Sunteți pe pagina 1din 31

PROIECT

ANALIZA PERFORMANEI I EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIII DIRECTE

CUPRINS
1. INTRODUCERE -prezentarea societii analizate, motivarea temei
2. ANALIZA PERFORMAEI NTREPRINDERII

2.1.Analiza poziiei pe baza bilanului contabil 2.2.Analiza performanei pe baza contului de profit i pierdere 2.2.1.Indicatorii de performan 2.2.2.Ratele finaciare 2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar 2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar
3. EVALUAREA INVESTIIEI (cu autofinanare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN 3.2. Estimarea costului capitalului investiiei (kinv) 3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR 3.4.Analiza de sensitivitate 3.5. Pragul de rentabilitate contabil i cel financiar 3.6.Simularea Monte-Carlo 4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE 4.1.Costurile capitalurilor proprii 4.2.Costurile capitalurilor mprumutate 4.3.Valoarea actualiyat net ajustat (VANA) 5. CONCLUZII 6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. Introducere

Avnd o experien de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcii din Romnia, S.C. PREFAB S.A. Bucureti este n prezent unul dintre cei mai mari productori romni de profil. ncepnd cu anul nfiinrii, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei mai importani furnizori ai industriilor naionale construcii de locuine si obiective indstriale. Societatea i menine competitivitatea prin eficiena i flexibilitatea produciei pe care o adapteaz cerinelor pieei i prin introducerea de produse noi. Controlul i reducerea costurilor reprezint o preocupare continu. Proiectarea atent a fluxurilor de numerar i a investiiilor necesare optimizeaz activitatea de finanare. Coordonarea activitilor de aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul i vnzrile sunt alte mijloace de cretere a eficienei. Pentru anul n curs S.C. PREFAB S.A. Bucureti i-a propus o cretere a cotei de pia n condiiile n care strategia de marketing se concentreaz pe lansarea de produse noi, modernizarea sistemului de distribuie i sprijinirea exporturilor. Societatea PREFAB S.A. Bucureti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate : beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa, obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul este supus unui tratament termic n autoclava la presiune si temperatura ridicata. B.C.A. -ul de zidarie B.C.A. -ul de izolatie tuburi de presiune din beton tuburi sentab tuburi premo grinzi grinzi usoare grinzi drepte grinzi curbe garaje auto prefabricate stlpi din beton pentru linii electrice aeriene garduri din beton agregate de balastier

Societatea PREFAB S.A. Bucureti a fost privatizat prin cumprarea pachetului majoritar de aciuni deinut de Fondul Propritarii de Stat. Astfel, acionar maoritar a devenit societatea cu capital mixt romno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.R.L. i are in prezent un capital social de 24,266,706,50 ron, reprezentnd 48,533,419 aciuni nominative emise n forma dematerializat, fiecare aciune avnd o valoare nominal de 0,50 ron si este integral privat. Capitalul social a fost majorat cu 11.918.298,50 ron de la 12.348,411 ron la 24.266.709,50 ron, prin Hotrrea Consiliului de Adminitraie nr. 96 din data de 17.03.2008 n baza Hotarrii Adunrii Generale Extraordinare a Acionarilor nr. 1 din data de 17.01.2008 publicat n Monitorul Oficial al Romniei partea a IV-a, nr. 653/1 din data de 01.02.2008. Structura acionariatului este : Romerica Internaional SRL Bucureti SIF Muntenia Acionari diversi - persoane fizice - persoane juridice Date de identificare : denumirea societii : S.C. Prefab S.A. sediul social : Bucureti, str. Cuza Vod, nr. 132, sector 4 Cod unic de nregistrare la Oficiul registrului Comerului : R 1916198 Numr de ordine n Registrul Comerului : J40/9212/2003 Piaa reglemenat pe care se tranzacioneaz valorile mobiliare emise : RASDAQ Capital social subscris i vrsat : 24.266.709,50 ron Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative - 80,04% - 12,97% - 4,77% - 2,22%

Scopul proiectului
Proiectul ii propune s analizeze performana societii PREFAB S.A. Bucureti i oportunitatea realizrii unui proiect de investiii , att din surse proprii ( autofinanare ) ct i din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social i/sau solicitarea unui credit bancar ) . Analiza deciziei de finanare(terorie) Analiza deciziei de investiie(teorie)

CAPITOLUL 2. Analiza performanei ntreprinderii

Analiza financiar este activitatea de diagnosticare a strii de performan financiar a ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Ea i propune s stabileasc punctele tari i punctele slabe ale gestiunii financiare, n vederea fundamentrii unei noi strategii de meninere i de dezvoltare ntr-un mediu concurenial.1 Analiza financiar urmrete s evidenieze, pe de o parte modalitile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung i pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baz de bilan) i pe de alt parte treptele de acumulare bneasc, de rentabilitate ale activitii ntreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit i pierdere). Bilanul sintetizeaz starea patrimonial a ntreprinderii la un moment dat, n timp ce contul de profit i pierdere sintetizeaz rezultatul fluxurilor economice i financiare de intrare, de prelucrare i de ieire, pe perioada considerat. Informaia comun care se ntlnete n cele dou documente de sintez, este rezultatul net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilitii ntreprinderii i a noii stri patrimoniale a acesteia. In ceea ce priveste societatea Prefab SA , anul 2007 a permis concentrarea eforturilor , inclusiv investitionale , spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale , cu precadere a activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie. Pe ansamblul anului 2007, piata materialelor de construcii a avut o tendinta generala de cretere, ns a prezentat particulariti pe principalele segmentele de piat . Referitor la piaa produselor principale (BCA i tuburi de beton), anul 2007 a adus o crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal: pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru fora de vanzri din teritoriu promovarii in randul profesionistilor a produselor n cadrul unui program complex de prezentri practice i teoretice instruirea distribuitorilor i a echipelor de constructori promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing

Ion STANCU, Finante, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002, p. 780

Pe ansamblul anului 2007, eforturile depuse se concretizeaz n depirea semnificativ a bugetului de vanzri, fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare de 117.251 mii lei care, comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98.120 mii lei, conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119,50 % . n concordan cu cele prezentate, evoluia principalilor indicatori din contul de profit si pierdere pentru anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezint astfel : 2006 1.Venituri din exploatare , din care : - cifra de afaceri 2.Cheltuieli de exploatare , din care : - cheltuieli materiale 3.Rezultat din exploatare 4.Rezultat fin-extr 5.Rezultat brut 6.Impozit pe profit 7.Rezultat net 98.120.874 95.283.439 89.358.553 40.827.197 8.762.321 625.059 9.387.380 1.513.909 7.873.471 2007 117.251.177 99.943.008 107.860.199 52.171.914 9.390.978 750.625 10.141.603 1.775.277 8.366.326 % 119,50 104,89 120,70 127,79 107,17 120,09 108,03 117,26 106,26

Pe ansamblul anului 2007 se constat o crestere a veniturilor din exploatare cu 19,50 % fa de anul 2006 datorat n cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4,89% comparativ cu anul 2006. n ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007, s-a propus repartizarea integral a acestuia in sum net de 8.366.326 pentru completarea surselor proprii de finanare.

2.1. Analiza poziiei pe baza bilanului contabil


Patrimoniul net sau activul net (contabil) ANC reprezint valoarea averii ntreprinderii calculat prin metode contabile. Creterea valorii ntreprinderii (a patrimoniului ei net) i implicit a valorii fiecrei aciuni, a profitului net i a profitului net distribuit acionarilor sub form de dividend este obiectivul principal al acionarilor dar intereseaz n egal msur i pe creditori. Principalii indicatori de analiz ai patrimoniului net sunt: 1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente Alocri permanente FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

unde : Capitaluri permanente = Capitaluri proprii i mprumutate pe termen lung Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. La societatea analizat , fondul de rulment nregistreaz valori pozitive i n cretere n perioada 2006-2007 ca urmare a faptului c ritmul de majorare a activelor circulante este superior ritmului de cretere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta semnific faptul c s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente. 2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocri ciclice Surse ciclice NFR = ( Stocuri + Creante ) Datorii de exploatare Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre necesitaile de finanare ale ciclului de exploatare i datoriile de exploatare. NFR reprezint expresia realizrii echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul i resursele de capitaluri circulante. Nevoia de fond de rulment semnific n esen activele circulante de natura stocurilor i a creanelor nefinanate pe seama obligaiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaiile pe termen scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, etc. pn n momentul plii lor, reprezint o surs atras (nepurttoare de dobnd) de finanare a activelor circulante. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare n raport cu resursele temporare .Situaia n care nevoia de fond de rulment este pozitiv poate fi considerat normal numai n situaia n care este rezultatul unei politici de investiii privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. n caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor i creanelor, pe de-o parte, i exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv ncetinirea ncasarilor i urgentarea plilor.

La aceast societate, se nregistreaz o nevoie suplimentar de finanare n cretere de la an la an, care nregistreaz valori semnificative ale creanelor i pentru care obligaiile sunt mai reduse i cu termene de plat mai rapide. 3. Trezoreria net (TN) = FR NFR Trezoreria net exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment, reflectnd situaia financiar a firmei att pe termen mediu i lung, ct i pe termen scurt. Trezoreria net nregistreaz valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a efectuat analiza, ceea ce semnific un excedent monetar al exerciiilor financiare dupa finanarea activitii curente, realizndu-se echilibrul financiar general al firmei, situaia de fa indicnd o rentabilitate economic ridicat i posibilitatea plasrii rentabile a disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei firmei pe pia .

FR-NFR-TN
Formula de Nr.crt.
1

Indicator
FR

calcul
(CPR+DTL)Act imob

2006
6.249.072

2007
7.899.289

2007/2006
26,41

2007-2006
1.650.217

NFR

(St+Cr)-DTS

5.639.588

193.863

-96,56

-5.445.725

TN

FR-NFR

609.484

7.705.426

1.264,25

7.095.942

Bilant simplificat la 31.12.2007


2006 Active imobilizate Active circulante stocuri Clienti inv.fin.pe TS casa&ct la banci TOTAL ACTIV 65.320.271 24.728.384 7.769.530 16.349.370 0 609.484 90.048.655 2007 79.967.833 37.088.422 13.012.503 16.370.493 0 7.705.246 117.056.255 Capitaluri proprii Datorii > 1 an (TL) Datorii< 1 an (curente) furnizori alte datorii pe TS credite bancare TOTAL CAP PR SI DAT 2006 67.779.837 3.789.506 18.479.312 13.474.820 1.307.699 3.696.793 90.048.655 2007 84.681.251 3.185.871 29.189.133 11.204.823 1.717.353 16.266.957 117.056.255

ACR nete = Active circulante Datorii curente

2006 2007

6.249.072 7.899.289

ACR nete = 1.650.217

Bilant economic la 31.12.2007

2006 Active imobilizate ACR nete ACTIV ECONOMIC 65.320.271 6.249.072

2007 79.967.833 7.899.289 Capitaluri proprii Datorii pe termen lung

2006 67.779.837 3.789.506

2007 84.681.251 3.185.871

71.569.343

87.867.122

PASIV ECONOMIC

71.569.343

87.867.122

2.2. Analiza performanei pe baza contului de profit i pierdere


Contul de profit si perdere afenent exerciiului fianciar 2007
Vanzari Costuri variabile Costuri fixe Amortizari Dobanzi Impozit pe profit Profit net Profit reinvestit Nr actiuni Valoare nominala Profit pe actiune Costul capitalului ( k) 120.177.648 96.142.118 6.650.801 4.653.126 2.590.000 1.622.656 8.518.946 8.518.946 48.533.419 0,5 0,1755 14%

Costul capitalului, k, reprezint rata medie de rentabilitate n sectorul materialelor de construcii n care acioneaz societatea Prefab SA Bucureti.

2.2.1. Indicatorii de performan

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezint rezultatul nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii MCV = CA CV = 24.035.530 Aceast valoare arat c exista un excedent privind vnzarea de mrfuri n raport cu costul acestora, adic firma obine profit din activitatea desfasurat. Rezultatul nainte de plata dobnzii, impozitului i amortizrii reprezint diferena dintre marja asupra costurilor variabile i cheltuielile fixe. EBITDA = MCV CF = 17.384.729 Valoarea rezultat indic faptul c firma analizat dispune de resurse financiare necesare meninerii sau creterii sale. EBITDA demonstreaz performana economica a unitii, independena politicii financiare, a politicii de investiie i a celei de dividend. Rezultatul nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit este egal cu diferena dintre EBITDA i cheltuielile cu amortizarea. EBIT = EBITDA Amo = 12.731.603 Rezultatul brut nainte de plata impozitului pe profit se calculeaz ca diferenta intre EBIT si dobanzi. EBT = EBIT Dob = 10.141.603 Profitul net reprezint profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit. PN = EBIT Imp = 8.518.946

Indicator
MCV EBITDA EBIT EBT EBIT(1- ) PN

Valoare
24.035.530 17.384.729 12.731.603 10.141.603 9.154.945 8.518.946

2.2.2. Ratele financiare

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizeaz rentabilitatea, riscul i valoarea ntreprinderii. Ele formeaz un sistem de indicatori cu ajutorul crora putem aprecia performanele firmei, punctelor tari i punctelor slabe ale acesteia.

Rate de profitabilitate
Rata marjei brute = [PB + Dob(1-) ]/ Vanzari = EBIT ( 1- ) / Vanzari = 0,07618 Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,07089 Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,3677 Rata rentabilitii economice (ROA - Return on Assets) Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitii economice , pune n eviden performanele utilizrii activului total al unei ntreprinderi , respectiv a capitalului investit pentru obinerea acestor performane. Nivelul rentabilitii economice trebuie s permit remunerarea acionarilor i creditorilor, n concordan cu riscul asumat investind n ntreprindere sau acordndu-i mprumuturi. ROA = EBIT(1-) / AE = 14,943 Rata rentabilitatii financiare (ROE Return on Equity) Acest indicator reprezint unul dintre indicatorii majori urmrii de investitori i de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia n ce masur investiia lor este rentabil sau nu. n analiza acestei rate de eficien global, desprindem ideea crerii de valoare suplimentar pentru acionari. ROE = PN / CPR = 12,569 Rata dobnzii Rdob = Dob (1-) / DAT 0 = 8 Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :

ROA > k > Rdob > Rinfl

14.94 % > 14 % > 8 % > 7 % , aceasta relaie reprezentand regula de aur


in finane , ceea ce indic o ntreprindere performant. Rate de risc Rate de lichiditate Lichiditatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a transforma activele sale n bani. Rata lichiditii generale = ACR / DAT CRT >=1 Aceasta este cea mai cunoscut rat de lichiditate, ea examinnd corelaia dintre activele curente i datoriile curente. Aprecierea general este c un nivel de 1,2 1,5 reprezint un nivel asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de alarm privind capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt. n analiza lichiditii curente a ntreprinderii se urmrete de fapt a se aprecia msura n care societatea este apt a-i onora obligaiile curente asumate. Rezultatul fiecruia dintre cele dou exerciii financiare analizate dezvluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident faptul c ntreprinderea are capacitatea de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.

Rata lichiditii imediate (intermediar) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8 Aceast rat financiar msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetar de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 1 al acestei rate este apreciat drept corespunztor, n vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenia probleme de onorare a plilor scadente. n cazul nostru , aceast rat atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei doi ani analizai , exprimnd capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi datoriile exigibile ntr-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile ctre furnizori, salariai, buget i datoriile bancare pe termen scurt. Rata lichiditatii la vedere (test acid) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6 Aceasta reprezint cea mai conservatoare msur a lichiditii interne a unei ntreprinderi , n msura n care se iau n considerare doar activele lichide. Analiznd lichiditatea la vedere a societii Prefab S.A. n perioada 2006-2007, se apreciaz ct din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente n ntreprindere. Avnd n vedere acest aspect, se poate aprecia o situaie critic n ntreprindere, n sensul c

aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-i achita obligaiile curente, aceast situaie datorndu-se faptului c societatea acord clienilor termene mai lungi de plat. n ansamblu, managerul trebuie s-i pun problema incapacitii medii anuale de asumare a obligaiilor pe termen scurt, i n acest sens trebuie luate msuri de identificare a acelor variabile care s menin aceast capacitate la un nivel ntre 1% i 2%, cel puin.

Rate de lichiditate i solvabilitate


Indicator Lichiditatea curent (%) Lichiditatea intermediar (%) Lichiditatea la vedere (%) Rata solvabilitii generale (%) Rata solvabilitii patrimoniale (%) Formula de calcul Active curente/Datorii curente (Active curenteStocuri)/Datorii curente (Disponibil+Investitii fin. pe T.S.)/Datorii curente Activ total/Datorii totale Capital propriu/(Capital propriu+Credite bancare) 2006 1,3382 0,9177 0,0330 4,0437 0,9483 2007 1,2706 0,8248 0,2640 3,6156 0,8389 2007/2006 1,053 0,8988 8 0,894 0,8846 2007-2006 -0,0676 -0,0929 0,231 -0,4281 -0,1094

Solvabilitatea general i solvabilitatea patrimonial Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea general, reflect capacitatea ntreprinderii de a face fa datoriilor, punnd la dispoziie tot activul.Valoarea minim a ratei solvabilitii globale se consider 1,4. n cazul n care rata solvabilitii globale este mai mic dect 1, atunci firma este insolvabil. n ceea ce privete rata solvabilitii patrimoniale, un nivel bun depete valoarea de 0,5, n vreme ce un nivel ntre 0,3 0,5 evideniaz o situaie satisfctoare. Bncile utilizeaza uneori, n studiile de analiz a bonitii unui client, i acest indicator. De regul, o rat a solvabilitii patrimoniale sub 0,3 este apreciat ca riscant de ctre finanatori. Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indic faptul c firma analizat este solvabil. Din punctul acesta de vedere, ntreprinderea poate face fa datoriilor, ea nregistrnd valori ale indicatorului peste 1 n perioadele analizate, lucru susinut mai ales i de rata solvabilitii patrimoniale, care de asemenea se situeaz la valori de peste 0,5 n cei doi ani, de aici aprecierea c societatea noastr nu este riscant pentru finanatori, n ceea ce privete bonitatea ei.

Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste rezultate i stabilirea msurilor de meninere la acest nivel a ntreprinderii. Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR) n cazul companiei analizate , rata de ndatorare este de 0,03626 , deci ntreprinderea poate obine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiii.

Levierul = DTL/CPR n cazul societatii Prefab S.A., levierul este de 0,03762, adic ntre 0,015 < 1, rezult c datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3,762%. Efectul de levier = [ROA d (1- )] * DTL / CPR In cazul societatii noastre acesta este de 0,3093. d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor

= cota de impozitare
Rate de variabilitate (coeficieni de elasticitate) 1. Variaia EBIT cnd se modifica CA (e) 2. Variaia PN cnd se modifica CA (e) Elasticitatea exprim numarul de procente de variaie a EBIT , respectiv PN , la un procent de variaie a cifrei de afaceri, ceea ce dovedete dependena riscului economic de variaia a CA i de poziia ei fa de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA Prent) Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA) e = 120.177.648 / (120.177.648 [(6.650.801+4.653.126) / (1 96.142.118 / 120.177.648)] e = CA / ( CA-Prent ) Prent = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )

e = .177.648 / (120.177.648 [(6.650.801 + 4.653.126 + 2.590.000) / (1 96.142.118 / 120.177.648)] e = 1,89 ; e= 2,37 Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se va modifica cu 2,37 %.

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil i financiar


VAN (valoarea actualizata net)

Situatia normal
CA = 120.177.648 PN = 8.518.946 VAN = 4.027.105 => capitalizarea averii actionarilor

Prag de rentabilitate contabil


CA = 110.036.045 PN = 0 VAN = -3.382.286 => decapitalizarea averii actionarilor; la acest nivel activitatea este suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile

Prag de rentabilitate financiar


CA = 114.665.549 PN = 3.888.783 VAN = 0 => conservarea averii actionarilor

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil i financiar ROA (rata rentabilitii economice) Situatia normala: 100 %

CA = 120.177.648 PN = 8.518.946 VAN = 4.027.105 ROA = 14.94 % k = 14 % => Capitalizarea averii actionarilor

Prag de rentabilitate contabil


CA = 110.036.045 PN = 0 VAN = -3.382.286 ROA = 2,48 % k = 14 % => Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din acelasi sector

Prag de rentabilitate financiar


CA = 114.665.549 PN = 3.888.783 VAN = 0 ROA = 6,47 % k = 14 % => conservarea averii actionarilor

CAPITOLUL 3. Evaluarea investitiei (cu autofinantare 100%)

3.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007. Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui centru teritorial de desfacere. Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare constructiei. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata: piata = 1.577.493, iar segmentul de piata = 0.6. Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata
Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent cererea de produse de pardoseli, finisaje, zidarii si tencuieli, amenajari interioare, materiale de constructii, izolatii, vopsele si adeziv este mare, datorita dezvoltarii cunoscute in ultima vreme in domeniul constructiilor. Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii superioare. In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de desfacere, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an , cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara.

Politica de distributie
Firma intra in functiune la data de 01.01.2008, pe baza proiectului de investitie actual. Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei, zona in care piata constructiilor este intr-o continua dezvoltare. Plata produselor se face pe loc, firma neacordand credit comercial clientilor, ea bazanduse in principal pe vanzarea cu amanuntul.

Mijloace de distributie
Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de

persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare, concursuri ce vizeaza raspandirea marcii. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a obtine o crestere a segmentului de piata.

Necesarul de materiale
Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza atragerea clientelei.

Ipoteze de lucru
Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar intro perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre 6 20 ani. Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende Segmentul initial de piata este de 60% Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3% In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata ca avand o dimensiune de aproximativ 1.577.493 Investitia initiala are valoarea de 3.285.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii corporale = 3.267.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17.500 Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual Sumele sunt exprimate in RON Durata proiectului este de 6 ani Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON, fara TVA, in primul an de activitate Cota de impozit este 16% Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul investitiilor:
Bunuri necesare Achizitionarea unui teren Valoare (RON) 437.500

Achizitionarea a doua masini Constructia unei cladiri Achizitionarea unui panou publicitar Achizitionare sisteme de calcul Alte imobilizari corporale

560.000 957.500 525.000 525.000 262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt estimate la 17.500 RON. Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia: VTI = VIC + VINC = 3.285.000 RON VIC = 3.267.500 RON VIN = 17.500 RON VTI = valoarea totala a investitiei VIC = valoarea imobilizarilor corporale VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii cinci ani.

Bunuri necesare Masini Cladiri Panou publicitar Sisteme de calcul Alte imobilizari corporale

Durata de viata 6 ani 20 ani 10 ani 6 ani 6 ani

Tabloul de amortizare

Bunuri amortizate Masini Cladiri Panou publicitar Sisteme de calcul Alte imobilizari corporale Cheltuieli de constituire Total amortizare

2008 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

2009 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

2010 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

2011 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

2012 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

2013 93.334 47.875 52.500 87.500 43.750

3.500

3.500

3.500

3.500

3.500

328.459

328.459

328.459

328.459

328.459

324.959

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada de maximum 5 ani . Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost estimate urmatoarele cheltuieli: Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor: 2.625.000 RON- 2008 3.010.000 RON- 2009 3.325.000 RON- 2010, 2011 3.500.000 RON- 2012, 2013 Alte cheltuieli externe: 525.000 RON- 2008 560.000 RON- 2009 700.000 RON- 2010-2013 Cheltuieli cu salariile: 595.000 RON- 2008 875.000 RON- 2009 1.225.000 RON- 2010-2013 Cheltuieli sociale: 455.000 RON- 2008 478.000 RON- 2009 595.000 RON- 2010-2013 Cheltuieli de protectie a mediului: 350.000 RON- 2008-2013 Bugetul de cheltuieli

Cheltuielile estimate Cheltuielile cu aprovizionarea Alte cheltuieli externe fixe Cheltuielile cu salarii fixe Cheltuielile sociale fixe Cheltuielile de mediu fixe Total

2008 2.625.000 525.000 595.000 455.000 350.000 4.550.000

2009 3.010.000 560.000 560.000 455.000 350.000 5.250.000

2010 3.325.000 700.000 1.225.000 595.000 350.000 6.195.000

2011 3.325.000 700.000 1.225.000 595.000 350.000 6.195.000

2012 3.500.000 700.000 1.225.000 595.000 350.000 6.370.000

2013 3.500.000 700.000 1.225.000 595.000 350.000 6.370.000

3.2. Estimarea costului capitalului

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele riscuri: Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania Prima de risc de piata de capital 7.15% Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2% Prima de risc de sector industrial 5% Prima de risc de marime a firmei 0,5% Prima de tara 1,35% In final, se obtine valoarea de 23%.

3.3. Criteriile de evaluare VAN, RIR


Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am folosit pe urmatoarele: 1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft. CFDt VRn + I0 t (1 + k ) n t =1 (1 + k ) CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-Imo-ACRnete VAN = V0 I 0 =
n

Imo=Imo1-Imo0+Amo1

ACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital, risc de piata, risc de industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor minoritare etc.) Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare actualizata neta de 8.698.401 RON (mai mare ca zero). Valoarea investitiei de 3.285.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un excedent de valoare in suma de 8.698.401. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa). 2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io. In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 64%, mai mare decat costul capitalului, care este de 23%. Interpretarea RIR : Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente: Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0 Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta. 3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal. Termenul de recuperare nominal este de 1,94 ani Termenul de recuperare actualizat este de 2,44 ani

4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io. IP = 264,8% Interpretarea IP : Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264,8 lei la 1 leu investit, deci proiectul de investitii este avantajos. Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fie mai mare decat 1. Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai mare.

3.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare. Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

Matricea VAN mii RON


initial -10% -5% 0% Piata 6646 7672 8698 Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala Segmentul Pret unitar Var.unitare Ch.fixe 6646 2314 13031 8863 7672 5506 10865 8781 8698 8698 8698 8698 Dur.rot.ACR 8868 8783 8698

5% 10% Variatie

9724 10751 4,104

9724 10751 4,104

11891 15083 12,769

6532 4366 8,665

8616 8534 329

8614 8529 338

VAN (mii RO N)
21000 20000 19000 18000 17000 16000 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 -1000 -2000 -3000

Piata Segmentul Pretul unitar Ch.Var.Unitare Chelt.Fixe Dur.Rot.ACR

-10%

-5%

0%

5%

10%

Variatii in raport cu stare a initiala (%)

3.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru care VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Situatie

CA

PN

VAN

RIR

Concluzie

Situatie normala Pr contabil Pr financiar

157.515.543

26.177.319

8.698.401

64%>k

capitalizare

4.627.790 43.369.331

0 17.692.948

-7.970.852 0

-3% 23%=k

decapitalizare conservare

3.6 Simularea Monte Carlo


Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt. Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale. Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor este de 5,04%.

Distributia de probabilitate a VAN


0.12 0.1 0.08

probabilitati

0.06 0.04 0.02 0


00 00 00 00 -5 00 00 00 50 00 10 00 15 00 20 00 00 00 00 0 0

VAN in mii RON

CAPITOLUL 4. Impactul deciziei de finanare

Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei din fonduri proprii.

Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.
Surse de finantare > proprii interne (PN nerep) 1671000 > proprii externe (Major CS) 300000 > imprumutate (Credite noi) 1314000 (pe 4 ani, cu rambursare in fine) Total 3285000 Costul finantarii Initial Ulterior(k) 0 30.3% 13263 30.3% -76629 12% -63366

4.1. Costurile capitalurilor proprii


Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere (operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept urmare, rata, kinv, de actualizare a cashflow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii: kinv > kec ; kinv = kec sau kinv < kec Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din capitalurile proprii (neindatorata). Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile, prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM. In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%.

4.2. Costurile capitalurilor mprumutate


Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale, dar si cu luarea

in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte:
n

Imprumut (minus chelt.emisiune) =


t =1

CFt (1 + k d ) t

In care: CFt = platile anuale pe durata n imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale: CFt = Dobt (Dobt + Prime emist) * + Ramburst pentru imprumut CFt = chiriat (1- ) + At * + Pret rezidualt pentru leasing Unde : = cota unica de impozit pe profit Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior n a egalitatii sumei incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale). k=CMPC=21,56%

4.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)


Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice, cu influente fiscale diferite: Rata de dobanda 12% Comision de brokeraj 5% Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o economie fiscala, anuala si constanta de : 1.314.000 * 12% * 16% = 25.229 Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect benefic asupra VANinv, reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile: 25229 25229 + + .... = 25229 * 1 + 0,12 (1 + 0,12) 2 1 1 (1 + 0,12) 4 = 76629 0,12

V0 economii fiscale =

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus: suma imprumutata 1.314.000 rata de dobanda 12% durata 4 ani rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: in fine cota de impozit pe profit = 16% In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia de impozit la dobanzi, este urmatoarea: 1.314.000; -132.451; -132.451; -132.451; -132.451 unde: 1.314.000 *0,12* ( 1-0,16) = -132.451, iar VAN credit = 76.629 In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%, acesta se aplica la incasarile brute din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din impozitul pe profit: 1 ) = 15789,47 iar, 1 0,1

Comisionul brut = 1085000 *( 1

Comisionul net de impozit este 15789,47 * (1-0,16) = 13.263 Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi. VAN autofin = 0 VAN imprum = -76.629 VAN major CS =13.263 VAN fin = -63.366 VAN inv = 8.698.401 VANA= VAN inv VAN fin In consecinta VANA = 8.698.401 + 63.366 = 8.761.767 lei

Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru realizarea investitiei.

Concluzii
In urma analizei performantei intreprinderii Policolor S.As-a constatat ca acesta este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar (VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl).

Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei. In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0). Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate. Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 de scenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 5,04%. In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.

Bibliografie :
1. Stancu Ion FINANE, Piee Financiare i gestionarea portofoliului, Investiii reale i finanarea lor, Analiza i gestiunea financiara a ntreprinderii, Ediia a4a, Editura Economic, Bucureti 2007

2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiii directe i de finanarea lor suport de curs, Editura Economic, Bucureti 2003 3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara operationala(vol I) 4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca Management Financiar si tehnici de stabilire a pretului 5. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta Evaluarea proiectelor de investiii in mediu cert, Editura Economic, Bucureti 2007 6. Stancu Ion, Armeanu tefan Daniel Evalarea riscului activitaii financiare cu aplicii pe economia romnesc, Editura A.S.E., Bucureti 2005 7. Stancu Ion, Dragot Victor Fundamentarea politicii de dividend n mediul economic din Romnia, Editura A.S.E., Bucureti 2003 8. Horarrea Consiliului de Administraie nr. 96/17.03.2008 al S.C. PREFAB S.A. Bucureti 9. Raportul anual al administratorului pentru exerciiul financiar 2007 conform regulamentului C.N.V.M nr. 1/2006 10. www.prefab.ro 11. www.bvb.ro (bursa de valori Bucureti) 12. www.zf.ro (ziarul financiar) 13. www.standard.ro (business standard) 14. www.biblioateca.ase.ro