credite; include mprumuturi pe termen scurt, mprumuturi de capital si tranzacii de
proprietate.
Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor si mecanismelor prin
intermediul crora capitalurile disponibile si dispersate din economie sunt dirijate
ctre ageni economici sau ctre orice entitati publice si private solicitatoare de
fonduri.
Conceptul de piaa de capital are insa conotaii mult mai pofunde ce decurg
din relaiile de alocare a resurselor disponibile in scopul fructificrii acestora si al
satisfacerii cererii de capital dintr-o economie. Din punct de vedere al sferei sale de
cuprindere, in literatura de specialitate s-au structurat doua concepii referitoare la
piaa de capital: concepia anglo-saxona si concepia continental-europeana (de
origine latina).
In concepia anglo-saxona, piaa de capital formeaz mpreuna cu piaa
monetara ceea ce se numete, cu un termen atotcuprinztor, piaa financiara. In acest
concept, piaa de capital este sinonima cu piaa valorilor mobiliare (securities
market) si asigura investirea capitalurilor pe termen mediu si lung. Piaa monetara
realizeaz atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieei
interbancare, a pieei scontului, a pieei efectelor de comer, pieei certificatelor de
depozit, a pieei eurovalutelor, etc.
In concepia continental-europeana, piaa de capital are o structura
complexa, care cuprinde: piaa monetara, piaa ipotecara si piaa financiara.
Piaa monetara este piaa capitalurilor pe termen scurt si mediu fiind
reprezentata de piaa interbancara si de piaa titlurilor de creana negociabile. Pe
piaa interbancara opereaz Banca de Emisiune, bncile comerciale, bncile
specializate, trezoreria publica, casele de economii, care au calitatea de creditori dar
si de debitori in cazul completrii fondurilor proprii. Pe piaa titlurilor de creana
negociabile, operatorii sunt toi agenii economici.

Instrumentele negociabile sunt:
- Certificatele de depozit (titluri negociabile ce atesta existenta unui depozit
in cont).
- Biletele de trezorerie (emise de societati comerciale, cu excepia
instituiilor de credit).
- Bonurile de tezaur (emise de trezoreria publica).
- Titlurile pe termen scurt (emise de instituii si societati financiare).
Piaa ipotecara este o piaa specifica construciei de locuine, pe care
acioneaz organismele ce acorda mprumuturi sub forma creditului imobiliar, casa
de refinantare care asigura rentregirea fondurilor bncilor creditoare si bncile de
ipotecare. Acestea emit bilete ipotecare a cror valoare nominala este egala cu
mrimea mprumutului acordat persoanelor particulare care solicita creditul necesar
construciei de locuine. Biletele ipotecare se transforma in lichiditati prin vnzarea
lor pe piaa de capital. Pentru rambursarea creditului, la scadenta, beneficiarul
mprumutului cumpra de pe piaa biletele ipotecare de o valoare egala cu cea a
creditului primit, plus dobnda aferenta acestuia.
Piaa financiara este piaa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit si se
tranzacioneaz valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri.
Piaa financiara este cea pe care se cumpara si se vnd active financiare, fara a fi
schimbata natura lor. Ea exprima o relaie directa intre detinatorul si utilizatorul de
fonduri.
Practica din Romnia pune in evidenta opiunea pentru concepia anglo-
saxona, potrivit creia piaa de capital este o componenta a pieei financiare. Piaa de
capital se prezint ca un mecanism de legatura intre investitori si emiteni, a cror
decizie de investire vizeaz doua obiective complementare:
Rentabilitatea, respectiv un grad nalt de fructificare al capitalurilor;
Lichiditatea, adic recuperarea cat mai operativa a capitalului investit.
Piaa de capital prezint urmtoarele trasaturi:
Este o piaa deschisa in sensul ca plasamentul este efectuat in marea masa a
investitorilor, iar tranzaciile cu valori mobiliare au caracter public;
Produsele pieei sunt instrumente pe termen mediu si lung. Pe piaa de
capital banii sunt investii pe o perioada mai mare de un an, in timp ce pe piaa
monetara, resursele sunt utilizate pentru finanri pe termen scurt;
Valorile mobiliare, ca produse ale pieei se caracterizeaz prin
negociabilitate si transferabilitate. Ele pot fi transferate de la un posesor la altul
oferind investitorului posibilitatea de a vinde oricnd produsul respectiv la un pret
specific condiiilor pieei, sau care rezulta din negociere la un moment dat;
Tranzacionarea valorilor mobiliare nu este directa, ci intermediara.
Intermediarii au un rol important, chiar determinant in ceea ce privete punerea in
contact a emitenilor cu investitorii, sau a investitorilor ce dein valori mobiliare in
portofoliu cu cei care doresc sa le cumpere;
Structura pieei financiare poate fi observata si in urmtoarea figura:

Schema nr. 1.1. Componenta pieei financiare

P I A TA F I N A N C I A R A
P I A T A
M O N E T A RA
P I A T A D E
C A P I T A L
Segmentul primar
Oferta
de
capitaluri
S
Cererea
de
capitaluri
I
Segmentul secundar

Segmentul primar este indispensabil deoarece asigura emisiunea si prima
plasare a tuturor titlurilor. Societile antreprenoare, autorizate sa fac apel la
economiile publice, se vor adresa segmentului primar pentru plasarea noii emisiuni
de titluri. Segmentul primar se organizeaz prin intermediul bncilor sau al
societatilor de valori mobiliare, care s-au specializat pentru acest gen de operaiuni.
Ele dispun de personal calificat, reea de subscriere si de capitaluri, prin care se
realizeaz plasamente operative si garantate.

Segmentul secundar este un gen de piaa de ocazie , de revanzare repetata
a titlurilor dup emisiunea si prima lor vnzare. Instituional, segmentul secundar,
constituie obiectul de activitate al Bursei de Valori si al OTC (piaa extrabursiera).

Cererea de capital aparine unor operatori cum sunt: societati industriale,
comerciale, publice si private, alte categorii de ageni economici, instituii financiar-
bancare si de asigurri, instituii publice, guverne, organisme financiar-bancare de
pe piaa internaionala. Cererea de capital se poate grupa in:
cerere structurala de capital;
cerere legata de factori conjuncturali;
Cererea structurala este determinata de nevoia finanrii unor aciuni
economice in diverse ramuri de activitate, achiziionarea bunurilor de investiii si
finanarea unor programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor
financiare ale instituiilor si organismelor financiar-bancare naionale si
internaionale.
Cererea conjuncturala este efectul insuficientei sau indisponibilitii
resurselor interne, restriciilor excesive in acordarea creditelor, nevoilor financiare
generate de deficitul bugetar si de cel al balanei de plai externe.
Cererea este perturbata de factori precum:
- fluctuaia preturilor;
- creterea ratei dobnzii;
- nerambursarea la termen a mprumuturilor.
Exponenii cererii sunt debitori pe piaa financiara. Ei se pot clasifica
astfel:
a. dup activitatea desfurata :
guverne centrale si locale;
ntreprinderi publice si particulare fara profil financiar;
bnci comerciale si alte instituii bancare;
instituii monetare centrale etc.
b. dup scopul urmrit
finanarea industriei si gospodriei comunale;
petrol si gaze naturale;
transport si servicii publice;
bnci si finane;
organizaii internaionale;
scopuri generale.
Oferta de capital provine din economisire, adic din tot ceea ce ramane in
posesia detinatorilor de venituri, dup ce isi satisfac necesitatile de consum.
Oferta de capital aparine detinatorilor de capitaluri, precum:
societati comerciale;
bnci;
case de economii;
societati de asigurare;
case de pensii;
persoane particulare.
Oferta este reprezentata de disponibilitati bneti, temporar libere pentru care
se caut un plasament cat mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influenat de
procesul de economisire. Economiile devin oferta pe piaa de capital numai daca
posesorii lor sunt satisfcui de modalitatea de fructificare, adic daca piaa asigura

rentabilitatea ceruta de investitori.
Investitorii se mpart in doua mari categorii:
1. Investitori individuali.
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice, care fac tranzacii de
dimensiuni modeste pe piaa titlurilor financiare. Acetia pot fi:
Investitorii pasivi pe termen lung, care cumpara si pstreaz valori mobiliare
cu scopul de a-si asigura ctiguri de capital pe termen lung.
Negociatori activi, care ncearc sa valorifice micarea cursului bursier in
vederea obinerii de profit.
2. Investitori instituionali.
Investitorii instituionali sunt societati sau instituii, care fac tranzacii de
dimensiuni mari. Acetia cuprind : bncile, societile de asigurri, societati de
investiii, fonduri mutuale, organizaiile care gestioneaz fondurile de pensii.
Mecanismul prin care cererea de capital se intalneste cu oferta de capital este
piaa de capital sau piaa valorilor mobiliare.
Contribuiile importante pe care pieele de capital pot sa le aib asupra
dezvoltrii economice sunt:
Obinerea de fonduri pentru investiii in active pe termen lung;
Eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar;
Mobilizarea economiilor financiare;
Eficienta de alocare a investiiilor;
Solvabilitatea sectorului societatilor comerciale;
Descentralizarea proprietatii si distribuirea avuiei;
Accesul societatilor noi si in formare la finanarea prin aciuni;

Test de autoevaluare 1.1
Care sunt conceptiile privind piata de capital?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14 .

1.2 Piata primara de capital

Identificarea
pietei primare
de capital

Piaa primara de capital reprezint acel segment de piaa pe care se emit si
se vnd sau se distribuie valori mobiliare ctre primii detinatori.
Piaa primara constituie un circuit de finanare specializat. Aceasta piaa
permite transformarea directa a economiilor in resurse pe termen lung, de care vor
beneficia colectivitile publice sau private.
Pe piaa primara se emit valori mobiliare, ce confer anumite drepturi
posesorilor si, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri.
Prin intermediul pieei primare se pun in evidenta micrile de capitaluri din
economie, generate de ctre emiteni, in calitatea lor de solicitatori de capitaluri.
Aceasta piaa permite finanarea agenilor economici.
Participanii pe piaa primara, in cadrul creia se vnd si se cumpra valori
nou emise, sunt:
Solicitatorii de capital:
- statul si colectivitile locale; ntreprinderile publice si cele private;
Ofertanii de capital:
- persoane particulare; ageni economici; bnci; case de economii; societati
de asigurare.
Intermediarii:
- societati de valori mobiliare; bnci comerciale; societati de investiii
financiare, care prin reeaua proprie asigura vnzarea titlurilor.
Piaa primara de capital are deci rolul de a transforma activele financiare pe
termen scurt in capitaluri disponibile pe termen lung.
Pe piaa primara se vnd valori mobiliare emise de unele entitati economice
care au nevoie de resurse financiare si se cumpara de ctre alte entitati posesoare de
economii pe termen mediu si lung.
Emitenii de valori mobiliare pot opta, privitor la lansarea pe piaa a titlurilor
emise, intre a derula ei insasi operaiunea sau a apela la intermediari. Indiferent de
modalitatea aleasa emitenii atrag resurse financiare pe piaa primara in scopuri
anunate in mod public nainte de derularea ofertei.
Piaa primara permite atragerea capitalurilor in scopul constituirii sau
majorrii capitalului social, precum si apelarea la resurse mprumutate.
Totodat, piaa primara ofer cadrul si posibilitatea practica ca o societate
nchisa sa devina societate comerciala deschisa, prin oferta publica de vnzare de
aciuni, prin emiterea unor obligaiuni convertibile in aciuni, etc.

Ce reprezinta piata primara de capital?


1.3 Piata secundara de capital

Fluxurile
pietei
secundare
de capital

Piaa secundara de capital asigura prin intermediul bursei de valori
mobiliare si a pieelor extrabursiere, att buna funcionare a pieei primare, cat si
lichiditatea si mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea de a negocia, in
orice moment aciunile si obligaiunile deinute in portofoliu sau pot cumpara noi
valori mobiliare.
Lichiditatea pieei le permite sa realizeze rapid arbitraje de portofoliu, fara a
atepta scadenta titlurilor deinute.
Piaa secundara concentreaz cererea si oferta derivata, care se manifesta
dup ce piaa valorilor mobiliare s-a constituit.
Societile de intermediere se pot specializa in una sau mai multe activitati:
Unele acioneaz prioritar pe piaa primara, asigurnd distribuirea si
plasamentul noilor emisiuni;
Altele acioneaz numai pe piaa secundara, fiind considerate firme de
broker/dealer.
Orice piaa de capital poate concura la realizarea unor mutaii in structura de
producie a unei economii. In schema urmtoare sunt prezentate fluxurile nete de
capital dintr-o economie la care participa si piaa de capital cu cele doua componente
ale sale: piaa primara si piaa secundara.
Schema nr. 1.2. Fluxuri nete de capital

Institutii bancare si
financiare
Administratie publica
Piata de
capital
Menaje
Agenti economici

Noiunea de flux net semnifica soldul tuturor miscarilor de capital ce se
deruleaz intre investitori si emiteni. Toate fluxurile nete pornesc de la ageni ce
dispun de capacitate de finanare si se ndreapt ctre ageni ce manifesta nevoie de
finanare.
Cele mai reprezentative fluxuri pornesc de la menaje, de la instituiile bancare
si financiare, ca si cele iniiate prin intermediul pieei de capital.
Fluxul 1 reprezint capitaluri plasate de menaje (gospodriile populaiei) la
instituiile bancare si financiare: depozite la vedere, plasamente pe termen efectuate
la bnci, depozitele efectuate la casele de economii.
Fluxul 2 semnifica subscrieri de valori mobiliare efectuate de menaje pe piaa
financiara, ca de exemplu: cumprri de aciuni de la bursa.
Fluxul 3 reprezint, in principal, subscrieri ale menajelor la emisiunile de stat
(obligaiuni de stat si municipale, bonuri de tezaur).
Fluxul 4 evideniaz creditele acordate de instituiile bancare ntreprinderilor.
Fluxul 5 reflecta subscrierile de aciuni si obligaiuni efectuate de ctre
instituiile bancare si financiare pe piaa de capital.
Fluxul 6 reprezint subscrierea de bonuri de tezaur, efectuata de bnci si ali
intermediari financiari, precum si eventualele mprumuturi acordate colectivitilor
locale si organismelor publice.
Fluxul 7 reprezint emisiunea de valori mobiliare destinate ntreprinderilor
din sectorul public si privat.
Fluxul 8 reprezint finanarea administraiei publice, prin emisiune de
obigatiuni pe piaa de capital: mprumuturi de stat, mprumuturi contractate de
colectivitile locale si de organismele publice.
In schema prezentata, piaa de capital nu este conceputa ca un agent economic,
ci ca un complex de relaii prin care se asigura intersecia dintre cererea si oferta de
capitaluri pe termen lung.
Piaa secundara este o piaa organizata care asigura operatorilor urmtoarele
avantaje:
ofer informaii referitoare la produsul ce urmeaz a fi tranzacionat;
informaiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a
investitorilor;
ofer informaii privind nivelul si micarea preului de piaa;
Obiectivele pieei secundare sunt:
protecia investitorilor, realizata prin transparenta, reglementarea si
supravegherea pieei;
lichiditatea pieei si stabilirea cursului nu exista fluctuaii mari de pret pe o
piaa matura, iar preul este ntotdeauna corelat cu rentabilitatea societatii cotate.
Conform legii nr. 52/1994 romaneti a valorilor mobiliare, valorile
mobiliare emise de societati emitente (societati ce au intrat in sfera pieei de capital,
prin faptul ca au fcut cel puin o data apel la economiile publicului investitor)
trebuie tranzacionate pe o piaa secundara organizata ( in cadrul Romniei: Bursa de
Valori Bucureti BVB, sau Bursa Electronica Rasdak).
Intre cele doua elemente de piaa exista o strnsa legtura, si mai mult dect
att ele se influeneaz reciproc. Piaa secundara nu poate exista fara piaa primara,

deoarece piaa primara ofer pieei secundare produsele pe care urmeaz sa le
tranzacioneze. In sens invers piaa secundara ofer pieei primare informaii despre
vandabilitatea produselor emise si preul la care acestea pot fi atrase, precum si
informaii cu privire la nivelul de absorbtie si de remisie al unei aciuni.

Ce reprezinta piata secundara de capital?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14

1.4 Piata de capital in Romania

Mic istoric

Premisele apariiei pieei de capital in Romnia au fost create o data cu
promulgarea Legii 31/1990 privind societile comerciale, care a asigurat cadrul
legal necesar naterii si dezvoltrii societatilor de capitaluri si, totodat a instituit un
cadru clar pentru principalele produse utilizate pe piaa de capital: aciunile si
obligaiunile. Potrivit acestei legi societile comerciale pe aciuni au putut face apel
la economiile publicului pentru nfiinare sau pentru majorarea capitalului. Primele
atrageri de capital de la populaie au fost realizate de bncile: Ion Tiriac si
Bankcoop. Astfel, putem defini anul 1990 drept moment al apariiei pieei primare
de capital.
Un moment important l-a constituit adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatizrii
societatilor comerciale care a relevat, o data in plus, nevoia existentei unei piee
secundare. Aceasta a introdus pe piaa financiara, intr-o cantitate masiva, hrtii de
valoare la purttor certificate de proprietate-care dei nu au fost considerate valori
mobiliare, au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare si, nu in
ultimul rnd, de a demonstra necesitatea crerii unui cadru organizat pentru vnzarea
/ cumprarea acestora. Mai mult dect att, a instituit primii investitori instituionali
cele cinci fonduri ale proprietatii private care, dei hibrizi au avut de asemenea
rolul de a familiariza populaia cu instituia investitorului de portofoliu.
In anul 1992, certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma
materializata la purttor. Anul 1992 a reprezentat si momentul derulrii primei oferte
publice de aciuni contra numerar, din cadrul procesului de privatizare, oferta ce a
fost efectuata de Agenia Naionala pentru Privatizare si Banca Romana pentru
Dezvoltare cu sprijinul unei societati de consultanta din Marea Britanie si care a avut
o rezonanta deosebit de mare.
Eforturile de a constitui o piaa secundara organizata pentru certificatele de
proprietate au rmas fara rezultat, dar piaa gri a devenit din ce in ce mai activa si
a constituit fermentul pentru apariia primilor intermediari.

Ctre sfritul anului 1992 s-a nfiinat Agenia Naionala pentru Titluri de
Valoare, ca direcie in Ministerul Finanelor. Paralel, in Banca Naionala a Romniei
s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pieelor de Capital embrionul
viitoarei Burse de Valori Bucureti.
S-a simit nevoia unei piee alternative celei bancare, deoarece lipsa
alternativelor de plasament a condus la proliferarea jocurilor piramidale, iar
tolerarea acestora de ctre autoritati urmata de prbuirea lor a generat o confuzie la
nivelul investitorilor individuali.
O data cu apariia Ordonanei nr. 18/1993 privind reglementarea tranzaciilor
nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor instituii de intermediere a fost
nfiinata Agenia Valorilor Mobiliare (A.V.M.), prin transformarea Ageniei
Naionale pentru Titluri de Valoare (A.N.T.V.)
Aceasta entitate constituita ca Direcie Generala in Ministerul de Finane a creat
cadrul de reglementare minim necesar pentru nceputul pieei de capital in Romnia,
prin elaborarea Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere de
valori mobiliare si a agenilor de valori mobiliare aprobate de Hotrrea Guvernului
nr. 788/1993.
In acest context a aprut o categorie importanta de operatori intermediarii
autorizai - ca participani direci si exclusivi la ncheierea operaiunilor de vnzare -
cumprare de valori mobiliare fapt ce a creat premisele naterii Bursei de Valori
Bucureti si, mai trziu, a pieei extrabursiere romaneti.
O alta categorie de investitori, investitorii instituionali au aprut sub forma
fondurilor mutuale, intr-un moment in care piaa de capital era practic inexistenta.
Cronologic vorbind, s-a asistat la un fenomen de apariie a unor fonduri
mutuale (FMOA administrat de SAFI) care, dei trebuiau sa desfoare o activitate
specifica pieei de capital, ele erau infiintate si funcionau undeva la interferenta
dintre Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, Legea nr.33/1991 privind
activitatea bancara si Codul Civil, nefiind autorizate de nici o autoritate specifica
pieei bancare sau a pieei de capital.
In anul 1994 a fost adoptata Legea nr. 52 privind valorile mobiliare si bursele
de valori care au creat condiii pentru apariia de noi instituii pe piaa:
Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) prin transformarea
Ageniei Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativa autonoma subordonata
Parlamentului;
Bursa de Valori Bucureti;
Societati de Depozitare;
Societati de Registru;
Asociaii profesionale cu statut de organisme de autoreglementare, care au
condus la apariia de noi piee secundare de tranzacionare (RASDAQ), altele dect
cele bursiere, etc.
Dup apariia Legii nr. 52/1994, att piaa primara cat si cea secundara au
devenit din ce in ce mai active, iar numrul participanilor pe piaa a crescut
considerabil.
Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare a preluat toata activitatea de
reglementare a pieei de valori mobiliare, autoriznd toate entitile neautorizate si
dezvoltnd-o mai departe.

ncepnd cu 1995, C.N.V.M. a extins aria de reglementare si autorizare ctre
toi actorii pieei de capital, fie ei emiteni, intermediari, depozitari sau investitori,
crora li s-a impus un sistem de conduita si reguli pe baza crora sa funcioneze,
astfel incat sistemul, respectiv piaa de capital sa reprezinte o entitate organizata.
In anul 1995 a fost renfiinata Bursa de Valori Bucureti printr-o decizie a
Guvernului Romniei, dup o ntrerupere de aproape 50 de ani, ca piaa de licitaie.
Aceasta a fost finanata de la bugetul de stat, cu condiia ca, in termen de 3 ani de la
nfiinare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzaciilor efectuate suma
necesitata de nfiinarea sa .
Anul 1996 este marcat de crearea pieei RASDAQ, ca piaa de negociere.
Aceasta asigura o circulaie libera si intensa a valorilor mobiliare la un curs negociat
ce reflecta interesul investitorilor pentru deinerea titlurilor necotate la bursa.
In 1997 are loc lansarea primului indice bursier la B.V.B..
Instituiile pieei de capital sunt:
1. Bursa de Valori Bucureti;
2. Bursa Electronica RASDAQ;
3. Societatea Naionala de Compensare, Decontare si Depozitare
(S.N.C.D.D.);
4. Registrele Independente.
Noul cadru legislativ este coerent, unitar si in acord cu normele si practicile
existente pe pieele internaionale acesta asigura o mai buna transparenta, o protecie
a investitorilor la standarde europene, o cretere a lichiditii pieei prin introducerea
de noi instrumente financiare, si ntrirea rolului C.N.V.M. ca autoritate de
supraveghere si control.

Care sunt institutiile pietei de capital.?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14

n loc de rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1

Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital

Punctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 1 pct. pentru
fiecare flux al pietei de capital, 1 pct pentru calitatea descrierii, dou
puncte pentru explicarea categoriilor de piata de capital

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 1.1
Conceptul de piaa de capital are insa conotaii mult mai pofunde
ce decurg din relaiile de alocare a resurselor disponibile in scopul
fructificrii acestora si al satisfacerii cererii de capital dintr-o
economie. Din punct de vedere al sferei sale de cuprindere, in
literatura de specialitate s-au structurat doua concepii referitoare la
piaa de capital: concepia anglo-saxona si concepia continental-
europeana (de origine latina).

Rspunsul la testul de verificare 1.2
Piaa primara de capital reprezint acel segment de piaa
pe care se emit si se vnd sau se distribuie valori mobiliare ctre
primii detinatori.

Piaa secundara de capital asigura prin intermediul bursei de
valori mobiliare si a pieelor extrabursiere, att buna funcionare a
pieei primare, cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor.
Investitorii au posibilitatea de a negocia, in orice moment aciunile
si obligaiunile deinute in portofoliu sau pot cumpara noi valori
mobiliare.

Instituiile pieei de capital sunt:
5. Bursa de Valori Bucureti;
6. Bursa Electronica RASDAQ;
7. Societatea Naionala de Compensare, Decontare si
Depozitare (S.N.C.D.D.);
8. Registrele Independente.

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley
&Sons INC, 2005
2.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura Economica
Bucuresti,2007
3.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, EC
Publications Office, Louxembourg, 2006
4. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura Exponto
Constanta, 2005


ACTIUNILE

Cuprins

2.1 Actiunile




Definirea actiunii
Clasificarea actiunilor

2.1 Actiunile

Structura si
continutul
actiunii

Aciunea este o hrtie de valoare, valoare care nseamn o parte din capitalul
social al societatii pe aciuni emitente. Aciunile intra in posesia unor persoane
denumite acionari si desemneaz raportul juridic dintre acionar si societate,
respectiv drepturile si obligaiile acionarului fata de societate.
Astfel, acionarul are dreptul de a participa la A.G.A., dreptul de a fi informat
asupra desfasurarii activitii societatii, dreptul de vot, dreptul la dividende si nu in
ultimul rnd dreptul asupra parii cuvenite din lichidarea societatii, iar principala sa
obligaie este aceea de a efectua plata vrsmintelor datorate.

Deci, avem urmtoarele tipuri de aciuni:
a) aciuni nominative, adic acele aciuni care sunt personalizate prin
menionarea numelui posesorului lor; ele au o circulaie restrictiva in sensul ca nu
pot fi nstrinate dect prin transcrierea tranzaciei in registrul societatii emitente;
b) aciuni la purttor, au circulaie libera, posesorul lor beneficiind de toate
Dupa forma de existenta
Actiuni dematerializate
Dupa drepturile conferite
detinatorului
Actiuni in circulatie
Actiuni de trezorerie
Dupa detinator
Actiuni preferentiale
Actiuni ordinare
Actiuni materializate
Dupa modul de identificare
al proprietarului
Actiuni la purtator
Actiuni nominative
Actiunile se
pot clasifica
dupa mai
multe criterii

drepturile si obligaiile care decurg din deinerea lor;
c) aciuni ordinare , acestea confer dreptul proprietarului lor de incasa
dividendele anuale, a cror mrime este direct proporionala cu raportul dintre
valoarea aciunilor si profitul pe anul expirat, care este repartizat acionarilor;
d) aciuni privilegiate a cror posesie da dreptul acionarilor la un dividend fix,
indiferent de mrimea profitului realizat de societate;
e) aciuni prefereniale , sunt aciuni care nu dau acionarului dreptul la vot in
Adunarea Generala, dar care au prioritate la ncasarea unor dividende prestabile fie
in valoare absoluta, fie in valoare relativa.
Aciunile prefereniale pot fi:
- cumulative ale cror dividende nepltite din cauza ineficientei societatii se
cumuleaz. Ele se pltesc naintea oricror altor dividende destinate
aciunilor comune, in momentul distribuiei profitului;
- noncumulative ale cror dividende nepltite din cauza rezultatelor
economice nu se pot acumula in favoarea acionarului;
- participante pe langa dividendul prestabilit la emisiune, acestea mai
primesc un anumit procent din dividendul destinat aciunilor comune. Acest
tip de aciuni cuprinde doua categorii de dividende: un dividend prestabilit
printr-o clauza si un dividend de participare a crei mrime reala se
stabilete odat cu calcularea dividendului aciunilor comune;
- nonparticipante care primesc un dividend fix prestabilit la emisiune;
- cu dividendul variabil ale cror dividende exprimate sub forma
procentuala se ajusteaz in funcie de variaiile dobnzii la zi;
- prioritare a cror plata se efectueaz naintea tuturor aciunilor
prefereniale si se mai numesc aciuni senioare;
- convertibile la cererea detinatorului se pot transforma in aciuni comune;
- revocabile pentru care emitentul isi rezerva dreptul de a le rscumpra de
pe piaa la un pre prestabilit.

Aciunile de trezorerie reprezint aciuni proprii dobndite de ctre societate,
caracterizate prin aceea ca nu sunt purttoare de dividende iar dreptul de vot este
suspendat pe perioada in care acestea se afla in patrimoniul societatii.
Dobndirea aciunilor proprii de ctre societate se face prin ndeplinirea
cumulativa a urmtoarelor condiii:
- dobndirea sa se fac in baza unei Hotrri a Adunrii Generale
Extraordinare;
- valoarea aciunilor proprii dobndite de societate inclusiv a celor aflate
in portofoliul sau sa nu depaseasca 10% din capitalul social subscris;
- capitalul social subscris sa fie integral vrsat si aciunile ce urmeaz sa
fie dobndite de ctre societate sa fie integral eliberate;
- plata aciunilor sa se fac numai din beneficiile distribuibile si din
resursele disponibile ale societatii, cu excepia rezervelor legale.
Circulaia aciunilor prin vnzare cumprare pe o piaa specifica se face
liber prin mecanismul cererii si ofertei, formndu-se un pre numit curs, care poate
fi diferit de preul nominal nscris pe aciuni.
Variaiile cursului sunt determinate de rezultatele economico financiare ale

societatii emitente, de climatul economic conjuctural, de raportul dintre cererea si
oferta de aciuni, etc.

Ce este actiunea?


n loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2


Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital
identificarea actiunilor ,3 pct pentru calitatea descrierii si
clasificarea pe tipuri de actiuni


Raspunsul testul de verificare 2.1

Aciunea este o hrtie de valoare, valoare care nseamn o
parte din capitalul social al societatii pe aciuni emitente. Aciunile
intra in posesia unor persoane denumite acionari si desemneaz
raportul juridic dintre acionar si societate, respectiv drepturile si
obligaiile acionarului fata de societate


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


Obligatiunile

Cuprins

3.1 Tipuri de obligatiuni
3.2 Caracteristicile obligatiunilor



Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3sunt:

Intelegerea notiunii de obligatiune
Tipurile de obligatiuni
Caracteristicile obligatiunilor

3.1 Tipuri de obligatiuni

Definirea si
clasificarea
obligatiunilor

Obligaiunea e titlu de credit cu venit fix care ndeplinete funcia de
mobilizare de capitaluri pe termen lung pentru sprijinirea realizrii unor obiective
precizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un mprumut, purttor al
unor dobnzi pltibile periodic, realizat prin intermediul unor hrtii de valoare in
favoarea statului sau al unei societati care se obliga la o prestaie oarecare, de obicei
in bani, la un termen specificat.
mprumutul se poate realiza in moneda naionala, caz in care este vorba
despre un mprumut intern, sau intr-o moneda strina, caz in care este vorba despre
un mprumut extern.
Cel care cumpara obligaiunile este tocmai beneficiarul prestaiei si joaca rolul
de creditor.
Obligaiunile clasice sau ordinare sunt de doua feluri:
- obligaiuni nominale, in cazul in care creditorul este menionat in
cuprinsul titlului;
- obligaiuni la purttor, in cazul in care detinatorul lor este
nespecificat, cu condiia ca in textul obligaiunilor de acest fel sa se
precizeze ca detinatorul lor are dreptul la prestaia stabilita.
Emitenii de obligaiuni pot fi:
1. societatea comerciale pe aciuni;
2. statul sau organele administraiei publice centrale si locale.
Clasificarea obligaiunilor:
- Dup modul de identificare a proprietarului, obligaiunile pot fi:
a) la purttor, caz in care obligaiunea aparine posesorului;
b) nominative, deoarece au numele proprietarului nscris pe certificat
sau in cont.
- Dup forma de emisiune:
a) materializate, sunt emise in forma materiala, pe suport de hrtie;
b) dematerializate, emise prin nscriere in cont, pe suport magnetic.
- Dup tipul de venit pe care l sugereaz, obligaiunile emise de organele
administraiei publice centrale si locale pot fi:
a) obligaiuni cu dobnda sunt emise la o valoare nominala, valoare
care se returneaz, de regula la scadenta, plus o dobnda care se distribuie
conform unui program de distribuire;
b) obligaiuni cu cupon zero sau obligaiuni cu reducere (discount)

sunt emise la un pre de emisiune mai mic dect valoarea nominala care
este pltita la scadenta; nu se pltete dobnda iar ctigul consta in
diferena dintre preul de cumprare dat de investitor si preul de
rscumprare la scadenta.

Care sunt tipurile de obligatiuni?


3.2 Caracteristicile obligatiunilor

Enumerarea
caracteristicilor
obligatiunilor

Caracteristicile eseniale ale unei obligaiuni clasice sunt:
- Valoarea nominala reprezint valoarea titlului obligatar, suma ce va
fi rambursata de ctre societate, la scadenta mprumutului detinatorului
de obligaiuni.
Pe baza valorii nominale si a ratei dobnzii din contractul de emisiune se
calculeaz dobnda anuala sau cuponul ce recompenseaz detinatorul obligaiunii,
care constituie venitul anual adus de titlu.
Venitul anual (Va) este :
Va = Vn x D , unde :
Va = venitul anual (valoarea dobnzii anuale ) adus de cupon
Vn = valoarea nominala
D = rata dobnzii din contractul de emisiune
- Preul de emisiune (Pe) reprezint preul de vnzare al obligaiunilor
la momentul emisiunii. Aceasta valoare poate fi egala cu valoarea
nominala sau mai mica dect valoarea nominala (obligaiuni cu cupon
zero sau cu discount).
- Valoarea de piaa reprezint valoarea la care obligaiunea este
tranzacionata curent pe o piaa organizata. Valoarea de piaa e reglata
automat prin preturile oferite att la vnzare cat si la cumprare de
profesionitii pieei.
In condiiile unei valori mobiliare cu venit fix, acetia folosesc diverse
modele de evaluare pentru a calcula randamentul, astfel ca preul pieei se ajusteaz
corespunztor acestor calcule care iau in considerare dobnda acumulata, perioada
de timp rmasa pana la scadenta sau pana la urmtoarea data de plata a dobnzii.
Emitentul va oferi spre vnzare obligaiunile la un pre uniform (acelai pre
pentru toate obligaiunile). Odat epuizata emisiunea, respectiv cnd toate
obligaiunile au fost achiziionate (nchiderea ofertei), investitorii pot pstra
obligaiunile pana la scadenta sau le pot vinde altor persoane.

Daca societatea este deschisa, ea va trebui sa-si nscrie emisiunea pe o piaa
de tranzacionare (in cazul nostru BVB sau RASDAQ). Tranzaciile pe piaa
secundara au loc la un pre care se situeaz deasupra sau sub preul de emisiune. Cu
alte cuvinte, primul investitor poate vinde obligaiunea cu profit sau cu pierdere.
Sunt trei factori principali care determina revanzarea obligaiunilor pe piaa
secundara:
- modificrile ratei dobnzii pe piaa bancara;
- modificrile legate de calitatea creditului obligatar ( rata dobnzii,
deprecierea sau aprecierea garaniilor care stau in spatele
obligaiunilor, performantele societatii, etc.);
- cererea si oferta respectivelor obligaiuni.
Investitorii trebuie sa fie foarte ateni cnd cumpara sau vnd obligaiuni de
pe piaa secundara deoarece obligaiunile cunosc mai multe tipuri de randament.
Cele mai utilizate sunt urmtoarele trei :
a) randamentul cuponului exprimat in procente, este randamentul
sau dobnda pltita de emitentul obligaiunii de la emisiune pana la
scadenta; acest randament nu se schimba niciodat si este anunat de
emitent la momentul emisiunii;
b) randamentul curent este exprimat procentual si ia in considerare
schimbrile in valoarea de piaa a obligaiunii;este egal cu valoarea
cuponului de dobnda raportat la valoarea de piaa a obligaiunii;
c) randamentul pana la scadenta daca obligaiunea este cumprata la
un moment dat de pe piaa secundara la un pre care este mai mic sau
mai mare dect valoarea nominala si daca investitorul tine obligaiunea
pana la scadenta, atunci el va nregistra un profit / pierdere in plus fata
de dobnda obinuta, calculat ca diferena dintre preul de achiziie si
valoarea nominala.
Astfel , randamentul la scadenta se va calcula dup urmtoarea formula:
Valoarea cuponului de dobnda plus / minus ctigul / pierderea din
valoarea de cumprare fata de valoarea nominala pe care o va incasa la scadenta
raportata la perioada de timp rmasa pana la scadenta, toate acestea raportate la
media aritmetica dintre preul de cumprare si valoarea nominala.
Obligaiunile au o durata de viata limitata. Astfel, drepturile si obligaiile
aferente unei obligaiuni iau natere in momentul emisiunii si se sting la scadenta.
Societile comerciale emit obligaiuni dintr-o multitudine de motive:
- emisiunea de obligaiuni aduce societatii fonduri fara sa creasc numrul
de acionari, respectiv gradul de dispersare a aciunilor.
- prin emisiunea de obligaiuni societile pot adesea mprumuta bani la o
rata a dobnzii mai mica dect rata creditului bancar. Printr-o emisiunea
directa (adresata direct publicului investitor) societatea elimina o veriga
intermediara, creditul fiind mai eficient si mai ieftin;
- prin emisiunea de obligaiuni societatea poate mprumuta la o rata a
dobnzii fixa pentru un termen mai lung dect cel oferit de bncile
comerciale. Adesea, bncile nu acorda mprumuturi cu o rata a dobnzii
fixa pe o perioada mai lunga de 5 ani, deoarece se tem ca vor nregistra
pierderi daca costurile se ridica la o suma mai mare dect mprumuturile

pe termen lung. Multe societati doresc sa mprumute bani pe o perioada
mai mare de timp, de aceea opteaz pentru emisiunea de obligaiuni.
- piaa obligaiunilor ofer o alternativa eficienta de a mprumuta bani si
din considerentul ca nu trebuie negociat fiecare contract de mprumut.
- detinatorii de obligaiuni nu se implica in activitatea de conducere a
societatii.
Dezavantajele pe care o societate comerciala le poate avea cnd emite
obligaiuni sunt acelea ca trebuie sa plteasc periodic dobnda (este aadar nevoie
de o planificare a cash flow-ului) si sa ramburseze mprumutul la scadenta trebuie
foarte bine calculat randamentul investiiei care trebuie sa acopere toate platile
viitoare.
Daca rata dobnzii de piaa este ridicata atunci trebuie sa ofere o dobnda
competitiva ceea ce conduce la un cost al resurselor atrase destul de mare.

Raiunile pentru care investitorii investesc in obligaiuni sunt cele legate de
risc ( investiia in obligaiuni este mai puin riscanta dect cea in aciuni ) si de
asigurare a unui venit regulat ( prin ncasarea cuponului de dobnda).
Si obligaiunile au un pre numit curs, care depinde de rata dobnzii.

Care sunt caracteristicile obligatiunilor?


n loc de
rezumat



Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capital
fiecare tip de obligatiune , 3 pct pentru identificarea caracteristicilor.


Clasificarea obligaiunilor:
- Dup modul de identificare a proprietarului, obligaiunile
pot fi:
a) la purttor, caz in care obligaiunea aparine
posesorului;
b) nominative, deoarece au numele proprietarului
nscris pe certificat sau in cont.
- Dup forma de emisiune:
a) materializate, sunt emise in forma materiala, pe
suport de hrtie;
b) dematerializate, emise prin nscriere in cont, pe
suport magnetic.
- Dup tipul de venit pe care l sugereaz, obligaiunile
emise de organele administraiei publice centrale si
locale pot fi:
a) obligaiuni cu dobnda sunt emise la o valoare
nominala, valoare care se returneaz, de regula la scadenta,
plus o dobnda care se distribuie conform unui program de
distribuire;
b) obligaiuni cu cupon zero sau obligaiuni cu
reducere (discount) sunt emise la un pre de emisiune
mai mic dect valoarea nominala care este pltita la
scadenta; nu se pltete dobnda iar ctigul consta in
diferena dintre preul de cumprare dat de investitor si
preul de rscumprare la scadenta.

Caracteristicile eseniale ale unei obligaiuni clasice sunt:
- Valoarea nominala reprezint valoarea titlului
obligatar, suma ce va fi rambursata de ctre societate, la
scadenta mprumutului detinatorului de obligaiuni.
Pe baza valorii nominale si a ratei dobnzii din contractul de
emisiune se calculeaz dobnda anuala sau cuponul ce
recompenseaz detinatorul obligaiunii, care constituie venitul anual
adus de titlu.
- Preul de emisiune (Pe) reprezint preul de vnzare al
obligaiunilor la momentul emisiunii. Aceasta valoare
poate fi egala cu valoarea nominala sau mai mica dect
valoarea nominala (obligaiuni cu cupon zero sau cu
discount).
- Valoarea de piaa reprezint valoarea la care
obligaiunea este tranzacionata curent pe o piaa
organizata. Valoarea de piaa e reglata automat prin

preturile oferite att la vnzare cat si la cumprare de
profesionitii pieei.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005

INVESTITORII SI EMITENTII

Cuprins

4.1 Investitorii
4.2 Emitentii




Intelegerea rolului investitorilor
Intelegerea rolului emitentilor

4.1 Investitorii
Rolul si
clasificarea
investitorilor

Investitorii sunt acele persoane fizice sa juridice care cumpara, pe cont propriu,
detin si vand valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
Nivelul de risc si de castig pe care il au investitorii este in mare masura
determinat de felul in care actioneaza pe piaa, de identitatea lor si de strategia lor
investitionala.
Clasificarea investitorilor este urmatoarea:
Dupa importanta lor pe piaa se deosebesc:
institutii financiare si investitori institutionali care tind sa domine cel mai
mult pietele financiare: bancile comerciale, societatile de investitii si fondurile
deschise de investitii, societatile de asigurare, bancile centrale, institutiile
multinationale;
societatile comerciale care investesc surplusul de fonduri ce pot aparea in
procesul desfasurarii activitatii. Orice tip de societate comerciala poate efectua
investitii pe piaa de capital ca activitate financiara adiacenta celei de baza.
Astfel societatile cu raspundere limitata (SRL) au cerinte reduse de investitii pe
piaa de capital iar societatile pe actiuni (SA) prezinta din punct de vedere
investitional doua feluri de surplus: lichiditati zilnice variabile din punct de
vedere cantitativ si, din cauza naturii reduse a duratei de viata a acestui tip de
cash, cele mai multe societati isi plaseaza fondurile in conturi la vedere sau
depozite pe termen scurt prin intermediul pietei bancare. Daca totusi in
strategia de dezvoltare a societatii exista o cerinta de constituire a unor balante
de lichiditati pe un termen mai lung in acest caz investitiile pe termen lung vor
putea fi concentrate catre piaa de capital si achizitia de actiuni sau obligatiuni.
Cat priveste celelalte forme de organizare a societatilor comerciale, ele nu prea
investesc pe pietele de capital sau o fac sporadic, lucru motivat atat de
lichiditatile mici cat si de lipsa de experienta in ceea ce priveste piaa de
capital;
persoane fizice (sau mici investitori) care isi investesc economiile
personale in cantitati reduse de valori mobiliare pentru ca in principiu detin
sume mici si au tendinta sa investeasca in sistemul bancar pentru ca li se pare
mai putin sofisticat si cu un grad mai mic de risc. Sunt situatii cand micii
investitori se orienteaza catre fonduri mutuale unde este mai mare riscul dar si
profitul.
Dupa strategia investitionala a investitorilor, se deosebesc:
investitori strategici care cumpara un pachet cel putin semnificativ de actiuni

ale unei societatea cu scopul de a-l pastra o perioada mai mare de timp si cu
dorinta de a se implica activ in managementul societatii. H.G. nr. 55/1998,
pentru aprobarea normelor metodologice privind privatizarea societatilor
comerciale si vanzarea de active, defineste investitorul strategic ca fiind acel
cumparator ce achizitioneaza un procent de 51% din actiunile cu drept de vot
emise de societatea comerciala;
investitorii de portofoliu sau investitorii institutionali care cumpara actiuni
ale unei societati comerciale din considerente de performante ale companiei si
compatibilitate a acestor actiuni cu celelalte active din portofoliu. Ei pot pastra
o perioada mai mare de timp acele actiuni in functie de cresterea pe care o aduc
in portofoliu sau le pot vinde atunci cand exista nevoie de lichiditati si vanzarea
acelor actiuni aduce profit. In H.G. nr. 55/1998 se defineste investitorul de
portofoliu ca fiind acel cumparator ce achizitioneaza cel mult 33% din actiunile
cu drept de vot emise de societatea comerciala la care statul este actionar;
investitori speculativi- care urmaresc numai obtinerea unui profit prin vanzarea
actiunilor scump si cumpararea lor ieftin nefiind interesati de societatea in
sine ci doar de evolutia cursului actiunilor respective.
Dupa nationalitate, investitorii sunt:
investitori autohtoni sunt acei investitori, persoane fizice romane sau
persoane juridice romane sau straine inregistrate in Romania, care investesc
in produse ale pieteide capital din Romania;
investitori straini sunt acei investitori persoane fizice straine rezidente sau
persoane nerezidente in Romania sau persoane juridice straine neinregistrate
in Romania care investesc in Romania.
Cadrul legislativ se recomanda a fi diferentiat pentru cele doua categorii de
investitori: protectionist pentru autohtoni si stimulativ pentru straini.
Cei mai importanti investitori pe piaa secundara de capital sunt institutiile
financiare si investitorii institutionali.
Bancile comerciale : Cea mai mare partea fondurilor bancare este reinvestita
in procesul bancar. Reinvestirea face parte din managementul de cative al fiecarei
banci prin care se cauta asigurarea unui raport optim intre tendinta de obtinere a
unui randament ridicat de plasament si mentinerea unui anumit nivel de lichiditate
necesar lichidarii depozitelor clientilor si celorlalte solicitari de numerar. Una din
caile de optimizare a acestui raport o reprezinta investitiile pe o piaa alternativa a
pietei bancare cea mai importanta fiind piaa valorilor mobiliare. In functie de
politica proprie de investitii, bancile isi creeaza un fond propriu care reprezinta
portofoliul da valori mobiliare. Acest fond este utilizat pe piaa valorilor mobiliare,
cu ajutorul lui obtinindu-se profituri considerabile si prezinta avantajul dispersiei
riscului investitional.
Bancile centrale: Organismele din sectorul public sunt cunoscute mai ales ca
fiind solicitanti de imprumuturi prin emisiunea de obligatiuni, deci ele sunt mai
mult emitente decat cumparatoare pe pietele locale sau multinationale. Cu toate
acestea, unele banci centrale la ordinul Guvernului, fac investitii substantiale de
valori mobiliare atunci cand exista fluxuri de trezorerie pozitive.
Societatile de asigurare: Societatile de asigurare sunt societati in general cu
un grad ridicat de risc si ca atare necesita o investire eficienta, pe perioade ce

presupun un timp indelungat, a sumelor ce reprezinta prime de asigurare.
Specificitatea acestui domeniu consta in faptul ca contractele de asigurare se
incheie pe perioade mari de timp 10-15 ani. Primele de asigurare sunt incasate in
rate, iar nevoia de lichiditati are caracter spontan. Aceste particularitati impun
administratorilor societatilor de asigurare sa constituie un portofoliu de investitii
diversificat.
Piata de capital reprezinta o alternativa de investire foarte buna pentru aceste
societati pentru ca ofera posibilitatea obtinerii de lichiditati insemnate intr-un timp
scurt si permite efectuarea de investitii pe orice perioade si cu sume relativ mici.
Institutiile multinationale: Acestea sunt cunoscute pe piaa de capital mai
mult ca emiteni de valori mobiliare (solicitanti de imprumuturi), dar ele pot
inregistra in anumite perioade de timp surplus de fonduri ceea ce le readuce in
pozitia de investitori ( ex.: Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare,
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare etc.).
Societatile de investitii si fondurile deschise de investitii: Sunt intrinsec legate
de piaa de capital aparitia lor fiind determinata de dezvoltarea pietelor de capital.
Aceasta legatura intrinseca trebuie privita sub doua aspecte: atat societatile de
investitii cat si fondurile deschise de investitii (numite si fonduri mutuale)
investesc fonduri banesti, pe care le au la dispozitie, in produse ale pietei de
capital. Si fondurile mutuale concentreaza disponibilitatile banesti ale micilor
investitori, fapt ce le asigura acestora o participare activa la piaa de capital.
Principalele reguli care asigura succesul unui program de investitii sunt: nu
puneti niciodata toate ouale intr-un singur cos, nu investiti niciodata in ceva decat
daca intelegeti bine cum functioneaza acest ceva si nu investiti niciodata in ceva pe
care nu il puteti urmari periodic.
Investind prin intermediul fondurilor mutuale, investitorii beneficiaza de doua
avantaje foarte importante: diversificarea ( cu o suma unica de bani ei pot investi
intr-un portofoliu diversificat) si managementul profesional (asigurat de o societate
de administrare).
In Romania se intalnesc doua tipuri de organisme colective de plasament:
fondurile deschise de investitii (fondurile mutuale) si societatile de investitii.

Ce sunt investitorii?


4.2 Emitentii
Rolul si
clasificarea
emitentilor

Dupa cum stim, piaa secundara de capital este piaa investitorului, fluxurile
financiare fiind directionate de la un investitor la altul, iar piaa primara de capital
este piaa emitentilor. Emitentii nu atrag de pe piaa secundara resurse financiare ci
castiga numai prestigiu si publicitate. Deci, emitentii de valori mobiliare actioneaza
in mod indirect pe piaa secundara de capital.
Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sau organe ale
administratiei publice centrale sau locale ce fac emisiuni de valori mobiliare (actiuni,
obligatiuni).
Emitentii de valori mobiliare pot fi clasificati astfel:
institutiile sau organizatiile multinationale care sunt emiteni activi de
valori mobiliare prin lansarea de imprumuturi pe pietele internationale de
capital si pe cele locale in care reglementarile nationale permit accesul
solicitantilor de imprumuturi straini;
Guvernul si organele administratiei publice centrale si locale Guvernul, in
cele mai multe cazuri, este principalul generator de imprumuturi obligatare.
Existenta unei piete secundare pentru imprumutul contractat de Guvern este
de o importanta majora pentru ca piaa secundara ii ofera posibilitatea de a
strange aceste fonduri intr-un cadru organizat, in cele mai bune conditii din
punct de vedere al costurilor. Conditiile de obtinere a imprumutului
guvernamental sunt de o importanta cruciala pentru bunastarea economica a
tarii;
Societatile comerciale sunt cei mai activi emiteni de valori mobiliare.
Societatile pot emite atat actiuni cat si obligatiuni. Cat priveste societatile
comerciale mici, acestea emit foarte rar valori mobiliare deoarece capitalul
solicitat este prea mic pentru a constitui o oferta atractiva pentru investitori;
Bancile comerciale emit atat actiuni cat si obligatiuni pentru propriile lor
necesitati ca orice societate comerciala. Caracteristica valorilor mobiliare
emise de bancile comerciale este volumul mare al valorilor mobiliare emise si
gradul de atractivitate ridicat, cunoscut fiind faptul ca actiunile bancare au un
grad de risc scazut si un grad de profitabilitate ridicat.

Ce sunt emitentii?


n loc de
rezumat



fiecare investitor identificat , 3 pct pentru calitatea descrierii si
identificarea emitentilor.



Investitorii sunt acele persoane fizice sa juridice care cumpara,
pe cont propriu, detin si vand valori mobiliare fara a practica
ntermedierea ca fapt de comert.


Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sau
organe ale administratiei publice centrale sau locale ce fac emisiuni
de valori mobiliare (actiuni, obligatiuni).


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


FONDURI MUTUALE

Cuprins

5.1 Fonduri mutuale



Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5sunt:

Definirea fondurilor mutuale
Atributiile fondurilor mutuale

5.1 Fonduri mutuale

Fonduri
mutuale

Fondurile mutuale sunt societati civile constituite in scop de investire a
resurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliu diversificat de valori
mobiliare.
Fondurile mutuale isi desfasoara activitatea prin intermediul unei societati de
administrare a fondului pentru ca fondul nu are personalitate juridica, el fiind o
asociere de persoane ce pun impreuna fonduri banesti in scopul investirii lor in
active ale pietei de valori mobiliare.
Fondurile mutuale au ca obiect mobilizarea resurselor financiare atrase, prin
emisiunea de titluri ( certificate de investitor, titluri de participare sau unitati de
fond) de la populatie sau persoane juridice si plasarea lor in valori mobiliare.
Profitul obtinut de pe urma investitiei este reflectat de cresterea valorica pe
care o inregistreaza titlurile de participare fata de momentul emiterii lor sau de
momentul achizitionarii.
Posesorii de titluri de participare isi recupereaza banii investiti plus cresterea
sau suporta scaderea valorii titlurilor respective. Rascumpararea se face la valoarea
la zi pe care o anunta societatea de administrare, valoare determinata de
rentabilitatea investitiei efectuata in valori mobiliare.
Un fond deschis de investitii poate fi constituit de un grup de persoane fizice
sau juridice sub conditia acumularii unui minimum de capital ( in sensul de fonduri
banesti si nu de capital social) initial. Astfel, conform reglementarilor in vigoare,
exista urmatoarele plafoane minime de capital initial raportat la numarul de membrii
initiali:
- pentru 2 5 membri un capital initial de 10.000 lei;
- peste 25 de membri un capital initial de 50.000 lei.
Caracteristica oricarui fond mutual e aceea ca pe parcursul functionarii
prezinta un capital variabil determinat de diferenta dintre numarul intrarilor de
membri (cei care cumpara titluri de participare) si numarul iesirilor de membri (acei
membri care solicita societatii de depozitare ca fondul sa-si rascumpere titlurile de
participare). Acest capital se modifica practic zilnic, in functie de numarul intrarilor
si retragerilor din fond. Cea de-a doua caracteristica a unui fond mutual este oferta
publica continua de titluri, care este, de fapt, cea care permite cumpararile si
rascumpararile zilnice.

Toate persoanele care decid constituirea unui astfel de fond se vor numi
membri initiali. Acesti membri initiali vor alege primul Consiliu de Incredere al
Fondului astfel constituit. Toti membri ulteriori ai Consiliului trebuie sa fie propusi
de catre si din randul detinatorilor de titluri si alesi de Adunarea Generala a
Investitorilor care este formata din totalitatea detinatorilor de titluri de participare la
un moment dat.
Fondul mutual prin Consiliul de Incredere si Adunarea Generala a
Investitorilor are trei atributii: intocmirea contractului de societate civila (actul
constitutiv), realizarea reglementarilor interne ale fondului, realizarea prospectului
de emisiune al titlurilor de participare.
Consiliul de Incredere este cel care incheie contractul de administrare cu o
societate de administrare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. In
acest contract sunt prevazute toate conditiile de lucru dintre cele doua organizatii
(comisioanele percepute de societatea de administrare, limita maxima a
comisioanelor ce pot fi negociate cu societatea de depozitare si cea de distributie,
periodicitatea raportarilor societatii de administrare catre Consiliul de Incredere
etc.).
Consiliul de Incredere propune spre aprobarea Adunarii Generale a
Investitorilor reglementarile interne ale fondului (cheltuieli suportate din fond,
obiective de investitii, proceduri de desfasurare a activitatii).
Prospectul de emisiune este alt document important emis la propunerea
Consiliului de Incredere in urma aprobarii Adunarii Generale a Investitorilor. Acest
document reglementeaza raporturile juridice dintre cei care doresc sa achizitioneze
titluri ale fondului si fond si cuprinde informatii despre societatea de administrare,
societatea de depozitare, obiectivele financiare ale fondului, politica de investitii,
riscul fondului, procedura de emitere si rascumparare a titlurilor fondului,
caracteristicile unui titlu de participare (valoarea initiala), metoda de determinare a
valorii activelor nete, comisioane si alte cheltuieli aferente functionarii fondului etc.
Societatea de administrare este o societate comerciala pe actiuni autorizata de
Comisia Nationala de Valori Mobiliare sa desfasoare aceasta activitate de sine
statatoare si independenta de orice alta activitate. Aceasta societate administreaza
activele fondului mutual si este imputernicita sa incheie contracte in numele
fondului cu societatea de depozitare si societatea de distributie.
Societatea de depozitare este o societate comerciala pe actiuni autorizata de
Comisia Nationala de Valori Mobiliare sa indeplineasca aceasta activitate. Aceasta
societate primeste si pastreaza activele fondului, prelucreaza si evidentiaza titlurile,
inregistreaza si monitorizeaza activele fondului mutual.
In practica romaneasca societatile ce indeplinesc functia de depozitare pentru
fondurile deschise de investitii sunt bancile comerciale.
Contractul de depozitare este documentul care reglementeaza relatiile dintre
societatea de depozitare si societatea de administrare, modul in care se desfasoara
activitatea si comisioanele percepute.
Societatile de distributie sunt societatile care distribuie unitatile de fond. Pot
fi, conform regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, societati de
depozitare, numai societatile de valori mobiliare si bancile comerciale (altele decat
cele ce presteaza servicii de depozitare) care au autorizatie de distributie acordata de

Comisia Nationala de Valori Mobiliare.
Toti cei care investesc intr-un fond mutual contribuie la fond cu o suma de
bani. In schimbul acestei sume investitorul va primi un anumit numar de titluri de
participare care pot fi diferentiate pe grad de risc proportional cu valoarea de
rascumparare.
Pretul de emisiune al unui titlu de participare difera de la un fond mutual la
altul dupa cum si denumirea titlurilor de fond poate sa difere.
Acest schimb bani unitate de fond se realizeaza la sediile societatilor de
distributie. Tot la aceste sedii se pot consulta prospectul de emisiune al fondului si
evidentele privind evolutia valorii fondului deschis de investitii.

Ce sunt fondurile mutuale?


n loc de
rezumat



identificarea fondurilor mutuale , 3 pct pentru calitatea descrierii si
enuntarea atrubutiilor fondurilor mutuale



Fondurile mutuale sunt societati civile constituite in scop de
investire a resurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliu
diversificat de valori mobiliare.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005

SOCIETATILE DE INVESTITII

Cuprins

6.1 Societatile de investitii




Definirea societatilor de investitii

6.1 Societatile de investitii

Societatile de
Investitii,
structura si
organizare

Societatile de investitii sunt societatile comerciale organizate sb forma
societatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv exclusiv de activitate plasarea in valori
mobiliare a sumelor de bani reprezentand aportul actionarilor societatii, in scopul
obtinerii unor profituri. In schimbul aportului actionarii vor primi un numar
proportional cu capitalul varsat de actiuni nominative. Structura organizatorica
are ca organ suprem Adunarea Generala a Actionarilor care hotareste modul de
administrare al societatii: stabilirea unui Consiliu de Administrare din interior sau
incheierea unui contract de administrare cu o societate de administrare autorizata. In
cazul in care se opteaza pentru prima varianta, societatea trebuie sa faca dovada
capacitatii de administrare la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, iar daca se
opteaza pentru a doua varianta, societatea de administrare trebuie sa fie autorizata de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si sa aiba un aviz special pentru respectivul
contract de administrare.
Societatea de investitii va incheia un contract de depozitare cu o societate de
depozitare iar daca societatea de investitii este administrata de o societate de
administrare, contractul de depozitare va fi incheiat de catre aceasta.
Structura societatilor de investitii este asemanatoare cu cea a fondurilor
mutuale dar lipseste veriga distribuitorilor.
Caracteristica societatilor de investitii este aceea ca ele trebuie sa faca o
majorare de capital prin oferta publica. In acest scop societatea trebuie sa
intocmeasca un prospect de emisiune iar dupa incheierea ofertei trebuie sa se inscrie
la cota unei burse de valori. Incepand cu momentul inscrierii la bursa, actiunile
societatii de investitii vor avea o valoare de piaa putand fi achizitionate de orice
persoane.
Facand o paralela cu fondurile mutuale putem spune ca, daca in cazul
fondurilor mutuale investitorii aveau posibilitatea sa se retraga oricand din fond,
valoarea de rascumparare fiind valoarea la zi, in cazul societatilor de investitii
actionarii vor avea posibilitatea instrainarii actiunilor in orice moment prin oferirea
lor spre vanzare la bursa.
Din punct de vedere al avantajelor si al dezavantajelor obtinute de actionari
se poate spune ca, in cazul societatilor de investitii actionarii vor primi dividende
daca exista beneficii reale, iar daca societatea de investitii nu a inregistrat profit, nu
vor primi nimic. Daca doresc sa vanda actiunile, actionarii vor primi pretul de piaa
al actiunilor si vor obtine un profit sau pierdere in functie de pretul de achizitie.

Societatile de investitii din Romania (numite si Societati de Investitii
Financiare) au fost create prin transformarea Fondurilor Proprietatii Private conform
Legii nr. 133/1996 in Societatea de Investitii Financiare.
Societatile de Investitii Financiare reprezinta un caz particular al
societatilor de investitii prin faptul ca Fondurile Proprietatii de Stat au desfasurat o
activitate diferita decat cea care se refera la piaa de cappital, iar in momentul
transformarii au avut un obiect de activitate mai extins decat cel specific societatilor
de investitii.
Drept urmare, anul 1997, a marcat transformarea efectiva a Fondurilor
Proprietatii de Stat in societati de investitii financiare, transformare urmata de
reconsiderarea activitatii si functionalitatii acestor entitati. In primul rand, Fondurile
Proprietatii Private s-au inregistrat ca societatea de investitii la Registrul
Comertului, schimbandu-si de altfel si denumirea dupa cum urmeaza: S.I.F.
Muntenia, S.I.F. Moldova, S.I.F. Banat Crisana, S.I.F. Transilvania, S.I.F. Oltenia.
In al doilea rand, au tinut primele adunari generale ale actionarilor in primavara
anului 1997, pe a caror ordine de zi a figurat problematica modalitatii de
administrare a societatilor de investitii financiare, respectiv daca acestea se
autoadministreaza sau vor fi administrate de o societate de administrare. Toate
societatile de investitii financiare au hotarat sa se autoadministreze cu exceptia S.I.F.
Muntenia care a decis sa fie administrata de Muntenia Invest, societate de
administrare a fondurilor de investitii si a societatilor de investitii. De asemenea,
cele care se autoadministreaza si-au desemnat, in cadrul adunarilor generale ale
actionarilor, membrii consiliilor de administratie. Dupa aceste evenimente,
societatile de investitii financiare au depus la Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei ca societati de
investitii. Urmare a cererilor depuse, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a
procedat la acordarea autorizatiei prealabila ca societatea de investitii financiare,
urmand ca autorizatia definitiva sa fie acordata in momentul in care se indeplinesc
toate conditiile prevazute in Regulamentul nr. 9/1996, in speta cele referitoare la
structura portofoliului si la cotarea lor la bursa, lucruri care s-au si intamplat.
Portofoliile lor sunt la aceasta data constituite in cea mai mare parte din
actiuni ale societatilor comerciale la care posesorii cupoanelor si certificatelor de
proprietate nu au subscris direct, procentele detinute de societatile de investitii
financiare la aceste societati diferind foarte mult si neancadrandu-se in prevederile
Regulamentului nr. 9/1996 cu privire la structura de portofoliu ce trebuie respectata
de orice societate de investitii.

Ce sunt societatile de investitii?


n loc de
rezumat



identificarea societatilor de investitii, 3 pct pentru calitatea descrierii
si prezentarea structurii.



Societatile de investitii sunt societatile comerciale organizate
sub forma societatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv exclusiv de
activitate plasarea in valori mobiliare a sumelor de bani
reprezentand aportul actionarilor societatii, in scopul obtinerii unor
profituri.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


SOCIETATILE DE SERVICII DE INVESTITII FINANCIARE

Cuprins

7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital




Identificarea S.S.I.F.-ului
Rolul S.S.I.F.-ului
Functiile S.S.I.F.-ului

7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital

Rolul si functiile
S.S.I.F.-urilor

In tara noastra, S.S.I.F.- urile sunt societati comerciale pe actiuni care au ca
obiectiv exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare. S.S.I.F.-
urile vor avea la infiintare un nivel minim de capital social si vor mentine pe
tot parcursul desfasurarii activitatii un anumit nivel de capital net a carui
formula de calcul si esenta o voi explica mai tarziu, in cuprinsul acestui
capitol.
(1) Esenta si formula de calcul a capitalului net mentinut de S.S.I.F.-uri.
S.S.I.F.-urile se deosebesc fata de celelalte societati comerciale prin
aceea ca ruleaza sume mari de bani apartinand publicului investitor,
comparabile ca marime cu cele rulate de banci, motiv pentru care pot fi
catalogate din acest punct de vedere drept niste veritabile mini-banci. Iata de ce
C.N.V.M. a instituit masuri sporite de protectie a clientilor S.S.I.F.-urilor,
generic vorbind a investitorilor, toate acestea dublate de o riguroasa si stricta
supraveghere a activitatii acestor societati.
In aceasta ordine de idei S.S.I.F.-urile mentin la anumiti parametri doi
indicatori: capitalul net si gradul de indatorare al societatii.
Ratiunea acestor restrictii este aceea de a asigura investitorii ca S.S.I.F.-
urile au suficiente active lichide pentru a satisface in orice moment cererile lor
precum si pentru a onora celelalte obligatii ale societatii (fata de creditori
diversi, bugetul de stat, salariati etc.).
Este vorba, asadar, de conceptul de lichiditate care, in sensul in care este
utilizat in calculul capitalului net difera de conceptul de lichiditate asa cum este
utilizat, in general, in contabilitate. Strict in aceasta acceptiune, lichiditatea
poate fi transformata in cel mai scurt timp in numerar menita sa acopere toate
datoriile societatii si in primul rand fata de clientii sai.
Formula de calcul a celor doi indicatori este urmatoarea:

1) Capitalul net = Valoarea actualizata si ponderata a activelor pietei
de valori mobiliare - Valoarea datoriilor
Nivelul minim al capitalului net ce trebuie mentinut a fost prezentat in
tabelul de mai sus, ultima coloana.
Activele pietei de valori mobiliare sunt acele active in care S.S.I.F.-urile
pot sa investeasca in virtutea obiectului lor de activitate.

Acestea sunt:
a) sume in cont curent la bancile comerciale;
b) certificate de depozit;
c) depozite la termen si alte instrumente care evidentiaza depuneri la banci
comerciale ;
d) titluri de stat; titluri emise de autoritati ale administratiei publice;
e) valori mobiliare care au facut obiectul unei oferte publice, tranzactionate
pe piete recunoscute de C.N.V.M., pentru care exista o piata lichida;
f) titluri de participare la fondurile mutuale;
g) sume datorate de clienti pentru valorile mobiliare cumparate in numele
lor;
h) depozite la o societate depozitara la C.N.V.M.;
i) depozite la un alt S.S.I.F., in baza unui contract de compensare aprobat
de C.N.V.M.;
j) obligatiuni municipale;
In vederea calcularii capitalului net fiecare tip de activ din cele
mentionate mai sus pe care societatea il are in portofoliu va fi supus:
unui proces de actualizare (reevaluarea) care se realizeaza pentru fiecare
tip de activ in parte:
1) In cazul actiunilor si obligatiunilor cotate la BVB sau pe RASDAQ in
calcul se va lua valoare (pretul) de piata al acestora. Conform reglementarilor
fiecarei piete de tranzactionare pretul de piata reprezinta:
Pentru actiunile si obligatiunile tranzactionate la Bursa = Pretul de
inchidere al valorii mobiliare respective din ultima sedinta de
tranzactionare (relativ la momentul incheierii acestei situatii) daca
in ultimile doua saptamani a avut loc o tranzactie.
Pentru actiunile si obligatiunile tranzactionate pe piata RASDAQ =
Valoarea celui mai mare pret de cumpararea ferm afisat de
formatorii de piata, iar daca nu exista formatori de piata pentru acea
valoare mobiliara, se va considera pretul la care a fost executata
ultima tranzactie (daca in ultimile doua saptamani a avut loc o
tranzactie), iar nu cotatia indicativa.
Observati ca daca o actiune, chiar daca este tranzactionata pe o piata
organizata, nu are o anumita frecventa si continuitate a tranzactiilor nu intra in
aceasta categorie. Intervine aici conceptul de piata lichida pentru o valoare
mobiliara . Piata lichida se refera la o piata recunoscuta de C.N.V.M. (BVB si
RASDAQ, pana acum) in care valoarea actualizata a unei valori mobiliare poate
fi determinata, iar plata pentru valoarea mobiliara vanduta poate fi incasata
prompt si in conditii de siguranta.
2) In cazul activelor inscrise la punctele a), b), c), h), I) de mai sus
valoarea de piata este egala cu valoarea contabila;
3) In cazul titlurilor de stat si a titlurilor emise de autoritati ale
administratiei publice locale se ia in calcul valoarea de piata daca exista piata
de tranzactionare iar daca nu, valoarea contabila;
4) In cazul titlurilor de participare la fondurile mutuale valoarea
actualizata o reprezinta valoarea unitara a activelor nete anuntata de fond.

Unui proces de ponderare (protectie impotriva riscului de
neplata sau scadere a valorii). Fiecarui activ i se va aplica un coeficient de risc
diferentiat, in functie de gradul de risc atribuit fiecarui activ (de exemplu:
actiuni, obligatiuni = 30%; titluri de participare la fondurile mutuale = 25%;
titluri emise de autoritati ale administratiei publice locale = 10%; titluri de stat
2%; depozite la termen = 5%; certificate de depozit = 20%; numerar si
disponibil la banci = 0%)
Astfel ca, valoarea actualizata si ponderata a activelor pietei de valori
mobiliare = valoarea actualizata valoarea actualizata X coeficientul de risc
corespunzator.

2) Gradul de indatorare = Datorii = 15 = 15
Capital net 1
Gradul de indatorare reflecta nivelul pana la care o S.S.I.F. se poate
indatora comparativ cu nivelul de capital net pe care il are. Astfel, societatea
poate angaja datorii intr-un volum care sa nu depaseasca de 15 ori nivelul de
capital net.
(2) Functiile S.S.I.F. urilor

S.S.I.F.-urile indeplinesc patru mari functii pe piata de capital:
1. genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea in legatura
a celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenti-
societati, guverne);
2. genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluarea investitiilor;
3. genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a investitiilor
in lichiditati;
4. proliferare a produselor pietei.
In vederea indeplinirii tuturor acestor functii, S.S.I.F.-urile presteaza
servicii, actionand fie ca intermediari, fie in nume propriu pentru cumpararea /
vanzarea valorilor mobiliare si acorda consultanta persoanelor fizice,
persoanelor juridice sau guvernelor.

1) Rolul de atragere a capitalului
In opinia noastra, termenul de intermediar financiar, reprezinta o
institutie publica sau privata care actioneaza in nume propriu sau ca
intermediar intre un posesor de fonduri si o persoana care are nevoie de
aceste fonduri. S.S.I.F.-urile alaturi de banci si societati de asigurare sunt
principalii intermediari financiari in virtutea rolului lor de atragere a
capitalurilor. Ele pur si simplu, servesc drept canale pentru fluxul fondurilor
din anumite sectoare ale economiei care au bani de investit catre alte sectoare
care au nevoie de bani. S.S.I.F.-urile indeplinesc aceasta functie prin
activitatea de brokeraj.
2) Rolul de mecanism al preturilor
Piata valorilor mobiliare, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si al
pietei RASDAQ, furnizeaza un mecanism al preturilor care sa ofere

investitorului o imagine reala a valorii investitiei sale.
Cele mai familiare dintre aceste mecanisme sunt, in general, bursele de
valori. Bursele de valori publica preturile actiunilor, obligatiunilor societatilor
listate (cotatia), zilnic, in presa financiara. De asemenea, sunt publicate in presa
financiara si valorile mobiliare ale celor mai tranzactionate societati care nu
sunt listate la bursa de valori, ci pe RASDAQ. Abilitatea domeniului valorilor
mobiliare de a furniza investitorilor aceste informatii, pe o baza zilnica, este una
din cerintele esentiale ale unei piete de capital puternice.

3) Mecanismul de transformare a investitiilor in lichiditati
Investitorii doresc sa-si transforme disponibilitatile banesti in investitii,
investitiile in lichiditati in cadrul unui mediu stabil. S.S.I.F.-urile doresc sa
realizeze acele investitii pentru clientii lor care sa nu implice o pierdere
majora in ce priveste valoarea investitiilor. Societatile care actioneaza pe
aceste piete, numite S.S.I.F.-uri creaza un mecanism important pentru
investitori. In cazul valorilor mobiliare cotate pe o piata investitorii pot
actiona in sensul efectuarii de noi investitii sau al obtinerii de lichiditati,
zilnic, fara sa sufere o pierdere majora la valoarea investitiei (fapt ce se
datoreaza mecanismului de tranzactionare). Cu alte cuvinte, pot exista factori
externi care sa afecteze valoarea investitiei, precum zvonurile din lumea
economica, dar in general valoarea nu scade, pur si simplu din cauza
mecanismului de piata.
4) Proliferarea produselor pietei
S.S.I.F.-urile sunt, de asemenea, generatori de produse financiare prin aceea
ca studiaza necesitatile clientilor, furnizandu-le acestora numeroase
posibilitati de a-si investi banii. S.S.I.F.-urile dezvolta si imbunatatesc
permanent instrumente financiare care sa fie croite in functie de nevoile
specifice fiecarui client.

Care sunt cele patru functii ale S.S.I.F.-urilor?


n loc de
rezumat



fiecare rol al S.S.I.F.-urilor , 3 pct pentru calitatea descrierii si
identificarea functiilor S.S.I.F.-urilor.



Functiile S.S.I.F. urilor
S.S.I.F.-urile indeplinesc patru mari functii pe piata de
capital:
1. genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea
in legatura a celor care au bani (investitori) cu cei care au
nevoie de bani (emitenti-societati, guverne);
2. genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluarea
investitiilor;
3. genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a
investitiilor in lichiditati;
4. proliferare a produselor pietei


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005

ORGANIZAREA SOCIETATILOR DE SERVICII DE INVESTITII
FINANCIARE (S.S.I.F-urilor)

Cuprins

8.1 Organizarea Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (S.S.I.F.-
urilor)




Fluxul informational din interiorul S.S.I.F.-urilor
Departamentele S.S.I.F.-urilor

8.1 Organizarea Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (S.S.I.F.)

Structura
completa si
fluxul
informational
din interiorul
S.S.I.F.-urilor

Pentru a intelege mai bine organizarea si modul de functionare al unei firme de
intermediere (S.S.I.F.), consider utila comparatia cu o firma de productie.
Asemanator unui concern de productie, o firma de brokeraj mentine un
departament de marketing/atragere clienti. Personalul de la marketing
determina care sunt valorile mobiliare de care publicul este interesat.
Ei isi bazeaza selectia de valori mobiliare pe :
- conditiile economice;
- cresterea economica proiectata;
- conditiile curente ale pietei;
- interesul publicului investitor (clientii firmei).
In cazul in care personalul din acest sector greseste in deciziile sale, firma
isi poate pierde clientii datorita faptului ca oferta nu raspunde cerintelor
investitionale ale clientilor.
Intr-o S.S.I.F., personalul care lucreaza in relatia cu clientii trebuie sa fie
agenti de valori mobiliare autorizati de C.N.V.M. Acestia lucreaza impreuna cu
personalul din departamentele de cercetare (daca exista) ale firmei pentru a
oferi valorile mobiliare cele mai potrivite dorintelor si solicitarilor clientilor; ei
lucreaza in birouri cunoscute si sub numele de front office, la sediul central al
firmei, la punctele de lucru sau filialele acesteia. In aceste birouri ei intra in
contact cu clientii si discuta diferite posibilitati de achizitionare sau vanzare de
valori mobiliare.
In momentul in care un agent de valori mobiliare (agent de bursa sau
trader) efectueaza tranzactia, intra in actiune zona de productie.
Angajatii din zona de productie se ocupa de:
- efectuarea tranzactiei;
- intocmirea de inregistrari referitoare la efectuarea tranzactiei;
- expedierea banilor ;
- miscarea valorilor mobiliare in conturi ;
- alte operatiuni auxiliare necesare definitivarii actului de
vanzare/cumparare.
Serviciul pus la dispozitie prin intermediul sectorului de productie este,
prin urmare, o parte foarte importanta din produsul firmei.
Asadar, efortul principal al tuturor angajatilor societatii trebuie sa se
concentreze asupra clientilor, respectiv asupra satisfacerii cerintelor lor in cele

mai bune conditii.

Structura organizatorica completa a unei S.S.I.F.
In functie de gama activitatilor pe care le desfasoara si de serviciile pe
care le ofera clientilor lor S.S.I.F.-urile se pot clasifica in:
a) firme ce asigura servicii complete
b) firme ce asigura servicii specializate sau restranse
a) Firmele ce asigura servicii complete sunt cele care au structura
organizatorica prezentata in anexa si pe care o voi analiza in cuprinsul acestui
subcapitol atat sub aspectul fluxului informational cat si al mecanismelor din
interiorul societatii. Aceste firme trebuie, de asemenea, sa dispuna de
autorizatie pentru efectuarea tuturor activitatilor pe care o S.S.I.F. le poate
desfasura. De regula, firmele ce asigura servicii complete dispun si de servicii
dezvoltate de cercetare si analiza a pietei si produselor ei, precum si operatiuni
de asitenta a societatilor emitente in vederea finantarii.
b) Firmele ce asigura servicii specializate, spre deosebire de cele
cu servicii complete, chiar daca au in obiect cuprinse toate activitatile prevazute
de lege, sunt specializate in a desfasura numai una sau mai multe activitati (dar
nu toate). In tarile dezvoltate specializarea merge pana la a oferi clientilor un
singur vehicul investitional, de exemplu: obligatiuni de stat sau numai
obligatiuni emise de societati comerciale sau numai actiuni ale societatilor ce
fac parte dintr-o ramura industriala, etc. Exista firme care executa tranzactii
numai in baza ordinelor primite de la alte S.S.I.F.-uri (nu lucreaza direct cu
investitorii) sau sunt firme care lucreaza numai cu clientii de un anumit tip, de
exemplu cu investitorii institutionali sau numai cu micii investitori, caz in care
au o bogata retea de filiale si sucursale. Si in Romania exista S.S.I.F.-uri care au
inceput sa-si concentreze activitatea numai in oferirea anumitor servicii.
De exemplu:
- S.S.I.F.-uri orientate catre satisfacerea nevoilor micilor investitori
(Romfin, Gelsor, Unicapital, Broker, etc.) care au retele de filiale si sucursale
bine dezvoltate;
- S.S.I.F.-uri orientate catre investitorii institutionali (BIG, Active
International, Unicapital, BSP Brokers, C.A.I.B., Global Valori Mobiliare,
Danubius, Capital Securities, etc);
- S.S.I.F.-uri orientate catre piata primara in sensul efectuarii de
plasamente intermediate (SIVM Broker, Actionarul, Capital Securities,
Romaxa, Sansa, Sita Finance, etc.).

Departamentul : Clienti/ Marketing

In acest departament lucreaza, asadar, agenti de valori mobiliare care au
rolul de a atrage clientii prin prezentarea unor oferte de cumparare adecvate
fiecaruia dintre investitori. Fiecare client cooptat va lucra numai cu un agent si
nu cu mai multi agenti din cadrul firmei. De asemenea, fiecare agent va avea un
anumit numar de clienti, cati poate sa consulte si sa le preia ordinele.
Dupa ce au stabilit strategia de investitii, clientii dau ordine de

vanzare/cumparare de valori mobiliare agentilor lor. Agentii vor transmite
aceste ordine spre inregistrare si apoi executie departamentului de Tranzactii.
Acesta transmite apoi ordinul spre punctul de executie (Bursa de Valori
Bucuresti sau piata RASDAQ).
In situatia in care tranzactia se executa, departamentul Tranzactii
raporteaza conditiile de executie (cantitate, prt, moment al executiei)
departamentului Clienti dar si in cazul neexecutarii ordinelor se raporteaza
acest lucru, astfel incat agentul resposabil sa-si poata informa clientii. Scopul
oricarei intreprinderi este obtinerea de profit, asadar orice societate trebuie sa
obtina venituri. Pentru a prospera si a se dezvolta, firma trebuie sa produca cu
mult mai mult decat cheltuieste. De unde provin veniturile unei societati? De la
clienti. Cine sunt acesti clienti? Unde locuiesc acestia? Unde lucreaza? Toate
aceste informatii precum si altele sunt inregistrate si actualizate de sectiunea
conturi noi. De fapt numele acestui sector difera de la o societate la alta.
Aceasta poate fi Conturi noi, Nume si adrese, Informatii despre clienti,
Serviciul de date ale clientilor sau denumiri similare.
Firmele mari, cu multe filiale in teritoriu, creaza un nou departament
(la nivelul sediului central) sau un serviciu in cadrul departamentului Clienti
denumit Conturi noi.
Departamentul Conturi noi

Personalul care lucreaza in acest departament are urmatoarele
responsabilitati:
Sa intocmeasca pentru fiecare client cate un dosar care include
urmatoarele:
Formularul de cont formular completat de client la momentul
deschiderii contului;
Copiile confirmarilor trimise clientului;
Autorizarea telefonica (daca este cazul)
Formularul de transferare a valorilor mobiliare(daca este cazul)
Sa atribuie un numar de cont fiecarui client si sa-l transmita agentului
autorizat sa mentina relatia cu clientul;
Sa opereze modificarile transmise de client
pe parcursul colaborarii (modificari de domiciliu, numar de telefon,
conturi bancare, stare civila, copii etc.).
Asadar, colaborarea unei persoane fizice sau juridice cu o S.S.I.F. incepe
prin efectuarea unei operatii de deschidere de cont. Aceasta operatiune consta in
completarea unor formulare in care trebuie inscrise date despre persoana care
deschide contul, precizarea tipului de cont, precum si stabilirea, daca este cazul,
prin anexe, a modului in care cei doi parteneri, clientul si S.S.I.F.-ul, isi vor
desfasura colaborarea.
De orice tip ar fi el, un cont deschis la o S.S.I.F. are o dubla natura:
contine atat bani (cash) cat si valori mobiliare.
Tipurile de conturi pe care un client le poate deschide determina si
formularele care trebuie completate si depuse. Aceasta clasificare a conturilor
este determinata in buna masura de tipul de relatie ce se doreste a fi stabilita

intre client si S.S.I.F..
Departamentul Tranzactii
Departamentul Tranzactii - Procesare Ordine strange toate ordinile de
vanzare/cumparare de la punctele de lucru ale departamentului de
clienti/marketing. In functie de strategia organizationala si gradul de
automatizare (informatizare) al firmei acest departament poate fi structurat sub
forma unor camere de ordine, fiecare dintre acestea preluand ordinile pentru o
anumita categorie de valori mobiliare. Acest lucru este stabilit de firma in
functie de marimea acesteia si de gradul de autorizare.
Departamentul Vanzari si Cumparari
(Back- Office)
Odata ordinele de tranzactionare executate si reconcilierile efectuate, ele
sunt transmise mai departe departamentului de vanzari si cumparari. De indata
ce a preluat comanda operatiunilor departamentul vanzari si cumparari poarta
responsabilitatea indeplinirii a patru atributii majore:
a) Inregistrarea
b) Calculatia
c) Compararea si Reconcilierea
d) Confirmarea si Contabilizarea

Care sunt atributiile Departamentului Vanzari si Cumparari?


n loc de
rezumat



enuntarea departamentelor, 3 pct pentru calitatea descrierii functiilor
departamentelor.



Atributiile Departamentului Vanzari si Cumparari
a)Inregistrarea
b) Calculatia
c) Compararea si Reconcilierea
d)Confirmarea si Contabilizarea


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


BURSA DE VALORI BUCURESTI (B.V.B.)

Cuprins

9.1 Structura organizatorica a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.)
9.2 Functionarea B.V.B.




Structura organizatorica a B.V.B.
Functionarea B.V.B.

9.1 Structura organizatorica a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.)

Structura
B.V.B.

Cadrul legal de infiintare a unei burse de valori in Romania este Legea nr.
52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. In baza acestei legi
C.N.V.M. poate decide infiintarea unei burse de valori, atunci cand primeste o
cerere de infiintare din partea a cel putin cinci societati de valori mobiliare, care
formeaza Asociatia bursei de valori.
Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata la 21 aprilie 1995 prin Decizia
C.N.V.M., ca institutie publica investita cu personalitate juridica ce isi
desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii. Inaugurarea oficiala a BVB a
avut loc la 23 iunie 1995, in incinta Bancii Nationale a Romaniei, unde isi are si
in prezent sediul. Prima sedinta de tranzactionare a avut loc la data de 20
noiembrie 1995, sedinta in care 25 societati de valori mobiliare, membre ale
Asociatiei Bursei, au putut licita actiunile a 6 societati comerciale inscrise la
cota bursei de valori.
In ceea ce priveste resursele materiale initiale necesare pentru infiintarea
bursei, aceasta a primit finantare pentru primul an de activitate de la bugetul
statului, in baza propunerii inintate de C.N.V.M.. Aceste sume vor fi recuperate,
de-a lungul a trei ani, prin intermediul C.N.V.M. (care le va varsa mai departe
bugetului de stat) incepand cu al treilea an de functionare a Bursei.
Bursa de Valori Bucuresti prezenta la data de 31 decembrie 1997
urmatoarea structura:
a) Ca organe decizionale: Asociatia Bursei de Valori Bucuresti
formata din totalitatea societatilor de valori membrei ale bursei care au primit
din partea C.N.V.M. autorizatia de negociere in bursa de valori si au fost
acceptati de ceilalti membri ai asociatiei. Numai membrii asociatiei bursei pot
tranzactiona in bursa de valori si au dreptul la un vot in adunarile generale ale
bursei.
Comitetul Bursei este organismul de conducere al Bursei format din 9
reprezentanti alesi in prima sedinta a Asociatiei Bursei.
b) Ca organe executive : Directorul General numit de Comitetul bursei
care nu este reprezentant al vreunui membru al bursei si care exercita
competentele de administrare a activitatii curente a bursei si este abilitat pentru
a reprezenta institutia in fata autoritatilor publice si in relatiile acesteia cu tertii.
c) Ca organisme de supraveghere : Comisarul General al Bursei numit de

catre C.N.V.M. ca reprezentant propriu, are misiunea de a supraveghea si
controla activitatea acesteia.
Cenzorii interni si cenzorul extern independent al bursei au indatoriri
specifice in procesul de supraveghere, control si raportare al bursei.
d) Ca organisme consultative comitete si comisii care au scopul de a sista si
consulta conducerea bursei.
Acestea sunt:
Comisia de Etica si Conduita, care are ca principale atributii
constatarea savarsirii faptelor care contravin regimului juridic bursier,
investigarea imprejurarilor in care s-au savarsit acestea, precum si
formularea propunerilor de sanctionare a persoanelor vinovate;
Comisia de Inscriere la Cota Bursei, care hotaraste asupra inscrierii,
promovarii, suspendarii sau retrogradarii valorilor mobiliare de la cota
Bursei de Valori Bucuresti;
Camera Arbitrala, solutioneaza diferendele dintre membrii Asociatiei
Bursei, dintre acestia si agentii lor de valori mobiliare, precum si dintre
clienti si membrii Asociatiei Bursei.
Operatiunile curente sunt asigurate de personalul bursei care este organizat in
urmatoarea structura:
Directia Membri si Emitenti cu doua servicii:
Serviciul Membri
Serviciul Emitenti
Directia Operatiuni Bursiere si Informatica cu patru servicii:
Serviciul Tranzactionare si supraveghere a Pietei
Serviciul de Registru
Serviciul de Compensare si Control al Decontarii
Serviciul informatica
Directia Relatii cu Publicul si Cercetare-Dezvoltare
Directia Juridica
Directia Economica

Care sunt organismele consultative ale B.V.B.?


9.2 Functionarea B.V.B.

Functionarea
B.V.B.

A. Membrii Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti

Membrii Asociatiei Bursei sunt societatile de valori mobiliare ce solicita
si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare autorizatia de
negociere in Bursa de Valori Bucuresti si sunt acceptati de Asociatia Bursei.
Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobandita la data inscrierii in
Registrul de Asociati al Asociatiei Bursei.
Pentru a deveni membru al Asociatiei BVB un solicitant trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Membrii conducerii si agentii pentru valori mobiliare trebuie sa aiba o buna
reputatie civica, integritate morala si cunostinte si/sau practica profesionala
in unul din urmatoarele domenii: economic, financiar, bancar, afaceri sau
juridic;
b) Cel putin 50% din membrii Consiliului de Administratie al membrilor
Asociatiei Bursei sa fie autorizati ca agenti pentru valori mobiliare.
c) In cazul in care Consiliul de Administratie al societatii membre deleaga o
parte din competentele sale unui Comitet de Directie, cel putin 50% din
membrii sai trebuie sa fie autorizati ca agenti pentru valori mobiliare.
Atat persoanele fizice (angajate ale societatii de valori mobiliare), care
executa ordine de tranzactionare in ringul bursei cat si persoanele fizice care
asigura legatura dintre societatea de valori mobiliare si bursa (raportari,
decontari, reconcilieri) trebuie sa fie autorizati de bursa ca agenti de
bursa. In incinta Bursei de Valori Bucuresti nu pot desfasura activitati de
intermediere (brokeraj) agenti de bursa persoane fizice- decat daca au
calitatea de angajati ai societatii de valori mobiliare membre ale Asociatiei
Bursei.
Atat societatile de valori mobiliare cat si agentii de valori mobiliare care
le reprezinta trebuie sa respecte prevederile Codului de Etica si Conduita al
Bursei.

B. Produsele pietei procedura de inscriere la cota BVB
Pentru a fi tranzactionate la o bursa de valori, valorile mobiliare trebuie sa
fie admise la cota oficiala a bursei respective. La Bursa de Valori Bucuresti
pot fi inscrise la cota urmatoarele tipuri de valori mobiliare: actiuni emise de
societatile comerciale deschise, obligatiuni emise de catre societati
comerciale, si organe ale administratiei publice centrale si locale.
Dupa modul in care sunt evidentiate valorile mobiliare sus mentionate,
bursa de valori accepta la cota urmatoarele tipuri:
Valori mobiliare evidentiate prin inscriere in cont (in forma
dematerializata);
Valori mobiliare emise in forma fizica si imobilizate conform
procedurilor bursei;

Sectoarele si categoriile de cotare ale BVB
In functie de tipul de valoare mobiliara, cota bursei este structurata pe 3
sectoare dupa cum urmeaza:
1. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane:
In acest sector sunt inscrise actiunile societatilor comerciale deschise
(societati emitente). Inscrierea unei societati emitente la cota bursei trebuie sa fie
facuta de catre o societate de valori mobiliare numita initiatoare, care are
indatorirea de a reprezenta si sustine societatea emitenta in procedura de
inscriere, de a inainta documentele emitentului la bursa, de a familiariza
respectivul emitent cu activitatile specifice pietei de capital.
2. Sectorul obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre
autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati
Procedura de inscriere la cota a acestui tip de valori mobiliare este
cu mult mai simpla deoarece aceste tipuri de valori mobiliare au conditii de
emisiune aparte (ele nu trebuie decat sa fie inregistrate la OEVM). Obligatiunile
si alte valori mobiliare emise de catre autoritati ale administratiei publice
centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la cota din
momentul primirii de catre BVB a respectivului document de emisiune si a
platii comisionului prevazut de procedurile bursei.
3. Sectorul international
Inscrierea la cota bursei in sectorul international a valorii mobiliare
emise de o persoana juridica straina trebuie sa fie facuta prin intermediul unei
societati de valori mobiliare membra a asociatiei bursei; acestea vor fi afisate
distinct de valorile mobiliare autohtone. Pentru a avea inscrise valorile mobiliare
in cadrul sectorului international, emitentii vor trebui sa intruneasca conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, cu mentiunea de a avea
respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare
colectiva a valorilor mobiliare desemnate de bursa.
Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane este
structurat pe doua categorii de cotare diferentiate din punct de vedere al
criteriilor de performanta al persoanelor juridice (societati comerciale emitente)
care se inscriu la cota astfel:
1. Categoria II (de baza )
Principalele cerinte pentru inscrierea in categoria a-II-a sunt urmatoarele:
Efectuarea unei oferte publice primare in scopul de a plasa pe piata valori
mobiliare emise in conditiile prevazute de Legea nr. 52/1994 si
regulamentele C.N.V.M.
Inregistrarea la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM);
Libera transferabilitate a valorilor mobiliare;
Furnizarea de servicii adecvate catre detinatorii de valori mobiliare;
Furnizarea de informatii;
Plata comisioanelor;
Numirea unei persoane de legatura cu Bursa;
Certificarea datelor furnizate de catre emitent de catre un cenzor extern
independent;

Incheierea angajamentului de inscriere si mentinere la cota bursei etc.
2. Categoria I
Principalele cerinte pentru inscrierea in categoria I, care se adauga celor
prevazute pentru inscrierea in categoria de baza sunt urmatoarele:
Perioada de activitate de minimum 3 ani;
Realizarea de profit net in ultimii 2 ani de activitate;
Personal de conducere recunoscut pentru competenta profesionala si
integritate morala etc.

Inscrirea si mentinerea la cota bursei
Procedura de admitere la cota bursei consta in parcurgerea a 3 etape:
1) emitentul prin societatea de valori mobiliare initiatoare trebuie sa depuna la
bursa o cerere insotita de un dosar, care trebuie sa cuprinda toate
documentele prevazute de procedurile bursei, inclusiv ultimile situatii
financiare din care sa reiasa indeplinirea tuturor conditiilor prevazute pentru
inscrierea in categoria de cotare corespunzatoare;
2) serviciul emitenti examineaza cererea; daca se constata neconcordante,
lipsuri in prezentarea documentatiei serviciul comunica aceste aspecte si
colaboreaza cu emitentul pana la indeplinirea procedurii iar daca procedura
este indeplinita serviciul va inainta cererea Comisiei de Inscriere la Cota.
3) Comisia de Inscriere la Cota este singura competenta sa decida asupra
inscrierii la cota bursei; indeplinirea setului de cerinte nu atrage dupa sine
aprobarea automata a cererii de inscriere.
Procedura privind mentinerea la cota bursei consta in :
1) respectarea prevederilor privind furnizarea continua a informatiilor
2) negarea sau clarificarea oricaror zvonuri legate de activitatea societatilor
emitente, cu ajutorul comunicatelor de presa.
3) Respectarea procedurilor de confidentialitate a informatiilor

Promovarea valorilor mobiliare in categoria I
Promovarea valorilor mobiliare in categoria I va fi facuta prin
intermediul unei societati de valori mobiliare initiatoare.
a) emitentul, prin societatea de valori mobiliare initiatoare inainteaza
documentele si informatiile suplimentare necesare pentru promovarea
valorii mobiliare in categoria I;
b) societatea membra initiatoare reprezinta in cadrul Bursei societatea emitenta
in vederea promovarii valorilor sale mobiliare in categoria I;
c) Comisia de Inscriere la Cota decide cu privire la promovarea valorilor
mobiliare in categoria I.

C. Mecanismul de tranzactionare
Modalitatea de tranzactionare este diferita in functie de specificul pietei
dar mai ales in conformitate cu sistemul de tranzactionare. In practica

internationala sunt utilizate mai multe modalitati de negociere, printre care:
Negocierea pe baza de carnet de ordine presupune centralizarea de
catre agentii de bursa a ordinelor primite de la clienti intr-un document numit
carnet de ordine; el poate sa fie deschis pentru consultare de catre agentii de
bursa terti (cum este cazul la Tokyo Stock Exchange) sau inchis (ca la New
York Stock Exchange si American Stock Exchange), unde numai pretul si
volumul celor mai bune cotatii sunt anuntate in bursa. Tranzactia este incheiata
atunci cand un agent de bursa a raspuns favorabil la oferta facuta de un altul.
Este o metoda de tranzactionare depasita dar folosita de bursele mentionate mai
sus din respect pentru traditie.
Negocierea prin inscriere pe tabla presupune prezentarea ordinelor
astfel incat ele sa poata fi vazute de toti agentii de bursa care participa la sedinta
respectiva. Aceasta se realizeaza prin inscrierea pe un tabel electronic (la bursa
din Toronto) sau prin inscrierea cu creta (la Hong Kong, Sydney, Singapore) a
primelor doua (cele mai bune) preturi de cumparare (BID) si vanzare (ASK).
Negocierea prin anuntarea publica a ordinelor se practica atat pe
pietele intermitente, cat si pe cele continue (la bursele din Zurich si Budapesta).
Negocierile sunt deschise de un functionar al bursei, care striga titlul ce
urmeaza a fi negociat. Apoi agentii de bursa anunta cu voce tare preturile lor
bid si ask si cauta parteneri interesati.
Negocierea in groapa este o varianta a metodei descrise mai sus,
singura diferenta constand in aceea ca tranzactionarea se realizeaza intr-un
spatiu semicircular, foarte aglomerat numit groapa unde iau loc agentii de
bursa si isi striga preturile de vanzare/cumparare. Este una din metodele cele
mai spectaculoase de negociere si se practica pentru produsele care se bucura de
un mare dever la bursa. Este o metoda traditionala folosita in SUA.
Negocierea pe blocuri de titluri are loc, de regula, in afara salii
principale de negocieri a bursei, intr-un spatiu special amenajat din incinta
institutiei. La NYSE se formeaza asa-numita piata de sus (upstairs market).
Blocurile de titluri sunt tranzactionate intr-un volum mare (10.000 actiuni sau
mai multe); negocierea lor este supusa unui regim special din cauza impactului
puternic asupra pietei.
Negocierea electronica presupune utilizarea tehnologiei moderne in
procesul de transmitere a ordinelor si de prezentare a acestora la bursa.
Electronizarea poate merge si mai departe, cuprinzand executarea ordinelor si
decontarea tranzactiilor. Unul dintre primele sisteme de tranzactii complet
automatizate a fost introdus la Toronto, in 1977, sub denumirea Sistemul de
Tranzactionare Asistat de Calculator (Computer Assisted Trading System
CATS).

Care sunt sectoarele de cotare ale B.V.B.?


n loc de
rezumat



identificarea sectoarelor , 3 pct pentru descrierea atributiilor fiecarui
sector.



Organismele consultative sunt:
Comisia de Etica si Conduita, care are ca principale atributii
constatarea savarsirii faptelor care contravin regimului
juridic bursier, investigarea imprejurarilor in care s-au
savarsit acestea, precum si formularea propunerilor de
sanctionare a persoanelor vinovate;
Comisia de Inscriere la Cota Bursei, care hotaraste asupra
inscrierii, promovarii, suspendarii sau retrogradarii valorilor
mobiliare de la cota Bursei de Valori Bucuresti;
Camera Arbitrala, solutioneaza diferendele dintre membrii
Asociatiei Bursei, dintre acestia si agentii lor de valori
mobiliare, precum si dintre clienti si membrii Asociatiei
Bursei.


Sectoarele BVB sunt:
1.Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice
romane:
2.Sectorul obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de

catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de
catre alte autoritati
3.Sectorul international


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


COTAREA VALORILOR MOBILIARE

Cuprins

10.1 Cotarea valorilor mobiliare




Admiterea la cota bursei
Ordinele de bursa
Tehnici de cotare

10.1 Cotarea valorilor mobiliare

Procedura de
admitere la
cota bursei

Tranzactiile bursiere se pot derula cu conditia inscrierii valorilor
mobiliare la Cota bursei. Admiterea in cotatia oficiala nu reprezinta un drept, ci
trebuie sa fie solicitata de emitent. Procedura de admitere, in conformitate cu
practica internationala comporta trei faze :
a) intocmirea dosarului de admitere care cuprinde conturile de
rezultate si bilanturile contabile aferente ultimilor 3-5 ani
incheiati ;
b) asumarea unor obligatii de catre emitent, cum ar fi :
- punerea la dispozitia pietei a unui cuantum de valori mobiliare
chiar din ziua introducerii in cotatia oficiala si mentinerea unei
piete active si regulate a acestor titluri ;
- informarea autoritatilor bursiere, in timp util, asupra tuturor
evenimentelor sociale care afecteaza existenta juridica a
societatii( modificari statutare,modificarea capitalului );
- publicarea in presa financiara, cel putin o data pe trimestru, a
unor informatii privind evolutia activitatii economico-financiare
a societatii emitente, inclusiv cifra de afaceri;
- emiterea inscrisurilor in conformitate cu anumite norme impuse
pe plan intern si international ;
- asigurarea la banci ori societati de asigurare.
c) examinarea si aprobarea cererii de catre organismul de
reglementare si supraveghere a pietei bursiere. Prin intermediul unor servicii de
studii financiare, emitentul care solicita inscrierea valorilor mobiliare la cota
bursei este examinat la sediul acestuia, din punct de vedere al dotarii tehnice,
conditiilor de munca, modului de organizare a serviciilor administrative si
comerciale.
Introducerea valorilor mobiliare in cotatia oficiala presupune si o
publicitate prealabila. Intr-un buletin de anunturi legale se publica : denumirea,
nationalitatea, sediul, obiectul de activitate, durata, capitalul, ultimul bilant,
pasivul obligatoriu, avantajele stipulate prin statut, pentru investitori si
administratori.
Inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti
(BVB) este reglementata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Societatea care doreste sa fie listata la BVB trebuie sa se supuna legisla-

tiei in vigoare, regulamentelor si procedurilor specifice stabilite de catre Bursa.
Societatile comerciale care solicita cotarea actiunilor lor ordinare trebuie
sa indeplineasca anumite conditii. De asemenea, o data cu inaintarea catre
Bursa a cererii de inscriere a valorilor mobiliare la cota,insotita de documentele
cerute,
va fi platit, de catre emitent, un comision de procesare, nerambursabil, daca
respectiva cerere a fost respinsa.
In situatia in care societatea emitenta a respectivelor valori mobiliare
a primit, din partea Comisiei de Inscriere la Cota, Decizia de Inscriere la
Cota Bursei, atunci trebuie sa plateasca un comision de inscriere, a carui
valoare este stabilita in functie de valoarea nominala totala a valorilor
mobiliare respective, emise si aflate in circulatie. Nivelul comisionului
variaza in functie de natura valorilor mobiliare inscrise la cota (actiuni si
obligatiuni emise de persoane juridice romane inscrise la categoria I sau la
categoria de baza ; obligatiuni si juridice alte valori mobiliare, de natura
acestora emise de stat, judete, orase, comune si de citeva autoritati ale
administratiei publice centrale si locale).
Structura Cotei Bursei de Valori Bucuresti :
- sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane ;
- sectorul obligatiunilor si al altor valori mobiliare, emise de catre
stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei
publice centrale si locale si de catre alte autoritati ;
- sectorul international, rezervat valorilor mobiliare emise de
persoane juridice din strainatate.
Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului valorilor
mobiliare emise de persoane juridice romane.
Inscrierea la Cota Bursei a valorilor mobiliare ale unei societati
emitente, persoana juridica romana, va fi facuta prin intermediul unei
societati de valori mobiliare membra a Asociatiei Bursei, numita
initiatoare.Societatea membra initiatoare are indatorirea de a
reprezenta si a sustine societatea emitenta la procedura de inscriere, de a
inainta documentele emitentului la Bursa, de a familiariza respectivul
emitent cu activitatile specifice pietei de capital.
Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane este
organizat pe doua categorii : categoria a-II-a (de baza) si categoria I.
Principalele cerinte pentru inscrierea la categoria a II-a (de baza), sunt
urmatoarele :
libera transferabilitate a valorilor mobiliare ;
inregistrarea la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare.
Inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei se face pentru : valori
mobiliare evidentiate prin inscriere in cont sau/si valori mobiliare emise in
forma fizica si imobilizate conform procedurilor Bursei :
furnizarea de servicii adecvate catre detinatorii de valori
mobiliare ;
furnizarea de informatii ;
plata comisioanelor de inscriere la Cota Bursei ;

legatura cu Bursa (emitentul va numi o persoana care va
mentine legatura permanenta cu Bursa) ;
certificarea datelor furnizate de emitent de catre un cenzor
extern independent ;
aderarea la angajamentul de inscriere si mentinere la Cota
Bursei.
In cazul inscrierii in categoria I, emitentul va trebui sa indeplineasca pe
langa cerintele acestei categorii si pe cele prevazute pentru categoria de baza.
Perioada de activitate de minimum 3 ani. Emitentul trebuie sa fi
obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate. In calculul profitului
net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar.
Conducerea si alte aspecte legate de activitatea emitentului.
Bursa poate aprecia competenta profesionala si integritatea morala a
personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de
activitatea economico-financiara a acestuia, cum ar fi capitalul
circulant, fluxul de lichiditati etc.
Inscrierea la Cota Bursei a actiunilor.
Cel putin 15% din numarul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie
sa fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluzand persoanele implicate
si angajatii emitentului. Fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie sa detina
un numar de actiuni a caror valoare totala minima sa fie de 10 lei. Procentul de
minim 15% mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim 7.5 lei de actiuni.
Inscrierea la Cota Bursei a obligatiunilor.
Cel putin 30% din numarul obligatiunilor emise si aflate in circulatie
trebuie sa fie detinute de cel putin 1.000 de detinatori, excluzand persoanele
implicate si angajatii emitentului. Fiecare dintre acesti 1.000 de detinatori
trebuie sa detina un numar de obligatiuni a caror valoare totala minima sa fie
30 lei. Procentul de minim 30 %mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim
5 lei de obligatiuni.
Promovarea in categoria I a valorilor mobiliare ale unei societati
emitente, persoana juridica romana, va fi facuta prin intermediul unei societati
de valori mobiliare membra a Asociatiei Bursei, numita initiatoare, care va
sustine cererea de promovarea in fata Comisiei de Inscriere la Cota Bursei, dupa
ce va fi examinata de serviciul Emitenti.
Decizia de promovare a valorilor mobiliare in categoria I va fi data de
catre Comisia de Inscriere la Cota in termen de maximum o luna de la data
depunerii tuturor documentelor solicitate. Intrarea in vigoare a deciziei de
promovare este conditionata de plata comisionului de promovare.
Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului
obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de catre stat, judete,
orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si
locale se de catre alte autoritati.
Obligatiunile emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati
ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de
drept admise la cota la primirea de catre Bursa a respectivului document de
emisiune si a platii comisionului prevazut.

Decizia privind inscrierea la cota a acestor valori mobiliare este luata de
Comisia de Inscriere la Cota, in urma analizei Cererii de Inscriere la cota BVB
a valorilor mobiliare si a documentului de emisiune care o insoteste.
Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului international.
In cadrul sectorului international se inscriu valorile mobiliare emise de
persoane juridice straine.
Conditiile necesare inscrierii la cota a acestor valori mobiliare sunt
aceleasi ca si pentru emitentii autohtoni, cu mentiunea de a avea respectivele
valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a
valorilor mobiliare, societate desemnata de Bursa.
Pentru a fi inscrise la cota BVB, valorile mobiliare straine vor trebui sa
fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscute de
BVB.
Valorile mobiliare de acest fel, acceptate la cota, vor fi afisate distinct de
cele autohtone.
Mentinerea la Cota Bursei a valorilor mobiliare incepe o data cu intrarea
in vigoare a deciziei de inscriere a acestora.
Pentru mentinerea valorilor mobiliare la Cota, emitentii acestora vor
trebui sa achite comisionul de mentinere, respectiv vor realiza furnizarea
informatiilor cerute de Bursa, informand permanent si pe deplin publicul atat
despre evenimentele importante, cat si despre deciziile ce pot afecta pretul
valorilor mobiliare. Emitentii ale caror valori mobiliare sunt inscrise la Cota
Bursei de Valori Bucuresti vor respecta in mod permanent cerintele prevazute la
inscriere.
Emitentul ale carui valori mobiliare sunt inscrise la Cota Bursei va
trebui sa realizeze furnizarea informatiilor in cel mai scurt timp posibil, in asa
fel incat sa asigure accesul echitabil al investitorilor la informatiile necesare
luarii deciziei de a investi. Emitentul ale carui valori mobiliare sunt inscrise la
Cota va inainta Bursei informatiile solicitate anual, semestrial si oricand Bursa
considera necesar, aceasta constituind furnizarea periodica a informatiilor.
Actele sau faptele care pot afecta pretul sau alte aspecte in tranzactiile cu
valori mobiliare ale emitentului, ale societatilor comerciale asociate sau ale
acelor societati in care aceasta detine o pozitie majoritara si care devin
cunoscute personalului de conducere al emitentului, vor fi aduse imediat la
cunostinta Bursei si publicului. Transmiterea imediata a acestor informatii catre
Bursa si public constituie furnizarea continua a informatiilor.

Ordinele de bursa
Orice tranzactie pe piata bursiera este initiata printr-un ordin de vanzare
sau de cumparare a valorilor mobiliare.
Dupa determinarea procedurii de deschidere de cont, clientul va
completa si semna un ordin de vanzare sau cumparare pentru fiecare tip de
valoare mobiliara, in parte, pe care doreste sa o tranzactioneze (sa o
achizitioneze sau sa o instraineze).
Transmiterea unui ordin se poate realiza :
fie prin prezentarea de fiecare data la agentul de valori

mobiliare care se ocupa de contul clientului respectiv;
fie prin alte mijloace, cum ar fi : telefon, fax, E-mail in functie
de conditiile stabilite intre client si agentul de valori mobiliare in
momentul deschiderii contului.
Ordinul dat de client este de fapt o oferta (in cazul vanzarii), respectiv
o comanda (in cazul cumpararii) avand ca obiect tranzactionarea unui anumit
volum de valori mobiliare, in anumite conditii. Astfel, ordinul trebuie sa
cuprinda informatii cu privire la :
sensul operatiunii (vanzare sau cumparare) ;
produsul bursier ce face obiectul ordinului;
cantitatea oferita / comandata ;
tipul tranzactiei ( la vedere / la termen, cu specificarea scadentei
in cazul tranzactiilor la termen).
Cea mai importanta indicatie este cea legata de pret, respectiv cursul la
care se ofera sau se comanda produsul bursier. Din acest punct de vedere, in
practica s-au consacrat tipurile de ordine prezentate in cele ce urmeaza :
Ordinul la piata (market order) este un ordin de vanzare-cumparare la
cel mai bun pret oferit de piata. Practic, un ordin de cumparare la piata impune
obtinerea celui mai scazut pret existent in bursa, in momentul in care brokerul
de incinta primeste instructiune de executare a ordinului. Un ordin de vanzare la
piata trebuie executat la cel mai mare pret existent, cand brokerul de incinta
primeste ordinul. Daca brokerul nu reuseste sa execute ordinul in conditiile
respective, se spune ca a pierdut piata, iar firma de brokeraj este obligata sa
despagubeasca pe client pentru pierderile suferite de acesta din eroarea
profesionala (sau eventual frauda) a brokerului sau. Astfel de situatii sunt rare la
bursele consacrate.
Ordinul limita (limit order) este cel in care clientul precizeaza pretul
maxim pe care intelege sa-l plateasca in calitate de cumparator, respectiv pretul
minim pe care il accepta in calitate de vanzator. Acest ordin nu poate executat
decat daca piata ofera conditiile impuse prin ordin. Unui ordin cu limita de pret
ii este asociata intotdeauna clauza la un pret mai bun, aceasta inseamna ca
daca brokerul poate cumpara titlurile la un pret mai mic sau le poate vinde la un
pret mai mare, el este obligat sa o faca imediat. In caz contrar, brokerii sunt
raspunzatori pentru a fi pierdut piata.
Ordinul stop ( stop loss order) are drept scop limitarea pierderii si
actio-neaza oarecum in sens contrar ordinului cu limita de pret. El devine un
ordin de vanzare cumparare la piata, atunci cand pretul titlului evolueaza
in sens contrar asteptarii clientului. Astfel, un ordin stop de vanzare este plasat
la un nivel inferior pretului curent al pietei, pentru prezervarea profitului obtinut
la un titlu cumparat anterior cu un pret mai mic sau pentru a limita reducerea
pretului pietei la anumite titluri detinute de client.
Sa presupunem ca un investitor a cumparat actiuni Xla un curs de
3.5lei, iar cursul acestora pe piata a ajuns la 4.5lei. Pentru a se proteja impotriva
unei scaderi ulterioare a cursului, investitorul adreseaza ordinul vinde stop la
4.3lei, ceea ce inseamna ca atunci cand pretul pietei, in scadere, ajunge la
4.3lei ordinul se executa, ca si cand ar fi un ordin la piaa. Cursul, daca ar fi

crescut in continuare, ordinul ar fi ramas inactiv.
Un ordin stop de cumparare este plasat la un nivel superior cursului
curent al pietei, urmarindu-se reducerea pierderii la o pozitie de vanzare luata
anterior.
Spre exemplu, un investitor care a vandut actiuni x la 4 lei isi poate
limita pierderea in cazul cresterii cursului actiunii x, prin adresarea unui
ordin cumpara stop la 4.2lei, ceea ce va asigura o limitare a pierderii
investitorului daca cursul creste peste 4.2lei.
Ordinele stop limita sunt acele ordine de tranzactie stop care la
declansare devin ordine limita. Astfel, ordinul vinde stop 2.5, limita 2.3 se
declanseaza cand cursul, in scadere, ajunge la 2.5 si se poate executa pana
canda ajunge la 2.3. Ordinul cumpara stop 2.5, limita 2.75 se declanseaza
atunci cand cursul, in crestere, ajunge la 2.5 si se executa pana la cel mult 2.75.
Ordine cu mentiuni speciale, ca de exemplu:
totul sau nimic (all or none), stocul de titluri va fi tranzactionat
integral sau deloc;
imediat sau anuleaza (immediate or cancel) cere ca tranzactia sa
fie executata imediat total sau partial. Partea neexecutata se
anuleaza;
dintr-o data sau deloc (fill or kill), tranzactia fie se executa
imediat la pretul stabilit, fie se anuleaza;
ordin la deschidere (at the opening), tranzactia se efectueaza la
cursul de deschidere sau se anuleaza;
ordin la inchidere (at the end), tranzactia trebuie efectuata in
ultimele 30 de secunde ale zilei de tranzactionare.
Pot exista si alte situatii care impun mentiuni speciale, cum ar fi : in
jurul,cu atentie,cu grija. Ordinul in jurulcomporta o limita de curs,
dar lasa intermediarului o oarecare latitudine de a efectua operatiunea cand se
ajunge in jurul cursului indicat de client. Ordinul cu atentie sau cu grija
permite intermediarului sa execute ordinul in una sau mai multe sedinte de
bursa, in functie de posibilitatile pietei.
Clientul are posibilitatea sa anuleze sau sa modifice ordinul sau,
oricand, inainte de executarea acestuia.
In executarea ordinelor de bursa, o problema esentiala o reprezinta
respectarea regulilor de prioritate. Prin prioritate de pret se intelege faptul ca
agentii de bursa trebuie sa execute ordinele de cumparare la preturi mai mari,
inaintea celor date la preturi mai mici: similar, ordinele de vanzare la preturi
mai mici vor fi executate inaintea celor la preturi mai mari. In cazul ordinelor
date la acelasi pret, se procedeaza conform urmatoarelor reguli:
- prioritatea de timp sau precedenta, inseamna ca primul ordin
plasat va fi primul executat;
- prioritatea de volum arata ca primul ordin executt va fi cel cu
volumul cel mai mare;
- executarea pro-rata inseamna ca toate ordinele la acelasi pret
vor fi executate in raport cu volumul lor. Aceasta regula se aplica
atunci cand piaa nu permite executarea integrala a ordinelor,

alocandu-se pentru fiecare o rata din volumul disponibil al pietei.
Daca se considera criteriul valabilitatii, ordinele bursiere pot fi:
- ordine valabile o zi, care pot fi executate numai in ziua cand au
fost lansate;
- ordine cu valabilitate prestabilita, (maximum sase luni), care
pot fi anulate de investitor in orice moment inainte de executie;
- ordine fara valabilitate precizata, care se executa, de regula,
pana la finele lunii in curs (pentru tranzactii cash) sau pana la
finele angajamentului asumat de investitor (pentru tranzactiile la
termen).
Initial, la Bursa de Valori Bucuresti s-au acceptat doar doua tipuri de
ordine: la piaa si la limita, cu conditia existentei in contul clientului a
disponibilului necesar acoperirii tranzactiei, specificate in ordinul de cumparare
si daca contul de valori mobiliare al clientului acopera in intregime cantitatea
specificata in ordinul de vanzare.
Incepand cu anul 1999, prin adoptarea sistemului de tranzactionare
HORIZON TM bursa are la dispozitie noi tipuri de ordine caracterizate de
modalitati specifice de executie in functie de piaa, utilizand o gama larga de
optiuni.

Tehnici de cotare
Cotarea valorilor mobiliare este operatiunea prin care se inregistreaza
ordinele de vanzare si de cumparare in vederea formarii si efectuarii
tranzactiilor. Tehnicile de cotare au evoluat de la cotarea clasica prin strigare
la cotarea electronica. Cotarea titlurilor si executarea ordinelor bursiere difera
de la o piaa la alta in raport de sistemul de tranzactionare adoptat. Tehnicile de
cotare consacrate in practica internationala sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Cotarea prin anuntare publica a ordinelor este o tehnica folosita atat
pe pietele intermitente, cat si pe cele continue. Fiecare valoare
mobiliara este repartizata pentru tranzactionare la unul din ringurile
aflate in incinta bursei (de aici si denumirea de tranzactionare in ring).
Negocierile sunt deschise de un functionar al bursei care striga titlul ce
urmeaza a fi negociat. Apoi, agentii de bursa anunta cu voce tare
preturile lor de vanzare si cumparare, cautand parteneri interesati.
Incheierea tranzactiei are loc atunci cand un agent de bursa, care a
strigat cotatiile sale, primeste un raspuns afirmativ din partea altui agent
de bursa.
Cotarea pe baza de carnet de ordine presupune centralizarea de catre
agentii de bursa a ordinelor primite de la clienti intr-un document numit
carnet de ordine (order book); el contine ordinele repartizate in
raport cu gradul lor de negociabilitate. Carnetul de ordine poate sa fie
deschis pentru consultare de catre agentii de bursa terti ( cum este cazul
la Tokyo Stock Exchange) sau inchis ( la NYSE si AMEX, unde numai
pretul si volumul celor mai bune cotatii sunt anuntate in bursa).
Contractarea are de regula un caracter bilateral si se produce atunci
cand un agent de bursa a raspuns favorabil la oferta facuta de alt agent

de bursa.
Cotarea prin casier, care presupune centralizarea de catre agentii de
bursa a ordinelor primite de la clienti, intr-un document denumit carnet
de ordine (order book), ce contine ordinele repartizate in raport cu
gradul lor de negociabilitate.
Cotarea prin inscrierea pe tabla, in cadrul careia ordinele sunt
prezentate in asa fel incat sa fie vazute de toti agentii de bursa care
participa la sedinta respectiva. Aceasta se realizeaza prin inscrierea pe
un tabel electronic a primelor doua (cele mai bune) preturi de
cumparare si de vanzare, respectiv cotatiile ASK si BID. Contractarea
are loc atunci cand un agent de bursa tert accepta o cotatie ce figureaza
pe tabla.
Cotarea in groapa (pit trading), care este o varianta a tehnicii
clasice de tranzactionare in ring. Groapa este un spatiu semicircular
foarte aglomerat, unde iau loc agentii de bursa si isi striga preturile de
vanzare si cumparare, putand actiona pe cont propriu sau in contul unor
terti. Este una din metodele cele mai spectaculoase de cotare,
utilizandu-se pentru valorile mobiliare cel mai intens negociate si
indeosebi pentru contracte futures si optiuni.
Cotarea pe blocuri de titluri (block trading), care se deruleaza in afara
salii principale de negocieri a bursei, intr-un spatiu special amenajat.
Blocurile de titluri sunt contracte de volum mare. Dimensiunea
contractelor este atat de insemnata, incat poate influenta situatia pietei.
Din acest motiv, negocierea lor este supusa unui regim special: in
tranzactii se tine seama de informatiile venite din sala de negocieri, dar
contractarea blocurilor de titluri se realizeaza separat, urmand apoi ca
tranzactia sa fie raportata la bursa, dupa ce a fost incheiata.
Cotarea electronica presupune utilizarea tehnologiei moderne in
procesul de transmitere a ordinelor si de prezentare a acestora in bursa.
Electronizarea poate merge mai departe, cuprinzand executarea
ordinelor (contractarea) si lichidarea contractelor.
Sistemul de cotare al Bursei de Valori Bucuresti este un sistem
computerizat care permite transmiterea, interactiunea si executia ordinelor
pe piaa continua. Tranzactiile cu valori mobiliare inscrise la Cota bursei,
dar care se derulau initial in afara sistemului de cotare automat, sunt
considerate tranzactii speciale, tehnica de cotare fiind similara celei pe
blocuri de titluri.

Descrieti Ordinul La piata.


n loc de
rezumat



descrierea ordinului, 3 pct pentru identificarea zonei de aplicare.



Ordinul la piata (market order) este un ordin de vanzare-
cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. Practic, un ordin de
cumparare la piata impune obtinerea celui mai scazut pret existent in
bursa, in momentul in care brokerul de incinta primeste instructiune
de executare a ordinului. Un ordin de vanzare la piata trebuie
executat la cel mai mare pret existent, cand brokerul de incinta
primeste ordinul. Daca brokerul nu reuseste sa execute ordinul in
conditiile respective, se spune ca a pierdut piata, iar firma de
brokeraj este obligata sa despagubeasca pe client pentru pierderile
suferite de acesta din eroarea profesionala (sau eventual frauda) a
brokerului sau. Astfel de situatii sunt rare la bursele consacrate.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


SISTEMUL DE TRANZACTIONARE AL B.V.B.

Cuprins

11.1 Tranzactionarea in piata intermitenta
11.2 Tranzactionarea in piata continua




Piata intermitenta
Piata continua
Tranzactiile incrucisate

11.1 Tranzactionarea in piata intermitenta

Sesiunile
tranzactiona-
rii in piata
intermitenta

Tranzacionarea in piaa intermitenta este alctuita din una
sau mai multe (maximum cinci) sesiuni de tranzacionare. Prima
sesiune se numete sesiune principala toate celelalte fiind sesiuni
suplimentare. Este necesara aceasta distincie deoarece o sesiune
de tranzacionare este formata din mai multe etape, etape ce difer
dup cum este vorba de sesiunea principala sau sesiunile
suplimentare, astfel:
Sesiunea principala presupune:
Introducerea ordinelor;
Fixingul (licitaia) care presupune:
Identificarea tranzaciilor posibile
Calcularea si afiarea preturilor de piaa
Alocarea
Sesiunea suplimentara presupune:
Introducerea ordinelor;
Negocierea surplusului de oferte sau cereri
netranzacionate
Alocarea
nchiderea
Tiprirea rapoartelor de tranzacionare, compensare,
decontare si comision
Afiarea preturilor valorilor mobiliare tranzacionate
Introducerea ordinelor in sistem
Ordinele de vnzare/cumprare de valori mobiliare sunt
introduse in sistem de ctre agenii de bursa. Pana in momentul
stabilirii preului de piaa un ordin introdus este revocabil sau
modificabil.
Identificarea tranzaciilor posibile
Preul valorilor mobiliare se calculeaz prin algoritmul de
fixing (licitaie), care identifica preul la care cea mai mare
cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacionata.
Calcularea si anunarea preturilor de piaa
In cazul in care volumul maxim de tranzacii s-ar putea

efectua la mai multe preturi, preul la care se tranzacioneaz va fi
cel mai apropiat de preul de referina.
Preul de referina este media ponderata cu volumul a
preturilor tranzaciilor efectuate in cursul edinei. Toate
tranzaciile pentru o valoare mobiliara se efectueaz la acelai pre.
Preul de piaa este preul la care se ncheie o tranzacie
bursiera intr-o sesiune de tranzacionare.
Alocarea . Alocarea ordinelor se face dup urmtoarele
reguli si in ordinea descrisa mai jos:
Toate ordinele de cumprare ale clienilor, cu preul
mai mare (bun) dect preul de piaa si toate ordinele de
vnzare ale clienilor cu preul mai mic (mai bun) dect
preul de piaa se vor executa integral, in msura in
care cantitatea de valori mobiliare este suficienta;
Ordinele care au avut preul specificat egal cu preul de
piaa se vor executa integral, parial sau deloc;
Dup alocarea preului de piaa si alocarea ordinelor cu
preturi mai bune, ordinele cu preul egal cu preul de
piaa sunt alocate astfel:
Toate ordinele clienilor care au avut preul egal
cu preul de piaa au prioritate de alocare fata de
ordinele proprii ale societatii;
Ordinele clienilor sunt executate in ordinea
cresctoare a cantitilor; daca este necesara o
alocare in cazul a doua sau mai multe ordine cu
cantitati egale, se utilizeaz principiul
precedentei (primul venit primul servit);
Daca toate ordinele de bursa ale clienilor au
fost executate integral, atunci ordinele proprii
ale societatilor membre vor fi alocate,
prioritatea fiind data de timpul la care a fost
introdus ordinul in sistem, conform principiului
precedentei (primul venit primul servit).
Negocierea surplusului de oferte sau cereri
netranzacionate
In cazul in care dup alocare au mai rmas ordine neexecutate,
avnd preul egal cu preul stabilit in sesiunea principala, va
avea loc o sesiune suplimentara pentru acoperirea cantitatii
netranzacionate aflata in surplus. Pentru cantitatea de valori
mobiliare in surplus, vor putea fi introduse ordine de sens
contrar numai la preul de piaa. Dup expirarea timpului alocat
sesiunii principale, in baza ordinelor introduse si a principiilor
de alocare, tranzaciile se vor executa la preul stabilit in
sesiunea principala. Deoarece pro-ordinele sunt alocate de
sistem dup ce toate ordinele clienilor au fost integral
executate, exista posibilitatea ca in aceasta sesiune sa existe

ordine care conduc la formarea unui nou pre, caz in care
sesiunea suplimentara va fi anulata automat si se va activa o
noua sesiune principala.
Exemplu de fixing :
Sa presupunem ca ne aflam la nceperea unei edine de
tranzacionare. Agenii de bursa procedeaz la introducerea
ordinelor. Pentru societatea comerciala Terapia acestea sunt:

S.S.I.F. Broker: OCc = 375 aciuni la preul de
5.050
S.S.I.F. IRI : OCp = 100 aciuni la preul
de 5.050
S.S.I.F. Catalina : OCc = 100 aciuni la preul
de 5.090
OVc = 100 aciuni la preul
de 5.070
S.S.I.F. Global : OCc = 310 aciuni la preul de 5.110
S.S.I.F. Expandia: OVc = 150 aciuni la preul
de 5.040
S.S.I.F Gelsor : OVc = 150 aciuni la preul de 5.100
S.S.I.F ansa : OCp = 125 aciuni la preul de 5.100
S.S.I.F. Romaxa: OVp = 425 aciuni la preul de 5.090
S.S.I.F. Capital : OVp = 100 aciuni la preul de
5.030
S.S.I.F. Regent : OVc = 25 aciuni la preul de 5.060
S.S.I.F. Actinvest: OCp = 75 aciuni la preul de 5.080
S.S.I.F. Strim : OCc = 150 aciuni la preul de
5.070
S.S.I.F. Active : OVc = 400 aciuni la preul de
5.100
S.S.I.F. INVESTCO: OVp = 245 aciuni la preul de
5.050

Unde : OCc = ordin de cumprare dat de clientul S.S.I.F.;
OCc = ordin de cumprare dat de S.S.I.F. pentru
portofoliul propriu;

OVc = ordin de vnzare dat de clientul S.S.I.F.;
OVp = ordin de vnzare dat de S.S.I.F. pentru
portofoliul propriu.
Etape de calcul :
1) aranjarea ordinelor dup pre in ordine descresctoare;
2) se cumuleaz cantitile separat pe ordine de cumprare
si pe ordine de vnzare, dup urmtorul model:
OC : 310 + 125 = 435 + 100 = 535 + 75 = 610 + 150 = 760
+0 = 760
OV : 100 + 150 = 250 + 245 = 495 + 25 = 520
Se observa ca sumele se cumuleaz ncepnd cu cel mai bun
pre ( la cumprare de sus in jos si la vnzare de jos in sus);
3) se retine cea mai mica valoare dintre cele doua
(vnzare/cumprare) corespunztoare cantitilor cumulate;
4) valoarea cea mai mare dintre cele calculate in etapa 3
este cea care corespunde preului de piaa , acesta fiind preul la
care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi
tranzacionata.
De indata ce calculatorul a stabilit astfel preul de piaa
acesta va fi anunat prin mesaj pe ecran.
Valoarea cea mai mare de cumprare (5110), respectiv
valoarea cea mai mica de vnzare (5030) reprezint cele mai
bune preturi de cumprare, respectiv de vnzare din piaa la
momentul fixingului.
Urmeaz etapa de alocare, care in exemplul prezentat mai
sus se va efectua astfel:
a) se vor aloca intai ordinele de vnzare in urmtoarea
ordine:
100 + 150 + 25 + 245 + 100 = 620 aciuni care vor
merge la cumparatori in ordinea urmtoare:
310 + 100 + 150 = 560 reprezentnd ordine ale clienilor S.S.I.F.-
urilor si numai 60 aciuni pentru ordinul cu cantitatea de 125
aciuni, ordin care are prioritate fata de ordinul de 75 aciuni
deoarece a fost introdus, ca timp, in sistem naintea celui de al
doilea. Raman astfel nesatisfcute cele doua cereri ( prima parial
mai puin 65 aciuni, iar a doua integral), care dei se ncadrau in
preul de piaa nu au mai existat oferte de vnzare (din punct de
vedere cantitativ) spre a fi satisfcute.

Care sunt sesiunile tranzactionarii in piata intermitenta?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la
pagina 81 .

11.2 Tranzactionarea in piata continua

Sesiunile
tranzactiona-
rii in piata
continua

Tranzacionarea in piaa continua este alctuita dintr-o
sesiune de tranzacionare care parcurge urmtoarele etape:
pre deschidere
introducerea ordinelor
deschidere
identificarea tranzaciilor posibile, calcularea si
anunarea preturilor de deschidere
alocarea
sesiune de tranzacionare continua
afiarea ordinelor ramase neexecutate
introducerea si executarea ordinelor in piaa
continua
raportarea continua a tranzaciilor si transmiterea
informaiilor de piaa
nchidere
tiprirea rapoartelor de tranzacionare, compensare,
afiarea preturilor valorilor mobiliare tranzacionate
Identificarea tranzaciilor posibile, calcularea si
Preul de deschidere este preul tuturor tranzaciilor care se
efectueaz in momentul in care se deschide piaa, fiind calculat pe
baza ordinelor introduse in sistem in cadrul etapei de pre
deschidere, pentru fiecare valoare mobiliara, printr-un algoritm de
fixing (licitaie) care identifica preul la care cea mai mare
cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacionata.
In cazul in care la deschidere s-au determinat mai multe
preturi la care se pot executa tranzaciile (cantitati egale cu preturi
diferite) si preul de referina al edinei precedente este in afara
intervalului format de aceste preturi, atunci preul de deschidere
va fi acela care este cel mai apropiat de preul de referina.

In cazul in care preul de referina al edinei precedente
este cuprins in intervalul dintre aceste preturi, atunci preul de
deschidere este chiar preul de referina.
Alocarea in cadrul etapei de deschidere
Toate ordinele de cumprare cu un pre mai mare dect
preul de deschidere si toate ordinele de vnzare cu preul mai
mic dect preul de deschidere se vor executa integral in msura
in care cantitatea de valori mobiliare este suficienta. Preturile
tuturor ordinelor cu preturi mai bune dect preul de deschidere,
care nu au fost executate in momentul aplicrii algoritmului de
fixing si alocare vor fi modificate in mod automat si vor deveni
egale cu preul de deschidere.
Ordinele avnd preul egal cu preul de deschidere pot fi
executate integral, parial sau deloc, astfel:
prioritatea de alocare a valorilor mobiliare este data de
tipul contului, dup cum urmeaz:
- cont client;
- cont instituie financiara;
- cont propriu;
- cont angajat.
in cadrul fiecrui tip de cont, ordinea de execuie se
stabilete conform principiului precedentei (primul venit
primul servit).
Ordinele de cumprare cu preul mai mic dect preul de
deschidere si ordinele de vnzare cu preul mai mare dect
preul de deschidere nu se executa.
Afiarea ordinelor ramase neexecutate
Dup calcularea preului de deschidere si raportarea
tranzaciilor ctre membri, cel mai bun (mare) pre de
cumprare si cel mai bun (mic) pre de vnzare al fiecrei valori
mobiliare vor constitui cotaiile de piaa pentru acea valoare
mobiliara. Introducerea ordinelor poate ncepe.
Cotaiile bursei in orice moment arata cea mai buna cerere si
cea mai buna oferta. Pentru ca ordinele sa poat fi executate,
preturile acestora trebuie sa coincid cu una din aceste cotaii
(cea mai buna cerere sau cea mai buna oferta).
Introducerea si executarea ordinelor in piaa continua.
Fiecare ordin introdus este valabil pana cnd este
executat, retras, anulat sau blocat de ctre Bursa.
Prioritile de executare a ordinelor in piaa continua

sunt:
cel mai bun pre (cel mai mare la cerere / cel mai
mic la oferta);
la acelai pre prioritatea de alocare a valorilor
mobiliare este data de tipul contului, dup cum urmeaz:
cont client, cont instituie financiara, cont propriu, cont
angajat;
in cadrul fiecrui tip de cont, ordinea de execuie se
stabilete conform principiului precedentei (primul venit
primul servit).
Raportarea continua a tranzaciilor
Bursa va afia tranzaciile pe msura efecturii lor, precum
si cotaiile cererii si ofertei att pe monitoare, cat si ctre public
prin afiajul electronic.

Care sunt sesiunile tranzactionarii in piata continua?

pagina 81 .

n loc de
rezumat

V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s
o transmitei tutorelui.


Punctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct.
pentru prezentarea sesiunilor, 3 pct pentru identificarea lor.


Sesiunile tranzactionarii in piata intermitenta sunt:
-Sesiunea principala
-Sesiunea suplimentara
- nchiderea
-Introducerea ordinelor in sistem
-Identificarea tranzaciilor posibile
-Calcularea si anunarea preturilor de piaa

Sesiunile tranzactionarii in piata continua sunt:
- pre deschidere
- introducerea ordinelor
- deschidere
- identificarea tranzaciilor posibile, calcularea si
- alocarea
- sesiune de tranzacionare continua
- afiarea ordinelor ramase neexecutate
- introducerea si executarea ordinelor in piaa continua
- raportarea continua a tranzaciilor si transmiterea
informaiilor de piaa
- nchidere
- tiprirea rapoartelor de tranzacionare, compensare,
- afiarea preturilor valorilor mobiliare tranzacionate
- identificarea tranzaciilor posibile, calcularea si


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


PIATA RASDAQ

Cuprins

12.1 Piata RASDAQ




Participantii pe piata RASDAQ
Piata de negociere
Sistemul de decontare

12.1 Piata RASDAQ

Piata
RASDAQ,
platforma de
negociere

Foarte multi investitori sunt initial derutati in legatura cu
aceasta piaa deoarece ea nu este amplasata intr-un singur loc, spre
deosebire de bursa de valori care are un ring de tranzactionare,
intr-un loc bine determinat. In locul unei piete in adevaratul sens
al cuvantului exista numai o retea de telecomunicatii. Aceasta
consta in aceea ca firmele aflate peste tot in teritoriu pot incheia
tranzactii intre ele prin intermediul telefonului. Si deoarece liniile
telefonice se afla aproape peste tot in lume se poate spune ca piaa
de tip Over The Counter este o piaa fara bariere geografice.
Participantii pe piaa RASDAQ
Tranzactiile pe aceasta piaa sunt efectuate numai de
catre intermediarii de valori mobiliare, respectiv de catre
societatile de valori mobiliare autorizate si supravegheate de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. (C.N.V.M.).
Societatile de Valori Mobiliare se pot grupa in functie de
activitatile pe care le desfasoara, in urmatoarele trei categorii:
- societati de valori mobiliare care actioneaza numai
pe contul clientilor (BROKERI) sunt acele societati
de valori mobiliare care prin agentii lor de valori
mobiliare (brokeri) persoane fizice vand/cumpara
valori mobiliare in numele si pe contul clientilor.
Aceste societati nu fac altceva decat sa contacteze un
alt broker/dealer/formator de piaa sau pur si simplu sa
introduca ordinul in sistemul de tranzactionare pentru a
satisface oferta clientului, sa efectueze tranzactia si sa
faca demersurile corespunzatoare pentru efectuarea
operatiunilor de compensare, decontare si inscriere in
Registru.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (brokeri) care sunt acele persoane fizice care
actioneaza in numele si in interesul societatii avand obligatia sa
satisfaca in cele mai bune conditii ordinele clientilor lor.

- Societati de valori mobiliare care actioneaza numai
pe cont propriu (DEALERI) sunt acele societati de
valori mobiliare care pot cumpara/vinde actiuni
pentru/din portofoliul propriu in scop speculativ. O
societate de valori mobiliare care actioneaza in nume
propriu poate actiona si in numele si pe contul
clientilor.
valori mobiliare (dealeri si brokeri). Acele persoane fizice care
efectueaza operatiuni pentru portofoliul societatii urmarind
obtinerea unui profit din diferenta de pret dintre pretul de
cumparare si cel de vanzare al valorilor mobiliare se denumesc
dealeri, iar cei care actioneaza in numele si in interesul
societatii avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii
ordinele clientilor lor se numesc brokeri.
Agentii care tranzactioneaza in sistemul RASDAQ se
mai numesc si traderi.
- Societati de valori mobiliare formatoare de piaa
(market makeri) sunt acele societati de valori
mobiliare care actioneaza in nume propriu si care au
rolul de a face piaa prin afisarea permanenta de cotatii
ferme, fiind gata in orice moment sa cumpere / vanda
valorile mobiliare pentru care fac piaa in cantitate
standard (o anumita cantitate impusa de ANSVM) si la
pretul ferm de oferta.
Formatorul de piaa este de fapt un dealer care face piaa
pentru una sau mai multe valori mobiliare, nominalizate,
asumandu-si anumite obligatii in plus fata de un dealer obisnuit,
precum aceea de a oferi in orice moment un pret de vanzare /
cumparare.
valori mobiliare (market makeri si brokeri). Acestia sunt acele
persoane fizice care efectueaza operatiuni pentru portofoliul
societatii urmarind introducerea de cotatii avantajoase pentru
societate, si cei care actioneaza in numele si in interesul
societatii, avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii
ordinele clientilor lor (brokerii).
Adaosul / Reducerea / Comisionul
In venitul unei societati de valori mobiliare care
actioneaza in numele si pe contul clientilor (broker) este
comisionul ce se percepe in urma unei tranzactii. Acest
comision, conform Regulamentului privind autorizarea si
exercitarea intermedierii de valori mobiliare, se aplica la
valoarea tranzactiei si nu poate sa depaseasca 8 % (inclusiv

taxele si alte cheltuieli legate de executarea tranzactiei).
Cand societatea de valori mobiliare nu actioneaza ca
broker ci ca market maker, aceasta nu percepe comision ci:
incearca sa cumpere valorile mobiliare la un pret mai mic decat
cel la care societatea se gandeste ca le va vinde si incearca sa
vanda valorile mobiliare la un pret mai mare decat cel de la care
le-a cumparat.
Profitul societatii poate avea, in functie de tranzactie, o
dubla natura:
- Daca societatea vinde unui client al sau o valoare
mobiliara din portofoliu, atunci societatea va inregistra
practic un dublu venit: venitul pe care il inregistreaza
ca diferenta intre pretul de achizitie al valorii mobiliare
respective si pretul de vanzare si venitul realizat din
adaosul pe care societatea il percepe ca rezultat al
serviciului prestat (mark up). Aceasta valoare se
adauga la pretul de executie al tranzactiei;
- Daca societatea cumpara de la un client al sau o valoare
mobiliara, societatea va inregistra la momentul
achizitionarii un venit rezultat din prestarea serviciului
(executarii ordinului) catre client. Acest venit numit
reducere (mark down) se deduce din pretul de executie
al tranzactiei;
- Daca societatea vinde / cumpara o valoare mobiliara
din / pentru portofoliul propriu de la o alta societate de
valori mobiliare (piaa inter dealer) singurul venit
obtinut de aceasta este: la momentul vanzarii,
reprezentat de diferenta dintre pretul de cumparare si
pretul de vanzare iar la momentul cumpararii nu exista
nici un profit.
Piaa de negociere
RASDAQ este o piaa de negociere: se negociaza
preturile intre formatorul de piaa si agentii de RASDAQ care
actioneaza in numele clientilor lor sau in numele societatii de
valori mobiliare pentru care lucreaza.
Sistem de piaa pe baza de cotatii
RASDAQ reprezinta o retea de computere care leaga intre
ele societatile de valori mobiliare aflate in teritoriu. Nu exista
un loc unic unde se realizeaza tranzactiile, orice societate de
valori mobiliare poate incheia o tranzactie cu alta societate de
valori mobiliare prin intermediul retelei, la un anumit pret si
pentru o anumita cantitate, in acelasi moment in care alte doua
societati de valori mobiliare pot incheia o tranzactie cu aceeasi

valoare mobiliara la un alt pret, tot prin intermediul retelei.
Totodata, in sistem trebuie sa existe in orice moment,
pentru orice valoare mobiliara, pentru care exista formatori de
piaa, o cotatie, adica un pret de vanzare si / sau unul de
cumparare.
Sistem de decontare: livrare contra plata
Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este unul de
livrare contra plata, ceea ce inseamna ca in momentul in care
banii au plecat spre decontare din contul clientului cumparator,
in acelasi moment au plecat si valorile mobiliare din contul
clientului vanzator.
Consideratii generale si scurt istoric
A fost lansata oficial la 25 octombrie 1996, ca Piaa
Naionala de Valori Mobiliare RASDAQ, pentru a rspunde
necesitaii existentei unui mediu instituional si tehnic corect si
transparent pentru tranzacionarea tuturor aciunilor distribuite in
cadrul Programului de Privatizare in Masa. RASDAQ este
rezultatul direct al cooperrii romano-americane, legiferata prin
semnarea in 1995 a unui Memorandum de nelegere de ctre
guvernele Romniei si SUA, prin care Agenia pentru Dezvoltare
Internaionala a Statelor Unite (USAID) se obliga sa deruleze in
Romnia proiectul Dezvoltarea pieei romaneti de capital,
pentru sprijinirea programului de reforma al Guvernului Romniei.
Guvernul Romniei s-a obligat la rndul sau sa promoveze o
orientare ctre sectorul privat al instituiilor pieei de capital si sa
asigure valorile mobiliare intr-un volum care sa justifice asistenta
acordata de USAID.
Sistemul ales NASDAQ a fost considerat cel mai
potrivit, avnd in vedere caracteristicile noii piee romaneti de
capital: numr mare de societati listate, condiii mai puin
restrictive de listare, sistem de formatori de piaa (market makers)
oferind lichiditate si vizibilitate emitenilor si, nu in ultimul
rnd, un numr extrem de mare de acionari distribuii arbitrar in
teritoriu lucru ce impunea un sistem pentru vnzare/cumprare
uor accesibil de la distanta, din orice ora. Succesul arhitecturii
concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuia
importanta adusa la procesul de concentrare a acionariatului,
msurata prin faptul ca pe parcusul celor peste 6 ani de existenta,
prin aceasta piaa au fost ncheiate peste 1,5 milioane de tranzacii
cu 8,7 miliarde de aciuni emise de un numr de aproximativ 5000
de emiteni, in valoare totala de aproape 1,5 miliarde de dolari,
intr-un mediu de tranzacionare eficient, fiind, prin numrul
emitenilor si al acionarilor, piaa cu cea mai mare dimensiune din
Europa si una dintre primele piee din lume. Prin amploarea si
implicaiile sale, RASDAQ s-a identificat cu economia

romneasca si a parcurs mpreuna cu aceasta toate suiurile si
coborurile tranziiei, a resimit toate crizele financiare si politice
si a marcat pozitiv fiecare moment de cretere.
Sistemul de tranzacionare RASDAQ este un sistem
electronic de mare capacitate si performanta. Este un sistem de
negociere, in care participanii afieaz cotaii de cumprare si/sau
vnzare pentru fiecare valoare mobiliara in care sunt interesai (tip
quote-driven). In prezent, circa 3.000 de societati comerciale
societati mici, in dezvoltare, dar si companii mari, care au devenit
nume de referina isi tranzacioneaz aciunile la Bursa
Electronica RASDAQ.
RASDAQ opereaz folosind tehnologie de nalta clasa intr-
un sistem in care formatorii de piaa se afla in competiie pentru a
oferi cele mai bune preturi de vnzare si cumprare. In prezent
sunt nregistrate ca participani direci 72 de societati de servicii de
investiii financiare.
nceputul anului 2000 a fost momentul care a marcat
diversificarea instrumentelor financiare tranzacionabile pe
RASDAQ, prin introducerea facilitaii de tranzacionare a
instrumentelor financiare cu venit fix, de tip certificate de depozit
bancar.
Cu toate ca nu a fost listata dect o singura emisiune de 10
miliarde de lei si numrul si valoarea tranzaciilor au fost reduse,
proiectul a fost considerat un succes: pentru prima oara in piaa
romneasca de capital fiind emise, tranzacionate si
compensate/decontate alte valori mobiliare dect aciunile, un
exerciiu important att pentru societile de valori mobiliare cat si
pentru investitori, reprezentnd si punctul de plecare pentru alte
proiecte ambiioase. Un alt moment de referina a fost realizarea
procedurilor si aplicaiilor dezvoltate la solicitarea APAPS, care
au devenit un suport al privatizrilor derulate prin piaa de capital:
licitaii speciale, oferte publice la pre fix determinat prin
evaluarea cererii si licitaiile electronice

Bursa Electronica RASDAQ
Principalul atu al Bursei Electronice RASDAQ, demonstrat
in intreaga sa activitate, ramane superioritatea serviciilor tehnice
furnizate clientilor. Fiabilitatea tehnica garantata 99,9999% a
platformei de tranzactionare (Stratus Continuum Mainframe si
aplicatia de tranzactionare Portal dezvoltata in cadrul
NASDAQ), controlul total asupra resurselor software si serviciile
superioare de acces la date prin vectorii web (www.rasd.ro) si
data-feed impun sistemul RASDAQ ca mediu important de
informare si dezvoltare operationala.
In 2003, Bursa Electronica RASDAQ are in dezvoltare noi
module de tranzactionare pentru diversificarea instrumentelor

financiare:
- obligatiuni corporative
- obligatiuni municipale
- obligatiuni ipotecare
- oferte publice initiale
Cadrul de reglementare a fost redactat si supus aprobarii
ComisieiNationale a Valorilor Mobiliare si aplicatiile
corespunzatoare au fost implementate pentru primele doua
categorii de instrumente financiare. Pentru implementarea
celorlalte produse este necesara colaborarea cu autoritatile.
Anul 2003 este anul Consolidarii pietei bursiere din
Romania. Bursa Electronica RASDAQ si Bursa de Valori
Bucuresti si-au anuntat oficial intentia de a fuziona intr-o singura
piata bursiera bine capitalizata si lichida, cu un sistem de
tranzactionare, compensare, decontare si registru modern si cu
reglementari compatibile cu ale burselor europene, care sa
raspunda mai bine unui mediu nou, concurential.
1995 Piata RASDAQ este rezultatul direct al cooperarii
romano-americane, legiferata, prin semnarea in 1995, a unui
Memorandum de Intelegere intre Guvernele Romaniei si SUA,
prin care Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite
(USAID) a derulat in Romania proiectul Dezvoltarea pietei
romanesti de capital.
1996 Piata Nationala a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost
oficial lansata la 25 octombrie. Acest eveniment a reprezentat un
pas important in constructia Pietei de Capital din Romania. La
acest moment, Bursa de Valori Bucuresti deja constituita, nu avea
capacitatea preluarii responsabilitatii tranzactionarii unui
asemenea numar de emitenti, nici din punct de vedere tehnic, nici
din cel al criteriilor de listare, mai restrictive, specifice unei burse
de valori.
1997 RASDAQ a lansat prima licitatie speciala in Romania,
destinata derularii operatiunilor de vanzare a actiunilor detinute de
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului (APAPS).
1997 2000 RASDAQ a depasit Bursa de Valori
Bucuresti in valoarea anuala de tranzactionare.
1998 La data de 31 iulie a fost lansat indicele RASDAQ
Compozit.
1999 RASDAQ a publicat primul buletin lunar (pe internet)
cu cei mai importanti indicatori si evenimente ale lunii anterioare,
statistici, rapoarte ale emitentilor, activitatea societatilor de valori
mobiliare, evolutia preturilor, etc.
2000 Implementarea platformei RASDAQ de
tranzactionare a certificatelor de depozit bancar a marcat punctul
de referinta pentru inceputul diversificarii valorilor mobiliare

oferite de Piata de Capital din Romania.
2002 RASDAQ a initiat un process complex de transformare
intr-o bursa moderna. Aceasta presupune schimbari de structura a
actionariatului, control, proceduri, transparenta si protectia
investitorilor.
2002 Noul Regulament de Integritate si Transparenta a fost
aprobat de CNVM. Cei mai performanti emitenti au fost invitati sa
faca parte din Categoriile de Excelenta, in conformitate cu criterii
financiare si de piata. Au fost impuse, de asemenea, limitari mai
stricte ale variatiei zilnice a preturilor.
2002 Au fost lansati oficial doi indici (RAQ-I si RAQ-II),
care urmaresc evolutia zilnica a preturilor actiunilor pentru
Categoriile de Excelenta.
2002 Bursa Electronica RASDAQ a promovat conceptul de
parteneriat cu emitentii, in special pentru Categoriile de Excelenta,
in baza unui acord de principiu din partea societatilor. Prevederile
acestor acorduri se refera la standardele de transparenta ale
emitentilor, care nu au fost impuse in anii precedenti.
2002 La data de 10 octombrie a avut loc pentru prima data in
Romania Gala Premiilor Pietei de Capital, eveniment menit sa
celebreze valorile care si-au facut simtita prezenta in piata
romaneasaca de capital pe ansamblu. Au fost scoase la rampa
performante ale unor companii listate pe cele doua componente ale
pietei romanesti de capital, precum si contributiile unor institutii
sau personalitati la dezvoltarea pietei de capital din Romania
(societati de avocatura, de consultanta, personalitati politice, mass-
media, etc).
2002 In data de 28 noiembrie, Bursa Electronica RASDAQ a
organizat Seminarul de Instruire pentru emitenti in domeniul
Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS). In baza unei
colaborari cu firma de audit si consultanta DELOITTE &
TOUCHE, reprezentanti ai peste 20 de companii listate au avut
posibilitatea de a participa la un schimb de experienta pe tema
IAS. Acest eveniment face parte din actiunile intreprinse de Bursa
Electronica RASDAQ in scopul apropierii de emitenti si de
promovare a avantajelor apartenentei la una din Categoriile de
Excelenta RASDAQ.
2003 Bursa Electronica RASDAQ in stransa colaborare cu
CNVM s-a angajat intr-un proces de restructurare, in vederea
mentinerii la cota a companiilor care indeplinesc cerinte minime
de listare.
2003 18-20 aprilie, a avut loc la Sinaia prima Conventie
Anuala a Brokerilor din Romania care a hotarat sa mandateze
Bursa Electronica RASDAQ si Bursa de Valori Bucuresti pentru a
pregati cadrul de reglementare si cadrul operational necesar
aderarii pietei valorilor mobiliare din Romania la tructurile pietei

de capital ale Uniunii Europene. Brokerii au adus unele modificari
statutului ANSVM si statutului Bursei Electronice RASDAQ. De
asemenea, pentru a raspunde noilor prevederi legale, societatea cu
raspundere limitata RASDAQ a fost transformata in societatea
pe actiuni Bursa Electronica RASDAQ.
2003 22 mai, Bursa Electronica RASDAQ si Bursa de Valori
Bucuresti si-au anuntat oficial intentia de unificare a celor doua
piete.
2003 29 august, la Constanta a avut loc seminarul cu tema
Finantarea Afacerilor pe Piata de Capital, proiect sponsorizat de
Agentia Americana de Dezvoltare Internationala (USAID) in
asociere cu Bursa Electronica RASDAQ (BER) si Bursa de Valori
Bucuresti (BVB). Obiectul intalnirii a fost prezentarea metodelor
de finantare de pe pietele de capital, cu accent pe avantajele aduse
societatilor precum si actionarilor acestora.

A.Listarea la Categoriile de Excelenta.
Cele doua Categorii de Excelenta includ cateva dintre cele
mai cunoscute companii romanesti, care trebuie sa indeplineasca
standarde ridicate de performanta financiara si lichiditate. La
Categoriile de Excelenta sunt listate in prezent 35 de societati.

Cerinte

Categoria I de Excelenta Categor
Excelen
1. Profit Cel putin un an din ultimii
doi
-
2. Cifra de afaceri > 9 mil. EURO > 2.5 m
3. Active totale > 4.5 mil. EURO -
4. Capital social

> 1 mil. EURO > 0,5 m
5. % free-float sau valoarea
de piata a free-float
> 15%

> 150,000 EURO
> 10%

> 50.00
6. % zile de tranzactionare
/an

> 50%

> 25%

Categoria de Baza RASDAQ este cea mai cuprinzatoare
categorie a Bursei Electronice RASDAQ si in prezent cuprinde
circa 3.000 de emitenti. Conditiile pentru inscrierea la Categoria
de Baza nu sunt atat de stricte ca la Categoriile de Excelenta. Pe
masura ce se dezvolta, companiile pot opta pentru promovarea la
Categoriile de Excelenta RASDAQ.
Pentru a fi listata la Categoria de Baza, o companie trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- societate deschisa;

- actiunile companiei sunt inregistrate la Oficiul de
Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM);
- societatea are contract de furnizare de servicii cu o
societate de registru independenta autorizata de CNVM;
- capital social mai mare de 100.000 euro (Legea nr.
525/2002);
- numar de actionari mai mare de 100 (Legea nr.
525/2002);
-
B. Bursa Electronica RASDAQ nu este o piata OTC (
over the counter)
RASDAQ a fost infiintata ca urmare a necesitatii existentei
unui mediu organizat, reglementat, transparent, accesibil, pentru
tranzactionarea actiunilor miilor de societati devenite publice ca
urmare a Programului de Privatizare in Masa. RASDAQ detine un
sistem electronic de tranzactionare accesibil din toate colturile tarii
de catre utilizatori directi si un mecanism automat de decontare
administrat de o societate privata si independenta. Parametrii unei
tranzactii sunt strict stabiliti printr-un set de proceduri tehnice ale
Bursei, fara a fi necesar un schimb fizic de documente.

Institutiile conexe Bursei Electronice RASDAQ
ANSVM
Fidela modelului NASDAQ, proprietarul initial al
sistemului de tranzactionare a fost Asociatia Nationala a
Societatilor de Valori Mobiliare ANSVM, o asociatie
profesionala, non-profit, rolul sau constand in promovarea celor
mai inalte standarde de conduita in domeniu, reprezentarea
intereselor membrilor sai, perfectionarea pregatirii profesionale si
dezvoltarea pietei de capital.
Asociatia a fost infiintata in 1995.Membrii sai sunt
societatile de servicii de investitii financiare active pe piata
romaneasca de capital, autorizate de CNVM. Consiliul Director al
ANSVM este constituit din 4 membri si un presedinte, alesi pentru
mandate de 2 ani.
Bursa Electronica RASDAQ S.A.
A fost initial constituita ca o structura tehnica afiliata
ANSVM, avand ca obiect de activitate administrarea sistemului de
tranzactionare, sub forma unei societati cu raspundere limitata
aflata in proprietatea ANSVM. Dupa integrarea operationala cu
ANSVM din 2002, RASDAQ a preluat si dezvoltat
departamentele de emitenti si supravegherea pietei, alaturi de
activitatile tehnice aferente. In prezent este o societate pe actiuni
avand ca actionari ANSVM si membrii sai, cu participatii egale.
Nici un actionar nu poate detine mai mult de 5% din drepturile de
vot si nu se distribuie dividende.

Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depozitare (SNCDD S.A.)
Societatea pe actiuni avand ca actionari bancile, societatile
de servicii de investitii financiare, ANSVM si alte entitati din piata
de capital. Rolul SNCDD este de a oferi servicii de compensare
utilizatorilor directi ai RASDAQ, de a asigura decontarea
actiunilor si de a actiona ca un depozitar central pentru actiunile
tranzactionate la Bursa Electronica RASDAQ. SNCDD actioneaza
si ca un custode, pastrand valorile mobiliare in numele societatilor
de servicii de investitii financiare.
SNCDD este de asemenea autoritatea nationala pentru
alocarea codurilor ISIN si poate furniza servicii de registru
companiilor listate pe piata de capital din Romania.
Registrele independente ale actionarilor.
In prezent sunt active 9 societati de registru (inclusiv
SNCDD) care furnizeaza servicii de registru pentru companiile
listate la Bursa Electronica RASDAQ. Registrele sunt implicate
indirect in procesul de tranzactionare, prin responsabilitatea
asumata fata de emitenti de a le oferi, la cerere, lista la zi a
actionarilor. Obiectul principal de activitate este inregistrarea
valorilor mobiliare si a detinatorilor acestora pentru fiecare
companie listata. Prin conectarea la SNCDD aceste companii
primesc informatii privind schimbarile in structura actionariatului
ca rezultat al procesului de tranzactionare. Pe de alta parte, ofera
informatii despre actiuni corporatiste: modificari de capital social,
splitari, divizari, fuziuni, etc.
2002 a fost un an cu importante realizari pentru Bursa
Electronica RASDAQ. Promovarea parteneriatului cu emitentii a
avut rolul de a imbunatati transparenta si de a oferi servicii mai
bune investitorilor. Companiile promovate la Categoriile de
Excelenta si-au dat acordul pentru listarea la categoriile
superioare, angajandu-se sa respecte prevederile legale privind
informarea actionarilor. Astfel, circa 4.000 de rapoarte primite de
la peste 1.000 de emitenti au fos difuzate public in primele trei
trimestre ale anului 2003, ceea ce a avut ca rezultat cresterea
transparentei si atragerea atentiei potentialilor investitori. Inca din
anul 1998 prin intermediul site-ului RASDAQ puteau fi accesate
informatii privind rapoartele financiare semestriale si anuale
pentru peste 4.500 de companii.
In 2002, prin Bursa Electronica RASDAQ s-au
tranzactionat in medie actiuni de peste 514.000 USD/zi.
Capitalizarea pietei a fost la sfarsitul anului 2002 de 1,8 miliarde
USD cu 71% mai mult decat in anul 2001. Indicele RASDAQ
Compozit a atins un maxim istoric de 1.140,85 puncte fiind
pentru prima oara in ultimii 5 ani cand Indicele Compozit a trecut

de 1.000 de puncte.
In stransa colaborare cu CNVM, Bursa Electronica
RASDAQ s-a angajat intr-un process complex de restructurare a
pietei. Scopul acestei reforme este mentinerea la cota numai a
companiilor care indeplinesc cerinte minime de listare.
Acest proces face parte dintr-o initiativa mai complexa,
avand ca principal obiectiv consolidarea Bursei Electronice
RASDAQ, supravegherea si monitorizarea mai eficienta a
emitentilor de catre CNVM si BER precum si cresterea
transparentei pietei.
In aceasta privinta, Bursa Electronica RASDAQ lucreaza
in prezent la un nou regulament numit Regulamentul privind
admiterea la tranzactionare si mentinerea valorilor mobiliare si a
altor instrumente financiare la Bursa Electronica RASDAQ.
Dupa finalizarea Regulamentului, acesta va fi trimis spre aprobare
la CNVM.
In primavara anului 2003, Bursa Electronica RASDAQ a
anuntat public schimbarea misiunii sale, dorind sa devina
principala optiune pentru atragerea de resurse financiare prin
intermediul pietei de capital din Romania:. Este astfel, pentru
prima data cand Bursa Electronica RASDAQ a incercat sa-si
redefineasca rolul si imaginea intr-o economie de piata in crestere.
Astfel, BER poate deveni o solutie pentru companiile care doresc
sa atraga capital, nu neaparat companii de anvergura, ci si
companii nou infiintate, sau in dezvoltare, care au nevoie de
capital. Aceasta trasatura poate sa devina rolul Bursei Electronice
RASDAQ in perspectiva fuziunii cu Bursa de Valori Bucuresti, iar
abilitatea de a dezvolta aplicatii noi va reprezenta in mod sigur un
atu important.
RASDAQ 2002 in cifre(usd)
Numarul de societati tranzactionabile 3,000
Capitalizarea pietei la finele 2002 1.8 milia
Volumul total de actiuni 2.1 milia
Volumul mediu zilnic de actiuni 8.7 milio
Valoarea total tranzactionata in 2002($) 127 mili
Valoarea medie tranzactionata zilnic ($) 0.5 milio
Cel mai mare volum de tranzactionare dintr-o zi ($) 21
oct. 2002
44.2 mil

Indicele RASDAQ Compozit Inchider
RAQ I Inchider
RAQ II Inchider

Standardele foarte ridicate ale sistemului de comunicare si
ale platformei de tranzactionare, precum si sistemul quote-
driven bazat pe activitatea formatorilor de piata aflati in
competitie, diferentiaza Bursa Electronica RASDAQ de bursele

traditionale. Investitorii nu se mai intalnesc fata in fata pentru a
tranzactiona valori mobiliare, beneficiind, totodata si de avantajele
competitiei dintre formatorii de piata.
Formatorii de piata sunt membri ai Bursei (desi nu toti
membrii BER sunt formatori de piata). Ca formatori de piata,
membrii trebuie sa indeplineasca cerinte de capital superioare si sa
se conformeze unor reglementari specifice. De exemplu:
- garantarea executiei fiecarui ordin la cel mai bun prt
posibil;
- angajamentul de a cumpara si vinde actiunile pentru care
sunt formatori de piata;
- angajamentul de a fi formatori de piata pe o perioada
determinata de timp.
Formatorii de piata trebuie sa se inregistreze cu cotatii
ferme de cumparare si/sau vanzare pentru actiunile unei anumite
companii.
Nu exista o limita a numarului de formatori de piata pentru
actiunile unei societati.
Bursa Electronica RASDAQ este o piata electronica, iar
tehnologiile inalte utilizate hardware, software si telecomunicatii
au reprezentat un element cheie in dezvoltarea ei. Informatiile
legate de activitatea de tranzactionare sunt transmise simultan la
peste 90 de terminale din intreaga tara. Bursa Electronica
RASDAQ furnizeaza tuturor participantilor la piata acces egal la
informatiile de piata.
Investitorii fie persoane fizice sau juridice pot beneficia
de servicii de acces vizual query only care le ofera posibilitatea
de a-si plasa ordinele in conformitate cu informatiile primite in
timp real.
Companiile listate la Bursa Electronica RASDAQ acopera
intreg spectrul economiei romanesti: constructii, transporturi,
comert, finante, energie, industria alimentara, turism, industria
farmaceutica, etc. Unele dintre cele mai cunoscute companii au
ales RASDAQ: ARGUS Constanta (Industria alimentara),
ALPROM (Metalurgie), HERCULES Baile Herculane (Turism),
InterContinental Hotel (Turism), SOCEP Constanta
(Transporturi), Rompetrol Group (Energie), ASIROM Asigurare-
Reasigurare (Finante), ANA-IMEP (Echipamente electrice),
BRAU UNION Romania (Fabricarea berii), HABER
(Fabricarea berii), COMPANIA DE BERE Romania- (Fabricarea
berii), BRAICONF Braila (Textile), INT Carpati (Turism),
DUCTIL (Echipamente electrice), Braila Shipyard (Constructii
navale), SANEX (Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica),
IAR Brasov (Constructii de aeronave).
RASDAQ a reprezentat poarta de intrare in economia
romaneasca pentru investitori puternici precum LAFARGE,

DAMEN SHIPYARDS, TIMKEN, KOYO SEIKO,
HEIDELBERGER CEMENT si alti investitori strategici.
Sectoare industriale reprezentate pe BER
Industria % din Capitalizare V
2
Alimentara si a berii 12% 1
Chimica si petrochimica 11% 5
Comert 6% 7
Constructii si materiale de constructii 17% 4
Finante 5% 1
Masini si echipamente 8% 8
Metalurgie 14% 4
Turism 7% 2
Altele 19% 1
100% 1

Indici RASDAQ
Indicele RASDAQ Compozit urmareste evolutia valorii de
piata a companiilor listate la Bursa Electronica RASDAQ.
Modificarile de prt ale fiecarei actiuni au ca rezultat cresterea sau
scaderea indicelui, proportional cu valoarea de piata a fiecarui
emitent. Valoarea de piata pretul de inchidere inmultit cu
numarul de actiuni emise este actualizata zilnic.
Toate companiile care se tranzactioneaza pe piata sunt
incluse in indicele RASDAQ Compozit. Aceste include actiunile a
aproximativ 3.000 de societati romanesti din domenii variate, de la
agricultura la finante. In 2002 indicele a crescut cu 27% in ciuda
tendintei de scadere a pietelor din regiune.
Indicii RAQ I and RAQ II, reflecta evolutia valorii de
piata a companiilor listate la cele doua Categorii de Excelenta si
au fost lansati la aniversarea a 6 ani de existenta a Bursei
Electronice RASDAQ, pe 29 octombrie 2002, la o valoare de
pornire egala cu a indicelui RASDAQ Compozit. Metoda de calcul
este aceeasi cu cea a indicelui RASDAQ Compozit, dar numai
grupul respectiv de companii.
Dupa integrarea operationala a ANSVM/RASDAQ SRL in
2002, Bursa Electronica RASDAQ a preluat si responsabilitatile
de supraveghere a pietei. Cel mai important regulament propriu
ANSVM/RASDAQ este numit Regulamentul de Practica
Onesta. Acest set de reguli stabileste principiile privind conduita
in afaceri, standardele de publicitate, regulile de tranzactionare,
relatiile cu clientii si procedurile disciplinare pentru membri.
Departamentul de Supraveghere a Pietei vegheaza la
respectarea reglementarilor in vigoare, in scopul protectiei
intereselor investitorilor prin monitorizarea constanta a
operatiunilor societatilor de servicii de investitii financiare si

supravegherea respectarii regulilor de tranzactionare din
Regulamentul de Practica Onesta. Folosind aplicatiile sistemului
de tranzactionare PORTAL, precum si alte aplicatii suplimentare
dezvoltate in-house, departamentul supravegheaza activitatea de
tranzactionare, intervenind imediat prin functia de mesaje a
programului ori de cate ori exista un motiv de suspectare a
nerespectarii Regulamentului de Practica Onesta. Rapoartele de
supraveghere sunt generate la cerere:
- Raport privind actualizarea cotatiilor inregistreaza
fiecare modificare in cotatia de cerere/oferta a unui trader si
activitatea trader-ului pe o anumita actiune pe parcursul unei zile
de tranzactionare;
- Raport privind pretul de tranzactionare monitorizeaza
fluctuatia pretului pentru fiecare actiune pe parcursul unei zile si
furnizeaza automat rapoarte exceptie cand sunt miscari
semnificative de prt;
- Raport privind volumul de tranzactionare monitorizeaza
fluctuatiile de volum pentru fiecare actiune pe parcursul zilei si
furnizeaza automat rapoarte exceptie cand exista o crestere a
volumului;
- Raport de tranzactionare monitorizeaza operatiunile de
raportare a tranzactiilor pentru respectarea regulilor de
tranzactionare;
- Raport privind identificarea tranzactiilor efectuate in baza
informatiilor confidentiale urmareste miscarile de prt si volum
inainte si dupa publicarea informatiilor primite de la emitenti
pentru a determina posibilele tranzactii efectuate in baza
informatiilor confidentiale;
- Raport privind activitatea pe emitenti identifica traderii,
volumele raportate, cotatiile cele mai mici si cele mai mari ale
cererii si ofertei pentru fiecare actiune in timpul zilei, pentru a
determina cele mai tranzactionate actiuni.
Rapoartele zilnice sunt discutate cu Directorul General, iar
problemele importante sunt raportate Comisiei de Disciplina/
Consiliul de Administratie, pentru cercetari suplimentare si masuri
disciplinare, daca este necesar.Principalele atributii ale
Departamentului de Supraveghere a Pietei sunt: supravegherea on-
line a activitatii de cotare si tranzactionare, respectarea regulilor de
tranzactionare, comunicarea cu brokerii in vederea ajustarii
cotatiilor si confirmarea/anularea tranzactiilor, identificarea
situatiilor care necesita investigatii suplimentare, monitorizarea
activitatii formatorilor de piata, redactarea Buletinului Informativ
transmis prin intermediul sistemului (interpretarea Regulamentului
de Practica Onesta, notificari asupra conditiilor speciale de piata,
notificari asupra ofertelor pietei), elaborarea si modificarea
regulamentelor, investigarea reclamatiilor.

.

Identificati tipurile de traderi pe Piata RASDAQ.

pagina 97 .


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte
prezentate n aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la
nceput.

Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 12 pe care
urmeaz s o transmitei tutorelui.

n loc de
rezumat


identificarea platformei RASDAQ, 3 pct pentru calitatea si
prezentarea corecta a caracteristicilor Pietei RASDAQ..


Tipurile de traderi sunt :
- societati de valori mobiliare care actioneaza numai pe
contul clientilor (BROKERI) sunt acele societati de
valori mobiliare care prin agentii lor de valori mobiliare
(brokeri) persoane fizice vand/cumpara valori
mobiliare in numele si pe contul clientilor. Aceste
societati nu fac altceva decat sa contacteze un alt
broker/dealer/formator de piaa sau pur si simplu sa
introduca ordinul in sistemul de tranzactionare pentru a
satisface oferta clientului, sa efectueze tranzactia si sa
faca demersurile corespunzatoare pentru efectuarea
operatiunilor de compensare, decontare si inscriere in

Registru.
valori mobiliare (brokeri) care sunt acele persoane fizice care
actioneaza in numele si in interesul societatii avand obligatia sa
satisfaca in cele mai bune conditii ordinele clientilor lor.
- Societati de valori mobiliare care actioneaza numai pe
cont propriu (DEALERI) sunt acele societati de valori
mobiliare care pot cumpara/vinde actiuni pentru/din
portofoliul propriu in scop speculativ. O societate de
valori mobiliare care actioneaza in nume propriu poate
actiona si in numele si pe contul clientilor.
valori mobiliare (dealeri si brokeri). Acele persoane fizice care
efectueaza operatiuni pentru portofoliul societatii urmarind
obtinerea unui profit din diferenta de pret dintre pretul de
cumparare si cel de vanzare al valorilor mobiliare se denumesc
dealeri, iar cei care actioneaza in numele si in interesul societatii
avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii ordinele
clientilor lor se numesc brokeri.
Agentii care tranzactioneaza in sistemul RASDAQ se mai
numesc si traderi.
- Societati de valori mobiliare formatoare de piaa
(market makeri) sunt acele societati de valori mobiliare
care actioneaza in nume propriu si care au rolul de a face
piaa prin afisarea permanenta de cotatii ferme, fiind gata
in orice moment sa cumpere / vanda valorile mobiliare
pentru care fac piaa in cantitate standard (o anumita
cantitate impusa de ANSVM) si la pretul ferm de oferta.
Formatorul de piaa este de fapt un dealer care face piaa
pentru una sau mai multe valori mobiliare, nominalizate,
asumandu-si anumite obligatii in plus fata de un dealer obisnuit,
precum aceea de a oferi in orice moment un pret de vanzare /
cumparare.
valori mobiliare (market makeri si brokeri). Acestia sunt acele
persoane fizice care efectueaza operatiuni pentru portofoliul
societatii urmarind introducerea de cotatii avantajoase pentru
societate, si cei care actioneaza in numele si in interesul
societatii, avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii
ordinele clientilor lor (brokerii).


1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View,
John Wiley &Sons INC, 2005
2.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura
Economica Bucuresti,2007
Publications Office, Luxembourg, 2006
4. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura
Exponto Constanta, 2005


SISTEMUL DE TRANZACTIONARE RASDAQ

Cuprins

13.1 Sistemul de tranzactionare RASDAQ




Cerintele inscrierii pe platforma RASDAQ
Identificarea caracteristicilor sistemului de tranzactionare RASDAQ

13.1 Sistemul de tranzactionare RASDAQ

Tranzactionarea
pe piata
RASDAQ

Sistemul de tranzactionare utilizeaza o varianta a programului PORTAL, care
asigura functionarea unei piete distribuite geografic, ai caror participanti sunt
interconectati printr-o retea de date (linii dedicate sau comutate). Astfel, participantii
autorizati pot accesa sistemul prin intermediul unei interfete personale
computerizate (modul Telefon), prin modulul Retea (X25) sau cu ajutorul unei linii
dedicate. Pentru asigurarea securitatii in sistem se utilizeaza coduri si parole
individuale, iar accesul este limitat la functionarii superiori, partenerii si angajatii
autorizati ai fiecarei firme.
Acest sistem permite participarea abonatilor locali si internationali si accepta valori
mobiliare (actiuni, obligatiuni, titluri derivate) ale emitentilor din intreaga lume.
Tipurile de valori mobiliare care sunt tranzactionate si compensate in sistemul
RASDAQ sunt identificate prin trei tehnici de baza: ISIN, alt numar de identificare,
sau un simbol fixat de RASDAQ.
Piata este creata de intermediarii de valori mobiliare aflati in concurenta.
Accesul sau participarea directa in sistem este limitata la membrii care satisfac
toate cerintele de participare stabilite de ANSVM sau/si de RASDAQ SRL. Printre
aceste cerinte se numara:
- un nivel de capitalizare mai mare decat cel stabilit de CNVM pentru
intermediarii autorizati sa tranzactioneze valori mobiliare in calitate
de dealeri;
- o configuratie specifica a echipamentelor si programelor, ca si
anumite particularitati legate de sistemul de telecomunicatii,
intretinerea echipamentului, cerinte operationale si de securitate
continute in contractele de servicii, ghiduri ale utilizatorilor sau alte
asemenea documente;
- un minim de personal si de proceduri de supraveghere;
- alte cerinte impuse in viitor de ANSVM sau RASDAQ.
Prin intermediul terminalelor de tranzactionare conectate in acces direct (direct
acces), participantii la sistem transmit cotatii de cerere si oferta pentru valori
mobiliare. Odata introduse in sistem, cotatiile sunt disponibile in timp real tuturor
participantilor.
Datele despre piata pot fi distribuite in timp real investitorilor institutionali si altor
parti interesate, prin sistemul de acces vizual ( view only).

Prin functioanarea sa, sistemul asigura tuturor cetatenilor posibilitatea de a vinde si
cumpara actiuni sau alte valori mobiliare, admise in sistem, la un pret corect,
indiferent de locul unde se afla, de capacitatea de asimilare a informatiilor sau de
puterea lor economica.
Sistemul este optional nu numai pe piata secundara, ci si pe piata primara a
valorilor mobiliare.
Principalele caracteristici ale sistemului RASDAQ sunt sintetizate in cele ce
urmeaza:
Capacitatea de listare: Sistemul RASDAQ are capacitatea de a stoca informatii cu
privire la tranzactionarea actiunilor, inclusiv istoricul tranzactiilor, informatii cu
privire la emitenti si codul sursa al programului. Sistemul permite listarea a mai
mult de cinci mii de societati.
Capacitatea de procesare a tranzactiilor: Sistemul RASDAQ are capacitatea de a
procesa nivelurile specifice ale tranzactiilor executate si raportate. Aceste niveluri
sunt: 3.000 de tranzactii in primele 30 de minute de activitate (deschiderea pietei);
2.000 de tranzactii in ultimele 30 de minute ale activitatii (inchiderea pietei) si 3.000
de tranzactii pe ora pe durata unei zile normale de tranzactionare.
Obtinerea pretului: Sistemul RASDAQ permite brokerilor/dealerilor sa actioneze in
calitate de creator de piata, anuntandu-si electronic ofertele de cumparare si vanzare
de actiuni la anumite preturi, astfel, stabilind cel mai bun pret la care se poate
tranzactiona o anumita valoare mobiliara. Acest sistem permite executarea ordinelor
limita la un anume volum si pret, mentinerea ordinelor limita pana la executare,
parcurgerea tuturor etapelor de negociere pana la executarea tranzactiei, de la
transmiterea ofertelor de vanzare/cumparare de la brokerul/dealerul ce o initiaza,
pana la cel caruia i se adreseaza.
Alte caracteristici sunt: transparenta - o mare capacitate de diseminare a informatiei
referitoare la tranzacrtii in timp real (pret, marime,data ultimei tranzactii pentru
fiecare valoare mobiliara); supraveghere sistemul mentine un registru cu
tranzactiile efectuate si astfel poate depista pe acei participanti care nu respecta
regulile de tranzactionare; drepturi de licenta accesul la codul sursa permite
modificari care sa intampine cerintele aparute pe piata noastra de capital; acces la
diatanta sistemul permite conectarea la retele de telecomunicatii prin linii
telefonice si prin satelit, oferind posibilitatea accesului intermediarilor de valori
mobiliare indiferent de amplasarea lor geografica; flexibilitate sistemul este
capabil sa tina pasul cu modificarile din domeniul financiar.

Care sunt caracteristicile Pietei RASDAQ?


n loc de
rezumat



Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital.
identificarea conditiilor de inscriere pe platforma RASDAQ, 3 pct
pentru calitatea descrierii si identificarea caracteristicilor.



Principalele caracteristici ale sistemului RASDAQ sunt sintetizate in
cele ce urmeaza:
Capacitatea de listare: Sistemul RASDAQ are capacitatea de a
stoca informatii cu privire la tranzactionarea actiunilor, inclusiv
istoricul tranzactiilor, informatii cu privire la emitenti si codul sursa
al programului. Sistemul permite listarea a mai mult de cinci mii de
societati.
Capacitatea de procesare a tranzactiilor: Sistemul RASDAQ are
capacitatea de a procesa nivelurile specifice ale tranzactiilor
executate si raportate. Aceste niveluri sunt: 3.000 de tranzactii in
primele 30 de minute de activitate (deschiderea pietei); 2.000 de
tranzactii in ultimele 30 de minute ale activitatii (inchiderea pietei)
si 3.000 de tranzactii pe ora pe durata unei zile normale de
tranzactionare.
Obtinerea pretului: Sistemul RASDAQ permite brokerilor/dealerilor
sa actioneze in calitate de creator de piata, anuntandu-si electronic
ofertele de cumparare si vanzare de actiuni la anumite preturi, astfel,
stabilind cel mai bun pret la care se poate tranzactiona o anumita
valoare mobiliara. Acest sistem permite executarea ordinelor limita
la un anume volum si pret, mentinerea ordinelor limita pana la
executare, parcurgerea tuturor etapelor de negociere pana la
executarea tranzactiei, de la transmiterea ofertelor de
vanzare/cumparare de la brokerul/dealerul ce o initiaza, pana la cel
caruia i se adreseaza.
Alte caracteristici sunt: transparenta - o mare capacitate de
diseminare a informatiei referitoare la tranzacrtii in timp real (pret,
marime,data ultimei tranzactii pentru fiecare valoare mobiliara);

supraveghere sistemul mentine un registru cu tranzactiile efectuate
si astfel poate depista pe acei participanti care nu respecta regulile
de tranzactionare; drepturi de licenta accesul la codul sursa
permite modificari care sa intampine cerintele aparute pe piata
noastra de capital; acces la diatanta sistemul permite conectarea la
retele de telecomunicatii prin linii telefonice si prin satelit, oferind
posibilitatea accesului intermediarilor de valori mobiliare indiferent
de amplasarea lor geografica; flexibilitate sistemul este capabil sa
tina pasul cu modificarile din domeniul financiar.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005


COTATIILE IN SISTEMUL DE TRANZACTIONARE RASDAQ

Cuprins

14.1 Cotatiile in sistemul de tranzactionare RASDAQ




Tehnicile de negociere si formarea pretului
Categoriile de cotatii

14.1 Cotatiile in sistemul de tranzactionare RASDAQ

Tipuri de
negocieri

Mecanismul de tranzactionare pe piata extrabursiera are la baza tehnicile de
negociere si formare a pretului, ce se incadreaza in trei categorii : negociere simpla,
licitatie simpla si negociere complexa.
Negocierea simpla, are loc atunci cand se afla in competitie cate un singur
participant, pe partea de vanzari, si, respectiv, de cumparari. Pretul de start cerut de
vanzator este mai mare decat cel oferit de cumparator. In timpul negocierii, fiecare
isi imbunatateste pretul, din punctual de vedere al contrapartidei, pretul negociat
avand un nivel de compromis intre cele doua limite initiale.
Licitatia simpla se realizeaza atunci cand intre parti exista un dezechilibru in ceea
ce priveste numarul participantilor: de o parte se situeaza un singur participant, iar
de cealalta parte, mai multi. Caracteristic este faptul ca participantii aflati in
contrapartea participantului unic intra in competitie, imbunatatind pretul de la
valoarea initiala impusa de participantul unic. In acest mod se realizeaza o licitatie,
la sfarsitul careia pretul final va coincide cu cel mai bun nivel de prt care permite
executia.
Negocierea complexa este metoda de formare a pretului in conditiile existentei mai
multor participanti atat pe partea de vanzari, cat si de cumparari. Negocierea are la
baza pachete de preturi initiale de ambele parti. Partile intra in competitie, liciteaza
imbunatatind preturile, atat la cumparare, cat si la vanzare, motiv pentru care piata
este dublu licitata. Preturile finale se situeaza intre preturile initiale ale celor
doua parti.
Pe piata RASDAQ, negocierea are la baza cotatiile afisate de catre formatorii de
piata. Societatile de valori mobiliare, au posibilitatea de a se inregistra (a se declara)
sau de a-si retrage inregistrarea: ca formator de piata pentru o anumita actiune.
Pretul la care o societate de valori mobiliare formatoare de piata este gata sa vanda,
se numeste cotatie ferma ASK, iar pretul la care se accepta cumpararea se numeste
cotatie ferma BID.
Oferind preturi de vanzare si / sau cumparare pentru o anumita valoare mobiliara,
societatea de valori mobiliare respective face piata pentru actiunea in cauza.
Formatorii de piata maresc sau reduc preturile de vanzare sau de cumparare atunci
cand conditiile pietei se modifica pe parcursul unei zile.
Formatorii de piata asigura lichiditatea pietei prin faptul ca isi declara
disponibilitatea de a vinde sau cumpara la preturile pe care le afiseaza. Pot fi

Categorii de
cotatii
introduse in sistem cotatii ferme si cotatii indicative.
- Cotatiile ferme, pot fi introduse de catre formatorul de piata pentru
loturi standard sau pentru loturi disparate. Dimensiunea lotului
standard poate fi oricand redefinita de catre ANSVM pentru orice
valoare mobiliara sau clasa de valori mobiliare in scopul asigurarii
unei tranzactionari normale prin sistemul RASDAQ.
Formatorul de piata are obligatia sa onoreze cererea sau oferta introdusa in system in
cazul in care este contactat de catre o alta societate de valori mobiliare care doreste
sa cumpere sau sa vandal acea actiune la pretul si in limitele dimensiunii afisate, in
orice moment, in timpul orarului de functionare a pietei si daca intre timp cotatia nu
a fost actualizata.
Fiecare cerere / oferta ferma introdusa de un formator in system trebuie sa fie in
concordanta cu piata preponderenta pentru actiunea in cauza. Astfel, o cerere ferma
nu poate fi cu peste 10% mai mica decat valoarea celei mai mari cereri ferme, iar o
oferta ferma nu poate fi cu peste 10% mai mare decat valoarea celei mai mici oferte
ferme. La deschiderea pietei, in cadrul fiecarei zile, valoarea de referinta pentru
determinarea deviatiei maxime de 10% este cea mai mare cerere ferma (cea mai
scazuta oferta ferma) afisata in system pentru respectiva valoare mobiliara la
inchiderea pietei din ziua precedenta.
Daca pentru o anumita valoare mobiliara nu s-a inregistrat decat un singur formator
de piata, cotatiile ferme se introduc in limita a + 20% fata de pretul ultimei
tranzactii.
- Cotatiile indicative se introduc in sistem de catre societatile de valori
mobiliare care nu au calitatea de formatori de piata. Acestea pot
introduce cotatii ca urmare a primirii unui ordin de la client, sau
pentru efectuarea de operatiuni in propriul portofoliu, daca actioneaza
in nume propriu, exceptand situatia in care in sistem sunt afisate
cotatii ferme a cel putin doi formatori de piata. Intr-o astfel de
situatie, pot fi afisate cotatii care reprezinta in exclusivitate ordinele
clientilor.
O cotatie indicativa are rolul de a informa piata despre intentia unei societati de
valori mobiliare de a negocia termenii unei posibile tranzactii cu un alt participant la
sistem. Cotatia indicativa poate fi modificata sau retrasa in orice moment in timpul
orarului de functionare.
Cotatiile ferme si cele indicative sunt vizualizate pe ecranele cu cotatii de catre
toate categoriile de utilizatori.
Ecranul de cerere BID afiseaza preturile de cumparare in ordine descrescatoare.
Ecranul de oferta ASK afiseaza preturile de vanzare in ordine crescatoare.
Ecranul combinat BID ASK afiseaza in partea stanga cotatiile de cerere, iar in
partea dreapta cotatiile de oferta.

Care sunt categoriile de cotatii in piata RASDAQ?


n loc de
rezumat



Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital.
identificarea tipurilor de negociere, 3 pct pentru calitatea descrierii
si nominalizarea categoriilor de cotatii.



Cotatiile ferme, pot fi introduse de catre formatorul de piata pentru
loturi standard sau pentru loturi disparate. Dimensiunea lotului
standard poate fi oricand redefinita de catre ANSVM pentru orice
valoare mobiliara sau clasa de valori mobiliare in scopul asigurarii
unei tranzactionari normale prin sistemul RASDAQ.

Cotatiile indicative se introduc in sistem de catre societatile de
valori mobiliare care nu au calitatea de formatori de piata. Acestea
pot introduce cotatii ca urmare a primirii unui ordin de la client, sau
pentru efectuarea de operatiuni in propriul portofoliu, daca
actioneaza in nume propriu, exceptand situatia in care in sistem sunt
afisate cotatii ferme a cel putin doi formatori de piata. Intr-o astfel
de situatie, pot fi afisate cotatii care reprezinta in exclusivitate
ordinele clientilor.


&Sons INC, 2005
Bucuresti,2007
Constanta, 2005

Piete de Capital Id

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piete de Capital Id

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea OVIDIUS Constanta

S-ar putea să vă placă și