ANALIZA DIAGNOSTIC STRATEGICA A SOCIETATII SC AMBIENT S.

Capitolul 1: FUNDAMENTE TEORETICE

MANAGEMENTUL STRATEGIC este un proces managerial continuu, de mentinere a organizatiei intr-o permanenta adaptare la cerintele impuse de mediul sau de referinta, prin armoniazarea fortelor si slabiciunilor interne cu amenintarile si oportunitatile externe si prin dezvoltarea la diversi factori de decizie a unei viziuni clare a ceea ce organizatia trebuie sa devina. Ca proces decizional complex, MNAGEMENTUL STRATEGIC cuprinde mai multe tipuri de decizii:
Decizii operationale =au ca scop de a obtine maximum de profit din

exploatarea curenta (spre exemplu, nivelul stocurilor, fixarea preturilor, etc);

Decizii administrative = mai rare dect cele operationale, ele constituie hotarari

de exceptie, dificil de prevazut, de organizat si de modelat (spre exemplu, corectia calitatii, a produselor, corectia termenelor de livrare, etc.);
Decizii strategice = privesc produsele si piata pe care intreprinderea si le-a ales,

obiectivele sale de dezvoltare si orientarile sale majore. Aceste decizii se situeaza la interfata dintre organizatie si mediul sau extern si privesc conducerea organizatiei pe termen lung. Decizia strategica este una din fazele care conditioneaza calitatea demersului strategic, demers care, in abordarea rationalista, cuprinde:
ANALIZA DIAGNOSTIC a situatiei organizatiei in mediul sau de referinta; DECIZIA STRATEGICA (spre exemplu, elaborarea strategiei de piata);

PUNEREA IN OPERA A STRATEGIEI;

1

 REALIZAREA PROCESULUI DE CONTROL.

ANALIZA DIGNOSTIC STRATEGICA isi propune sa identifice solutiile prin care

organizatia bazata pe competenta sa, poate sa valorifice atractiile mediului sau extern. Din aceasta perspectiva, competenta unei organizatii se defineste prin punctele sale tari si slabe, iar atractiile mediului extern prin oportunitati si restrictii.
OBIECTIVUL analizei diagnostic strategice este de a analiza intr-o maniera

dinamica intreprinderea si mediul sau de referinta, ca si relatiile care exista intre ele. Analiza diagnostic strategica are urmatoarele CARACTERISTICI: Propune stabilirea unor ierarhizari si prioritati; Vizeaza prioritar modul de realizare a finalitatilor, a scopurilor intreprinderii; Analizeaza evolutiile viitoare ale intreprinderii; Urmareste valorizarea relatiei existente intre nevoia unui client manifestata pe piata si un anumit produs al intreprinderii; Identifica tendintele de evolutie viitoare si posibilitatile de actiune strategica si implica compararea atuurilor intreprinderii cu atuurile concurentei. MODELE FORMALE DE ANALIZA DIAGNOSTIC STRATEGICA In literatura de specialitate exista mai multe modele pentru evaluarea si formularea unei strategii:
a) MODELUL DE BAZA AL ANALIZEI DIAGNOSTIC STRATEGICE

presupune urmatoarele etape: Ca prima etapa a MODELULUI DE BAZA, evolutia mediului extern al intreprinderii presupune:

analiza macromediului-factorii exogeni care actioneaza pe o arie mai larga si cu care intreprinderea intra in relatii indirecte, pe termen lung. Macromediul cuprind urmatoarele comonente: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul institutional si mediul cultural.
2

analiza micromediului actorii externi care influenteaza direct activitatea intreprinderii, respectiv: clienii, concurentii, furnizorii, intermediarii, organismele purtatoare de interese.

In a doua etapa a MODELULUI DE BAZA, competenta distinctiva a intreprinderii, se analizeaza potentialul firmei :capacitatea comerciala, capacitatea financiara, capacitatea productiva, capacitatea organizatorica etc In a treia etapa a MODELULUI DE BAZA, sistemul de valori al mnagementului intreprinderii se analizeaza cultura organizationala, nivelul responsbilitatii sociale si aspectele referitoare la etica profesionala, vocatia intreprinderii. In ultima etapa a MODELULUI DE BAZA, strategii (reflexii strategice), se cauta optiunea strategica in functie de matricea SWOT . In functie de situatia intreprinderii, evidentiat de analiza SWOT , se poate opta pentru una dintre urmatorele alternative strategice:
Strategii de tip S.O. (forte/oportunitati) = se recomanda strategii agresive

(ofensive), prin care intreprindere utilizeza punctele forte in scopul maximizarii oportunitatilor de mediu;
Strategii

de tip S.T.(forte/amenintari)= se recomanda strategii de

diversificare, prin care intreprindere utilizeaza punctele forte in scopul depasirii amenintarilor pe care mediul extern le genereaza;
Strategii de tip W.O. (slabiciuni/oportunitati)= se recomanda strategii de

reorientare, prin care intreprinderea utilizeaza oportunitatile oferite de mediul extern pentru depasirea propriilor puncte slabe;
Strategii de tip W.T. (slabiciuni/amenintari)= se recomanda strategii

defensive, prin care intreprinderea cauta sa evite amenintarile mediului extern, in conditiile in care detine numeroase puncte slabe in comparatie cu concurenta. b) MODELUL DIAGNOSTICARII ORGANIZATIEI PE NIVELURI IERHARHICE: potrivit acestui model, o organiztie poate fi diagnosticata pe niveluri ierarhice, in functie de scopurile urmarite si de sfera de cuprindere a diagnosticului
3

Potrivit acestui model: La primul nivel pot fi diagnosticate :strategia organiztiei, organizarea procesuala si structurala, S.B.U. La al doilea nivel pot fi diagnosticte departamentele si realatiile dintre ele La al treilea nivel poate fi diagnosticata munca fiecarui individ c) MODELUL NADLER SI TUSHMAN : presupune analiza mai multor variabile / d) MODELUL WEISBORD: se axeaza mai mult pe un diagnostic intern al organizatiei, prin intermediul unor variabile intre care exista o interdependenta, pozitia centrala fiind rezervata leadership-ului. METODE SI INSTRUMENTE DESTINATE ANALIZEI DIGNOSTIC STRATEGICE A)PENTRU ANALIZA MEDIULUI EXTERN se pot folosi instrumente: * matricea oportunitatilor * matricea amenintarilor B) PENTRU ANALIZA MEDIULUI INTERN se pot folosi urmatoarele instrumente: * poligonul competitivitatiipermite analiza comparativa a potentialului firmei din perspectiva urmatorilor indicatori: cifra de afaceri; cota de piata; beneficii; capacitatea de autofinantare; potentialul inovativ; cpacitatea de productie * profilul strategic intr-un sectorpermite evaluarea comparativa a potentialului unei intreprinderi, in cadrul sectorului sau de activitate, prin aprecierea cu note de la 1 (slab) la 5 (forte) a sase domenii functionale: marketing, productie, cercetare-dezvoltare, finante, personal, organizare * matricea importanta/performantapermite ierarhizarea fortelor si slabiciunilor intreprinderii in functie de importanta si performanta acestora * matricea fortelor si slabiciunilor- permite ierarhizarea indicatorilor care caracterizeaza potentialul intreprinderii in forte si slabiciuni, in functie de performanta si importanta lor

Cunoscand oportunitatile, amenintarile, fortele si slabiciunile sale, intreprinderea poate opta pentru o anumita FORMULA STRATEGICA. Ea este unica si provine din cele noua tipuri de formule strategice, propuse de Benjamin Tregoe si John Zimmerman (La force motrice, une nouvelle strategie pour lentreprise, Inter Edition, 1982): * formula strategica PRODUSE OFERITE = a cauta mijloace de a ameliora si dezvolta produsele proprii, concomitent cu cautarea unor noi segmente de piata pentru acestea; * formula strategica NEVOI ALE PIETEI = a cauta noi posibilitati pentru a raspunde necesitatilor pe care intreprinderea le satisface actualmente, concomitent cu cautarea unor noi nevoi * formula strategica TEHNOLOGIE = a cauta un numar cat mai mare de aplicatii pentru tehnologiile intreprinderii si a lupta pentru a deveni lider inovator si tehnologic in specialitatea sa; * formula strategica CAPACITATE DE PRODUCTIE = a oferi unic produse/servicii ce pot fi fabricate plecand de la competentele, sistemele, operatiile si echipamentele intreprinderii; * formula strategica METODE DE VANZARE = a cauta tehnici noi de vanzare, similare sau compatibile cu cele practicate actualmente de intreprindere * formula strategica METODE DE DISTRIBUTIE = a alege canalele de distributie in functie de produs si de clientii tinta; * formula strategica RESURSE MATERIALE = presupune concentrarea eforturilor intreprinderii pe controlul resurselor sale; * formula strategica TALIE / CRESTERE = talia sau cresterea nu reprezinta o forta motrica pentru intreprindere decat atunci cand dorinta de crestere, mentinere sau scadere antreneaza o modificare a avantajului de produse sau piete;

* formula strategica RANDMENT / BENEFICIU = randamentul sau beneficiul este o forta motrica daca o modificare realizata in cuplurile produs /piata poate duce la obtinerea randamentului /benficiului asteptat.

PENTRU DETERMINAREA STARII DE SANATTE A FIRMEI SE POATE FOLOSI METODA LUI ALTMAN sau METODA PUNCTAJULUI Z = ea presupune determinarea valorii lui Z, cu formula: Z=1,2 *X1+1,4*X2+3,3*X3 +0,6*X4 + 1,05*X5, in care: X1= capitalul circulant/total active X2 = profitul net reinvestit / total active X3 = profitul brut / total active X4 = valoarea actiunilor de pe piata / datoria totala X5 = cifra de afaceri / total active Daca: Z < 1,8, firma este in mare pericol de faliment Z > 3, firma este stabila si are sanse mari de a obtine profit 1,8<=Z<=3, firma poate avea dificultati SCORUL Z este un indicator sintetic de apreciere a performantelor strategice ale firmei.

Capitolul 2: ANALIZA DIAGNOSTIC A MEDIULUI DE MARKETING LA SC AMBIENT S.A Sibiu

2.1 PREZENTAREA FIRMEI Ambient este o companie cu capital integral romanesc a carei principala activitate este comercializarea materialelor de constructii, finisaje si amenajari interioare. Prezent pe piata din Romania inca din 1993, Ambient a cunoscut o crestere rapida datorata calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor sai. Daca in 1995 se deschideau primele 7 magazine in Sibiu, in prezent Ambient are propria retea de 15 centre comerciale, 7 magazine si 5 depozite logistice, toate acestea acoperind 25 judete din Romania. Intreaga activitate comerciala, din cele 25 judete in care Ambient este prezent, este coordonata din Sediul administrativ Central de la Sibiu desfasurat pe o suprafata de peste 14 ha, cu 600 de angajati, cu un parc auto de 400 de autovehicule, doua rampe de cale ferata si flota de echipamente de ridicat.

Scurt istoric
1993 anul infiintarii, capital integral romanesc.

1995 deschiderea primelor 7 magazine proprii in Sibiu, denumite Sanex cu acceptul principalului furnizor de ceramica de la acea vreme. Aceste magazine comercializau: instalatii, finisaje cu un sector special de menaj casnice. 1997 deschiderea in Sibiu a primului depozit de materiale pentru constructii intrun spatiu propriu; astfel se incepe comercializarea materialelor de constructii, departament care va deveni ulterior divizia de sine statatoare Ambient Structuri. 1998 schimbare de brand din Sanex in Universal Ambient magazine de cartier care comercializeaza materiale de finisaje si instalatii precum si produse pentru amenajarea locuintei. 2000 extinderea retelei in afara Sibiului prin participare directa sau prin franciza, datorita nivelului de dezvoltare atins in judetul Sibiu. Primul magazin se deschide
7

la Cluj-Napoca. Tot in aceasta perioada se contureaza si conceptul Casa Ambient centre comerciale de constructii si amenajari. 2001 se finalizeaza conceptul si este infiintat primul centru comercial Casa Ambient in Sibiu. Odata cu deschiderea Centrului se lanseaza si sloganul companiei "Casa casei tale", care defineste intreaga activitate desfasurata de Ambient. 2002 se investeste in sectoare complementare, organizate ca firme de sine statatoare, prin care se furnizeaza produse si servicii: Ambient Decor conceptie si productie mobilier, Ambient Coral productia tuturor claselor de beton si armaturi metalice, Ambient Natural plante decorative si sisteme de gradinarit, Ambient Sisteme sisteme pentru activari si automatizari, Ambient Service instalare si service instalatii termice si sanitare si Ambient Util confectii metalice. Martie 2005 joint-venture cu o companie austriaca renumita ce activeaza in domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel SRL. 2005 se demareaza campania de rebranding schimbare de identitate vizuala care sa raspunda mai bine noilor valori. Astfel in septembrie se inaugureaza primul centru comercial Ambient cu noua imagine la Alba Iulia, iar in noiembrie la Cluj-Napoca. In anul 2005 compania este restructurata in 5 divizii: Structuri (Materiale de constructii, Produse metalice, Sisteme izolante, Materiale din lemn si derivate), Instalatii (Instalatii termice, Instalatii electrice, Canalizari, Instalatii sanitare), Finisaje (Ceramica, Vopsele-adezivi,Pardoseli, lambriuri si perdele), Mobila (Mobilier mic si tapitat, Mobilier corp, Electrocasnice, Articole pentru uz casnic, Flori, decoratiuni si gradinarit), Scule (Scule, Utilaje pentru constructii, Accesorii metalice), impartite in 18 de departamente comerciale. Aprilie 2006 este inaugurat la Targu Mures cel de-al saptelea centru comercial pentru materiale de constructii, finisaje si amenajari. Iulie August 2006 sunt inaugurate centrele comerciale de la Deva, Baia Mare si Gheorgheni.
8

4 aprilie 2007 Ambient deschide magazinul din Borsa. 29 iunie 2007 Ambient devine partener oficial al Complexului National Muzeal Astra, alaturandu-si mesajul si imaginea unei institutii emblematice pentru traditia, continuitatea si maiestria romanilor. 12 septembrie 2007 Ambient devine partener oficial al Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007. Octombrie 2007 Ambient intra pe piata din sudul Romaniei, ca un pas firesc si important in realizarea dezideratului de acoperire nationala. Primul pas a constat in deschiderea Depozitului Logistic Bucuresti, ce se adreseaza clientilor profesionisti firme de constructii, antreprenorilor si dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale din Bucuresti, dar nu numai. Depozitul este situat intr-o zona apropiata autostrazii Bucuresti Pitesti, locatia desfasurindu-se pe o suprafata totala de circa 25.000 m. Depozitul dispune de o flota de transport si manipulare la standarde ridicate, pentru livrarile ce se vor face direct pe santiere. Ianuarie 2008 companiile din grupul Ambient fuzioneaza prin absorbtie sub o noua structura organizatorica: Ambient SA. Septembrie 2008 Ambient inaugureaza centrul comercial de la Valcea si deschide depozitele logistice la Brasov si Timisoara. Noiembrie 2008 Extinderea si reamenajarea centrului comercial de la Lugoj.

SC AMBIENT S.A Sibiu

SC Ambient este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J/32/82/1993 iar codul fiscal R-3099430. Adresa de coresponden unde se afl un sediu cu birouri utilate la standarde nalte de calitate pentru a respecta blazonul firmei este in municipiul Sibiu pe strada Turda numrul 15 (n imediata apropiere a sediului logistic).

Obiectul de activitate al firmei este reprezentat de comerul i distribuia ctre comercianii din ntreaga reea a urmtoarelor tipuri de produs: materiale termo hidro - fono - izolante, materiale de placaj, binale, pal, lemn, profile metalice, evi, instalaii, covoare, plci ceramice, adezivi, obiecte sanitare, mobil, decoraiuni interioare, menaj i uz gospodresc. Capital social: S.C. AMBIENT S.A. are un capital social subscris integral privat i n proporie de 100% de apartenen romneasc. Capitalul social subscris i vrsat se ridic la suma de 1 milion USD si este mparit n pari sociale a cte 5000 lei fiecare. Numar de angajati: 600 Parc auto : 400 autovehicule Actionari: Ambient S.A are 5 actionari importanti: Ioan Ciolan- detine o participatie de 75% Gheorghe Calburean, patronul Dafora Medias,administreaza 12% din titluri Dan Olteanu acionar minoritar i director comercial al Ambient care detine5%

Lucian Bezeria managerul Ambient Baia Mare cu o pondere de 5% Zsolt Berecki General Manager SC Larix Forest SRL - 2% Ali actionari - 0,2%.

Viziunea firmei este: Impreuna construim casa pe care o doresti iar misiunea este definita astfel: Oferim mai mult decat simple produse. La noi gasesti tot ce iti doresti pentru construirea, finisarea si amenajarea casei: de la game complete de produse pn la servicii speciale care faciliteaz modalitatea i timpii n care se realizeaz lucrarea de construcie sau de amenajare.

10

2.2 ANALIZA MEDIULUI EXTERN Orice organizaie economic funcioneaz n condiiile pe care i le ofer mediul su extern, cruia i se mai spune i mediu de marketing. Pentru ntreprindere, mediul de marketing se constituie ntr-un ansamblu de oportuniti, dar i de primejdii. Pentru a valorifica n interesul su oportunitile, dar i pentru a se feri de primejdii, prima condiie este ca ntreprinderea s cunoasc componentele, fizionomia i mecanismul de funcionare ale mediului, factorii care i influeneaz activitatea de marketing i forele ce afecteaz nivelul performanelor sale economice. Unii factori variabili de mediu afecteaz toate ramurile i ntreprinderile economice i nu pot fi stpnii sau prevenii prin activitile ntreprinderilor. Aceti factori alctuiesc macromediul. Ali factori de mediu, ns, pot afecta unele ntreprinderi mai mult dect pe altele. Aceti factori alctuiesc micromediul.

2.2.1 Macromediul
Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor sau variabilelor ce constituie climatul general in care aceasta ise desfasoara activitatea.Elementele macromediului sunt clasificate in 6 mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural ,mediul cultural si cel politico legislativ. Macromediul firmei AMBIENT S.A prezinta urmatoarele caracteristici: a) Mediul demografic: Mediul demografic este reprezentat de populaie i structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor i trend-urilor n structura populaiei este posibil anticiparea comportrii consumatorilor de pe o anumit pia, n msura n care numrul mare de nevoi i dorine ale acestora sunt exprimate de trsturi demografice precum: vrsta, sexul, starea civil, ocupaia. O serie de modificri semnificative n datele demografice (accentuarea procesului de
11

mbtrnire a populaiei, proliferarea familiei netradiionale, scderea natalitii) se reflect ntr-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumprare al populaiei, asupra dimensiunilor i structurii cererii. Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numrul i structura pe sexe a populaiei ce face parte din piaa firmei SC AMBIENT SA, att sub aspectul volumului, ct i al dinamicii i evoluiei n timp. n general, pe ansamblul economiei se constat o uoar scdere a populaiei, datorit scderii natalitii, a cstoriilor la vrste mai naintate i tendinei generale de a pune pe prim plan cariera, dar i datorit factorilor ce in de stilul de via i atitudinea fa de viaa personal.

Populatia judetului Sibiu a scazut continuu in ultima perioada, fiind la 1 iulie 2007 de 423 156 persoane, mai putin cu 78390 fata de 1990 cand populatia judetului inregistra 501 546 persoane.Sporul mediu de scadere anual, pentru perioada analizata a fost de 4355 persoane, spor caruia ii corespunde un ritm mediu de scadere de -0.94.Cu alte cuvinte ,populatia judetului Sibiu la 1 iulie 2007 reprezinta 84.37% din populatia inregistrata la 1 iulie 1990.Aceeasi tendinta se manifesta atat in mediul urban cat si in cel rural.

12

Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata natalitii i a mortalitii.In anul 2007 numarul nascutilor vii a fost de 4392 cu 1823 mai putin decat in 1990 si cu 210 mai putin ca in 2000.Aceasta tendinta de scadere a numarului nascutilor vii s-a inregistrat in ambele medii de rezidenta.

13

Indicatorii de mortalitate constituie un bun puct de plecare pentru intelegerea unor caracteristici de baza ale evolutiilor in domeniul populatiei judetului din ultima perioada si ale starii de sanatate ale acesteia.Asa cum arata principalii indicatori statistici mortalitatea persoanelor de sex masculin a fost si a ramas mai mare decat mortalitatea persoanelor de sex feminin. O alta caracteristica se refera la faptul ca mortalitatea este mai ridicata in mediul rural decat in cel urban, atat in cazul persoanelor de sex masculin cat si in al persoanelor de sex feminin.Mortalitatea in randul adultilor este de nivel ridicat, cauzele de deces fiind aspecte care ofera repere importante in descifrarea mai buna a modificarii, in timp, a profilului populatiei si a sperantei de viata. Mortalitatea infantila a inregistrat o scadere continua de la 109 persoane in 1990 la 68 de persoane in 2007.Tendinta de scadere se constat atat in mediul urban cat si in cel rural.Aceasta tendinta pozitiva se constata si pentru numarul nascutilor morti. Speranta de viata la nastere(sau durata medie a vietii) a populatiei judetului Sibiu a crescut usor in ultimii ani pentru ambele sexe, atat in mediul urban cat si in cel rural.Se mentin insa diferente in ceea ce priveste marimea acestui indicator in favoarea persoanelor ( de ambele sexe) din mediul urban.In anul 2007, aceste diferente erau de 1.7 ani de viata pentru populatia de sex masculin si de 0.9 ani pentru cea de sex feminin,Comparativ cu speranta de viata la nastere a populatiei Romaniei care in anul 2007 a fost de 72.61 , in judetul Sibiu aceasta fiind superioara cu 0.5 ani.

14

Tranziia de la economia centralizat la economia de pia a avut un puternic impact asupra stilurilor de via din Romnia. Trezirea din letargia comunist a avut efecte diferite asupra romnilor. Stilul de via al populaiei creia se adreseaz firma joac un rol important n delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de via, incluznd 8 segmente.

Stilul de via orientat spre trecut: Supravieuitorii (19%) i Tradiionalitii

Pasivi (21%) Persoanele care au acest stil de via aparin mai degrab generaiei vrstnice care ntmpin dificulti de adaptare la schimbrile curente. Ineria i pasivitatea caracterizeaz aceste persoane. Acetia au venituri mici i le este greu s supravieuiasc ntr-o lume n care vechile lor valori (legate de propaganda comunist) par lipsite de sens. Muli dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale socialismului".

Stilul de via orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familitii Tradiiona-

liti (7%) i Familitii Sofisticai (10%). Acest stil de via include persoanele concentrate asupra prezentului, ncercnd rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au fcut fa schimbrilor pn acum, dei stilul lor de via s-a depreciat oarecum n ultimii ani. Familia i Dumnezeu sunt cei care i ajut s-i gseasc echilibrul interior. Manifest un optimism moderat, dar au un sentiment de nelinite fa de viitor.

Stilul de via orientat spre viitor: Aspiranii (10%), Imitatorii(9%),

Ambiioii (12%). Acest stil de via include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evoluie personal n plan social. Acetia sunt destul de tineri, ncreztori i adaptabili i exprim optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera i succesul sunt principalii factori motivatori ai aciunilor lor. Comportamentul consumatorilor este influenat ntr-o oarecare masur i de stilul de via i de educaia pe care o dein, observndu-se o dominare a tradiionalitilor i a ambiioilor. Acetia reprezint segmentul dominant al pieei vizate, stilul lor influennd indirect strategiile i obiectivele firmei.

15

b. Mediul economic: Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influeneaz posibilitatea i disponibilitatea consumatorilor de a cumpra diverse bunuri i servicii. ntre factorii care influeneaz puterea de cumparare se numr rata inflaiei, evoluia preurilor, modelele de consum ale populaiei, rata omajului, veniturile reale, strucura comerului cu ridicata, exportul i importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situaia economica judetului Sibiu n care firma AMBIENT S.A i desfoara activitatea determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor, mrimea cererii de mrfuri, micarea preurilor i nivelul concurenei. n Sibiu rata omajului a fost n 2007 de 3,2 % n scdere fa de anul 2006, cnd aceast rat a fost de 5,1%.Rata inflaiei n anul 2007 a fost de 5,7%, dar tot n aceast perioad salariile au crescut n Sibiu cu 8,3 %. Se poate observa o cretere a veniturilor salariailor chiar dac inflaia a crescut i ea. De asemenea, o dat cu aderarea la Uniunea European s-au intensificat att importurile ct i exporturile. Rata inflaiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei Ambient- o rat nalt nseamn o economie i prin urmare un potenial de marketing sczut. De asemenea, cnd veniturile nominale depesc rata inflaiei are loc o cretere a veniturilor reale i consumatorii i pot procura cantiti sporite de bunuri i servicii. Datorita boom-ului economic cunoscut in ultima perioada,somajul in judetul nostru este printre cele mai scazute din Romania, cu mult sub media pe tara.Ultimele statistici arata ca ponderea somerilor in randul sibienilor cu varste cuprinse intre 1862 de ani este de 0.8%.Prin oportunitatile pe care le ofera Sibiul s-a transformat intrun adevarat magnet pentru forta de munca calificata din apropierea orasului. Cresterea inregistrata de Sibiu s-a reflectat in PIB pe cap de locuitor la nivel de judet.In 2006, daca Romania avea un PIB pe cap de locuitor de 4.059 lei, judetul Sibiu era cu mult peste aceasta valoare avand un PIB de 4.976 lei.

16

Tot in anul 2006 valoarea salariului mediu lunar net era de 249 euro.In doar 1 an si jumatate salariul mediu lunar net a crescut aproximativ 30% , la inceputul lui 2008 acesta ridicandu-se la 323 euro. Avand in vedere aceste aspecte putem aprecia mediul economic al judetului Sibiu ca fiind unul favorabil firmei AMBIENT .Veniturile crescande ale populatiei , si rata inflatiei care este inferioara cresterii preturilor favorizeaza achizitionarea unor cantitati mai mari din produsele si serviciile oferite de firma AMBIENT. c. Mediul tehnologic: Mediul tehnologic n care opereaz firma este alctuit din numeroi factori ce concur la realizarea produselor i serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor i echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licene i brevete nregistrate, capacitatea de creaie-inovaie-invenie. Considerat, de regul, factorul cu cel mai puternic impact asupra activitilor umane, cunoaterea mediului tehnologic prezint o importan deosebit pentru firm, deoarece creeaz modaliti noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajut la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modific modelele cererii i stilul de via, poate modifica natura concurenei ntr-o industrie i amplific eficiena activitilor de marketing, utiliznd tehnici avansate. O caracteristic aparte, n ceea ce privete gradul de dezvoltarea al tehnologiei, l constituie modul de alocare al resurselor pentru achiziionarea bunurilor corporale.In ceea ce priveste judetul Sibiu se observ o cretere important a alocrii fondurilor, n special, n domeniul comerului cu amnuntul i cu ridicata, att datorit creterii numrului de uniti n zon, ct i ca efect al sporirii concurenei. Investiii importante s-au realizat i n domeniul proteciei mediului nconjurtor, prin promovarea produselor ecologice, dar i desfurarea activitilor n scopul protejrii i evitrii efectului poluant. n aceast direcie s-au ndreptat att agenii economici, ct i autoritile locale, care consider ca obiectiv prioritar mediul nconjurtor. Tehnologia informaional tinde s ocupe un rol important pe pia, nzestrarea cu acest tip de tehnologie permite obinerea unor rezultate mai bune n toate
17

domeniile, iar ptrunderea telefoniei mobile, faciliteaz comunicarea ntre diverse firme sau ageni. Distribuirea rapid i n timp optim este asigurat prin maini i utilaje performante, care contribuie la creterea productivitii pe ansamblu a societii. A obine o informaie n timp util, nseamn c poi s fii cu un pas n faa celuilalt. d. Mediul natural: Mediul natural deine un rol din ce n ce mai important n perioada actual n proiectarea i desfurarea activitilor economice. Condiiile naturale determin modul de localizare, de distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit obiectivul activitii. i n cadrul mediului natural se nregistreaz o serie de tendine, puse n eviden prin criza materiilor prime, creterea costului energiei i implicaiile legate de influena reliefului, a climei. Sibiu este unul dintre cele mai importante orase din Transilvania cu un remarcabil potential de dezvoltare economica,avantajat si de pozitionarea sa intr-un nod de trafic pe coridorul IV Paneuropean si beneficiind de un modern Aeroport International. Localizarea geografic a pieei firmei joac un rol important; astfel, n cazul judeului Sibiu, poziionarea n centrul rii, cu un relief predominant montan i o reea de artere principale ce leag principalele centre comerciale, reprezint pentru AMBIENT un avantaj important adus de factorii naturali. e. Mediul cultural Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiiile, credinele i normele care guverneaz statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaz comportamentul de cumprare i consum, delimiteaz segmentele de pia i delimiteaz tipologiiile specifice ale cumprtorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i maniera distribuirii lor.

18

Particularitile pieei sibiene deriv i din mentalitile unor grupuri de persoane, sai i germani, care constituie o parte important a populaiei. Tipul de comportament al acestora difer prin cultura proprie, stilul de via i exigenele specifice populaiei germane-conservarea propriei culturi: calitatea produselor, uurina n achiziionarea produselor sau serviciilor, respectarea tradiiilor i obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator, iar firma AMBIENT, pentru a avea o activitate eficient, trebuie s ia n considerare i aceste caracteristici ale grupurilor etnice. Religia i naionalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate n considerare de ctre firm. Obiceiurile de consum i personalitatea indivizilor este influenat de tipul de religie, srbtorile i tradiiile fiecrei etnii. Populaia vizat de AMBIENT este constituit, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodox.
Populaia dup naionaliti a judetului Sibiu Romni 381.784 90.4% Maghiari 15.478 3.7% Rromi 17.658 4.2% Germani 6.608 1.6% Altele 696 0.01%

Populaia dup religie a judetului Sibiu Ortodox 375250 88.9% RomanoCatolic 6527 1.5% GrecoCatolic 9600 2.3% Reformat 8268 2.0% Altele 22579 5.3%

Surs: www.sibiul.ro

f. Mediul politico-legislativ: Mediul politic este format de structurile sociale ale societii, forele politice ce acioneaz i de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determin un climat politic stabil sau mai puin stabil cu influene directe asupra mediului de

19

afaceri dintr-o regiune, ca i gradul de intervenie a statului n economie i atitudinea general a administraiei fa de viaa economic a societii. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice i actelor normative care reglementeaz desfurarea activitilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic i instituional nu cuprinde doar legislaia comercial intern, ci i reglementrile stabilite de organismele internaionale abilitate. Pornind de la premisa i de la situaia actual, caracterizat printr-o grav lips de credibilitate pe plan internaional, la care au contribuit instabilitatea legislativ, birocraia i corupia, Administraia local sibiana i propune ca obiectiv prioritar creterea semnificativ a volumului investiiilor strine n Sibiu, prin asigurarea unui climat investiional de natur a ncuraja i atrage investitorii strini:

reglementarea concurenei de pia (protejarea ntreprinzatorilor contra concurenei neloiale, preurilor discriminatorii); protecia consumatorului (garantarea siguranei produselor utilizate, protecia mpotriva practicilor comerciale neltoare); interes general pentru societate (reducerea polurii mediului, conservarea unor resurse, creterea calitii vieii).

existena unor programe corelate i eficiente de dezvoltare regional, promovarea exporturilor i de stimulare a investiiilor interne;

acordarea

de

stimulente

pentru

investiii,

mod

transparent

nediscriminatoriu; sprijinirea financiar corespunzatoare a activitii de atragere a investiiilor strine Legislaia care supravegheaz afacerile, urmrete, n general, trei obiective: protejarea consumatorilor; protejarea concurenei; protejarea societii. Legislaia privind protecia consumatorilor are ca scop mpiedicarea firmelor s profite de pe urma acestora. n esen, aceast legislaie are n vedere : asigurarea unui standard minimal al produselor i serviciilor; controlarea modalitilor de vnzare i a informaiilor oferite cumprtorului despre produsele oferite; evitarea inducerii n eroare a cumprtorului n ceea ce privete preul; condamnarea practicii necinstite.

20

Prin legislaia privind protecia concurenei sunt protejai productorii inventatori,de concuren. De exemplu, cnd pe pia se lanseaz un nou produs (serviciu sau tehnologie), firmele trebuie protejate astfel nct concurenii s nu copieze produsul dupa lansarea lui pe pia, dac nu chiar nainte. Protecia se realizeaz sub forma patentelor, care sunt documente legale ce garanteaz inventatorilor exclusivitatea vinderii inveniilor. n termeni de marketing acest lucru permite firmelor s-i lanseze produsele noi i s cucereasc pieele fr s se team de concurena, ceea ce n condiii normale nseamn un profit ridicat pe durata de acordare a patentului. O alt form de protecie mpotriva concurenei este nregistrarea mrcilor. O marc de piaa care poate include un logo, un cuvnt, un simbol, un desen sau o culoare distinct ori form special a literelor, nu poate fi copiat pe teritoriul geografic pentru care a fost nscris. Astfel putem aprecia mediul politico-legislativ ca fiind unul favorabil firmei AMBIENT.Aceasta poate lansa pe piata produse, servicii sau tehnologii cucerind noi piete,fiind protejata de concurenta neloiala.

2.2.2 Micromediul
Componentele micromediului care influenteaza direct activitatea intreprinderii sunt:clientii, furnizorii, concurentii, intermediarii, marele public. a) Clientii: SC AMBIENT S.A desfoar comer cu amnuntul si comert cu ridicata. Cea mai mare pondere din volumul total al vnzrilor o deine comerul cu ridicata. Asadar clientii AMBIENT sunt att persoane juridice: firme de construcii, societi comerciale; ct i persoane fizice cu venituri medii i mari, avnd varsta cumprins ntre 20 i 60 ani, care doresc decorarea ncperilor din locuina personal, care sunt supuse la trafic mediu sau intens i care au nevoie de o ntreinere uoar, un design i aspectul final plcut.

21

n privina comerului cu ridicata, S.C. Ambient S.R.L. are relaii contractuale cu urmatoarele 3 tipuri de clieni : 1. Societi de construcii: SC Polo S.R.L S.C. Kirschbaum S.R.L. Sibiu S.C. Imsat S.A. Rmnicu-Vlcea S.C. Contrascom Benta S.A. Trgu-Mure S.C. Sinecon S.R.L. Sibiu S.C. Delta-Con S.R.L. Sibiu S.C. Narcorom S.R.L. Sibiu SC Consib S.R.L 2. Diverse societi care au obiect de activitate principal asemntor cu cel al Ambientului ns ntr-o gam sortimental mai redus i nu dispun de resursele necesare de a intra n conflict cu acesta. Aceste firme recomercializeaz produsele oferite de Ambient i astfel se transform din poteniali concureni n parteneri stabili: S.C. Dalia Comp S.R.L. Alba-Iulia S.C. Ficus Impex S.R.L. Fgra S.C. Baduc S.A. Bucureti S.C. Conrep S.R.L. Brasov S.C. Magdolna S.R.L. Sfntu-Gheorghe 3. Clieni strategici aflai pe teritoriul geografic neacoperit de Ambient. Cu aceste firme se colaboreaz n regim de ,,barter" prin schimburi de produse, iar ca modaliti de plat sunt folosite compensrile. Aceti parteneri au o gam mai redus de produse oferite spre comercializare ns au ajuns s adopte cu succes strategii de difereniere impunndu-se pe piaa local. Ei dein resurse suficiente pentru a ngreuna penetrarea pe piaa respectiv (n care deja exist combatani puternici) a firmei Ambient. Astfel, a fost contientizat faptul c cea mai avantajoas strategie, pentru moment, const n atragerea lor ca parteneri strategici n acest mod, existnd posibilitatea de a ,,supraveghea" o pia potenial pe viitor:
22

 S.C. Metabras S.A. Brasov S.C. DDMan S.R.L. (pentru piaa din Moldova). S.C. Apicom S.R.L. Ciumani, Harghita b)Furnizorii: SC AMBIENT SA dispune de o gam variat de produse, tocmai de aceea furnizorii sunt foarte variai. Firma ine cont de urmatoarele criterii de selecie atunci cand vine vorba de alegerea furnizorilor: calitatea produselor oferite de furnizori; preurile produselor ce urmeaz a fi achiziionate; seriozitatea furnizorilor (continuitate n livrri, termene de plat favorabile, suportul de marketing i publicitate respectarea procedurilor de analiz i ncheiere a contractelor. In functie de produse , cei mai importanti furnizori AMBIENT sunt:

Materiale de constructii (caramida, BCA, tigla din beton si ceramica, ciment,

var, nvelitori, sindrile, placi ondulate, cherestea si sisteme de hidroizolatii): Wienerberger, Bramac, Carpatcement, Elpreco, Tondach, Pluvitec, Tegola, Lindab, Macon, Simcor, Holcim.

Materiale din lemn si derivate: Fritz Egger si Helopal, Meeth, Kruzik,

Kronopol si Vox, Velux, Pinum, Maco, Sogem, Kronospan, Schweinhopffer Holzindustrie.

Laminate(Armatura (otel beton, plasa sudata), tabla, tevi, profile, sarma, cuie,

plasa gard, electrozi, echipament sudura.): Voestalpine Ambient Stahlhandel, Mittal Steel, Mechel, Ductil, Esab.

Scule si utilaje pentru constructii: Bosch, DeWalt, Makita, Black&Decker,

Skill, Millwauke, Unior, Heller, Alpen, Fischer, Tremix, Honda, Haullote, Kaeser, Altrad Baumann, Altrad Lescha, Takeuchi, Geda.

Instalatii termice-Viessmann, Junkers, Purmo, Radox, Hutmen, Chazelles,

NMC, U.S.Steel, Essen, Firat.

23

Instalatii electrice-Philips, Elba Com, Eglo Austria, Brilux Polonia, Lena

Lighting, Alma Lighting Italia, Redo Group, Klausen Exim, Rabalux Polonia, RCB Electro 97', Moeller, Legrand, Elbi, Kolartz Kaal, Schneider Electric, SKW Austria

Instalatii canalizare, apa-Teraplast, Valplast, Palplast, Mufle, Triplast, Plastic Vopsele si adezivi: Dufa, Policolor, Kober, Atlas, Caparol, Fabryo, Den Pardoseli,lambriuri,accesorii: Parador, Barlinek, Luxalon, Hunter Douglas Ceramica,obiecte sanitare: Cesarom ,Mondial ,Sanex , Arthema ,Martplast Mobila: Silvarom , Staer Intl, Gerasis ,Tehnoprod, Gepa Decor ,Special ,Sas Electrocasnice: Franke, Bosch, Gorenje, Ariston, Zanussi, Alveus, Dominox, Produse de gradinarit: Baardse, Buschbeck, Florasca, Polet Quality Tools,

Alfa, Politub.

Bravenn, Bison, Henkel-Ceresit, Baumit, Baumix, Mapei, Bellplast, Darek.

Olanda, ITC, AW, Condor, Devos-Gaby, Tarkett-Sommer, Teraplast, Egger, Vox.

Italbox ,Sanotechnik ,Domus

Berton

Davoline, Electrolux, Arctic, Indesit, Tehnoton

Petzetakis, Hydrosystems b) Concurentii: Cunoaterea concurenei joac un rol decisiv n planificarea de marketing. Firma trebuie s-i compare n mod constant serviciile, produsele, canalele de distribuie i aciunile de promovare cu ale concurenei. Principalii competitori pe piaa sibian ai firmeiAMBIENT sunt: SC Unimat S.RL S.C Comat S.A prin complexul Bricomat S.C Universal Construct Market S.A SC Delta Distribution S.R.L Sibiu Baumax

24

 Complexul comercial Metro-care nu se afla in concurenta directa cu firma AMBIENT insa cele dou centre i disput piaa pentru articole de menaj, electrice, electrocasnice, piese de mobilier etc. Fata de toti acesti competitori, firma AMBIENT se diferentiaza prin: comercializarea unei game de produse net superioara pentru satisfacerea tuturor nevoilor clientilor in domeniul constructiilor si amenajarilor interioara spaii proprii de parcare
existena unei reele de 15 magazine Ambient plasate strategic pe ntreg teritoriul

judetului Sibiu marimea spatiului de expunere a produselor superioara oricarui concurent

2.2.3 Matricea oportunitatilor si matricea amenintarilor.

In urma analizei mediului extern se intocmesc matricea oportunitatilor si cea a amenintarilor astfel: Tabelul oportunitatilor Nr. crt 1 2 3 4 5 6 Denumirea oportunitii
Pozitie geografica favorabila Concurenta relativ slaba Existenta unei cereri nesatisfacute Nivelul somajului sub media pe tara Cresterea veniturilor populatiei Mediul politic-legislativ favorabil (facilitati ptr investitori,protectia consumatorilor,reglementarea concurentei) Cumparatori mai educati

c o d A B C D E F

Probabilitatea de manifestare 8 7 7 6 6 8

Impactul asupra firmei 4 8 7 8 7 7

Pe baza datelor din tabel construim matricea oportunitatilor: Impactul asupra firmei
25

ridicat ridicata 9

scazut

Probabilitatea de manifestare 5

scazuta 1 9 5 1 Fig.1 Matricea oportunitatilor Tabelul amenintarilor Nr. crt 1 2 3 4

1

Denumirea ameninrii
Penetrarea pietei de unii concurenti puternici Fluctuatiile cursului valutar1 Instabilitatea economic i politic Veniturile populatiei 2

Cod A B C D

Probab.de manifestare 7 8 5 8

Impactul asupra firmei 8 8 4 7

Firma atribuie un rol important cursului valutar tinnd cont de activitile de

colaborare cu firmele pe plan internaional, de achiziionare a produselor de pe piaa extern etc

2

Venitul populaiei n perioada prezent a cunoscut o cretere destul de semnificativ,

26

ns aceast cretere este justificat de deprecierea monetar sau alte cauze de natur

economic. Chiar dac veniturile au crescut, aceasta nu nseamn o sporire a volumului de achiziionare a produselor, deoarece i preurile au cunoscut o cretere semnificativ. Impactul asupra firmei, n viitor, poate s conduc la o scdere att cantitativ, ct i valoric a vnzrilor. Pe baza datelor din tabel construim matricea ameninrilor:

Impactul asupra firmei ridicat ridicata 9 scazut

Probabilitatea de manifestare 5

scazuta 1 9 5 1 Fig 2. Matricea amenintarilor

2.3 ANALIZA MEDIULUI INTERN Pentru analiza mediului intern al firmei se pot folosi urmatoarele instrumente: poligonul competitivitatii profilul strategic intr-un sector
27

 matricea performanta/importanta matricea fortelor si slabiciunilor. In cazul firmei AMBIENT am ales sa utilizam matricea fortelor si slabiciunilor firmei. Matricea fortelor si a slabiciunilor INDICATORI
F. ridi cat
A. Cap. Comercial 1.Reputatia firmei 2.Cota de pia 3.Calitatea produselor 4.Calitatea serviciilor 5.Eficiena pol. de pre 6.Eficiena distribuiei 7.Eficiena promovrii 8.Eficiena forei de vnzare 9.Eficiena inovaiei 10.Acoperirea cererii la nivel geografic B. Cap. Financiar 11.Fluxul de numerar 12.Stabilitate financiar 13.Cost/Disponibilitatea capitalului C.Cap. organizatoric 14.Conducerea vizionar 15.Nivelul de implicare al salariailor 16.Cap.de orientare 17.Fexibilitatea structurii organizatorice

Performan
Ridi cat Nici/ Nici Sc zut F. scz ut

Importan
Ridic at Me die Scz ut

X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X

Nota! Avand in vedere ca AMBIENT este o firma de comert nu vom putea analiza idicatorii privind capacitatea productiva a firmei.

Pentru analiza capacitii financiare a firmei se calculeaz 5 categorii de indicatori economico-financiari pe baza datelor din bilanul contabil si contul de profit si pierdere al firmei, respectiv: Indicatori privind profitabilitatea Indicatori privind cresterea firmei
28

 Indicatori de lichiditate si solvabilitate Indicatori ai gradului de indatorare Indicatori privind imobilizarile de capital Pentru usurinta calculului am extras din bilantul contabil si contul de profit si pierdere datele necesare ,respectiv: DATE FINANCIARE
Total venituri Total cheltuieli Impozit pe profit Cifra de afaceri Total ACTIVE,din care: Active imobilizate Active circulante Capital propriu Capital social Total dividende Total actiuni Disponibilitati Datorii pe termen scurt Stocuri Total pasive Datorii totale Vol.total al creditelor pe terme lung Vol total al creditelor pe termen scurt Imobilizari corporale Creante

DATE DE REFERINTA 31.12.2004 191.558.121 165.098.936 6.972.717 175.347.664 223.248.753 89.516.460 133.732.293 147.212.080 41.696115 7.642.765 62.355.338 35.187.851 223.959.538 74.802.635 11.091.865 27.366.120 88.966.889 90.901.677

DATE DE REFERINTA 31.12.2005 216.948.578 197.225.549 3.065.431 230.557.830 260.150.328 97.360.794 162.789.534 216.689.285 41.696.115 10.637.097 69.839.722 45.786.356 299.215.657 81.848.637 9.263.628 30.392.860 136.017.149 106.366.081

Indicatori economico-financiari Denumire indicator Simbol Mod de calcul 1.Indicatori i indici privind profitabilitatea a. profitul brut Pb Total venituri-total cheltuieli b. profitul net Pn Pb- impozite c. rata profitului Rp Profit/ Cifra de afaceri d. randamentul Ra Profit brut/Total active activelor totale e. rata rentabilitii Rrfcp Profit net/ Capital propriu financiare a capitalului propriu
29

Valoare 19 723 030 16 657 599 0,086 0,076 0,077

f. rata rentabilitii capitalului social

Rrcs

Profit net/ Capital social

0,399

2.Indici privind creterea firmei a. indicele de Ica Cifra de afaceri n anul cretere a cifrei de current/ Cifra de afaceri n 1,315 afaceri anul de baz b. indicele de Ipb Profitul brut n anul curent/ cretere a profitului Profitul brut n anul de baz 0,745 brut c. indicele Ida Total dividende / Total dividendelor pe aciuni aciuni 3.Indicatori de lichiditate i solvabilitate a. rata lichiditii Rlg Active curente - Pasive 92.949.812 generale curente b. rata lichiditii Rli Disponibiliti / Datorii pe 0,152 imediate termen scurt c.rata solvabilitii Rsi Active circulante/ Datorii pe 2,331 generale termen scurt d. rata solvabilitii Rsp (Active circulantepariale stocuri)/Datorii pe termen 1,675 scurt e. rata autonomiei Rafg Capital propriu / Total pasiv 0,724 financiare globale 4.Indicatori ai gradului de ndatorare a. rata de ndatorare Rig Datorii totale/ Total pasiv 0,273 global b. credite totale pe Ctl Volumul total al creditelor pe 9.263.628 termen lung termen lung c. credite totale pe Cts Volumul total al creditelor pe 30.392.860 termen scurt termen scurt d. indicele datoriei Idcp Datorie total/ Capitalul total fa de capitalul al acionarilor 0,377 propriu 5. Indicatori privind imobilizrile de capital a. rata activelor Rai Active imobilizate/ Total 0,374 imobilizate active b. rata imobilizrilor Ric Imobilizri corporale/ Total 0,523 corporale active c. rata activelor Rac Active circulante/Total active 0,626 circulante d. rata stocurilor Rs Stocuri/ Total active 0,176 e. rata creanelor Rc Creane/ Total active 0,409 f. perioada de Prc Creane*365 zile/Cifra de 168,389
30

recuperare a creanelor

afaceri

Datele rezultate din matricea fortelor si a slabiciunilor sunt reprezentate grafic cu ajutorul matricei performanta/importanta care are urmatoarea forma:

Performanta scazut ridicata 3 ridicata

Importanta 2

scazuta 1 1 3 4 Semnificatie: cadranul I - cuprinde slabiciunile reale ale firmei cadranul II - cuprinde forele reale ale firmei cadranul III - cuprinde falsele slbiciuni cadranul IV- cuprinde falsele fore. 5 2

31

CAPITOLUL 3 : ANALIZA SWOT SI REFLEXIILE STRATEGICE Puncte forte : Grad inalt de acoperire a pietei tinta Calitatea ofertei Calitatea produselor oferite oferirea unuor cursuri consultantilor de clienti experiena firmei n distribuia produselor gama extrem de divers de produse, sisteme de promovare inovatoare algerea furnizorilor in functie de calitatea produselor, acestia fiind stabili Puncte slabe :
32

amplasarea complexului la marginea orasului lipsa produselor orientate spre clientii cu venituri mici concurenti puternici nu exist un soft de gestiune funcional, care s integreze att aprovizionarea ct i vnzarea mrfii posibilitile de control a unitilor Oportunitati : lipsa din pia a unor lanuri internaionale de prestigiu din domeniu avantajul "primului sosit" (prezenta n pia exigenele i obiceiurile de consum ale clientului romn se schimb, avantajnd magazinele ce practic un comer civilizat, ntr-un ambient plcut preteniile crescute ale publicului target ce dorete s fie n pas cu tendinele internaionale alinierea la cerinele internaionale a legislaiei privind drepturile de autor lipsa din pia a unor lanuri internaionale de prestigiu din domeniu deschiderea lanurilor de magazine pentru amplasarea n sistem realizarea unui echilibru intre orientarea spre consumator i cea spre concuren Amenintari : concurenta puternica pericolul noilor intrati pe piata intenia declarat a unor firme importante din piaa internaional de a se dezvolta - chiar n sistem de franciz - pe piaa romneasc, odata cu maturizarea acesteia procesul inflationist din economie criza financiara mondiala care afecteaza toate sectoarele de activitate Conform analizei SWOT se poate observa ca SC Ambient SA reuseste sa mentina mereu locul fruntas prin gama de produse diversificate si de calitate, prin alegerea cu atentie a furnizorilor de produse. De astfel se poate observa ca SC Ambient SA are mai multe forte decat slabiciuni. SC Ambient Sa are o strategie coerenta , implementata la nivelul tuturor magazinelor : doreste a se dezvolta pentru a beneficia de expunere nationala precum si de cresterea cifrei de afacere si minimizarea infuziei de capital necesara deschiderii de noi locatii. O alta caracteristica, aspectul comercial placut, denota faptul ca angatii firmei se preocupa de nevoile consumatorilor.

33

Avand in vedere fortele, slabiciunile, amenintarile si oportunitatile firma poate opta pentru o anumita formula strategica, aceasta fiind unica si face parte din cele noua tipuri de formule strategice propuse de Benjamin Tregoe si John Zimmerman In cazul firmei noastre, SC AMBIENT SA, dintre formulele strategice care i se potrivesc sunt : Formula strategica Nevoile pietei= care cauta noi posibilitati pentru a raspunde necesitatilor pe care intreprinderea le satisface actualmente, concomitent cu , cautarea unor noi nevoi Formula strategica Metode de vanzare= care cauta tehnici noi de vanzare, similare sau compatibile cu cele practicate actualmente de intreprindere.

CAPITOLUL 4 : APRECIEREA GLOBALA PRIN METODA ALTMAN Metoda Altmann denumita si metoda Z se calculeaza dupa urmatoarea formula :
Z=1,2 *X1+1,4*X2+3,3*X3 +0,6*X4 + 1,05*X5, in care: X1= capitalul circulant/total active X2 = profitul net reinvestit / total active X3 = profitul brut / total active X4 = valoarea actiunilor de pe piata / datoria totala X5 = cifra de afaceri / total active In cazul nostru cei cinci X devin: X1 = 162.789.534 / 260.150.328 = 0.6258 X2 = 2.516.797 / 260.150.328 = 0.0097 X3 = 19.723.030 / 260.150.328 = 0.0758 X4 = 0 / 81.848.637 = 0 X5 = 230.557.830 / 260.150.328 = 0.8862

Astfel, functia Altmann arata altfel : Z = 1.2 * 0.6258 + 1.4*0.0097 + 3.3*0.0758 + 0.6*0 + 1.05*0.8862 Z = 0.75096 + 0.01358 + 0.25014+ 0 + 0.93051 = 1.94519

34

Dupa cum se observa Z este mai mare decat 1.8 ceea ce semnifica ca firma poate avea dificultati. Aceste dificultati se pot remedia prin micsorarea cheltuielilor, cresterea CA, dezvoltarea produselor, identificarea unui nou segment de piata etc.

35