Academia de Studii Economice

Facultatea de Finane,Asigurri,Bnci i Burse de Valori

Evaluarea unui proiect de investiii SC Biofarm SA

Bucureti, 2011

CUPRINS

1. INTRODUCERE............................................................................................2
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. Diagnosticul juridic......................................................................................................4 Diagnosticul resurselor umane....................................................................................5 Diagnosticul comercial................................................................................................5 Diagnosticul de mediu.................................................................................................6

2. ANALIZA PERFORMATEI INTREPRINDERII...................................................7

2.1. Analiza fluxurilor de numerar.......................................................................................9 2.2. Analiza cash flow urilor..............................................................................................11 2.3. Analiza capacitatii de plata (lichiditatea)...................................................................11 2.4. Analiza finantarii prin credite (gradul de indatorare).................................................13 2.5. Analiza eficientei echipei manageriale (rentabilitate)................................................13 2.6. Indicatorii de performan..........................................................................................16

3. EVALUAREA INVESTIIEI (cu autofinanare 100%)....................................16

3.1. Criteriile de evaluare VAN, RIR.................................................................................16 3.2. Costurile capitalurilor mprumutate.............................................................................17 3.3. Impactul deciziei de finanare......................................................................................18 3.4. Analiza de senzitivitate................................................................................................18 3.5. Simularea Monte-Carlo...............................................................................................20 3.6. Valoarea actualizata neta ajustata (VANA)................................................................20

4. CONCLUZII...............................................................................................20 5. BIBLIOGRAFIE...........................................................................................21

Capitolul 1-Introducere
In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. De asemenea, actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I. In anul 2010 piata farmaceutica romaneasca a fost afectata in special de prelungirea termenelor de plata pentru medicamentele compensate si gratuite. Neplata la timp a facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dus la crearea unei crize a lichiditatilor si a unui blocaj la nivelul farmaciilor si al distribuitorilor. Cu toate acestea, SC Biofarm SA pastreaza un ritm de crestere superior fata de piata farmaceutica totala. Daca pana in 2009, primele 20 de companii aveau in jur de 70%, incepand cu 2010, top 20 se apropie de 80%. Biofarm se afla pe locul 24, cu vanzari de 19,1 milioane de euro.1 Cifra de afaceri realizata de SC Biofarm SA in anul 2010 este in valoare de 41.584.194 lei. Aceasta cifra de afaceri este realizata in principal din vanzari de produse finite direct la distribuitori farmaceutici, piata interna prin punctul de desfacere din strada Logofatul Tautu, nr.99, Bucuresti. In anul 2010, SC Biofarm SA a initiat un proiect de distributie a produselor sale direct la farmacii. Din aceasta au rezultat in anul 2010 vanzari in valoare de 756,978lei. Vanzarile la export in anul 2010 au fost in valoare de 2,111,726 lei. Investitiile in cercetare, lansarea si promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la imbunatatirea pozitiei companiei in piata.

Misiune
Sa imbunatatim sanatatea oamenilor oferind produse de calitate deosebita la preturi accesibile.

Viziune
Sa devenim o companie respectata si dinamica, recunoscuta pe plan national si regional drept unul dintre cei mai puternici si de incredere producatori de produse farmaceutice din

http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-mari-50-de-companii-farmaceutice-din-romania6131644, Topul celor mai mari 50 de companii farmaceutice din Romania, articol 18 mai 2010

Romania.

Valori
In tot ceea ce facem ne ghidam dupa un set de valori bazat pe: - Produse de inalta calitate - Performanta - Orientare catre client - Respect pentru oameni - Echipa de specialisti tanara si dinamica

Compania S.C. Biofarm S.A. actioneaza pe urmatoarele piete: produse destinate sistemului digestiv: - antiacide: Gastrocalm, Gastrofibran -antiflatulente: Carbune medicinal, Carbune medicinal cu aloe, Colicarbin -coleretice si colecistochinetice: Anghirol, Anghirol Forte, Anghirol + Magneziu, Colebil, Carbichol -antiemetice si propulsive: Metoclopramid solutie, Metoclopramid sirop -hepatoprotectoare: Hepatoprotect, Hepatoprotect Forte, Mecopar si Silimarina -laxative : Sennalax, Sennalax plus carbune, Sennalax plus aloe, Sennalax plus crusin - preparate enzimatice: Panzcebil, Triferment, Triferment Forte 10000, Triferment Forte 20000 produse destinate sistemului musculo-scheletic -trofice articulare: Cartigenere -suplimente de calciu: Calciu lactic, Calciu Magneziu cu vitamina D, Clorocalcin, Osunit, Sirop de Calciu, Sirop de calciu cu D3, Calciu Magneziu Zinc -preparate anti-gutoase: Colchicina produse destinate imunostimularii: Cavit junior imun, Vitamina C, Imunolact, Lactoferina, Propolis mentol, Propolis echinacea, Propolis imun, Spirulina multivitamine: Cavit 9 Plus, Cavit Junior, Cavit Junior Sirop - tonice: Vitaseng, Cavit activ antiseptice si dezinfectante: -tegumentare: Betagin, Romazulan -o bucale: Ossidenta -o mediu extern: Dezinfectant Forte produse destinate aparatului respirator: - decongestionante nazale: Bixtonim, Bixtonim Xylo, Bixtonim Xylo junior, Bixtonim Lavaj Nazal, Bixtonim Protect - antitusive: Rofedex - expectorante: Sirop de patlagina, Sirop Expectorant, Ambroxol, Bioflu sirop de tuse cu extract de iedera
3

- produse care trateaza simptomele racelii si gripei: Bioflu, Bioflu Plus, Bioflu Sirop, Bioflu Plus Sirop, Bioflu Expectorant,Carmol Flu, Carmol Baby, Inhalant Baby, Inhalant produse care combat ateroscreloza: Omega 3 Cardioprotect , Omega 3 Forte, TriOmega 3-6-9, Omega 3 junior produse care imbunatatesc circulatia venoasa/capilara: Devaricid, Devaricid Plus C, Ginkgo Biloba, Ginkgo Biloba cu Magneziu, Vincamina, Vincamina SR antioxidante: Vitamina A, Vitamina E, Pinovital, Vitamina A+D produse care combat carentele de fier :Ferglurom, Ferglurom Forte produse care combat colicile sugarilor :Antispasmin Bebe produse care combat starile de stres, oboseala, anxietete: Magneziu Forte cu vitamina B6, Extravalerianic altele: Asorian, Brocriptin, Carmol M, Clotrimazol, Solutie auriculara, Ulei de peste D200, Acid Acetilsalicilic Biofarm, Acid Acetilsalicilic T Biofarm, Paracetamol, Algoblock.

1.1 Diagnostic juridic

SC Biofarm SA s-a infiintat in anul 1991, in temeiul Legii nr.15/1990 si a Legii nr.31/1990 si in conformitate cu HG 1224/1990. Deoarece tipul activitatii sale principale este fabricarea de medicamente si produse farmaceutice, societatea se incadreaza in grup CAEN 2241. Sediul social :Bucuresti, Str. Logofat Tautu nr. 99 Cod unic de nregistrare la Oficiul registrului Comerului : RO341563 Numr de ordine n Registrul Comerului : J40/199/1991 Capital social subscris i vrsat : 109.486.149,90 RON Caracteristicile actiunilor S.C. BIOFARM S.A.: actiuni nominative dematerializate ; valoare nominala 0,1 lei

Acionariat
SIF BANATCRISANA SA ARAD 17%

SIF MOLDOVA BACAU 12%

AVAS BUCURESTI sector 1 1%

SIF OLTENIA CRAIOVA DOLJ 25%

30.06.2011 00:00 BIO DEPOZITARUL CE

alti actionari 45%

Sursa informatiei: DEPOZITARUL CENTRAL

1.2 Diagnostic resurse umane Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale fortei de munca, datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a personalului a stat pe de o parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de productie, iar pe de cealalta parte, rationalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP presupunnd semnificative eforturi financiare). Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa corespunda cerintelor n continua schimbare ce intervin n procesul productiei de medicamente, specializarea angajatilor constituindu-se ntr-un factor determinant al calitatii produselor oferite de organizatie si, implicit, al succesului acesteia pe piata de referinta. BIOFARM are, n prezent un numar de 354 de angajati. La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice fiecarui agent economic aflat n calitate de producator: de personal, financiarcontabil, de marketing si vnzari, de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-dezvoltare, de protectia muncii. 1.3 Diagnostic comercial

Produsele Biofarm sunt comercializate in toata tara datorita unei echipe specializate de marketing si vanzari si a strategiilor de distributie si promovare. Pentru a creste gradul de cunoastere a produselor sale in randul consumatorilor, Biofarm isi promoveaza produsele atat in cele mai importante lanturi farmaceutice cat si in farmaciile independente si coopereaza cu cele mai puternice 10 companii de distributie de pe piata farmaceutica romaneasca. Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in topul primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru administrare orala, este cel mai important producator roman de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti de comprimate si drajeuri din Romania.Lansarea de noi produse si imbunatatirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de dezvoltare a companiei. Pentru a-si imbunatati pozitia atat pe piata interna, cat si pe cea internationala, Biofarm va dezvolta si lansa aproximativ 10 produse in fiecare an.S.C. Biofarm S.A. are un portofoliu generos de 167 de produse care acopera aproximativ 45 de arii terapeutice. pentru toate liniile de productie. De asemenea, organizeaza in mod constant campanii de marketing, comerciale si media cu scopul de a imbunatati gradul de recunoastere al produselor Biofarm. Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi imbunatateasca pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7 tari si extinderea continua.In prezent, produsele companiei acopera peste 50 de arii terapeutice, pe 11 dintre acestea Biofarm fiind lider, iar pe alte 5 detinand cote semnificative de piata, cu sanse reale de a deveni lider.. Compania este certificata in conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricatie (GMP) pentru toate liniile de productie.

1.4 Diagnostic de mediu

S.C. Biofarm S.A. isi manifesta in permanenta grija pentru respectarea mediului inconjurator luand masurile necesare pentru incadrarea in limitele impuse de Autorizatia de mediu. In acest sens se desfasoara sustinute demersuri pentru: - Evacuarea pulberilor se face numai prin instalatii de retinere a acestora astfel incat concentratiile maxime admisibile prevazute de normativele in vigoare sa nu fie depasite. - Evacuarea gazelor reziduale se face numai prin cosuri, urmarindu-se ca intreg continutul gazelor reziduale sa nu depaseasca valorile limita admisibile prevazute de normativele in vigoare.

- Evacuarea apelor reziduale se face controlat, prin doua instalatii de preepurare, astfel incat continutul lor sa se incadreze in limitele impuse de legislatia aplicabila. - Efectuarea lucrarilor de mentenanta preventiva la toate instalatiile cu rol in atenuarea emisiilor de poluanti in aer si apa (elementele de filtrare uscata si umeda, separator de grasimi cu biofragmentare, statie de epurare). - Impunerea de masuri organizatorice si tehnologice pentru reducerea consumurilor energetice si de apa (verificari de control la instalatia de tip ciller, mentenanta preventiva, tratament cu solutii de conditionare a apei introduse in cazanele de abur si instalatiile de racire, efectuarea reviziilor). - Diminuarea pana la excludere a utilizarii in procesele specifice a substantelor periculoase pentru mediu. - Promovarea si implementarea utilizarii de materii prime, materiale din resurse regenerabile (biologice); - Gestionarea deseurilor se desfasoara in conformitate cu cerintele legale - Depozitarea si gestionarea materiilor prime, a solventilor si a combustibililor se face astfel incit sa se evite orice pericol de poluare a mediului inconjurator; - Gestionarea si intretinerea parcului auto se face conform cerintelor legale (revizii si service prin unitati autorizate), pentru reducerea emisiilor de gaze.

CAPITOLUL 2. Analiza performanei ntreprinderii (Diagnosticul financiar)

In sectorul farmaceutic se remarca ponderea redusa a datoriilor totale in capitalurile proprii. Trebuie mentionat de asemenea ca datoriile pe termen lung sunt foarte reduse, iar cele pe termen scurt reprezinta in medie sub 30% din activul circulant. Acest lucru indica un risc scazut al afacerilor, chiar daca dinamica ultimilor 5 ani evidentiaza o crestere a ponderii mentionate. O alta caracteristica a sectorului este tendinta de recompensare a investitorilor prin dividende(in 2008 si 2009 nu se acordau,in 2010 da) ori actiuni gratuite.2

http://economictimes.ro/parametrii-financiari-ai-companiilor/

dat totale/cp
14.55 7.00 7.59 2008 2009 2010

Active Imobilizate
120,000,000 100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 2008 2009 2010

Active Circulante
100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 2008 2009 2010 Active Circulante

Active totale
175,000,000 170,000,000 165,000,000 160,000,000 155,000,000 150,000,000 145,000,000 140,000,000 135,000,000 2008 2009 2010

Se constata o scadere in totalul activelor imobilizate din 2008 pana in 2010 ,desi activele curente sunt in creste pe perioada analizata,crestere care poate fi pusa si pe seama evolutiei favorabile a investitiilor pe termen scurt ,a disponibilitatilor banesti si a creantelor fata de clienti. Disponibilitatile banesti au inregistrat o crestere semnificativa in 2009 si in 2010 datorita incasarii mai rapida a creantelor si a deciziei managementului de a nu mai face investitii pentru a-si pastra rezerve in perioada de recesiune. Stocurile de materii prime si materiale au inregistrat o scadere fata de stocurile evidentiate la 31.12.2008 datorata unei mai bune gestionari a acestora. La o crestere a cifrei de afaceri cu 9.2 % la 30.06.2009 fata de 30.06.2008, creantele comerciale au crescut cu 11.54%.Cresterea creantelor se datoreaza modificarii termenului de incasare a creantelor clienti. 2.1 Analiza fluxurilor de numerar Analiza financiar este activitatea de diagnosticare a poziiei financiare i a strii de performan financiar a ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Sursa de date pentru aceast analiz este constituit de documentele contabile de sintez: bilan si cont de profit i pierdere. Activul net (contabil) ANC reprezint valoarea averii ntreprinderii calculat prin metode contabile. 1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente Alocri permanente FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate unde :
9

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii i datorii pe termen lung Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. La societatea analizat , fondul de rulment nregistreaz valori pozitive i n cretere n perioada 2008-2010 ca urmare a faptului c ritmul de majorare a activelor circulante este superior ritmului de cretere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta semnific faptul c s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente. Aceasta crestere este datorata si cresterii rezervelor. 2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = ( Stocuri + Creante ) Datorii de exploatare Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre necesitaile de finanare ale ciclului de exploatare i datoriile de exploatare. NFR reprezint expresia realizrii echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul i resursele de capitaluri circulante. Obligaiile pe termen scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, etc. pn n momentul plii lor, reprezint o surs atras (nepurttoare de dobnd) de finanare a activelor circulante. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare n raport cu resursele temporare .Situaia n care nevoia de fond de rulment este pozitiv poate fi considerat normal numai n situaia n care este rezultatul unei politici de investiii privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. n caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor i creanelor, pe deo parte, i exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv ncetinirea ncasarilor i urgentarea plilor 3. Trezoreria net (TN) = FR NFR

Trezoreria net exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment, reflectnd situaia financiar a firmei att pe termen mediu i lung, ct i pe termen scurt.
10

Trezoreria net nregistreaz valori pozitive pe parcursul celor trei ani pentru care s-a efectuat analiza, ceea ce semnific un excedent monetar al exerciiilor financiare dupa finanarea activitii curente, realizndu-se echilibrul financiar general al firmei, situaia de fa indicnd o rentabilitate economic ridicat i posibilitatea plasrii rentabile a disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei firmei pe pia . Trezoreria net pozitiv si in crestere pe toat perioada analizat evideniaz faptul c exerciiul financiar s-a ncheiat cu un surplus monetar, expresie concret a profitului net din pasivul bilanier i a altor acumulri bneti. Valoarea pozitiv a situaiei nete reflect o gestiune economic bun si cresterile din 2010 si 2009 sunt o consecina a realocarii unei pri din profitul net i a altor elemente de acumulri. Creterea situaiei nete marcheaz, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, i anume maximizarea valorii ntreprinderii, respectiv a capitalurilor proprii.
180,000,000 160,000,000 140,000,000 120,000,000 100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 2007 2008 2009 2010 SN FR NFR

2.2 Analiza cash flow urilor Cash flow de gestiune este pozitiv in majoritatea anilor,exprimand majorarea valorii proprietatii activului net real,o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitorilor ,singura exceptie in care cash flow ul este negativ inregistrandu se in anul 2008. Insa in anul 2008,valoarea negativa a cash flow ului a fost cauzata de iesirile de numerar din trezoreria societatii,mai mari decat intrarile,iesiri ale caror destinatie a fost realizarea de investitii

11

semnificative si rambursarea creditelor.Situatia nu e alarmanta ,intrucat in anul urmator,ca urmare a investitilor realizate ,cash flow ul activitatii de exploatare este pozitiv.
100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 -20,000,000 -40,000,000 -60,000,000 -80,000,000 -100,000,000 2008 2009 2010 CF de gestiune CF de investitii CF de finantare CFD

2.3 Analiza capacitatii de plata (lichiditatea) Cu ajutorul ratelor financiare de analiza a capacitatii de plata putem afla in ce masura firma Biofarm isi poate onora obligatiile de plata cu scadenta in viitorul apropiat pe baza activelor lichide pe care le detine (active curente).
Riscul de lichiditate rata curenta de lichiditate=ACR/DCR rata rapida (testul acid) = (ACRStocuri)/DCR rata imediata sau testul cash = (Disponibilitati + Inv fin pe ts)/DCR Solvabilitatea SN/Pasiv rata indatorarii=DTL/AE levierul indatorarii =DTL/CPR 2007 2,896621437 2,247375508 2008 5,935046 4,715104 2009 7,945201 6,358986 2010 4,649768 3,903381 >2 >0.6

2,118674568

2,682535

3,87079

2,765204

>0,8

82,04% 2,47% 3,01%

2008 93,46% 0,87% 0,93%

2009 92,95% 0,64% 0,69%

2010 87,30% 0,41% 0,46%

>33% <50% <100%

a) Rata curenta (lichiditate curenta sau generala)

12

Aceasta rata ne arata in ce masura obligatiile pe termen scurt (pasivele curente) sunt acoperite de valoarea activelor circulante care pot fi relativ usor transformate in lichiditati in decursul unei perioade. In toti cei trei ani raportul dintre activele curente si pasivele curente are un nivel supraunitar. Mai mult decat atat, indicatorul a inregistrat o valoare mai ridicata decat 2, ceea ce inseamna ca firma Biofarm a putut rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt. Cea mai buna valoare a fost inregistrata in anul 2009, si anume, 7,94. b) Rata rapida (lichiditate rapida, testul acid) Rata rapida contribuie la identificarea rapida a starii de lichiditate la nivelul intreprinderii. Firma a putut face fata platilor scadente pe termen scurt numai pe seama activelor usor transformabile in lichiditati (activelor de trezorerie si creantelor), conform valorilor indicatorului obtinute pe fiecare din cei trei ani avuti in vedere. c) Rata cash (lichiditatea la vedere sau imediata) Aceasta rata ne permite sa identificam starea de lichiditate la nivelul firmei Biofarm prin luarea in considerare numai a activelor cele mai lichide. Rata cash a inregistrat valori mai mari de 0,8 in toti cei trei ani (2008, 2009 si 2010), motiv pentru care putem concluziona ca firma nu prezinta niciun risc in ceea ce priveste posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. Datoriile pe termen scurt pot fi achitate pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata . 2.4 Analiza finantarii prin credite (gradul de indatorare) Rata indatorarii Acesta rata va arata ce pondere detin datoriile in totalul activelor. In anul 2008, 0,87% din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite. In anul 2009, 0,64 % din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite. In anul 2010, 0,41% din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite. Levierul indatorarii
13

n cazul societatii SC Biofarm S.A., levierul este de unul scazut ajungand in 2010 la 0,0046 , rezult c datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 0,46%. 2.5 Analiza eficientei echipei manageriale (rentabilitate) Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora. Obiectivul major al intreprinderii este atat marirea averii participantior la viata acesteia, cat si cresterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita remunerarea factorilor de productie si a capitalurior utilizate, indiferent de provenienta. a) Rata profitului (Rata rentabilitatii comerciale) Acesta rata indica profitul net obtinut la o unitate monetara vanduta.

rata profitului
60.00 40.00 20.00 0.00 2007 2008 2009 2010 24.45 29.72 27.26 46.07

Rata de rentabilitate comerciala apreciaza randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatelor; se determina ca raport intre diverse marje de acumulare baneasca si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.Rata rentabilitatii comerciale tinde sa aiba aproximativ aceeasi evolutie cu cea financiara, doar ca valorile inregistrate in cei 3 ani difera Anii luati in considerare sunt marcati de rate ridicate.In anul 2007 firma a obtinut un profit de 24,45% la o unitate monetara din cifra de afaceri, creste in 2008 ,scade in 2009 dupa venirea crizei iar in anul 2010 a obtinut un profit de 46,07% la o unitate monetara din cifra de afaceri. b) Rentabilitatea investitiilor (ROA) Rata rentabilitatii activelor totale masoara eficienta utilizarii capitalului permanent sau eficienta mijloacelor material si financiare allocate intregii activitati a intreprinderii si este una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a managerilor intreprinderii. Capitalurile
14

asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele angajate de intreprindere, in cadrul exercitiului, pentru cresterea averii proprietarilor si remunerare aducatorilor de capitaluri. Asadar acest indicator masoara gradul de rentabilitate al intregului capital investit in firma.

rentab investitiilor
10.00 5.00 0.00 2007 2008 2009 2010 8.29 5.43 6.23 5.77

Anul 2008 este marcat de o rentabilitate aflata sub nivelul de referinta(<5,5%), iar anul 2009 de o rentabilitate buna a intregului capital investit in firma. Rentabilitatea investitiilor la 2010 este putin peste valoarea de referinta. c) Rata rentabilitatii financiare (Rata rentabilitatii capitalului propriu-ROE) Acesta rata reprezinta rata de rentabilitate cu cea mai mare relevanta pentru actionarii firmei, deoarece masoara gradul de rentabilitate a investitiei facute de acestia in firma. Rata rentabilitatii financiare remunereaza exact investitia de capital facuta de proprietarii intreprinderii fie prin cumpararea actiunilor sale, fie prin decizia de reinvestire a profiturilor ce le revin de drept. Pentru ca aceste rate se raporteaza la capitalurile proprii, rata mai este cunoscuta si sub numele de rentabilitatea capitalurilor proprii si se calculeaza ca raport intre profit net si valoarea capitalurilor proprii. Aceast rat constituie un indicator relevant n aprecierea poziiei ntreprinderii pe pia. O remunerare n cretere a capitalurilor investite asigur: un acces facil la resurse financiare datorit ncrederii proprietarilor actuali de a reinvesti n ntreprindere i a potenialilor investitori deintori de resurse financiare disponibile pentru plasamente; capacitatea de dezvoltare.

Spre deosebire de rentabilitatea economica care urmareste intreg capitalul permanent al companiei, rentabilitatea financiara se concentreaza numai asupra randamentului capitalului investit de actionari. O rata mica poate conduce la nemultumirea actionarilor pentru ca nu
15

ofera posibilitatea distribuirii de dividende pe masura asteptarilor, dar poate exprima de asemenea o eventuala supracapitalizare. O alta interpretare a nivelului scazut al acestui indicator poate fi politica de reinvestire a profitului pentru cresterea activelor si a fluxurilor de venituri viitoare.

ROE
15.00 10.00 5.00 0.00 2007 2008 2009 2010 10.10 5.81 6.71 6.61

In anul 2007 capitalul actionarilor a fost folosit bine. Se poate spune ca cei care au investit in firma au facut o afacere buna. Insa in urmatorii trei ani ,capitalul actionarilor a fost folosit prost.

2.6 Indicatorii de performan

2007 MCV=CA-CVexpl EBITDA=MCV-CFexpl EBIT=EBITDA-Amo-Prov EBT=EBIT-Dob PN=EBT-Imp 12.316.878 12.045.522 9.023.743 8.886.591 7.127.152 2008 14.313.944 13.380.333 11.188.601 11.080.474 9.309.975 2.009 16.415.059 14.767.586 11.168.854 11.093.620 9.324.545 2010 18.183.232 15.035.812 12.161.892 12.102.680 9.627.797

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezint rezultatul nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii. Aceast valoare arat c exista un excedent privind vnzarea de mrfuri n raport cu costul acestora, adic firma obine profit din activitatea desfasurat. Rezultatul nainte de plata dobnzii, impozitului i amortizrii reprezint diferena dintre marja asupra costurilor variabile i cheltuielile fixe. Valoarea indicatorului EBITDA rezultat indic faptul c firma analizat dispune de resurse financiare necesare meninerii sau creterii sale. EBITDA demonstreaz performana
16

economica a unitii, independena politicii financiare, a politicii de investiie i a celei de dividend. Rezultatul nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit este egal cu diferena dintre EBITDA i cheltuielile cu amortizarea. Capitolul 3- Evaluarea investitiei (autofinantare 100%) 3.1 Criteriile de evaluare VAN, RIR Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am folosit pe urmatoarele: 1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.
VAN V0 I 0
t 1 n

CFDt VR n I0 t (1 k ) (1 k ) n

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io. In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 34%, mai mare decat costul capitalului, care este de 22%. Interpretarea RIR : Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

17

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente: Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0 Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta. 3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal. Termenul de recuperare nominal este de 2,72 ani Termenul de recuperare actualizat este de 4,07 ani

3.2 Costurile capitalurilor mprumutate Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma platitoare a dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale, dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte: Imprumut (minus chelt.emisiune) =
t 1 n

CFt In care: (1 k d ) t

CFt = platile anuale pe durata n imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale: CFt = Dobt (Dobt + Prime emist) * + Ramburst pentru imprumut CFt = chiriat (1- ) + At * + Pret rezidualt pentru leasing Unde :

18

 = cota unica de impozit pe profit Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior n a egalitatii sumei incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale). k=CMPC=18,4% 3.3 Impactul deciziei de finanare Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei din fonduri proprii. Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.

Surse de finantare

Costul finantarii

Initial > proprii interne (Autofin.) > imprumutate (Cr.noi) > proprii externe (Maj. CS) 5800000 6250 -4264250 0 -292 -188525

Ulterior 0,22 0,09 0,22

(pe 4 ani, cu rambursare in fine) Total 1542000 -188816

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere (operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. 3.4 Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare.
19

Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

initial -10% -5% 0% 5% 10% Variatie Piata 701 809 1238 1501 1712 2413,00 Segmentul 701 809 1238 1501 1712 2413,00

Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initiala Pret unitar -1314 -180 1698 2989 4508 5822,00 Var.unitare 3000 1786 1096 560 -312 3312,00 Ch.fixe 8893 8781 8698 8616 8534 359,00 Dur.rot.ACR 1868 1783 1698 1614 1529 339,00

VAN (mii RON)

7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 -1000 -2000 -3000 -10% -5% 0% 5% 10%
Variatii in raport cu starea initiala (%)

Piata Segmentul Pretul unitar Ch.Var.Unitare Chelt.Fixe Dur.Rot.ACR

20

3.5 Simularea Monte Carlo Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt. Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.
Distributia de probabilitate a VAN

propabilitati

0.2

0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 VAN in mii $

3.6 Valoarea actualizata neta ajustata (VANA) Utilizand datele din tabelul de mai sus putem determina media E(VAN) ca fiind de 519829 lei prin urmare se asteapta ca proiectul de investitii sa genereze un VAN pozitiv si atunci putem spune ca BIOFARM ar putea sa accepte investitia in ciuda riscurilor asumate si in conditiile analizei scenariilor. De asemenea, putem determina si variatia (VAN), care are o valoare de 359904 , acesta fiind riscul pe care proiectul de investitii l-ar putea genera, respectiv riscul asumat la unitatea de castig obtinuta.

21

Concluzii
In urma analizei performantei intreprinderii SC Biofarm S.As-a constatat ca acesta este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar (VAN>0,PN>0 si ROE>ROA). Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui nou punct de lucru.. In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0). Analiza de sensitivitate a relevat faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate. Un dezavantaj il constituie variatia mare a VAN obtinut in cadrul tehnicilor scenariilor ceea ce indica un risc foarte ridicat asociat proiectului. Insa trebuie avut in vedere faptul ca in cadrul acestei tehnici, utilizarea doar a trei scenarii este insuficienta.Cu toate acestea investitia este profitabila.

In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.

22

Bibliografie

1. Stancu Ion FINANE, Piee Financiare i gestionarea portofoliului, Investiii reale i finanarea lor, Analiza i gestiunea financiara a ntreprinderii, Ediia a4a, Editura Economic, Bucureti 2007 2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiii directe i de finanarea lor suport de curs, Editura Economic, Bucureti 2003 3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea financiara operationala(vol I) 4. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta Evaluarea proiectelor de investiii in mediu cert, Editura Economic, Bucureti 2007 5. Stancu Ion, Armeanu tefan Daniel Evaluarea riscului activitaii financiare cu aplicaii pe economia romneasc, Editura A.S.E., Bucureti 2005 6. Stancu Ion, Dragot Victor Fundamentarea politicii de dividend n mediul economic din Romnia, Editura A.S.E., Bucureti 2003 7. www.bvb.ro 8. www.zf.ro (ziarul financiar) 9. www.biofarm.ro 10. www.biblioateca.ase.ro

23