Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR


FINANŢE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SOCIETĂŢII


COMERCIALE ALBALACT

Prof.coordonator:
MARIAN SIMINICĂ

Masterand:
ROŞU DANIELA DENISA

CRAIOVA
2009

1
CUPRINS

Capitolul 1
Prezentarea firmei S.C.Albalact.S.A..........................................pag3
Capitolul 2
Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului....................................pag 4
2.1.Analiza dinamicii activelor financiare..................................pag 4
2.2.Analiza dinamicii pasivelor financiare..................................pag 7.
Capitolul 3
Analiza statică a echilibrului financiar...........................................pag17
3.1.Analiza lichidităţii şi solvabilităţii..........................................pag17.

3.2.Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de


rulment şi trezorerie............................................................................pag18
Capitolul 4
Analiza statică a echilibrului financiar...........................................pag 21
4.1.Rata de rotaţie a capitalului..................................................pag 21
4.2.Rata de rotaţie a activelor.....................................................pag 22
Capitolul 5
Sinteza diagnosticului financiar.....................................................pag 25

2
Capitolul I

PREZENTAREA FIRMEI S.C. ALBALACT S.A.

Infiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe


acţiuni în 1990, compania S.C. ALBALACT S.A. are peste 500 de angajaţi
şi peste 3500 de acţionari şi este listată pe piaţă Rasdaq. În martie 2006 a
început construcţia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o capacitate
de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igienă.
Această investiţie, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din
domeniu. Obiectul principal de activitate al SC ALBALACT SA l-a constituit
colectarea laptelui, industrializarea şi desfacerea produselor lactate către
diverşi beneficiari.Concomitent cu creşterea volumului de activitate prin
creşterea cifrei de afaceri si a volumului producţiei, s-a avut în permanent
în atenţie creşterea rentabilităţii activităţii firmei şi a îmbunatăţirii
rezultatelor sale financiare.
Pe langă produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile
Fulga şi Zuzu, Albalact mai comercializează unt, iaurt si smantană sub
marca omonimă "De Albalact". Acţiunile celui mai important producator
local de lactate, Albalact Alba-Iulia, sunt supraevaluate comparativ cu titluri
ale companiilor din acelasi segment tranzacţionate în Europa, însa reflectă
perspectivele de creştere ale industriei autohtone de lactate, consideră
analiştii casei de brokeraj Tradeville.

3
CAPITOLUL II
Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului

Bilanţul financiar

Scopul bilanţului financiar este acela de a inventaria averea şi


angajamentele întreprinderii şi de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv
exigibilitate, pornind de la informaţiile prezentate în bilantul contabil şi în notele
explicative.
Structura bilanţului financiar este alcătuită din elementele de activ şi din
elementele de pasiv .
2.1.Analiza dinamicii activelor financiare

În cadrul analizei financiare a elementelor de activ, se observă o


creştere a activelor imobilizate pe parcursul celor trei ani. La rândul lor
imobilizările nercorporale cunosc,deasemena, o creştere majoră bazată pe
creşterea concesiunilor, brevetelor şi altor imobilizări corporale, lucru care
nu se intamplă cu fondul comercial ca rezultat din compensarea costului
investiţiei în filiala cu valorile activelor şi datoriilor identificabile la data
obţinerii controlului asupra filialei, cheltuielile de dezvoltare şi avansurile şi
imobilizările fiind egale cu zero. Analizând în continuare situaţia activelor
imobilizate observam că imobilizările corporale deţin o pondere foarte
mare în cadrul acestora datorită obiectului de activitate al societăţii,
materia primă fiind deţinută şi din producţie proprie.
Imobilizările corporale sunt înregistrate la cost ,minus amortizarea
cumulată, minus eventualele provizioane pentru depreciere constituite.
Cheltuielile cu îmbunătăţirile semnificative sunt capitalizate, în condiţiile în
care acestea îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca şi active.Costurile de
întreţinere, reparaţii şi îmbunătăţirile minore sunt trecute pe cheltuieli

4
atunci când sunt efectuate. Imobilizările corporale care sunt casate sau
retrase din funcţiune sunt eliminate din bilanţul contabil împreună cu
amortizarea cumulată aferentă.Orice profit sau pierdere rezultată dint-o
astfel de operaţiune este inclusă în contul de profit şi pierdere.Imobilizările
corporale şi necorporale sunt amortizate prin metoda liniară, pe baza
duratelor de viaţă estimate, din momentul în care sunt puse în funcţiune ,
în aşa fel încât costul să se diminueze până la valoarea estimată la
sfârşitul duratei lor de funcţionare.Terenurile nu se amortizează.
Pe parcursul anului 2007 s-au finalizat o serie de investiţii începute
în anul 2006 care au culminat cu inaugurarea noii fabrici de la Oijdea, fiind
una dintre cele mai moderne şi mai mari fabrici din sud-estul Europei.
Bazată pe o trhnologie de ultimă oră, fabrica este prevăzută cu instalaţii
complet automatizate şi sisteme de control extrem de riguros al
parametrilor de procesare şi al celor de ambalare, asigurând un proces de
producţie fără întreruperi şi fără probleme.
Obesrvăm pe parcursul analizei că imobilizările financiare lipsesc în
cadrul bilanţului ceea ce denotă faptul ca SC.Albalact.SA nu deţine titluri
de participare sau alte titluri imobilizate.
În continuare vom analiza situaţia financiară a activelor circulante
care cunosc o creştere în decursul celor trei ani, mai semnificativa însă în
anul 2007. Stocurile au cunoscut de asemenea creşteri importante ,mai
ales în anul 2007 când structura de producţie a suferit anumite modificări
comparativ cu anul 2006 şi 2005 în sensul dirijării materiei prime spre
producerea acelei game de produse unde s-a putut valorifica cel mai bine
materia primă, având loc o serie de schimbări în gama de produse a firmei.
Această structură de producţie a permis valorificarea la maxim atât a
materiei prime cât şi o valorificare eficientă din punct de vedere financiar.
Stocurile sunt înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea netă
realizabilă. Costul se determină prin metoda Costului mediu ponderat

5
pentu toate tipurile de stocuri. Valoarea netă realizabilă se estimează pe
baza preţului de vânzare practicat în cursul normal al activităţii din care se
scad costurile necesare pentru finalizare şi costurile de vânzare. Valoarea
stocurilor de produse finite şi semifabricate include costuri directe cu
materiale şi forţa de muncă şi costuri indirecte de producţie.
Despre creanţele societăţii analizate obsevam că acestea cunosc
creşteri în decursul celor trei ani atât prin creanţele comerciale , ca sume
bănesti ce urmează să fie încasate de către agentul economic reprezentând
contravaloarea bunurilor livrate, lucrarilor executate sau prestarilor de servicii
către clienţi care urmează a se deconta ulterior prin virament sau prin intermediul
efectelor de comert, cât şi din alte creanţe,care sunt înregistrate în decursul
anilor 2006, 2007. Creanţele sunt evaluate la valoarea estimată a fi realizată,
după ce s-au constituit provizioane pentru creanţe incerte. Pentru clienţii incerţi
s-a efectuat o estimare bazată pe analiza tuturor sumelor restante aflate în sold
la data bilanţului contabil. Creanţele nerecuperabile sunt provizionate şi raportate
în bilanţ la data la care sunt identificate.
Disponibilităţile,în cadrul societăţii analizate, sunt reprezentate prin casa şi
conturi la banci ,care se află într-o continuă ascensiune de la un an la altul,cea
mai semnificativă fiind însă în anul 2007, reprezentând postul bilanţier care
cumulează elemnetele cele mai lichide ale activului prin: conturi la banci, în lei si
în valuta; casa, în lei si în valuta; sume în curs de decontare; cecuri şi efecte
comerciale de încasat; avansuri de trezorerie; acreditive, în lei si în valută.

ELEMENTE DE ACTIV Anul 1 Anul 2 Anul 3


ACTIVE IMOBILIZATE 28477447 51011248 88682978
Imobilizări necorporale 96938 380175 1200398
1. Concesiuni ,brevete şi alte imobilizări necorporale. 96938 380175 1200398
2. Fondul comercial 0 0 0
3.Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0
4. Avansuri si imobilizări necorporale în curs 0 0 0
Imobilizări corporale 28380509 50631073 87482580
1. Terenuri şi construcţii 5862768 13708918 41918367
2. Instalaţii tehnice şi maşini 21358623 24478929 38823091

6
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 115382 42988 81033
4. Imobilizări corporale în curs 1043736 12400238 6660089
Imobilizări financiare 0 0 0
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 0 0 0
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 0 0 0
3. Interese de participare 0 0 0
4. Imprumuturi acordate entitatilor cu interese de participare 0 0 0
5. Investitii detinute ca imobilizari 0 0 0
6. Alte imprumuturi 0 0 0
7. Creanţe mai mari de un an
ACTIVE CIRCULANTE 13276105 22727690 62810618
Stocuri 5465422 8128430 15396055
1. Materii prime şi materiale consumabile 2828379 4135776 6457510
2. Producţia în curs de execuţie 73633 1500440 1354213
3. Produse finite şi mărfuri 2563410 2492214 7584332
Creanţe 7076001 11476612 17939846
1. Creanţe comerciale 7076001 11446095 17254932
2. Sume de încasat de la societăţi din cadrul grupului 0 0 0
3. Sume de încasat din interese de participare 0 0 0
4. Alte creanţe 0 30517 684914
5.Creante privind cap subscris si nevarsat 0 0 0
6. Imobilizari financiare mai mici de un an 0 0 0
Disponibilitati 734682 3122648 29474717
6. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 0
7. Casa şi conturi la bănci 734682 3122648 29474717
ACTIVE TOTALE 41753552 73738938 151493596

2.2.Analiza dinamicii pasivelor financiare

În privinţa elementelor de pasiv ,acestea sunt structurate în bilanţ în


ordinea descrescătoarea a exigibilităţii lor. Această modalitate de
structurare a elementelor de pasiv evidenţiază, pe do o parte, accentual
pus pe importanţa acoperirii datoriilor, iar pe de altă parte, rolul de element
rezidual al capitalului propriu.
Prin analiza bilanţului financiar al societăţii obsevam că, capitalul
permanent este înrtr-o continuă creştere, creştere datorată capitalului
propriu. În ceea ce priveşte componentele capitalului propriu, se observă

7
că , capitalul social înregistrează în anul 2007 o creştere majoră.În ceea ce
priveşte primele de capital se pare că acestea lipesec în toţi cei trei ani, pe
când celelalte component sunt în ascensiune.În ceea ce priveşte rezultatul
reportat se pare că acesta are tendinţa de scadere ,ca pierdere din
exerciţiile anterioare a cărei acoperire a fost amânată pentru exerciţiile
următoare. Rezultatul exerciţiului, fiind în creştere este concretizat printr–un profit
majorat de la an la an,apogeul atingându-se în anul 2006. Datoriile pe termen
mediu şi lung se constituie pe baza împrumuturilor din emisiune de obligatiuni în
anul 2005, achitate până în anul următor. Societatea urmând să se îndatoreze în
anii 2006-2007 la instituţiile de credit, dar şi pe baza altor datorii.
Datoriile pe termen scurt cresc mai ales în ultimul an, în 2007. Creşterea
este datorată avansurilor încasate în contul comenzilor în anul 2006,dar şi prin
datoriile comerciale-furnizori şi alte datorii care cresc semnificativ în decursul
celor trei. Provizioanele mai mici de un an, sunt inregistrate în anul 2006 şi în
anul 2007 cu aceeaşi sumă. Ele sunt recunoscute în momentul în care
societatea are o obligaţie legală sau implicită rezultată din evenimente trecute,
când pentru decontarea obligaţiei este necesară o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice şi când poate fi făcută o estimare credibilă în
ceea ce priveşte valoarea obligaţiei. În baza datoriilor pe termen scurt intră şi
datoriile financiare curente , prin sumele datorate instituţiilor de credit efectuate
în anii 2005, lipsind în anul 2006, şi cu o creştere majoră în anul 2007.

ELEMENTE DE PASIV Anul 1 Anul 2 Anul 3


CAPITAL PERMANENT 29523362 53688837 120046142
Capital propriu 11048758 24922971 90952932
1. Capital social 6095270 9439350 65270887
2. Prime de capital 0 0 0
3. Rezerve din reevaluare 1629487 1629487 14444555
4. Rezerve 445408 811552 1002425
5. Rezultatul reportat 4301485 4129550 1186578
6. Rezultatul exerciţiului 3127564 6024614 3236032
7. Repartizarea profitului (se scade) 3127564 366144 190872
8. Provizioane nejustificate

8
9. Venituri în avans 1322171 3407274 6055128
10. Active fictive (se scad) 2745063 152712 51801
Datorii pe termen mediu şi lung 18474604 28765866 29093210
1. Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 18474604 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 0 20056754 19340607
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori 0 0 0
5. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0
6. Sume datorate entitatilor afiliate 0 0 0
7. Sume datorate entitatilor cu interese de participare 0 0 0
8. Alte datorii 0 8709112 9752603
9. Provizioane mai mari de un an 0 0 0
DATORII PE TERMEN SCURT 12230190 20050101 31447454
Datorii de exploatare pe tr scurt 11000190 20050101 18855534
1. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 208000 0
2. Datorii comerciale - furnizori 7289989 11642759 15732818
4. Efecte de comerţ de plătit 0 0 60732
5.Sume datorate entitatilor afiliate 0 0 0
6. Sume datorate entitatilor cu interese de participare 0 0 0
7. Alte datorii 3710201 7990679 2853321
8. Provizioane mai mici de un an 0 208663 208663
Datorii financiare curente 1230000 0 12591920
1.Imprumuturi din emisiune de obligatiuni 0 0 0
2.Sume datorate institutiilor de credit 1230000 0 12591920
CAPITAL TOTAL 41753552 73738938 151493596

Analiza structurii patrimoniului firmei se face cu ajutorul ratelor de


structură ale elementelor de activ. Acestea se determină ca raport între un
element sau o grupă de elemente de activ şi totalul activelor, sau o grupă
de elemente din cadrul acestuia. Cele mai importante rate sunt: rata
activelor imobilizate şi rata activelor circulante.
În continuare vom analiza rata activelor imobilizate ca raport între
activele imobilizate şi activele totale. În anul 2006 rata activelor imobilizate
este mai mare decât cea din perioada anului 2005, datorită modificarii într-
un ritm mai mare a valorii imobilizarilor în raport cu valoarea activelor
totale. Dar în anul 2007 situaţia ratei activelor imobilizate este diferită,
aflându-se în scădere faţă de anul 2006 ceea ce semnifică o scădere a

9
ponderii activelor imobilizate în totalul activelor, ca urmare a creşterii valorii
activelor totale într-un ritm mai rapid decât cel al valorii imobilizarilor.
Rata imobilizarilor necorporale, arată ponderea activelor intangibile
în totalul imobilizarilor, cunoscând creşteri în decursul celor trei ani.
Rata imobilizărilor corporale este în scădere în cei trei ani ,dar şi în
aceste condiţii nivelul acesteia este ridicat fapt ce ar putea ridica probleme
conversiei activelor în disponibilităţi.Datorită sistemului de amortizare
utilizat de firmă şi a gradului scăzut de utilizare a lesingului financiar,
această rată este pe cât posibil reală.
Rata imobilizărilor corporale este preponderentă în raport cu rata
imobilizărilor financiare,care lipsesc,înseamnând că întreprinderea
investeşte cu prioritate pentru dezvoltarea potenţialului tehnic intern.
Rata activelor circulante în anul 2006 este în scădere faţă de anul
2005(RA2006 < RA2005), ceea ce semnifică o scădere a ponderii activelor
circulante, datorită devansării ritmului de creştere a activelor circulante de
către ritmul activelor totale, iar pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente
se impune creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante. În anul 2007
are loc o creştere a ratei activelor circulante faţă de anul 2006 (RA2007 >
RA2006), ceea ce arată o creştere a valorii activelor circulante într-un ritm
mai rapid decât activele totale.
Rata stocurilor este în scădere în decursul celor trei ani,
neatingându-se nivelul optim al acesteia (40-45). Nivelul ratei stocurilor
fiind influentat de anumiti factori conjuncturali, precum şi de condiţiile
pieţei, astfel încât anumite elemente speculative au determinat reducerea
acestei rate, îndeosebi modificarile intervenite în preţurile materiilor prime
şi materialelor.
Rata creanţelor se află în sădere dar şi în aceste condiţii ea este
ridicată deoarece există riscul pentru societate ca, pe lângă creanţele

10
aflate în termenele legale de decontare, să existe şi creanţe aflate în afara
termenelor de decontare.
RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE ACTIV
Anul 1 Anul 2 Anul 3
1. Rata activelor imobilizate 68.20 69.18 58.54
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 0.34 0.75 1.35
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor şi licenţelor 100.00 100.00 100.00
1.1.2. Rata fondului comercial 0.00 0.00 0.00
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0.00 0.00 0.00
1.2. Rata imobilizărilor corporale 99.66 99.25 98.65
1.2.1. Rata terenurilor şi construcţiilor 20.66 27.08 47.92
1.2.2. Rata instalaţiilor tehnice şi maşinilor 75.26 48.35 44.38
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0.41 0.08 0.09
1.2.4. Rata imobilizărilor necorporale în curs 3.68 24.49 7.61
1.3. Rata imobilizărilor financiare 0.00 0.00 0.00
2. Rata activelor circulante 31.80 30.82 41.46
2.1. Rata stocurilor 41.17 35.76 24.51
2.1.1. Rata materiilor prime 51.75 50.88 41.94
2.1.2. Rata producţiei neterminate 1.35 18.46 8.80
2.1.3. Rata produselor finite şi mărfurilor 46.90 30.66 49.26
2.2. Rata creanţelor 53.30 50.50 28.56
2.2.1. Rata creanţelor comerciale 100.00 99.73 96.18
2.2.2. Rata altor creanţe 0.00 0.27 3.82
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblităţi * * *
- fata de activele circulante 5.53 13.74 46.93
- fata de activele totale 1.76 4.23 19.46
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi * * *
- fata de activele circulante 5.53 13.74 46.93
- fata de activele totale 1.76 4.23 19.46

Din graficele de mai jos se observă că, în structura activelor totale,


ponderea este deţinută de către activele imobilizate, valoarea maximă
atingându-se în anul 2006.

11
Structura AT anul 1 Structura AT anul 2

31.80
30.82

1 1
2 2

68.20 69.18

Structura AT anul 3

41.46
1
2
58.54

Din graficele de mai jos se observă că în structura activelor


circulante predomină creanţele în primii doi ani (2005-2006), în anul 2007
avand loc o scădere a acestora. Stocurile cunosc însă o scădere pe
parcursul celor trei ani iar gradul de asigurare cu disponibilităţi creşte.
Acesta poate reflectă o situaţie favorabilă în cazul asigurarii echilibrului
financiar al firmei, dar poate evidenţia şi o utilizare ineficientă a resurselor
bănesti, ceea ce necesită o studiere a evoluţiei disponibilităţilor băneşti pe
perioade scurte de timp, precum şi a corelaţiei dintre încasări şi plăti din
perioada studiată.

12
Structura AC anul 1 Structura AC anul 2

5.53
13.74

35.76
41.17
1 1
2 2
3 3

53.30

50.50

Structura AC anul 3

24.51
1
46.93
2
3
28.56

Analiza structurii capitalului dupa criteriul exigibilităţii


Rata stabilităţii financiare reflectă ponderea capitalului permanent în
capitalul total al întreprinderii, această rată fiind in creştere pe parcursul
anilor studiaţi,situându-se peste nivelul normal de 66%. Nivel ridicat al
acestei rate reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii, conferind
un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare.
Rata datoriilor pe termen scurt reflectă masura în care datoriile
curente participă la formarea capitalului total şi la finanţarea activităţii.
Aceasă rată aflându-se sub valoarea normală de 33%.
Rata structurii finanţării se situează sub valoarea normală de 50%
datorită lipsei datoriilor pe termen scurt.

13
Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate

Rata autonomiei financiare globale în primii doi ani se apreciază ca


fiind satisfăcătoare pentru asigurarea echilibrului financiar, în 2007 aceasta
depăşind valoarea normală de 50%.
Rata autonomiei financiare la termen se situează în primii doi ani
sub limita normală, firma aflându-se într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce
priveste riscul de insolvabilitate.
Rata de îndatorare globală masoară ponderea datoriilor în totalul
capitalurilor utilizate de firmă. Se obesrvă că în primul an de analiză
valoarea acesteia este cu mult mai mare decât limita maximă admisă
(66%),ponderea datoriilor totale fiind foarte mare. În anul 2006 se
înregistrează o scădere a acesteia faţă de anul precedent,
neânregistrându-se ,însă , nici acum în valoarea normală (50%).Tendinţa
ratei de scădere este urmată şi în anul următor, în 2007 având loc o
scădere sub limita normală a acestei rate situaţie favorabilă pe seama
rambursării creditelor contractate.
Rata de îndatorare la termen se poate calcula, atât din perspectiva
capitalului permanent, cât şi a capitalului propriu. În ambele situaţii nivelul
acestei rate se află peste limita normală, sitaţie care se schimbă pe
parcursul următorilor doi ani de analiză, ceea ce semnifică existenţa unor
datorii pe termen lung mai mici decât capitalul.
RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE PASIV
Anul 1 Anul 2 Anul 3
STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂŢII * * *
1. Rata stabilităţii financiare (Kper/Kt) 70.71 72.81 79.24
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Kt) 29.29 27.19 20.76
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 10.06 0.00 40.04
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 59.61 58.07 50.03
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 30.34 39.85 9.07
3. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) 41.43 37.35 26.20
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE * * *
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt) 37.42 46.42 75.76

14
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 26.46 33.80 60.04
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Kt) 73.54 66.20 39.96
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 62.58 53.58 24.24
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 167.21 115.42 31.99

Analiza capitalului investit

Capitalul investit desemnează ansamblul surselor de finanţare


utilizate de întreprindere, pentru care aceasta trebuie să asigure
remunerarea. Deci, el cuprinde numai acea parte a capitalului total pentru
a cărei utilizare firma trebuie să asigure o contraprestaţie financiară sub
formă de dividende sau dobânzi. În cadrul acestuia nu se includ sursele
atrase de la terţi ca urmare a desfăşurării normale a ciclului de exploatare
(datorii comerciale, datorii faţă de personal, acţionari, bugetul statului etc.).
Analiza capitalului investit pe baza elementelor de pasiv

Stabilitatea capitalului investit înregistrează scăderi pe percursul


celor trei ani de analiză, însă prezintă un nivel ridicat al acestei rate
apreciându-se favorabil, fiind determinat de creşterea nivelului capitalului
propriu.
Exigibilitatea capitalului investit se află în scădere în anul 2006 faţă
de primul an 2005, atingând cota zero, ca apoi, în 2007 să revină la
aceeaşi cota ca în primul an, ca urmare a creşterii datoriilor financiare
curente.
Autonomia capitalului investit se află în scădere în cei trei ani
analizaţi, capitalul investit fiind mai mare decât capitalul propriu putem
discuta despre o situaţie nefavorabilă în cadrul societăţii semnificând o
rentabilitate scăzută a activităţii desfăşurate ce nu poate permite
capitalizarea unei părşţi din profit.
ANALIZA CAPITALULUI INVESTIT
BAZA DE CALCUL Anul 1 Anul 2 Anul 3

15
Capital propriu 11048758 24922971 90952932
Împrumuturi pe termen mediu şi lung 18474604 28765866 29093210
2952336 4497972 #######
Capital investit permanent 2 5 #
Datorii financiare curente 1230000 0 12591920
2005675 1934060
Capital împrumutat 0 4 7
Capital investit 11048758 44979725 ########
RATELE CAPITALULUI INVESTIT * * *
1. Rata capitalului investit 26.46 61.00 72.80
2. Rata datoriilor de exploatare 73.54 39.00 27.20
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV * * *
1. Stabilitatea capitalului investit (Kip/Kinv) 267.21 100.00 100.00
2. Exigibilitatea capitalului investit (Dfc/Kinv) 11.13 0.00 11.42
3. Autonomia capitalului investit (Kpr/Kinv) 100.00 55.41 82.46
4. Îndatorarea globală a capitalului investit (Kîm/Kinv) 0.00 44.59 17.54
5. Îndatorarea la termen a capitalului investit
(Îtml/Kinv) 167.21 63.95 26.38
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV * * *
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Kinv) 257.74 113.41 80.41
2. Ponderea necesarului de fond de rulment
(NFR/Kinv) 224.20 88.16 58.74
3. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor
(Db/Kinv) 6.65 6.94 26.72

Analiza capitalului investit pe baza elementelor de activ


Această analiză permite urmărirea structurii capitalului investit în
funcţie de modul de utilizare a acestuia. Astfel, putem aprecia că acesta
serveşte la finanţarea următoarelor elemente: active imobilizate, necesar
de fond de rulment şi disponibilităţi bănesti (inclusiv investiţii financiare pe
termen scurt). În cazul ponderii activelor imobilizate acestea înregistrează
valori ridicate, reflectând un grad mare de investire al resurselor
disponibile, în scădere de la un an la altul. Ponderea necesarului de fond
de rulment înregistrează valori ridicate reflectând unele deficienţe ale
ciclului de exploatare care pentru a se finanţa apelează pe scara largă la
surse împrumutate,fiind deasemenea în scădere pe parcursul anilor de
analiză.În ceea ce priveşte ponderea disponibilităţiilor şi plasamentelor
acestea cresc în cei trei ani de analiză.

16
CAPITOLUL III
Analiza statică a echilibrului financiar

3.1.Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

O restricţie importantă ce condiţionează buna desfăşurare a


activităţii întreprinderii o reprezintă asigurarea lichiditătii şi solvabilităţii
acesteia. Lichiditatea patrimonială caracterizează capacitatea unei firme
de a-şi onora la termen, cu mijloacele băneşti de care dispune, obligaţiile
scadente pe termen scurt.
Lichiditatea generală a societăţii analizate prezintă un nivel ridicat, în
creştere, pe parcursul celor trei ani de studiu reprezentând expresia
existenţei unui fond de rulment pozitiv, care îi permite societăţii să facă faţă
obligaţiilor curente de plată.
În cazul lichidităţii curente are loc o creştere a valorii acesteia în decursul
anilor analizaţi. În anii 2005 şi 2006 valoarea lichidităţii curente plasându-se sub
limita admisă (80-100%), problemă care ridică semne de întrebare în privinţa
capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. Situaţia se schimbă în
ultimul an de studiu 2007 când valoarea acesteia atinge un nivel optim.
Lichidiatea imediată înregistrează un nivel ridicat pe parcursul anilor
de analiză, reprezentând o utilizare mai puţin eficiente a resurselor
disponibile.
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a face faţă
scadenţelor cu surse proprii. Solvabilitatea generală înregistrează creşteri
consecutive în cei trei ani, însă în primii doi ani societatea nu înregistrează
o situaţie normală, ponderea activelor totale nereprezentând dublul
datoriilor totale.

17
Solvabilitatea patrimonială ,în primul an de studiu se situează sub
valoarea minimă acceptabilă, ca în 2006 să se claseze cu puţin peste
această limită.

RATELE DE LICHIDITATE ŞI SOLVABILITATE

LICHIDITATEA Anul 1 Anul 2 Anul 3


1. Lichiditatea generală 108.55 113.35 199.73
2. Lichiditatea curentă 63.86 72.81 150.77
3. Lichiditatea imediată 6.01 15.57 93.73

SOLVABILITATEA Anul 1 Anul 2 Anul 3


1. Solvabilitatea generală 1.76 4.23 19.46
2. Solvabilitatea patrimonială 26.46 33.80 60.04

Analizând graficul de mai jos se observă evoluţia lichidităţii


generale şi a solvabilităţii generale.

Lichiditatea ge nerala & Solvabilitatea


patrimoniala
250.00

200.00 199.73
150.00
113.35 Lg
100.00 108.55
Sp
50.00 33.80 60.04
26.46
0.00
1 2 3

3.2.Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de


rulment şi trezorerie
Fondul de rulment reprezintă un indicator frecvent utilizat în analiza
financiară pentru caracterizarea stării de echilibru / dezechilibru financiar a
unei întreprinderi, la un moment dat. Acesta exprimă surplusul de resurse
permanente peste valoarea activelor imobilizate, care serveşte la
finanţarea activelor circulante. Finanţarea imobilzărilor înregistrează

18
creşteri Kper > AI ceea ce înseamnă că întreprinderea are un fond de
rulment pozitiv constituind o premisă a asigurarii echilibrului financiar.
Finanţarea imobilizărilor prin capital propriu prezintă o situaţie favorabilă,
nivelul acestei rate având tentinţa de creştere.
Acoperirea capitalurilor investite masoară proporţia în care capitalul
propriu asigură finanţarea activelor imobilizate de care dispune firma,
prezentând un deficit de resurse permanente pentru finanţarea
imobilizărilor dar şi cea mai mare parte din necesarul de fond de
rulment.
Finanţarea activelor circulante prin fondul de rulment
înregistrează un nivel optim doar în ultimul an, fondul de rulment
asigură o finanţare optimă a stocurilor.
În cazul ratei de acoperire a NFR, se oferă o imagine a
derulării ciclului de exploatare, nivelul ratei fiind mai mic decât
valoarea normală (100%) în primii doi ani, rezultând că fondul de
rulment nu a asigurat finanţarea integrală a necesarului de fond
de rulment şi o parte din trezoreria de activ, lucru care se
modifică în ultimul an .

ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3


Capital permanent 29523362 53688837 120046142
Capital propriu 11048758 24922971 90952932
Active imobilizate 28477447 51011248 88682978
Fond de rulment 1045915 2677589 31363164
- Fond de rulment propriu -17428689 -26088277 2269954
- Fond de rulment străin 18474604 28765866 29093210

RATELE FONDULUI DE
RULMENT Anul1 Anul 2 Anul 3
1. Finanţarea imobilizărilor 103.67 105.25 135.37
2. Finantarea imobilizarilor prin
Kpr 38.80 48.86 102.56
3. Acoperirea capitalurilor
investite 55.44 59.22 78.22

19
4. Ponderea FR în Kper 3.54 4.99 26.13
5. Rata de finanţare a AC 7.88 -12.60 23.74
6. Rata de finanţare a stocurilor 19.14 32.94 203.71
7. Rata de acoperire a NFR 68.86 -601.63 216.59
8. Rata de finanţare a cifrei de
afaceri 0.55 4.72 36.50

Între necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri exista o strânsa


legatură, deoarece creşterea vânzărilor este în strânsă dependenţă, pe de
o parte, cu deţinerea de stocuri şi acordarea de credite clienţi, iar pe de
altă parte, cu obţinerea unor credite furnizori.
Rata de finaţare a NFR prin T este subunitară şi reflectă masura în
care trezoreria concură la acoperirea financiară a NFR.
Trezoreria este strâns legată de operaţiunile financiare pe termen
scurt realizate de întreprindere. Pentru a face faţă nevoilor financiare pe
termen scurt, întreprinderea trebuie să dispună de resurse financiare,
respectiv resurse de trezorerie. Resursele de trezorerie sunt furnizate de
partenerii financiari şi reflectă gestiunea financiară pe termen scurt a
întreprinderii. În primul an de analiză se înregistrează o trezorerie negativă,
care reprezintă semnalul unei stări de dezechilibru financir pe termen
scurt, deoarece NFR nu poate fi acoperit în totalitate prin resursele
permanente, fiind nevoie de apelarea împrumuturilor bancare. În anii 2006
şi 2007 societatea înregistrează o trezorerie pozitivă, înlăturând problema
dezechilibrului financiar.
ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3


Stocuri 5465422 8128430 15396055
Creanţe 7076001 11476612 17939846
Datorii de exploatare pe
termen scurt 11000190 20050101 18855534
Necesarul de fond de
rulment 1541233 -445059 14480367

RATELE NFR Anul 1 Anul 2 Anul 3


1. Rata NFR 0.82 -0.78 16.85
2. Rata de finanţare a NFR -32.14 -701.63 116.59

20
prin T

ANALIZA TREZORERIEI
NETE

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3


Disponibilităţi băneşti 734682 3122648 29474717
Datorii financiare curente 1230000 0 12591920
Trezoreria netă -495318 3122648 16882797
Capitolul IV

Analiza statică a echilibrului financiar

4.1.Rata de rotaţie a capitalului


Ratele de rotaţie ale: capiatului permanent, capitalului propriu,
capitalului investit trebuie să înregistreze un minim de două rotaţii pe an.În
primul an de analiză se înregistrează un număr de rotaţii foaret ridicat care
scade pe parcursul următorilor doi ani.
Rata de rotaţie a datoriilor totale este calculată cu ajutorul
cifrei de afaceri, nivelul acestei rate fiind în scădere în cei trei ani.
Rata de rotaţie a datoriilor pe termen mediu şi lung exprimă
numărul de cicluri de exploatare parcurse de acestea pe seama cifrei de
afaceri. Rata de acoperire a riscului exprimă capacitatea întreprinderii de
a-şi achita împrumuturile contractate pe termen mediu şi lung în condiţiile
în care utilizează întreaga capacitate de autofinanţare în acest scop,
aflându-se în scădere pe parcursul celor trei ani.
Termenul mediu de plată a furnizorilor exprimă numărul de
zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi, în cazul
nostru înregistrându-se o scădere a termenului cu aproximativ 2 zile în
2007 situaţie nefavorabilă pentru firmă, trebuind să contracteze credite pe
termen scurt şi în aceelaşi timp dobânda aferentă.
ANALIZA
Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3
Rata de rotaţie a capitalului permanent 23.05 3.80 2.58
Rata de rotaţie a capitalului propriu 61.59 8.19 3.40

21
Rata de rotaţie a capitalului investit 61.59 4.54 2.80
Rata de rotaţie a datoriilor totale 22.16 4.18 5.11
Rata de rotaţie a Dtml 36.83 7.10 10.63
Rata de acoperire a riscurilor 3.23 2.66 2.47
Rata de rotaţie a Dts 55.64 10.19 9.84
Rata de rotaţie a furnizorilor * 20.87 23.39
Termenul mediu de plată a furnizorilor * 17.49 15.60

4.2.Rata de rotaţie a activelor


Rata de rotaţie a activelor totale exprimă numărul de rotaţii al
activelor totale într-o perioadă de timp, caracterizând în mod sistemic
eficienţa utilizării acestora. În primul an 2005 este înregistrată o valoare
mai ridicată decât numărul de rotaţii minime (2), urmând ca-n următorii doi
ani să se atingă acest prag. Rata de rotaţie a activelor imobilizate se află
în scădere din anul 2005 până în anul 2007, dar ce mai mare eficienţă a
avut-o în anul 2005.
Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale, aceasta
înregistrează aproximativ aceeleaşi rezultate fiind utilizată cel mai eficient
în anul 2005.
Rata de uzură a imobilizărilor corporale se încadrează între valorile
normale de 0 -1, înregistrând un nivel optim de uzură, situaţie favorabilă
societăţii. Termenul de recuperare a valorii acestora este în scădere de la
şapte ani la şase ani. Analizând rata de modernizare şi rata scoaterii din
funcţiune a imobilizărilor corporale se observă că în anul 2006, este mai
mare cea de-a doua rată ceea ce reprezintă decizia societăţii de a scoate
din funcţiune unele elemente de capital fix pentru care nu existau surse
financiare de înlocuire în perioada respectivă, În anul 2007 situaţie se
schimbă, rata de modernizare fiind mai mare decât cea a scoaterii din
funcţiune ceea ce reprezintă faptul că societatea a înlocuit în perioada
respectivă o serie de imobilizări scoase din funcţiune în perioadele
anterioare.

22
RATELE DE ROTAŢIE ALE AT ŞI AI
Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3
Rata de rotaţie a activelor totale 16.36 2.87 2.14
Rata de rotaţie a activelor imobilizate 23.89 4.00 3.49
Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale 23.98 4.03 3.54
Rata de uzură a imobilizărilor corporale 0.23 0.20 0.20
Termenul de recuperare a valorii IC ? 7.90 6.25
Rata de moderinizare a IC ? -0.1193 0.5246
Rata scoaterilor din funcţiune ? 0.0380 0.0162

Numărul mediu de rotaţii al activelor circulante ete în scădere din


2006 până în 2007, semnificând o scădere a vitezei de rotaţie a acestora,
iar durata medie în zile a unei rotaţii se află în creştere. Prin compararea
celor doi indicatori rezultă încetinirea vitezei de rotaţie ce conduce la
imobilizarea de capital circulant în circuitul economic

RATELE DE ROTAŢIE ALE ACTIVELOR CIRCULANTE


Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3
Numărul mediu de rotaţii ale AC * 8.99 4.92
Durata medie în zile a unei rotaţii * 40.62 74.12
Numărul mediu de rotaţii al stocurilor * 25.12 20.09
Durata medie a unei rotaţii a stocurilor * 14.53 18.17
Durata unei rotaţii a materiilor prime * 7.39 7.62
Durata de imobilizare a materiilor prime * 22.41 22.12
Durata unei rotaţii a producţiei neterminate * 1.41 1.68
Durata de imobilizare a producţiei
neterminate * 2.99 3.42
Durata unei rotaţii a produselor finite * 4.52 5.95
Durata de imobilizare a produselor finite * 9.60 12.49
Termenul mediu de încasare a creanţelor
clienţi * 17.19 17.11
Termenul mediu de încasare a creanţelor * 17.24 17.79

În graficele de mai jos se obsevă rotaţia activelor circulante în


perioada anilor 2006 respectiv 2007. Durata unei rotaţii a matriilor prime
este exprimată în zile ţi se menţine consnată pe parcursul anilor de
analiză, durata unei rotaţii a producţiei neterminate cunoaşte o mică

23
creştere,durata unei rotaţii a produselor finite creşte de la 4 la 5 zile iar
termenul mediu de încasare a creanţelor rămâne constant.

R o t a t ia A C - a n u l 2 R o t a t ia A C - a n u l 3

7 .3 9 7.62
1 1
2 2
1.41 1.68
1 7 .2 4 3 1 7 .7 9 3
4 4
4 .5 2 5 .9 5

24
Capitolul V
Sinteza diagnosticului financiar

Punctele tari ale societăţii:


- imobilizările financiare, ce ar putea expune societatea concentrării
riscului de credit , constau în principiu în creanţe (clinţi şi creanţe
asimilate).
- riscul de credit este destul de limitat datorită numărului mare de
clienţi ai societăţii,.
- societatea înregistrează o creştere majoră a cifrei de afaceri în
anul 2007,cu 54,45% faţă de anul 2007.Consiliul de administraţie
recomandând acţionarilor repartizarea profitului net aferent lui 2007 la
rezerve.
- lichiditate generală oprimă.
- fond de rulment pozitiv.
- grad de uzură optim.

Punctele slabe ale societăţii:


- datorită contractelor de credit exprimate în valută apare riscul
pierderii de curs valutar.
- solvabilitate generală şi patrimonială scăzută.
- trezorerie negativă în anul 2005.

25