Sunteți pe pagina 1din 39

Portofoliu Contabilitate Aprofundata

Aplicatii aferente IAS-urilor și IFRS-


urilor studiate la orele de curs

Deleu Adelina

Suceava, 2022
IAS 2 - Stocuri

Obiectivul IAS 2 este sa descrie tratamentul contabil al stocurilor. Acest Standard tratează
calcularea costului stocurilor recunoscute ca active, determinarea costului, recunoașterea stocurilor
drept cheltuiala și orice diminuări ale valorii stocurilor pana la valoarea realizabilă neta.
Standardul tratează toate stocurile de active care sunt :
• detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
• In curs de productie in vederea vanzarii
• Sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de
producție;
• Pentru prestarea de servicii
In cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costul serviciilor pentru care nu s-a recunoscut
încă venitul aferent ( de exemplu, activitățile în curs de execuție desfășurate de auditori, arhitecți și
avocați )

CONCEPTE CHEIE

1. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă neta.
2. Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în prezent.
3. Valoarea realizabilă neta este prețul de vânzare estimat, mai putin costurile estimate pentru
finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării.
4. Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabila a cheltuielii trebuie recunoscuta la
cheltuieli în perioada în care este recunoscut și venitul aferent.
5. Valoarea oricărei diminuări a stocurilor pana la valoarea realizabilă neta și toate pierderile
stocurilor trebuie recunoscute drept cheltuiala în perioada în care are loc diminuarea sau
pierderea.

Aplicatia nr. 1

Societatea Alfa a achiziționat stocuri în valoare de 800 000 lei pe data de 1 ianuarie 2020. La 31
decembrie 2020 stocul avea o VRN de 600 000 lei. Pe parcursul exercițiului 2021 Alfa a vândut
stocul pentru suma de 850 000 lei. Pe baza celor de mai sus, care dintre următoarele afirmații este
corecta?
a. Bilantul la 31 dec 2020 raporta un stoc în valoare de 800 000 lei.
b. Bilantul la 31 dec 2020 raporta un stoc în valoare de 850 000 lei.
c. Atunci când stocul a fost vândut în 2021, Alfa a raportat în contul de profit și pierdere un câștig
de 50 000 lei.
d. Pentru exercițiul cu închidere la 31 dec 2020, Alfa a raportat în contul de profit și pierdere o
pierdere de 200 000 lei.

Rezolvare:
Varianta d este corecta, deoarece IFRS cere recunoașterea stocului la cea mai mică valoare dintre cost
și VRN, societatea trebuie sa recunoască o pierdere de 200 000 lei ( 600 000 lei - 800 000 lei ) în
contul de profit și pierdere pentru anul 2020. Când stocul este vândut în 2021, se va recunoaște în
contul de profit și pierdere un câștig de 250 000 lei ( 850 000 lei - 600 000 lei ).

Aplicatia nr.2

Situatiile financiare aferente exercițiilor 2020 și 2021 ale societății Alfa conțineau următoarele erori:
2020 2021
Stoc final supraevaluat cu 4000 lei subevaluat cu 8000 lei
Cheltuiala cu chiria subevaluat cu 2400 lei supraevaluat cu 1300 lei
Daca aceste erori nu sunt corectate, care este suma cu care vor fi supraevaluate sau subevaluate
profiturile înainte de impozitare aferente exercițiilor 2020 și 2021?

Rezolvare:
In anul 2020, deoarece stocul final pentru exercițiul 2020 este supraevaluat, CBV va fi subevaluat,
rezultând o supraevaluarea profitului înainte de impozitare cu 4000 lei. În plus, datorită subevaluării
cu 2400 lei a cheltuielilor cu chiria, profiturile înainte de impozitare vor fi supraevaluate cu încă 2400
lei, rezultând un total de 6400 lei.
In anul 2021 stocul inițial a fost supraevaluat cu 4000 lei, astfel CBV va și ei el supraevaluat cu 4000
lei, rezultând o subevaluare a profitului cu 4000 lei. Datorită faptului ca stocul final este, de
asemenea, subevaluat cu 8000 lei, impactul acestei erori va fi o supraevaluare suplimentară a CBV cu
8000 lei și o subevaluare suplimentară a profitului tot cu 8000 lei. Supraevaluarea cheltuielilor cu
chiria cu 1300 lei va avea drept rezultat o subevaluare suplimentară a profitului, ducând la o
subevaluare totala a profitului înainte de impozitare cu 1300 lei.
2121
Corect incorect declarare eronata
Stoc inițial 6 000 lei 10 000 lei 4 000 lei
Achizitii 20 000 lei 20 000 lei 0 lei
Total 26 000 lei 30 000 lei 4 000 lei
Stoc final -18 000 lei -10000 lei 8 000 lei
CBV 8 000 lei 20 000 lei 12 000 lei
Vanzari 30 000 lei 30 000 lei 0 lei
Chirie 1300 lei
Profit 22 000 lei 10 000 lei 13 300 lei

Aplicatia nr. 3

Urmatoarele informații sunt aferente societății Alfa pentru exercițiul curent:


Achizitii de marfa în vederea revânzării 500 000 lei
Marfa returnata furnizorului 5 000 lei
Dobanda de plata furnizorului 9 000 lei
Cheltuieli de transport aferente mărfurilor 10 000 lei
Costurile stocurilor societății Alfa pentru exercițiul în cauza sunt :
a. 297 000 lei. b. 300 000 lei. c. 505 000 lei. d. 316 500 lei

Rezolvare:
Varianta c este corecta, deoarece:
Achizitii 500 000 lei
+transport 10 000 lei
-returnari 5 000 lei
505 000 lei
IAS 16 - Imobilizări corporale

Obiectivul IAS 16 este de a descrie tratamentul contabil al imobilizărilor corporale, incluzând:


• Momentul de recunoaștere a activelor
• Determinarea valorilor contabile ale activelor utilizând atât modelul bazat pe cost, cât și modelul
bazat pe reevaluare
• Cheltuielile cu amortizarea și pierderile din depreciere care trebuie recunoscute în legătură cu
aceste valori
• Cerintele de prezentare a informatiilor

CONCEPTE CHEIE

1. Imobilizarile corporale sunt elemente corporale care


• sunt deținute pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
închiriate altora sau pentru alte scopuri
• Se așteaptă sa se utilizeze pe parcursul mai multor perioade
2. Costul reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar și valoarea justa a oricărei
contraprestatii efectuate pentru achiziționarea unui activ, în momentul achiziției sau construirii
acestuia.
3. Valoarea justa este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie, între părți aflate
în cunoștință de cauza, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective.
4. Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut după scăderea amortizării
cumulate și a oricăror pierderi cumulate din depreciere.
5. Amortizarea reprezintă alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de
viață utila.
6. O pierdere din depreciere este valoarea cu care valoarea contabila a unui activ depășește
valoarea sa recuperabila. Valoarea recuperabila este valoarea cea mai mare dintre prețul net de
vânzare al activului și valoarea sa de utilizare.
7. Valoarea reziduala a unui activ reprezintă valoarea estimată pe care o entitate o va obține din
cedarea unui activ, după scăderea costurilor de cedare estimate.
8. Durata de cinta utila este:
• perioada pe parcursul căreia se așteaptă ca un activ sa fie disponibil pentru a fi utilizat de o
entitate
• numeral unităților de producție sau al unor unități similare ce se preconizează ca vor fi obținute
de entitate prin folosirea activului respectiv.

Aplicatia nr.1

La 1 ianuarie 2020, Alfa a achiziționat un echipament de producție în valoare de 300 000 lei.
Următoarele costuri suplimentare au fost suportate:
Livrari 15 000 lei
Instalare 20 000 lei
Costuri generale de adm. 5 000 lei

Perioada de instalare și montare a durat 3 luni și a fost cheltuita o suma suplimentară de 20 000 lei
pentru costuri de dare în folosință direct aferente aducerii activului în condiție de funcționare.
Rapoartele lunare ale conducerii indica faptul ca, pentru primele 5 luni, cantitățile de producție obtine
cu acest echipament au generat o pierdere inițială din exploatare de 20 000 lei, datorită cantităților
mici produse. Lunile următoare arata rezultate mult mai bune.
Durata de viață utila estimată a echipamentului este de 14 ani, iar valoarea reziduala este de 15 000
lei. Costurile estimate de demontare însumează 10 000 lei.
Ce valoare este inițial înregistrată ca și cost istoric al activului și care sunt cheltuielile anuale din
contul de profit și pierdere aferente consumării beneficiilor economice incorporate în activ?
Rezolvare:
Costul istoric al echipamentelor
Pret istoric 300 000 lei
Livrari 15 000 lei
Instalare 20 000 lei
Alte costuri direct aferente aducerii activului în stare funcțională 20 000 lei
Estimare inițială a costurilor de demontare 10 000 lei
365 000 lei
Cheltuieli anuale aferente echipamentului
Cost istoric de mai sus 365 000 lei
Valoare reziduala estimată 15 000 lei
Valoare amortizabila 350 000 lei ( 365 000 - 15 000 )

Cheltuiala anuală din contul de profit și pierdere este 25 000 lei ( 350 000 lei / 14 ani ). Totuși, în
exercițiul încheiat la 31 decembrie 2020, cheltuiala va fi de 18 750 lei ( 9/12 x 25 000 lei ) deoarece
echipamentul a fost pus în folosință pe data de 1 aprilie 2020, după perioada de instalare și montare.

Aplicatia nr.2

O societate achiziționează un utilaj la data de 01.01.2019. Plata inițială este 80 000 lei. O alta plata
peste un an este 90 000 lei. O a treia plata peste 2 ani este 60 000 lei. Credit echivalent la o rata anuală
a dobânzii de 12%. Durata de viață este de 15 ani. Se anticipeaza vanzarea utilajului la 9 ani. Pretul
pentru un utilaj cu o vechime de 9 ani este de 120 000 lei. Cheltuieli cu cedare 15 000 lei
Rata actualizare primul an 1/(1+12%)’ = 0.892
Rata actualizare al doilea an 1/(1+12%)’’= 0,797

A. Calculați conform IAS 16 costul activului și cheltuiala financiară totala.


Costul = plata inițială + a doua plata * Ra’ + a treia plata* Ra’’
Costul = 80 000 lei + 90 000* 0.892 + 60 000*0.797
Costul = 208 100 lei
Ch. financiara = (plata inițială + a doua plata + a treia plata) - cost
Ch. financiara = (80 000 + 90 000 + 60 000 ) - 208 100
Ch. financiara = 21 900 lei

B. Calculați amortizarea în anul 2019


Cost achiziție = 208 100 lei
Valoarea reziduala= 120 000 lei - 15 000 lei = 105 000 lei
Valoarea amortizabila = Cost - Valoarea reziduala
Valoarea amortizabila = 208 100 - 105 000 = 103 100 lei
Amortizarea anuală = Valoarea amortizabila/ durata de viață
Amortizarea anuală = 103 100/9 = 11 455,55 lei

C. Precizați înregistrările contabile aferente anului 2019


% = 404 230 000
2131 208 100
471 21 900
Se înregistrează achiziția utilajului
Se înregistrează achitarea primei transe
404 = 5121 80 000 lei
Recunoasterea ch. cu amânarea plății ( 208 100 - 80 000 )* 12%= 15 372
6681 = 471 15 372
Se înregistrează amortizarea anului 2019
6811 = 2813 11 455,55

D. Precizați valoarea cu care utilajul va figura în bilanț la sfârșitul anului 2019


208 100 lei - 11 455,55 lei = 196 644,45 lei

Aplicatia nr. 3
O entitate deține echipamente tehnologice achiziționate la un cost de 400 000 lei, amortizate pentru
suma de 100 000 lei. Intreprinderea decide sa contabilizeze echipamentul la valoarea justa de 840 000
lei. Operația consta în creșterea valorii rămase și a capitalurilor proprii cu 540 000 lei.
Se cere sa se prezinte module în care s-au contabilizate echipamentele la valoarea justa.
Anularea amortizării cumulate
2813 = 2131 100 000 lei
Reevaluarea valorii ramase
2131 = 105 540 000 lei
IFRS 1 - Adoptarea pentru prima data a IFRS

Un cadru acceptabil și coerent de principii fundamentale este esențial pentru elaborarea situațiilor
financiare. Motivele principale pentru punerea la dispoziție a cadrului sunt:
• identificarea conceptelor esențiale ce stau la baza elaborării și prezentării situațiilor financiare
• Indrumarea organismelor de stabilire a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor de
contabilitate
• Asistarea preparatorilor, auditorilor și a utilizatorilor în interpretarea IFRS
• Furnizarea unor principii, având în vedere ca nu toate aspectele sunt acoperite de IFRS

CONCEPTE CHEIE

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară ( bilanț ),
performantele ( contul de profit și pierdere ) și Modificarile poziției financiare ( situația fluxurilor de
numerar ) ale unei entități; aceste informații sunt utile unei sfere largi de utilizator în luarea
deciziilor economice, concentrându-se asupra utilizatorilor care nu pot impune informațiile pe care
ar trebui sa le primească.
Prezentarea fidela este obținută prin furnizarea unor informații utile în situațiile financiare, în cadrul
cărora transparență este asigurata.

Aplicatia nr. 1

O societate a achiziționat din import în cursul anului n 1000 kg de mere cu scopul de a le revinde pe
piața interna. Costurile legate de achiziție:
• valoare în vama 25 000 lei
• Taxe vamale 2 500 lei
• Cheltuieli de transport 3 000 lei
• Cheltuieli manipulare 100 lei
• Prime de asigurare 900 lei
• Reducere comerciala 600 lei
• Dif de curs valutar 100 000 lei
• Costuri depozitare 800 lei
• Costuri de vânzare 1 900 lei

a. Calculate costul de achiziție

Costul de achizitie = valoarea în vama + taxe vamale + ch transport + ch manipulare + prime de


asigurare - reducere comercială
Costul de achiziție = 25 000 lei + 2 500 lei + 3000 lei + 100 lei + 900 lei - 600 lei
Costul de achiziție = 30 900 lei

b. Recunoașterea inițială a achizitiei stocurilor

371 marfuri = % 30 900


401 furnizori 28 400 ( 30 900 - 2 500 )
446 alte taxe 2 500

IAS 40 - Investitii imobiliare

Obiectivul acestui standard este stabilirea tratamentului contabil pentru investițiile imobiliare și
cernitele de prezentare a informațiilor aferente. Principala problema apare atunci când se stabilește
dacă entitățile ar trebui sa adopte un model baza pe valoarea justa sau un model bazat pe cost în
scopul înregistrării investițiilor imobiliare. Indiferent de alegerea făcută, standardul specifica faptul
ca valoarea justa a investiției efectuate trebuie prezentata.

CONCEPTE CHEIE

Investitia imobiliara este acea proprietate imobiliara deținută de proprietar sau de locatar, în baza
unui contract de leasing financiar, mai degrabă în scopul inchirierii sau pentru creșterea valorii
capitalului sau ambele. O investiție imobiliara trebuie sa genereze fluxuri de numerar care sunt în
mare măsură independente de celelalte active deținute de entitate.
Investitiile imobiliare includ terenuri și clădiri sau o parte a unei clădiri sau ambele.
Un interes imobiliar deținut de către un locatar sau sun un contract de leasing operațional nu
îndeplinește criteriile din definiția unei investiții imobiliare, dar poate fi clasificat și contabilizat ca
investiție imobiliara, presupunând ca:
• restul definiției unei investiții imobiliare este îndeplinit;
• Leasingul operational este contabilizat ca fiind leasing financiar
• Locatarul utilizează modelul valorii juste

Aplicatia nr. 1

Entitatea Alfa achiziționează, la data de 01.04.2020 o clădire în valoare de 508.000 lei, cu scopul de a
fi utilizată ca sediu administrativ(în conformitate cu IAS16). Durata de viață utilă este de 14 ani,
metoda de amortizare liniară, iar valoarea reziduală nulă.
             La data de 01.10.2020 entitatea închiriază clădirea pentru 5 ani.
• La data de 31.12.2021 valoarea justă este de 470.000 lei.
• La data de 31.12.2022 valoarea justă este de 250.000 lei. 
• La data de 31.12.2023 valoarea justă este de 307.000 lei
• La data de 01.08.2024 se încheie contractul de închiriere, iar entitatea utilizează din nou clădirea ca
sediu, valoarea justă 480.000 lei, valoarea reziduală estimată este 100.000 lei, durata de viaţă
este de 9 ani, amortizare liniara. 
  Se cere:
1. Înregistrarile contabile aferente 2020,2021, 2022, 2023, 2024
2. Extras din politicile contabile pentru investiţiile imobiliare.
 
  1.
a) Anul 2020
Achizitia clădirii 212 = 404 508 000 lei
Amortizarea anului 2020 ( 01.04.2020 - 01.10.n ) - 6 luni
508 000 lei/ 14 ani= 35 714,28 lei
Amortizarea lunară 35 714,28 lei/an / 12 luni= 2 976,16 lei
Amortizarea perioadei 2976,16 lei * 6 luni = 17 857,14 lei
6811 = 2812 17 857,14 lei
La data de 01.10.2020 entitatea inchiriaza clădirea, astfel are loc transferul clădirii în categoria
investițiilor imobiliare evaluate la cost.
2152 = 212 508 000
Totodata, are loc transferul amortizării construcției la amortizarea investițiilor imobiliare.
2812 = 2815 17 857,14 lei
Amortizarea investițiilor imobiliare pe perioada ( 01.10.2020 - 31.12.2020 ) - 2 luni
2 976,19 lei * 2 luni = 5 952,38 lei
Amortizarea investiției în anul 2021
6811 = 2815 35 714,28 lei

b) Anul 2021
Trecerea entității la modelul valorii juste la 31.12.2021, se va anula amortizarea cumulata
35 714,28 lei + 17 857,14 lei + 5 952,38 lei = 59 523,8 lei
2815 = 2152 59 523,8
Valoarea justa = 470 000 lei
Valoarea neta contabila = 508 000 lei - 59 523,8 lei = 440 476,2 lei
470 000 lei - 440 476,2 lei = 29 523,8 lei - casting
Recunoasterea câștigului din evaluare
2151 = % 470 000 ( valoarea justa )
2152 440 476,2 ( valoarea neta contabila )
7561 29 523,8 ( casting )
Deoarece construcția a fost trecută la valoarea justa, nu se mai amortizează.

c) Anul 2022
Valoarea justa 2022 = 250 000 lei
Valoarea justa 2021= 470 000 lei
250 000 lei - 470 000 lei = 220 000 lei - pierdere
Recunoasterea pierderii din evaluare
6561 = 2151 220 000

d) Anul 2023
Valoarea justa 2022 = 350 000 lei
Valoarea justa 2023 = 250 000 lei
350 000 lei - 250 000 lei = 100 000 lei - casting
2151 = 7561 100 000

e) Anul 2024
Valoarea justa 2024 = 520 000 lei
Valoarea justa 2023 = 350 000 lei
520 000 lei - 350 000 lei = 100 000 lei - casting
2151 = 7561 100 000
Se transfera investiția imobiliara evaluata la valoarea justa în categoria imobiliarelor corporale la
valoarea justa la data de 520 000 lei de achiziție de clădire.
212 = 2151 520 000 lei
Amortizarea clădirii pentru perioada 01.08.2024 - 31.12.2024 - 4 luni
Valoarea amortizabila 520 000 lei - 100 000 lei = 420 000 lei
Amortizarea anuală 420 000 lei / 9 ani = 46 666,66 lei
Amortizarea periodica 01.08.2024 - 31.12.3024 - 5 luni
46 666,66 lei * 4 luni / 12 luni = 15 555,55 lei
6811 2812 15 555,55 lei
2. Extras din politicile contabile

Evaluarea iniţială a investiţiilor imobiliare s-a realizat la cost. Costul cuprinde preţul de cumparare
plus orice cheltuieli directe atribuite. Cheltuielile directe atribuibile includ comisionul plătit agenţiei
imobiliare şi taxele materiale achitate în vederea transferului dreptului la proprietate. 
Pentru evaluarea la cost, investiţiile imobiliare se amortizează, metoda de amortizare fiind cea liniară. 
Atunci cand investiţia imobiliară a fost pentru prima dată evaluată la valoarea justă, diferenţa dintre
valoarea justă şi valoarea rămasă reprezintă câstig sau pierdere din evaluarea la valoarea justă. 
Investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justă nu se mai amortizează. 
Variaţia valorii juste reprezintă după caz un câştig sau o pierdere din evaluarea la valoarea justă
Transferul din investiţia imobiliară la imobilizări corporale s-a facut deoarece a existat o modificare a
utilizarii acesteia, astfel investiţia imobilizată inchiriată va fi utilizată de către posesor. 
Atunci când investiţia imobiliară evaluată la valoarea justă se transferă la imobilizari corporale,
transferul se face la valoarea justă de la data modificării utilizării, care devine cost de achiziţie pentru
imobilizarea corporala.

Aplicatia nr. 2

La data de 01.02 N o entitate achiziţionează la un cost de 200.000 lei un teren în scopul de a


fi utilizat la extinderea firmei, conform IAS 16. Durata de viaţă utilă este de 12 ani, metoda
de amortizare liniară, iar valoarea reziduală nulă. 

• La data de 01.10 N entitatea închiriază terenul pentru 3 ani.


• La data de 31.12 N valoarea justă este de 220.000 lei.
• La data de 31.12 N+1 valoarea justă este de 230.000 lei. 
• La data de 31.12 N+2 valoarea justă este de 190.000 lei
Se cere:
1. Înregistrarile contabile aferente N, N+1, N+2. 
2. Extras din politicile contabile pentru investiţiile imobiliare.

1. Inregistrarile contabile aferente N, N+1, N+2

A) Anul N
Achizitia terenului 2111 = 404 200 000
Transferul terenului la investiții imobiliare evaluate la cost la data de 01.04N
2152 = 2111 200 000
Trecerea la modelul valorii juste la data de 31.12N
Valoarea justa = 220 000 lei
Cost achiziție = 200 000 lei
220 000 lei - 200 000 lei = 20 000 lei - casting din evaluare
Recunoasterea câștigului din evaluare
2151 = % 220 000
2152 200 000
7561 20 000

B) Anul 2021
Valoarea justa = 350 000 lei
Valoarea justa N = 320 000 lei
350 000 lei - 320 000 lei = 30 000 lei - casting evaluare
2151 = 7561 30 000

C) Anul 2022
Valoarea justa 2022 = 300 000 lei
Valoarea justa 2021 = 350 000 lei
300 000 lei - 350 000 lei = 50 000 lei - pierdere evaluare
6561 = 2151 50 000
Transformarea investiției imobiliare evaluate la valoarea justa în imobilizare corporala la valoarea
justa la data de 01.02.2022 , devine cont pe teren.
2111 = 2151 300 000

2. Extras din politicile contabile


1.Evaluarea iniţială a investiţiilor imobiliare s-a realizat la cost. Costul cuprinde preţul de cumpărare
plus orice cheltuieli directe atribuite. Cheltuielile directe atribuibile includ comisionul plătit
agenţiei imobiliare şi taxele materiale achitate în vederea transferului dreptului la proprietate. 
2. Terenurile nu se amortizează.
3. Atunci cand investiţia imobiliară a fost pentru prima dată evaluată la valoarea justă, diferenţa dintre
valoarea justă şi valoarea rămasă reprezintă câştig sau pierdere din evaluarea la valoarea
justă. 
4. Variaţia valorii juste reprezintă după caz un câştig sau o pierdere din evaluarea la valoarea justă.
5. Transferul din investiţia imobiliară la imobilizări corporale s-a facut deoarece a existat o modificare
a utilizării acesteia, astfel investiţia imobilizată închiriată va fi utilizată de către posesor.
6. Atunci când investiţia imobiliară evaluată la valoarea justă se transferă la imobilizări corporale,
transferul se face la valoarea justă de la data modificării utilizării, care devine cost de
achiziţie pentru imobilizarea corporală. 

Aplicatia nr. 3

La data de 01.02.2020 o entitate achiziţionează la un cost de 200.000 lei un utilaj. Durata de viaţă
utilă este de 8 ani, metoda de amortizare liniară, iar valoarea reziduală nulă. 
• La data de 01.07.2021 entitatea închiriază utilajul pentru 2 ani.
• La data de 31.12.2021 valoarea justă este de 90.000 lei.
• La data de 31.12.2022 valoarea justă este de 100 000 lei. 
• La data de 01.05.2023 se încheie contractul de închiriere, iar entitatea utilizează din nou utilajul,
valoarea justă 120 000 lei, valoarea reziduală estimată este 50 000 lei, durata de viaţă este de
3 ani, amortizare liniara. 
Se cere inregistrările contabile aferente 2020, 2021, 2022, 2023

A) Anul 2020
Achizitia utilajului 2131 = 404 200 000
Amortizarea aferentă anului 2020 pentru perioada ( 01.02.2020 - 31.12.2020 ) - 10 luni
200 000 lei / 8 ani = 25 000 lei
Amortizarea lunară 25 000 lei / 12 luni = 2 0843,33 lei/luna
Amortizarea perioadei 2 083,33 lei * 10 luni = 20 833,3 luni
6811 2813 20 833,3

B) Anul 2021
Amortizarea pentru perioada ( 01.01.202 - 01.07.2020 ) - 7 luni
2083,33 lei * 7 luni = 14 583,31 lei
La data de 01.07.2021 entitatea inchiriaza utilajul -> transferul utilajului în categoria investițiilor
imobiliare evaluate la cost.
2152 = 2131 200 000
Transferul amortizării cumulate utilajului la amortizarea investițiilor imobilizate.
20 833,3 lei + 14 583,33 lei = 35 416,61 lei
2813 = 2815 35 416,61
Amortizarea investițiilor imobiliare pe perioada ( 01.07.2021 - 31.12.2021 ) - 5 luni
2 983,33 lei/ luna * 5 luni = 10 416,65 lei
6811 = 2815 10 416,65
Trecerea la modelul valorii juste în data de 31.12.2021
Anularea amortizării cumulate
35 416,61 lei + 10 416,65 = 45 832,36 lei
2815 = 2152 45 832,36
Valoarea justa = 90 000 lei
Valoarea neta contabila = 200 000 lei - 45 832,26 lei = 154 166,74 lei
90 000 lei - 154 166,74 lei = 64 166,74 lei - pierdere
2151 = 2152 154 166,74
6561 = 2151 64 166,74

C) Anul 2022
Valoarea justa 2022 = 100 000 lei
Valoarea justa 2021 = 90 000 lei
100 000 lei - 90 000 lei = 10 000 lei - casting
2151 = 7561 10 000

D) Anul 2023
Valoarea justa 2023 = 120 000 lei
Valoarea justa 2022 = 100 000 lei
120 000 lei - 100 000 lei = 20 000 lei - casting
2151 = 7561 20 000
Transferul investițiilor imobiliare evaluate la valoarea justa în categoria imobiliarelor corporale la
valoarea justa la valoarea de 120 000 lei, de achiziție pentru utilaj.
2131 = 2151 120 000
Amortizarea utilajului pentru perioada 01.05.2023 - 31.12.2023 - 7 luni
Valoarea amortizabila 120 000 lei - 50 000 lei = 70 000 lei
Amortizarea anuală 70 000 lei / 8 ani = 8 750 lei
Amortizarea periodica 01.05.2023 - 31.12.2023
70 000 lei * 7 luni / 12 luni = 4 083,33 lei
6811 = 2813 4 083,33
IAS 23 - Costurile îndatorării

Achizitionarea, construirea sau producerea unor active poate dura mai mult decât o perioada
contabila. Dacă, pe parcursul acestei perioade, sunt suportate costuri de îndatorare, iar acestea sunt
direct atribuite unor active specifice, poate fi corecta considerarea acestor costuri ca făcând parte
din costurile necesare pregătirii acestor active pentru utilizarea prestabilita sau pentru vânzare.
Astfel, aspectul important îl constituie formularea criteriilor adecvate ce trebuie aplicate pentru
capitalizarea acestor costuri.

CONCEPTE CHEIE

1. Activele cu ciclu lung de producție sunt acele active care necesita o perioada substanțială pentru a
fi gata în vederea utilizării prestabilite sau pentru a fi aduse la stadiul de vânzare:
• Stocurile care necesita o perioada substanțială pentru a fi aduse la stadiul de vânzare
• Alte active, cum ar fi Secțiile producatoare, unitățile producatoare de energie și investiții
imobiliare
2. Argumente în favoarea capitalizării costurilor îndatorării:
• Dobanda va fi inclusă în orice contract, fie explicit fie nu - niciun contractor nu va fi dispus sa
producă fără costuri de finanțare
• Costurile îndatorării fac parte din costurile de achiziție
• Costurile incluse în costurile activelor sunt corelate cu veniturile din perioadele viitoare
• Capitalizarea are ca rezultat o mai buna comparabilitatea între activele cumparate și cele
construite în regie proprie
3. Argumente împotriva capitalizării costurilor îndatorării:
• Incercarea de a corela costurile îndatorării cu un activ anume este arbitrara
• Diferitele metode de finanțare pot avea ca rezultat diferite valori capitalizate pentru același activ
• Evidentietea costurilor îndatorării ca și cheltuieli produce rezultate comparabile mai bune

Aplicatia nr. 1

În vederea construirii unui depozit pentru marfă se efectuează următoarele activități:


- la 01.01.2020 se primește un împrumut în valoare de 250 000 lei, cu o dobândă de 14%;
- la 01.02.2020 se începe ridicarea construcției;
- la 01.08.2020 se achită prima factură primită de la furnizor;
- în ianuarie 2021 se contractează un credit bancar de 150.000 lei, cu o dobândă de 11%/an,
care a fost transferată către un depozit bancar, pentru care se primește o dobândă de 6% pe an;
- la 01.03.2021 se efectuează din depozitul bancar o altă plată a unei facturi în valoare de
50 000 lei;
- la 01.08.2021 se achită din depozitul bancar o altă factură în valoare de 50.000 lei, lucrarea fiind
suspendată pentru 4 luni și apoi reluată și finalizată.
Se cere:
a. Calculați rata medie de capitalizare;
b. Calculați suma costurilor îndatorării capitalizate în anul 2020 și 2021;

Rezolvare:
a. Anul 2020:
Dobânda recunoscută ca o cheltuială în contul de profit și pierdere:
250 000 lei*14% = 35 000 lei
666 = 168 35 000
Se înregistrează dobânda anuală aferentă împrumutului.
Capitalizarea costului îndatorării în perioada 01.08.2020 – 31.12.2020:
250.000 lei*14%*5/12 = 14 583,33 lei
231 = 722 14 583,33
Se înregistrează capitalizarea costului îndatorării în perioada amintită
b. Anul 2021:
Dobânda recunoscută ca o cheltuială în contul de profit și pierdere:
250 000 lei*14% = 35 000 lei
150 000 lei*11% = 16 500 lei
Total cheltuieli cu dobânzi: 51 500 lei
666 = 168 51 500
Se înregistrează cheltuielile totale cu dobânda din anul 2021
Capitalizarea costului îndatorării pentru perioada 01.01.2021 – 31.10.2021:
împrumut vechi: 250000 lei*14%*11/12 = 32 083,33 lei
împrumut nou: 150 000 lei*11%*11/12 = 151,25 lei
Total costuri de capitalizat: 32 234,58 lei
231 = 722 32 234,58
Se înregistrează capitalizarea costului îndatorării în perioada amintită

c. Înregistrarea veniturilor din dobânzi la depozitul bancar:


- perioada 01.01.2021 – 28.02.2021: 150.000 lei*6%*2 luni/12 luni = 1 500 lei;
- 01.03.2021: (150 000 lei – 50 000 lei)*6%*5 luni/12 luni = 2 500 lei
- 01.08.2021 – 31.12.2021: (150.000 lei – 50.000 lei – 50.000 lei)*6%*5 luni/12 luni = 1 250 lei
Total venit din dobânzi: 1 500 lei +2 500 lei + 1 250 lei = 5 250 lei
267 = 766 2 550
Se înregistrează veniturile din dobânzi

d. Diminuarea costurilor îndatorării capitalizate cu veniturile din dobânzi ale depozitului bancar:
• perioada 01.01.2021 – 28.02.2021: 150 000 lei*6%*2 luni/12 luni = 1 500 lei;
- 01.03.2021 – 01.08.2021: (200 000 lei – 50 000 lei)*6%*5 luni/12 luni = 3 750 lei
Total: 1 500 lei + 3 750 lei = 5 250 lei
231 = 722 5 250
Se înregistrează diminuarea costurilor îndatorării capitalizate
Costuri capitalizate în 2021: 32 234,58 lei + 5 250 = 26 984,58 lei

Aplicatia nr. 2

Pentru a finanța activitatea de construire a unui centru social, o societate a efectuat următoarele
împrumuturi: împrumut pe termen lung de 600.000 lei, cu o dobândă de 11% și un împrumut pe
termen scurt, în valoare de 800.000 lei cu o rată a dobânzii de 13%. Dobânda se plătește trimestrial,
aceasta rămânând neplătită la sfârșitul anului pentru perioada aferentă ultimului trimestru. Cheltuielile
cu activitatea de construire a centrului social se ridică la 5 000 000 lei, din care 100 000 lei rămân
neachitați la sfârșitul exercițiului financiar.
Se cere să determinați conform IAS 23 suma costurilor îndatorării care trebuie capitalizată în perioada
dată și prezentați operațiunile contabile aferente.

Rezolvare:
a. Determinarea costului mediu ponderat al împrumuturilor ca o medie ponderată a costurilor
îndatorării:
(600.000 lei*11% + 800.000 lei*13%) / (600.000 lei + 800.000 lei) = 170 000 lei/1 400 000 lei = 11%

b. Dobânda recunoscută ca o cheltuială în contul de profit și pierdere în perioada studiată:


600 000 lei*11%*9 luni/12luni = 49 500 lei
800 000 lei*13%*9 luni/12 luni = 78 000 lei
Total cheltuieli cu dobânzi recunoscute: 127 500 lei
666 = 168 127 500
Se înregistrează cheltuielile totale cu dobânda din perioada studiată.

c. Calculul valorii medii contabile a activului raportat la cheltuielile plătite:


(5 000 000 lei – 100 000 lei)/4 = 1 225 000 lei

d. Determinarea sumei maxime a dobânzii care poate fi capitalizată:


1 225 000 lei*12% = 147 000 lei
231 = % 127 500
1682 49 500
5198 78 0000
Se înregistrează capitalizarea costului îndatorării în perioada amintită

Aplicatia nr. 3

La data de 01.01.2020 societatea Alfa a demarat activitatea de construire a unei filiale în localitatea
Botoșani, a cărei finalizare se estimează a fi peste 18 luni. În acest sens, la aceeași dată, societatea a
contractatat un credit în valoare de 360.000 lei, cu o rată a dobânzii anuală în valoare de 10%.
Se efectuează următoarele plăți pentru finanțarea construcției: la 01.03.2020 plată în valoare de
60.000 lei, la 01.07 plată în valoare de 80.000 lei, la 01.11.2020 plată în valoare de 180.000 lei.
La 01.01.2021, societatea mai contractează un împrumut în valoare de 130.000 lei cu o rată a dobânzii
anuală de 8%. Acesta este transferat într-un depozit bancar pentru care se primește o dobândă anuală
de 4%. Din acest depozit bancar se realizează ulterior următoarele plăți: la 01.02.2021 plată în valoare
de 48.000 lei, iar la 01.04.2021 plată în valoare de 50.000 lei. Din cauza anumitor motive obiective,
activitatea de construire este suspendată pe un termen de 6 luni, după care este reluată și finalizată.
Se cere să determinați valoarea costului îndatorării în anii 2020 și 2021 și să prezentați
înregistrările contabile aferente.

Rezolvare:
Determinarea costului mediu ponderat al împrumutului ca o medie ponderată a costurilor îndatorării:
(360.000 lei*10%)/360.000 lei = 36.000 lei / 360.000 lei = 0,1*100 = 10%

a. Anul 2020:
Dobânda recunoscută a o cheltuială în contul de profit și pierdere în anul 2020:
360.000 lei*10% = 36.000 lei
666 = 168 30 000
Se înregistrează cheltuielile totale cu dobânda în anul 2020
Capitalizarea costului îndatorării în perioada 01.03.2020 – 31.12.2020:
360.000 lei*10%*10 luni/12 luni = 30.000 lei
231 = 722 30 000
Se înregistrează capitalizarea costului îndatorării în perioada amintită
b. Anul 2021:
Dobânda recunoscută a o cheltuială în contul de profit și pierdere în anul 2021:
360.000 lei*10% = 36.000 lei
130.000 lei*8% = 10.400 lei
Total cheltuieli cu dobânzi: 46.400 lei
666 = 168 46 400
Se înregistrează cheltuielile totale cu dobânda în anul 2021
Capitalizarea costului îndatorării în perioada 01.01.2021 – 01.04.2021:
împrumut vechi: 360.000 lei*10%*3 luni/12 luni = 9.000 lei
împrumut nou: 130.000 lei*8%*3 luni/12 luni = 2.600 lei
Total costuri de capitalizat: 11.600 lei
231 = 722 11 600
Se înregistrează capitalizarea costului îndatorării în perioada amintită

c. Înregistrarea veniturilor din dobânzi de la depozitul bancar:


- perioada 01.01.2021 – 31.01.2021: 130.000 lei*4%*1 luni/12 luni = 433,33 lei;
- 01.02.2021: (130.000 lei – 48.000 lei)*4%*2 luni/12 luni = 546,66 lei;
- perioada 01.04.2021 – 31.12.2021: (130.000 lei – 48.000 lei – 50.000 lei)*4%*9 luni/12 luni = 960
lei
Total venit din dobânzi în anul 2021: 433,33 lei + 546,66 lei + 960 lei = 1.939,99 lei
267 = 766 646,66
Se înregistrează veniturile din dobânzi

d. Diminuarea costurilor îndatorării capitalizate cu veniturile din dobânzi de la depozitul bancar:


- perioada 01.01.2021 – 31.01.2021: 130.000 lei*4%*1 luni/12 luni = 433,33 lei;
- 01.02.2021: (130.000 lei – 48.000 lei)*4%*2 luni/12 luni = 546,66 lei;
Total: 433,33 lei +546,66 lei = 979,99 lei
231 = 722 979,99
Se înregistrează diminuarea costurilor îndatorării capitalizate
Costuri capitalizate în anul 2021: 11.600 lei – 979,99 lei = 10.620,01 lei
IFRS 5 - Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activității întrerupte

Obiectivul acestui standard este specificarea contabilității activelor deținute în vederea vânzării
precum și prezentarea și descrierea activităților întrerupte. Acesta cere ca astfel de active și activități
vizate:
• sa fie evaluate la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabila și valoarea justa, minus
costurile de vânzare
• sa înceteze a mai fi amortizate
• sa fie prezentate separat în bilant
• sa aibă rezultateleaferente prezentate separat în contul de profit și pierdere

CONCEPTE CHEIE

O activitate este întreruptă la data la care activitatea îndeplinește criteriile pentru a fi clasificata ca
deținută în vederea vânzării sau atunci când entitatea a intrerupt activitatea.
Entitatea trebuie sa clasifice un activ imobilizat ca deținut în vederea vânzării dacă valoarea sa
contabila se recuperează în principal printr-o vânzare și nu prin folosirea sa în continuare. Pentru
aceasta, activul trebuie sa fie pregătit pentru vânzarea imediata în starea sa prezenta - sub rezerva
doar a Termenilor care sunt obișnuiți pentru vânzarea unor astfel de bunuri - iar vânzarea trebuie sa
fie foarte probabilă.
Pentru ca o vânzare sa fie foarte probabilă, trebuie ca managementul, la un nivel corespunzător, să-
și fi explicat angajamentul fata de un plan pentru vânzarea activului și tot conducerea sa fi inițiat un
program activ de Căutare a unui cumpărător și de finalizare a planului.
Un grup de active destinat cedării este un grup de active ce urmează a fi cedate, prin vânzarea sau
alta modalitate, împreună ca grup în cadrul unei tranzacții singulare.

Aplicatia nr. 1

Entitatea Alfa, care intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 2844/2016, achiziționează la data de
20.12.2018 un echipament tehnologic la costul de 90.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2020,
activul este clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării. Vânzarea echipamentului tehnologic este
estimată a avea loc peste un 1 an și 5 luni.
La 31.12.2020, activul imobilizat este evaluat la valoarea justă minus costurile generate de vânzare.
Astfel, valoarea justă și cheltuielile de cesiune se prezintă după cum urmează:

Data Valoarea justă Cheltuieli de cesiune

31.12.2020 60.000 5.000


31.12.2021 55.000 5.200

Rata lunară a dobânzii este de 0,6%


Ne propunem să calculăm costul finanțării în conformitate cu IFRS 5.
Valoarea justă minus costurile generate de vânzare actualizate la 31.12.2020 = 60.000 lei – 5.000
lei/(1 + 0,6%)*17 luni = 60.000 lei - 4.517 lei = 55.483 lei
Valoarea justă minus costurile generate de vânzare actualizate la 31.12.2021 = 55.000 lei – 5.200
lei/(1 + 0,5%)5* = 55.000-5.047=49.953
*5 luni = 17 luni – 12 luni trecute
Costul finanțării = 5.200 lei/(1 + 0,5%)5 – 5.000 lei/(1 + 0,5%)17 = 5.047-4.517= 530 lei

Aplicatia nr. 2

O entitate economică achiziționează la data de 01.01.2016 un mijloc de transport la costul de 200 000
lei. Durata de viață utilă a fost stabilită la 10 ani, valoarea reziduală la 30 000 lei, iar metoda de
amortizare este cea liniară. Valoarea reziduală nu se modifică pe parcursul duratei de viață utilă a
activului.
La sfârșitul anului 2018 există indicii că mijlocul de transport s-a depreciat și se calculează valoarea
recuperabilă în sumă de 120 000 lei.
La data de 01.06.2019 managementul întocmește un plan de vânzare a mijlocul de transport și
întreprinde acțiuni pentru a găsi un cumpărător. Prin urmare, mijlocul de transport este clasificat ca
deținut în vederea vânzării.
Valoarea sa justă este de 100 000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 7 000 lei.
Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni.
La data de 31.12.2019 valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare este de 100 000 lei.
La data de 01.02.2020 mijlocul de transport încetează a mai fi clasificat ca deținut în vederea vânzării
și are o valoare recuperabilă de 93 000 lei, la data deciziei ulterioare de a nu mai fi vândut.

Se înregistrează achiziția mijlocului de transport


% = 404 238 000
2131 200 000
4426 38 000
Se înregistrează plata către furnizor
404 = 5121 238 000

A) În anii 2016, 2017, 2018 se înregistrează amortizarea


Vaoareal amortizabila = 200 000 lei - 30.000 lei = 170.000 lei
Amortizarea anuală = 170.000 lei/10 ani= 17.000 lei
6811 = 2813 17.000
B) La sfârșitul anului 2018 există indicii că mijlocul de transport este depreciat, se compară valoarea
recuperabilă cu valoarea rămasă.
Situația mijlocul de transport la sfârșitul anului 2018 se prezintă astfel:
Valoarea amortizată pe 3 ani = 3*17.000 lei =51.000 lei
Valoarea contabila la sfârșitul 2018 = 200 000-51 000 = 149.000 lei
Valoarea recuperabila la sfârșitul anului 2018 = 150.000 lei
Pierderi din deprecieri 149.000 lei - 120.000 lei =29.000 lei
Inregistrare pierdere din deprecieri
6813 = 2913 29.000
La sfârșitul anului 2018, activul se va prezenta in bilant cu valoarea de 200.000 lei (cost) - 51.000 lei
(amortizarea cumulata) - 29.000 lei (ajustare pentru depreciere) = 120.000 lei (valoare recuperabilă)

C) Înregistrare amortizare perioada 01.01.2019-01.07.2019


Conform IAS 36 activul se va amortiza plecând de la valoarea recuperabilă adică 120.000 lei
Valoarea recuperabilă 31.12.2018 120 000 lei
Valoarea amortizabilă 120.000 lei -30.000 lei = 90 000 lei
Durata de viață utilă rămasă 10 ani - 3 ani = 7 ani
Amortizarea anuală 90.000 lei /7 ani = 12.857 lei
Amortizarea perioada 01.01.2019-01.07.2019 12.857 lei *6 luni/12 luni = 6.429 lei
6811 = 2813 6 429
-se înregistrează amortizarea pentru perioada 01.01.2019-01.07.2019
La data de 01.07.2019 mijlocul de transport trebuie transferat în categoria activelor imobilizate în
vederea vânzării. Conform IFRS 5, la data de 01.07.2019 societatea trebuie să evalueze activul
clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă și
valoarea justă minus costurile generate de vânzare.
Valoarea rămasă la 01.07.2019 este 120.000 lei (valoarea recuperabilă la 31.12.2018) -6.429 lei
(amortizarea anului 2019) =113.571 lei
Prin urmare, la data de 01.07.2019, activul destinat vânzării este evaluat la min ( 100.000 lei -7.000 lei
) = 93.000 lei

D) eliminarea amortizării cumulate (51.000 lei +6.429 lei = 57.429 lei)


2813 = 2131 57 429
-se înregistrează eliminarea amortizării cumulate
Transferul activului în categoria activelor imobilizate destinate vânzării și recunoașterea pierderii din
evaluare:
% = 2131 113 571
311 93 000
6531 20 571
-se înregistrează eliminarea amortizării cumulate
Concomitent are loc anularea ajustării pentru deprecierea rămasă fără obiect
2913 = 7813 29 000

E) la data de 31.12.2019 activul destinat vânzării se aduce la valoarea inițială de 93.000 lei la valoarea
de 100.000 lei prin recunoașterea unui câștig din evaluare (7.000 lei)
311 = 7531 7.000

F) situația mijlocului de transport la data de 01.02.2020


De la data de 01.07.2019 până la 01.02.2020 conform IFRS 5, activul nu s-a mai amortizat.
La data de 01.02.2020, societatea trebuie să evalueze activul la min (valoarea rămasă la 01.02.2020
dacă activul era clasificat ca deținut în vederea vânzării; valoare recuperabilă)
Calculul valorii rămase la 01.02.2020 dacă activul nu era clasificat ca deținut în vederea vânzării:
Valoarea recuperabilă 31.12.2018 este 120.000 lei
Valoarea amortizabilă este 120.000 lei - 30.000 lei = 90.000 lei
Amortizarea anuală este 90.000 lei /7 ani = 12.857 lei
Amortizare perioada 31.12.2018-01.02.2020 este 12.857 lei +1.071 lei = 13.928 lei
Perioada 01.01.2020 = 12.857 lei *1 luna/12 luni = 1.071 lei
Valoarea contabilă la 01.02.2020 dacă activul nu era clasificat ca deținut în vederea vânzării= este
120.000 lei - 13.928 lei = 106.072 lei
La această dată, mijlocul de transport trebuie evaluat la min (106.072 lei; 93.000 lei) = 93.000 lei
Transferul activului destinat vânzării în categoria mijloacelor de transport
% = 311 100 000
2133 93 000
6531 7 000

Aplicatia nr. 3

Managementul entității Alfa, care aplică IFRS, decide să cedeze un grup de active prin vânzarea
acestora. Activele formează un grup destinat cedării și sunt evaluate după cum urmează:

Active Valoarea contabilă Valoarea justa

Clădiri la valoarea justă 500 000 465 000


Clădiri la costul istoric 360 000 330 000
Utilaje la valoarea justă 90 000 72 000
Stocuri de materii prime 26 000 23 500

Costurile generate de vânzare se prezintă după cum urmează:

Ne propunem să calculăm valoarea la care entitatea Alfa recunoaște grupul destinat cedării, în
conformitate cu IFRS 5, și să prezentăm modalitatea de alocare a pierderii din depreciere a activelor
care intră sub incidența acestui standard.

Costuri generate de vânzare

Clădiri la valoarea justă 8.500


Clădiri la costul istoric 4.600
Utilaje la valoarea justă 3.500
Stocuri de materii prime 2.000

Entitatea Alfa va recunoaște în contabilitate grupul destinat cedării la min (valoarea contabilă la data
raportării, înaintea clasificării ca fiind deținute în vederea vânzării; valoarea justă imediat după
clasificarea ca fiind deținute în vederea vânzării diminuată cu costurile generate de vânzare) = min
(500.000+360.000+90.000+26.000; 465.000 + 330.000 + 72.000 + 23.500 - 8.500 - 4.600 - 3.500 -
2.000) = (976.000; 871.900) = 871.900

Societatea recunoaște o pierdere din depreciere de 104.100 lei [(500.000 + 360.000 + 90.000 +
26.000) – 871.900 lei]. Pierderea este alocată clădirilor la valoarea justă, celor la costul istoric și
utilajelor la valoarea justă, dar nu și stocurilor.
Alocarea pierderii din depreciere:
Clădiri la valoarea justă
(104.100 lei *500.000 lei /(500.000 lei + 360.000 leio + 90.000 lei ) = 54.789 lei
Clădiri la costul istoric justă
(104.100 lei * 360.000 lei /(500.000 lei + 360.000 lei + 90.000lei ) = 39.448 lei
Utilaje la valoarea justă
(104.100 lei * 90.000 lei /(500.000 lei + 360.000 lei + 90.000 lei ) = 9.862 lei
IAS 20 - Contabilitatea subventiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de
asistenta guvernamentala

IAS 20 abordează următoarele aspecte referitoare la contabilitatea subventiilor guvernamentale și la


alte forme de asistenta guvernamentala:
• Tratamentul contabil
• Prezentarea informațiilor legate de mărimea beneficiului recunoscut sau încasat în fiecare
perioada contabila
• Prezentarea informațiilor cu privire la alte forme de asistenta guvernamentala

CONCEPTE CHEIE

Termenul guvern se referă la guvernul propriu-zis, la agențiile guvernamentale și la alte institutii


similare, locale, naționale și internaționale.
Subventiile guvernamentale reprezinta o asistenta din partea guvernului, sub forma transferurilor de
resurse. Se fac următoarele distincții între cele doua tipuri de subvenții guvernamentale:
• Subventii privind activele. Subvenții pentru acordarea cărora entitatea beneficiara trebuie sa
cumpere, sa construiască sau sa achiziționeze în alt fel active imobilizate
• Subventii privind veniturilor. Subvenții guvernamentale altele decât cele privind activele
Asistenta guvernamentala include:
-consiliere gratuită pe probleme tehnice și de marketing
-furnizarea de garanții
-o politica Guvernamentala privind achizițiile, care este responsabila de o parte a vânzărilor
intreprinderior
-imprumuturi cu dobânda zero sau foarte scăzută

Aplicatia nr. 1
Întreprinderea Alfa primeşte o subvenţie de 20 000 lei, în numerar, cu condiţia să repare construcţia în
care îşi are sediul, deteriorată în urma unei calamităţi naturale. Factura privind reparaţia construcţiei a
fost primită în data de 20 iulie, iar subvenţia a fost încasată în data de 30 septembrie.
Se cere:
Aplicând IAS 20 analizaţi dacă este posibilă sau nu recunoaşterea unei subvenţii.

Rezolvare:
Subvenţia va constitui sursa de finanţare pentru societate numai dacă, în final, toate condiţiile ataşate
ei vor fi respectate. În cazul de faţă, condiţia de acordare, respectiv repararea construcţiei, este
îndeplinită, întrucât a fost primită factura, plata urmând a fi realizată după încasarea subvenţiei. De
asemenea, odată cu încasarea subvenţiei, 30 septembrie, este îndeplinită şi condiţia de primire a
subvenţiei.

Aplicatia nr. 2

Întreprinderea Alfa primeşte o subvenţie de 30 000 lei în numerar, cu condiţia să repare construcţia în
care îşi are sediul, deteriorată în urma unei calamităţi naturale. Subvenţia a fost încasată la 25 iunie
2020. Reparaţia clădirii, conform contractului încheiat cu constructorul, începe la 01 septembrie 2020
şi se figurează la 31 decembrie 2021.
Se cere:
Aplicând IAS 20 analizaţi dacă este posibilă sau nu recunoaşterea unei subvenţii.
Rezolvare:
Odată cu încasarea subvenţiei, la 25 iunie 2020, este îndeplinită condiţia de primire a subvenţiei.
Subvenţia va constitui o sursă de finanţare pentru societate numai dacă, în final, toate condiţiile
ataşate ei vor fi respectate. În cazul de faţă, condiţia de acordare, respectiv repararea clădirii, se
extinde pe parcursul a două exerciţii financiare.
Prin urmare, recunoaşterea subvenţiei se va realiza înaintea îndeplinirii condiţiei solicitate, deci
subvenţia va putea deveni rambursabilă în cazul în care societatea nu va finaliza reparaţia construcţiei
la 31 decembrie 2021.

Aplicatia nr. 3

La data de 01.01.2020, Alfa primeşte şi încasează o subvenţie pentru finanţarea achiziţiei unui
echipament de extracţie a gazului în sumă de 25.000 lei. La aceeaşi dată Alfa achiziţionează
echipamentul, costul de achiziţie fiind de 55.000 lei. Se estimează o durată de viaţă utilă de 5 ani,
metoda de amortizare fiind liniară, iar valoarea reziduală 5.000 lei. Politica firmei este să recunoască
subvenţia ca venit amânat.
Se cere:
a) Aplicând IAS 20 precizaţi impactul tranzacţiilor în situaţiile financiare la sfârşitul anului 2020.
b) Reluaţi exemplul în ipoteza în care politica fermei este să deducă subvenţia din costul activului.

Rezolvare:
a) Recunoaşterea subvenţiei ca venit amânat.
Echipamentul este achiziţionat şi recunoscut la costul de 60.000 lei
213 = 404 60.000
Subvenţia este recunoscută ca venit amânat pentru suma de 30.000 lei.
445 = 475 30.000
Şi încasarea.
512 = 445 30.000
Valoarea amortizabilă: 60.000 lei – 5.000 lei = 55.000 lei
Amortizarea anuală: 50.000 lei / 5 ani = 10.000 lei/an, recunoscută ca o cheltuială.
6811 = 281 10.000
Reluarea venitului amânat la venituri curente pe măsura amortizării: 30.000 lei / 5 ani = 5.000 lei/an.
475 = 7584 6.000
Din această tranzacţie entitatea va înregistra o pierdere: 6.000 lei – 10.000 lei = cheltuială de 5.000 lei

b) Recunoaşterea subvenţiei prin deducere din costul activului.


Echipamentul este achiziţionat şi recunoscut la costul său de 60.000 lei.
213 = 404 60.000
Subvenţia este recunoscută prin deducere din cost.
445 = 213 30 000
Şi încasarea:
512 = 445 30.000
Prin urmare costul va fi: 60.000 lei – 30.000 lei, subvenţie dedusă din cost = 30.000 lei.
Valoare amortizabilă: 30.000 lei – 5.000 lei = 25.000 lei.
Amortizare anuală: 25.000 lei / 5 ani = 5.000 lei/an, recunoscută ca o cheltuială.
6811 = 281 5.000
IAS 36 – Deprecierea activelor

Obiectivul acestui Standard este acela de a stabili procedurile pe care o entitate trebuie sa le aplice
pentru a se asigura ca activele sale nu sunt înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea
recuperabila.
Standardul stabilește:
• Situatiile în care o entitate trebuie sa calculeze valoarea recuperabila a activelor sale, inclusiv
indicatorii interni și externi de de depreciere
• Evaluarea valorii recuperabile pentru activele individuale și unităților generatoare de numerar
• Recunoasterea și reluarea pierderilor din depreciere

CONCEPTE CHEIE

O pierdere din depreciere este valoarea cu care valoarea contabila a unui activ sau a unei unități
generatoare de numerar depășește valoarea sa recuperabila
Valoarea recuperabila a unui activ sau a unei unități generatoare de numerar este maximul dintre
valoarea sa justa minus costurile de vânzare și valoarea lui de utilizare. Dacă prețul net de vânzare
sau valoarea de utilizare a unui activ, este mai mare decât valoarea sa contabila, activului nu este
depreciat.
Valoarea justa minus costurile de vânzare reprezintă suma ce se poate obține din vânzarea unui activ
sau a unei unități generatoare de numerar, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective,
prin voință unor parti aflate în conștiință de cauza, minus costurile cedării.
Valoarea de utilizare este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se
așteaptă sa fie generate din utilizarea unui activ sau a unei unități generatoare de numerar.

Aplicatia nr. 1

Societatea ALFA a achiziționat la data de 01.07.2020 un echipament tehnologic la un cost de 160 000
lei. Durata de viață utilă este estimată la 11 ani, metoda de amortizare fiind liniară. Prețul de pe piață a
unui echipament similar și cu aceeași vechime este de 60.000 lei, iar costurile cu cedarea 8.000 lei.
La începutul anului 2023 entitatea decide diminuarea duratei de viață utile, motivând această decizie
prin faptul că echipamentul a fost utilizat peste capacitatea preconizată, determinând astfel o
depreciere mai rapidă a acestuia. Astfel, noua durată de viață estimată pentru acest echipament este de
8 ani, valoarea reziduală fiind de 30.000 lei.
La sfârșitul anului 2024, existând indicii că echipamentul este depreciat, se calculează valoarea
recuperabilă pentru acesta, astfel:
- încasările nete de numerar din utilizarea activului au fost în anul precedent de 35.000 lei, estimându-
se că vor crește anual cu 15% față de anul precedent;
- ieșirile de numerar din folosirea activului au fost în anul precedent de 8.000 lei și se estimează că
vor crește cu 13% față de anul precedent;
- estimarea se face pe cinci ani;
- rata de actualizare este de 5%;
- valoare justă 90.000 lei;
- cheltuieli cu cedarea 7.000 lei;
Se cere:
a. calculați conform IAS 16, valoarea netă contabilă la sfârșitul anului 2023;
b. calculați conform IAS 36 valoarea recuperabilă;
c. dacă activul este depreciat, care este mărimea pierderii din depreciere și care este impactul acesteia
în situațiile financiare?

Rezolvare:
Valoare reziduală: 60.000 lei – 8.000 lei = 52.000 lei
Valoare amortizabilă: 160.000 lei – 52.000 lei = 108.000 lei

a. Amortizarea anuală în anul 2020: 100/8 ani = 12,5%


(108.000 lei*12,5% )/12 luni =1.125 lei/lună
1.125 lei*7 luni = 7.875 lei/ anul 2020
6811 = 2814 7 875
Se înregistrează amortizarea activului în anul 2020
Amortizarea anuală în anii 2021 și 2022:
1.125 lei/lună*12 luni = 13.500 lei/an
6811 = 2814 13 500
Se înregistrează amortizarea activului în anul 2020
Valoare netă la sfârșitul lui 2022 = 73.125 lei
Amortizarea anuală în anul 2023:
valoare amortizabilă:73.125 lei – 30.000 lei = 43.125 lei amortizare anuală: 43.125 lei/8 ani =
5.390,62 lei
valoare netă rămasă la sfârșitul lui 2023 = 37.734,38 lei

b. Calculul valorii recuperabile:


anul 2021: 35.000 + 35.000*15% = 40.250 lei
anul 2022: 40.250 + 40.250*15% = 46.287,5 lei
anul 2023: 46.287,5 + 46.287,5*15% = 53.230,62 lei
anul 2024: 53.230,62 + 53.230,62*15% = 61.215,21 lei
anul 2025: 61.215,21 + 61.215,21*15% = 70.397,49 lei

Calcului ieșirilor de numerar viitoare:


anul 2021: 8.000 + 8.000*13% = 9.040 lei
anul 2022: 9.040 + 9.040*13% = 10.215,2 lei
anul 2023: 10.215,2 + 10.215,2*13% = 11.543,18 lei
anul 2024: 11.543,18 + 11.543,18*13% = 13.043,8 lei
anul 2025: 13.043,8 + 13.043,80*13% = 14.739,49 lei
Valoarea recuperabilă: max (90.000 – 7.000; 37.734,38) = 83.000 lei → valoarea recuperabilă ->
valoarea beneficiilor care vor fi obținute prin utilizarea echipamentului → nu se înregistrează în
contabilitate o pierdere din depreciere.
Conform IAS 36, valoarea recuperabilă este valoarea cea mai mare dintre valoarea justă mai puțin
costurile de vânzare și valoarea de utilitate a activului în cauză.

Aplicatia nr. 2

În anul 2020, o societatea achiziționează un utilaj la un cost de 10 000 lei. În anul 2023 se efectuează
reevaluarea acestuia și pe baza rezultatului acesteia, se constituie o rezervă din reevaluare aferentă
acestui activ, în valoare de 2 000 lei. La sfârșitul anului 2024, se constată o pieredere de valoare a
utilajului, în valoare de 3 000 lei.
Cum se va contabiliza această pierdere din depreciere?

Rezolvare:
Anul 2023:
2131 = 105 2 000
Se înregistrează constituirea rezervei din reevaluare
Anul 2024:
105 = 2131 2 000
Se înregistrează imputarea pierderii asupra rezervei din reevaluare
6813 = 2913 1 000 ( 3 000 lei - 2 000 lei )
Se înregistrează contabilizarea la cheltuielilor a diferenței rămase din pierderea din depreciere
Conform IAS 36, pierderea de valoare se impută cu prioritate asupra rezervei din reevaluare, iar după
epuizarea acesteia este recunoscută la cheltuieli în contul de profit și pierdere.

Aplicatia nr. 3

La sfârșitul anului 2020, societatea Alfa deține un echipament tehnologic a cărui cost de achiziție a
fost de 90.000 lei, cu o durată de viață utilă estimată la 4 ani. Societatea utilizează metoda liniară de
amortizare. Valoarea justă a echipamentului este de 110.000 lei. În anii 2021 și 2022 valoarea
recuperabilă este de 25.000.
Realizați calculele și înregistrările contabile necesare care să evidențieze procedura de soluționare a
situației prezentate.

Rezolvare:
a. An 2020:
amortizare: 90 000 lei/4 ani = 22 500 lei/an
valoare contabilă netă: 90 000 lei – 22 500 lei = 67 50000 lei
valoare justă: 110 000 lei
diferența din reevaluare: 110 000 lei – 67 5000 lei = 42 5000 lei → se constituie o rezervă din
reevaluare pentru diferența rezultată
6811 = 2813 22 500
Se înregistrează amortizarea activului în anul N
2131 = 105 42 500
Se înregistrează formarea rezervei din reevaluare

b. An 2021:
amortizare: 110.000 lei/3 ani = 36 666,66 lei
valoare contabilă netă: 110.000 lei – 36 666,66 lei = 73 333,34 lei
valoare recuperabilă: 25 000 lei
pierdere din valoare: 73 333,34 lei – 25 000 lei = 48 333,34 lei
6811 = 2813 36 666,66
Se înregistrează amortizarea activului în anul 2021
105 = 2131 42 500
Se înregistrează imputarea pierderii asupra rezervei din reevaluare
6813 = 2913 3 666,67
Se înregistrează contabilizarea la cheltuiala a diferenței

c. An 2022:
valoare amortizabilă: 73 333,34 lei – 22 500 = 50 833,34 lei
amortizare: 50 833,34 lei/2 ani = 25 416,67 lei
valoare recuperabilă: 25 000 lei
creștere de valoare: 25 000 lei – 25 417,67 lei = 416,67 lei
6811 = 2813 416,67
Se înregistrează amortizarea activului în anul 2022
2913 = 7913 3 666,67
Se înregistrează anularea cheltuielilor anterioare
2131 = 105 7 833,33
Se înregistrează reconstituirea unei părți a rezervei din reevaluare

d. An 2023:
valoare amortizabilă: 25 416,67 lei
6811 = 2813 25 426,67
Se înregistrează amortizarea activului în anul 2023

IAS 41 - Agricultura

IAS 41 prescrie tratamentul contabil, prezentarea situațiilor financiare și prezentările de informații


referitoare de activele biologice și producția agricolă la punctul de recoltare, în măsură în care se
referă la activități agricole.
De asemenea, tratamentul contabil al subventiilor guvernamentale legate de agricultura este prescris
de IAS 16.

CONCEPTE CHEIE

Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării activelor biologice,


în scopul vânzării, în producție agricolă sau în active biologice adiționale.
Product agricola reprezintă produsul recoltat din activele biologice ale entității.
Un activ biologic este un animal viu sau o planta.
Recolta reprezintă separarea producției de activul biologic sau încetarea vieții activului biologic.
Piața activa este o piața unde sunt îndeplinite cumulat următoarele condiții:
• Elementele comercializate pe piața sunt omogene
• In orice moment, pe piața pot fi găsiți vânzători și cumparatori interesați
• Preturile sunt disponibile publicului

Aplicatia nr. 1

O entitate achiziționează în cursul anului 2020 o turmă de capre la un cost de 50.000 lei. Costul de
achizitie poate fi considerat o bună estimare a valorii juste a acestui activ. În cazul în care entitatea s-
ar hotărâ să vândă caprele în perioada imediat următoare, ar trebui să achite comisioane
intermediarilor în valoare de 2 000 lei.
Se cere: Precizati la ce valoare evaluează entitatea turma de capre.

Rezolvare:
În această situație turma de capre va fi evaluată la 50 000 lei (valoare justă) – 2 000 lei (costuri
generate de vânzarea, respectiv comisioanele de intermediere) = 48 000 lei. În cazul în care o entitate
are acces la mai multe piețe active, se va folosi „ piața cea mai relevantăˮ. De exemplu, dacă are acces
la doua piețe active, o entitate va utiliza prețul existent pe piața pe care se așteaptă să o utilizeze.

Aplicatia nr. 2

O entitate silvică deține la 31.12.2020 o plantație de 4 000 buc. brazi pentru a fi valorificași ca pomi
de crăciun peste 6 ani, deoarece pentru starea lor actuala nu există o piată activă. Prețul de pe piată a
unui brad vândut ca pom de craciun va fi de 100 lei, iar rata anuală de crestere a prețurilor de 1%.
Valoare plantației entității silvice la sfârșitul exercițiului ar fi de 4 000 buc x 100 lei = 40 000 lei.
Se cere: Estimați valoarea justă.

Rezolvare:
Analiză: Pentru estimarea valorii juste se calculează valoarea actualizată a fluxurilor de numerar
asteptat din vânzarea brazilor luând în considerare că rata de creștere a prețurilor este de 1%.
Concluzie: valoarea actualizată a fluxurilor nete de numerar ale plantației ar fi de 40 000 lei /(1 + 1%)
6 = 37 735 lei.

Aplicatia nr. 3

Societatea Alfa are urmatoarele situații la începutul exercițiului finaciar (01.01.2020)


Varsta plantației de fag Suprafata Valoarea justa minus
costuri

30 100 600 000

10 200 500 000

Total 300 1 100 000

În exercițiul financiar 2020 au loc următoarele operații:


a. În luna aprilie societatea a plantat 90 ha de puieți, suportând cheltuieli de plantare în sumă de
12.680 lei
b. În cursul anului 2020, societatea a efectuat cheltuieli de silvicultură în sumă de 70.000 lei pentru
plantația în vârstă de 10 ani.
c. În luna octombrie, societatea a recoltat plantația de fag în vârsta de 30 ani.
Costurile de recoltare se ridica la suma de 50.000 lei. În urma recoltării activului biologic, produsul
agricol rezultat este „copaci tăiați “ fag ˮ, costul calculat extra contabil fiind de 55.000 lei. Valoarea
justă minus costurile generate de vânzarea produsului „copaci tăiați fag ˮ este de 60.000 lei.
Se cere:
1. Contabilizați plantarea fagilor.
2. Înregistrati realizarea cheltuielilor de silvicultura.
3. Înregistrați recoltarea activului biologic.

Rezolvare:
Contabilizarea operațiilor:
1. Plantarea fagilor:
1.1. Colectarea cheltuielilor pe naturi de cheltuieli:
6xx = 3xx,4xx,5xx 12 680 lei
1.2. Obținerea activului biologic:
2411 = 757 12 680 lei

2. Cheltuieli angajate pentru menținerea activelor biologice consumabile:


628 = 401 70 000lei
3. Recoltarea activului biologic consumabil:
3.1. Înregistrarea cheltuielilor de recoltare:
6xx = 3xx,4xx,5xx 50 000 lei

3.2. În urma recoltării, plantația de fag în vârstă de 30 ani este scoasă din evidență:
6573 = 2411 600 000 lei
3.3. Recunoașterea produsului agricol „copaci tăiați “ fag ˮ la valoarea justă minus costuri generate de
vânzare de 60.000 lei.
Diferența de 5.000 lei (60.000 lei – 55.000 lei) reprezintă un câștig din evaluarea la valoarea justă a
produselor agricole.
347 = % 60 000
711 55 000
7572 5 000

IAS 37 - Provizioane, datorii continente și active continente

Acest IAS prescrie tratamentul contabil adecvat, precum și cernitele de prezentare pentru toate
provizioanele, datoriile continente și activele continente, astfel încât utilizatorii sa poată înțelege
natura, momentul și valoarea lor.
Stabileste condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un provizion sa poată fi recunoscut.
IAS 23 ii indruma pe cei ce întocmesc situații financiare sa hotărască asupra momentului în care,
pentru o anumită obligație:
• Vor constitui provizion
• Vor prezenta doar informații
• Nu vor prezenta nimic

CONCEPTE CHEIE

Provizionul este datorie cu moment de apariție sau valoare incerte. Provizioanele se pot distinge de
alte datorii cum ar fi furnizori și angajamentele pentru ca exista o incertitudine asupra momentului
sau valorii cheltuielilor viitoare necesare pentru stingerea obligatiti.
Datoria este definita de Cadrul General ca fiind o obligație prezenta a entității care rezulta din
evenimente trecute, a Carei stingere se așteaptă sa dea naștere unei ieșiri de resurse incorporate de
beneficii economice din entitate.
Datoria contigenta este fie:
• O obligatie posibila, pentru ca trebuie sa se confirme dacă entitatea are o obligație prezenta care
ar putea conduce la o ieșire de resurse incorporate de beneficii economice
• O obligatie prezenta care nu îndeplinește criteriile de recunoaștere fie pentru ca nu este probabil
sa aia loc o ieșire de resurse incorporatoare de beneficii economice pentru stingerea onligatiei,
ori nu se poate face o estimare suficient de credibila asupra valorii obligației
Datoriile continente nu sunt recunoscute deoarece:
• existenta lor va fi confirmată de evenimente viitoare incerte și necontrolabile
• nu satisfac criteriile de recunoaștere
Un activ contigent este posibil un activ care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui
existenta va fi confirmată numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente
viitoare nesigure, care pot fi în totalitate sub controlul entității.

Aplicația nr. 1

Societatea Omega S.R.L. este o societate comercială care se ocupă cu comercializarea produselor.
Aceasta oferă unui client, S.C. Alfa S.R.L., o garanție pentru produsele livrate. Prin contractul de
vânzare, societatea Omega se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care
apar defecte de fabricație timp de 2 ani de la data vânzării. Pe baza experienței anterioare se consideră
că întreprinderea a luat toate măsurile pentru ca timp de 2 ani să nu apară defecte. Experiența
anterioară a arătat că niciun client nu a solicitat în decursul celor 2 ani repararea sau înlocuirea
produselor.
Cerință: În condițiile aplicării IAS 37, analizați dacă se va recunoaște un provizion pentru reparații în
contabilitatea societății Omega.

Rezolvare: Societatea Omega S.R.L. are o obligație legală care rezultă din contractul de vânzare
încheiat cu clientul, prin care aceasta se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele
la care apar defecte de fabricație timp de 2 ani de la data livrării produselor. În acest caz este
improbabilă apariția unei ieșiri de resurse, iar ieșirea de resurse poate fi total înlăturată.
În concluzie, nu se va recunoaște nici provizion și nici datorie contingentă în contabilitatea societății.

Aplicația nr. 2

Datorită lipsei de cerere pentru anumite produse ale societății Alfa, în exercițiul financiar 2020,
consiliul de administrație decide să renunțe la partea de afacere pentru care nu mai există cerere pe
piață și să-și reorienteze activitatea către producerea de alte produse. Pentru aceasta se stabilește și se
aprobă un plan de restructurare, după cum urmează:
- indemnizații pentru concedierea unei părți din salariați – 300 000 lei;
- cheltuieli cu achiziția de mijloace fixe noi necesare producerii noilor produse – 80 000 lei;
- cheltuieli cu instruirea personalului – 30 000 lei;
- cheltuieli de publicitate – 25 000 lei.
Restructurarea este adusă la cunoștință salariaților și terților la sfârșitul exercițiului financiar 2020. În
exercițiul financiar 2021, începe procedura de restructurare.

Rezolvare:
La 31.12.2021 nu există condiție de recunoaștere a provizionului de restructurare, deoarece nu există
o obligație prezentă, ca rezultat al unui eveniment trecut. Comunicarea deciziei de restructurare nu a
fost adusă la cunoștință salariaților. Prin urmare, nu constituie o obligație implicită, deoarece nu
induce nici salariaților, nici terților așteptarea că procesul de restructurare va fi implementat.
La 31.12.2021, există condițiile de recunoaștere a provizionului de restructurare deoarece:
 există o obligație prezentă, ca rezultat al unui eveniment trecut. Comunicarea deciziei de
restructurare către salariați constituie o obligație implicită deoarece induce așteptarea că procesul de
restructurare va fi implementat. Mai mult, decizia este luată la nivelul conducerii executive a entității;
 există probabilă ieșirea de resurse generatoare de beneficii economice viitoare. Vor fi generate
cheltuieli directe legate de restructurare;
 se poate constitui un provizion pentru cea mai bună estimare.

Prin urmare, provizionul va fi constituit la nivelul cheltuielilor estimate ce reprezintă


indemnizația pentru concediere, în valoare de 300 000 lei.
6812 = 1514 300 000 lei

Anul următor, la 31.12.2022, întrucât se efectuează cheltuielile cu restructurarea, se anulează


provizionul constituit. Înregistrări efectuate în anul 2022:
• înregistrarea indemnizațiilor aferente concedierii salariaților:
641 = 421 300 000 lei
• plata indemnizațiilor aferente concedierii:
421 = 5121 300 000 lei
• înregistrarea achiziției de mijloace fixe:
2131 = 404 80 000 lei
• înregistrarea cheltuielilor pentru recalificarea personalului:
623 = 401 30 000 lei
• înregistrarea cheltuielilor de publicitate:
623 = 401 25 000 lei

Ca urmare a efectuării cheltuielilor pentru care s-a constituit provizionul, în acest an se procedează la
anularea provizionului constituit în perioada anterioară, în valoare de 300 000 lei, astfel:
1514 = 7812 300 000 lei

Aplicația nr. 3

La începutul anului 2020, societatea Alfa a achiziționat un echipament de exploatare a zăcămintelor


naturale. Conform contractului încheiat cu autoritățile locale, exploatarea se va desfășura pe perioada
a 4 ani. Costurile cu dezasamblarea instalației la sfârșitul perioadei de exploatare sunt estimate la
valoarea de 200.000 lei. Se presupune o rată de actualizare de 6 %.
Cerință: Ținând cont de standardul IAS 37, să se calculeze valoarea estimată a provizionului și costul
îndatorării.

Rezolvare:
A. Valoarea estimată a provizionului:

Perioada 2021 2022 2023 2024

Valoarea =167.926 =177.999 = 188.678 200.000


provizionului

B. Costul îndatorării:
Anul 2022: 177.999 – 167.926 = 10.073 lei
Anul 2023: 188.679 – 177.999 = 10.680 lei
Anul 2024: 200.000 – 188.679 = 11.321 lei

C. Înregistrări contabile
În anul 2021, provizionul se include în costul imobilizării:
213 = 1513 167 926 lei
Costurile îndatorării vor fi reflectate astfel:
6861 1513 10 073 lei
IFRS 15 - Venituri din contractele cu clienții

Obiectiv al acestui standard este de a stabili principiile plecare o entitate trebuie sa le aplice pentru
a raporta informații utile pentru utilizatorii situațiilor financiare cu privire la natura, valoarea,
plasarea în timp și incertitudinea veniturilor și fluxurilor de trezorerie generate de un contract du un
client.

CONCEPTE CHEIE

O entitate trebuie sa contabilizeze un contract cu un client care intra sub incidenta acestui standard
numai atunci când sunt îndeplinite toate criteriile următoare:
• Partile din contract au aprobat contractul și se angajează sa îndeplinească obligațiile care le
revin
• Entitatea poate identifica drepturile fiscale fiecărei părți în ceea ce privește bunurile sau serviciile
care sunt transferate
• Entitatea poate identifica termenii de plata pentru bunurile/serviciile care vor fi transferate
• Contractul are content comercial
• Este probabil ca entitatea sa colecteze contraprestația la care va avea dreptul în schimbul
bunurilor sau serviciilor care vor fi transferate clientului.

Aplicatia nr 1.

O societate construieşte pentru un client o hală de producţie. Preţul convenit contractual este de
440.000 lei. Durata de execuţie este de 3 ani. La sfârşitul ultimului an costurile înregistrate sunt de
147.000 lei. Costurile suplimentare anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de
159.000 lei (astfel încât costul total anticipat este de 147.000 lei+ 159.000 lei = 306.000 lei) în primul
an s-a încasat de la client 93.000 lei. La sfârşitul celui de-al doilea an, costurile efectiv înregistrate de
societate totalizează 60.000 lei. Costurile anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului
sunt de 89.000 lei (costul total estimat este acum de : 147.000 lei + 60.000 lei+ 89.000 lei = 296.000
lei. În acest an s-a încasat de la client 167.000 lei.
În cel de-al treilea an construcţia este finalizată. Costurile totale înregistrate se ridică la 300.000 lei.
Se încasează diferenţa.
Se cere:
a) Prezentaţi recunoaşterea veniturilor din situaţiile financiare;
b) Prezentați un extras din politicile contabile.

Rezolvare:
a) Prezentaţi recunoaşterea veniturilor din situaţiile financiare;
Pentru anul 1:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul
 Estimarea profitului contractului :
Profit = 440.000 ( preţul convenit) – 306.000 lei ( cost estimat) = 134.000 lei
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) .
Procentul de avansare = 147.000 lei ( cheltuieli efectuate în primul an) / 306.000
lei ( cost total estimat) = 48%
Venituri ce trebuie recunoscute în primul an = 440.000 lei x 48% = 211.200 lei
4111 = 704 211.200 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în primul an = 306.000 lei x48%= 146.880 lei
6xx = 4xx 146.880 lei
Rezultat an 1 = 211.200 lei - 146.880 lei = 64.320 lei
Încasarea:
5121 = 4111 93.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare:
Situaţia poziţiei financiare:
Profit 64.320 lei
Încasări 93.000 lei
Creanţe clienţi 118.200 lei (211.200 lei - 93.000 lei)
Situaţia rezultatului global:
Venituri 211.200 lei
Cost 146.880 lei
Rezultat 64.320 lei

Pentru anul 2:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul
 Estimarea profitului contractului : Profit = 440.000 lei ( preţul convenit) – 296.000 lei ( cost
estimat) = 144.000 lei
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) . Procentul de avansare an 1 şi 2 = 147.000 +60.000 lei ( cheltuieli
efectuate în primul şi al doilea an) / 296.000 lei ( cost total estimat) = 70%
Venituri ce trebuie recunoscute în primul an = 440.000 lei x 70% -211.200 lei (recunoscute în primul
an) = 96.800 lei
4111 = 704 96.800 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în anul 2 = 296.000 lei x70% - 147..000 lei (recunoscute în primul
an) = 60.200 lei
6xx = 4xx 60.200 lei
Rezultat an 2 = 96.800 lei – 60.200 lei = 36.600 lei
Încasarea:
5121 = 4111 167.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare
Situaţia poziţiei financiare:
Profit 36.800 lei
Încasări 260.000 lei (167.000 lei+93.000 lei)
Creanţe clienţi 48.000 lei (118.200 lei +96.800 lei – 167.000 lei)
Situaţia rezultatului global:
Venituri 96.800 lei
Cost 60.200 lei
Rezultat 36.600 lei

Pentru anul 3:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul;
 Estimarea profitului contractului : Profit = 440.000 lei ( preţul convenit) – 300.000 lei (
cost estimat) = 140.000 lei;
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) . Procentul de avansare = cheltuieli efectuate/ cost total estimat =
100% - lucrarea s-a încheiat;
Venituri ce trebuie recunoscute = 440.000 lei – 211.200 lei (recunoscute în primul an) –
96.800 (recunoscute în al doilea an) = 132.000 lei:
4111 = 704 132.000 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în anul 3 = 306.000 -146.880 lei (recunoscute în primul an) - 60.200
lei (recunoscute în al doilea an) = 98.920 lei :
6xx = 4xx 98.920 lei
Rezultat an 3 = 132.000 lei – 98.920 lei = 33.080 lei
Încasarea:
5121 = 4111 180.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare
Situaţia poziţiei financiare:
Activ 300.000 lei
Profit 33.080 lei
Creanţe clienţi 0 lei
Situaţia rezultatului global:
Venituri 132.000 lei
Cost 98.920 lei
Rezultat 33.080 lei

b) Prezentați un extras din politicile contabile:


- Un contract cu un client va intra în domeniul de aplicare al IFRS 15 dacă sunt îndeplinite toate
condițiile următoare:
 contractul a fost aprobat de către părțile la contract;
 drepturile fiecărei părți în legătură cu bunurile sau serviciile care urmează să fie
transferate pot fi identificate;
 se pot identifica condițiile de plată pentru bunurile sau serviciile care urmează să fie
transferate;
 contractul are o importanță comercială;
 este probabil ca dobânzile la care entitatea să aibă dreptul în schimbul bunurilor sau
serviciilor vor fi colectate.
- Prețul tranzacției este suma la care o entitate se așteaptă să aibă dreptul în schimbul
transferului de bunuri și servicii. Atunci când face această determinare, o entitate va lua în considerare
practicile comerciale obișnuite din trecut.
- În cazul în care un contract are obligații multiple de executare, o entitate va aloca prețul tranzacției
la obligațiile de performanță din contract în funcție de prețurile lor de vânzare independent

Aplicatia nr. 2

La data de 01.07.2020 o entitate semnează un contact cu un client căruia îi livrează la aceeaşi dată o
linie de producție pavele şi pentru care asigură servicii suport pentru următorii trei ani . Preţul
contractului este de 800 000 lei. Costul serviciilor suport este de 50 000 lei /an, iar entitatea are o
marjă de profit de 30 % pentru acest tip de servicii. Entitatea îşi întocmeşte situaţiile financiare la 31
decembrie.
Se cere:
a) Care este venitul care trebuie recunoscut în situaţiile financiare pentru anul
încheiat la 31.12.2020 ?
b) Prezentați un extras din politicile contabile.

Rezolvare:
a) Care este venitul care trebuie recunoscut în situaţiile financiare pentru anul
încheiat la 31.12.2020 ?
Suma de 800 000 lei include venitul din vânzarea activului şi mentenanţă pentru 3 ani.
Costul mentenanţei pentru 3 ani = 3 ani x 50 000 lei/an = 150 000 lei
Marja 30% = (PV total - 150 000 lei cost total mentenanţă ) / PV total
De unde PV total = 150 000 lei/70% = 105 000 lei mentenanţa ( venituri din prestări servicii pentru 3
ani)
Venituri din vânzarea de bunuri = 800 000 lei - 105 000 lei = 695 000 lei
Venit anual din mentenanţă = 105 000 lei /3 an = 35 000lei /an
Venit din mentenanţă pentru anul 2020 = 35 000 lei x6 luni /12 = 17 500 lei
Venituri în avans = 105 000 lei - 17 500 lei = 87 500 lei

4111 = % 800 000 lei


7583 695 000 lei
704 87 500 lei

În situaţia rezultatului global avem:


 Venituri din servicii = 17 500 lei
 Venituri din vânzarea de bunuri = 695 000 lei
În situaţia poziţiei financiare :
 Venituri amânate = 87 500 lei

b) Prezentați un extras din politicile contabile:


- Un contract cu un client va intra în domeniul de aplicare al IFRS 15 dacă sunt îndeplinite toate
condițiile următoare:
 contractul a fost aprobat de către părțile la contract;
 drepturile fiecărei părți în legătură cu bunurile sau serviciile care urmează să fie transferate pot fi
identificate;
 se pot identifica condițiile de plată pentru bunurile sau serviciile care urmează să fie transferate;
 contractul are o importanță comercială;
 este probabil ca dobânzile la care entitatea să aibă dreptul în schimbul bunurilor sau serviciilor vor
fi colectate.
- Prețul tranzacției este suma la care o entitate se așteaptă să aibă dreptul în schimbul transferului de
bunuri și servicii. Atunci când face această determinare, o entitate va lua în considerare practicile
comerciale obișnuite din trecut.
- În cazul în care un contract are obligații multiple de executare, o entitate va aloca prețul tranzacției
la obligațiile de performanță din contract în funcție de prețurile lor de vânzare independente.

Aplicatia nr. 3

O societate construieşte pentru un client un spaţiu comercial. Preţul convenit contractual este de
553.000 lei. Durata de execuţie este de 3 ani. La sfârşitul ultimului an costurile înregistrate sunt de
200.000 lei. Costurile suplimentare anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de
185.000 lei (astfel încât costul total anticipat este de 200.000 lei+ 185.000 lei = 385.000 lei) în primul
an s-a încasat de la client 115.000 lei.
La sfârşitul celui de-al doilea an, costurile efectiv înregistrate de societate totalizează 75.000 lei.
Costurile anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de 110.000 lei (costul total
estimat este acum de : 200.000 lei + 75.000 lei+ 110.000 lei = 385.000 lei. În acest an s-a încasat de la
client 205.000 lei.
În cel de-al treilea an construcţia este finalizată. Costurile totale înregistrate se ridică la 370.000 lei.
Se încasează diferenţa.
Se cere:
a) Prezentaţi recunoaşterea veniturilor din situaţiile financiare;
b) Prezentați un extras din politicile contabile.
Rezolvare:
a) Prezentaţi recunoaşterea veniturilor din situaţiile financiare;

Pentru anul 1:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul
 Estimarea profitului contractului :
Profit = 553.000 ( preţul convenit) – 385.000 lei ( cost estimat) = 168.000 lei
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) .
Procentul de avansare = 200.000 lei ( cheltuieli efectuate în primul an) / 385.000
lei ( cost total estimat) = 52%
Venituri ce trebuie recunoscute în primul an = 553.000 lei x 52% = 287.560 lei
4111 = 704 287.560 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în primul an = 385.000 lei x 52%= 200.200 lei
6xx = 4xx 200.200 lei
Rezultat an 1 = 287.560 lei - 200.200 lei = 87.360 lei
Încasarea:
5121 = 4111 115.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare:
Situaţia poziţiei financiare:
Profit 87.360 lei
Încasări 115.000 lei
Creanţe clienţi 172.560 lei (287.560 lei -115.000 lei)

Situaţia rezultatului global:


Venituri 287.560 lei
Cost 200.200 lei
Rezultat 87.360 lei

Pentru anul 2:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul
 Estimarea profitului contractului : Profit = 553.000 lei ( preţul convenit) – 385.000 lei ( cost
estimat) = 168.000 lei
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) . Procentul de avansare an 1 şi 2 = 200.000 +75.000 lei ( cheltuieli
efectuate în primul şi al doilea an) / 385.000 lei ( cost total estimat) = 70%
Venituri ce trebuie recunoscute în primul an = 553.000 lei x 72% - 287.560 lei (recunoscute în primul
an) = 110.600 lei
4111 = 704 110.600 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în anul 2 = 385.000 lei x72% - 200.000 lei (recunoscute în primul
an) = 77.200 lei
6xx = 4xx 77.200 lei
Rezultat an 2 = 110.600 lei – 77.200 lei = 33.400 lei
Încasarea:
5121 = 4111 205.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare
Situaţia poziţiei financiare:
Profit 33.400 lei
Încasări 320.000 lei (205.000 lei+ 115.000 lei)
Creanţe clienţi 78.160 lei (172.560 lei +110.600 lei – 205.000 lei)

Situaţia rezultatului global:


Venituri 110.600 lei
Cost 77.200 lei
Rezultat 33.400 lei
Pentru anul 3:
 Existenţa unui contract din care reiese beneficiarul şi prestatorul;
 Estimarea profitului contractului : Profit = 553.000 lei ( preţul convenit) – 370.000 lei ( cost
estimat) = 183.000 lei;
 Pe baza datelor disponibile se poate aplica procentul de avansare a lucrărilor pe baza metodei
INPUT ( sau cheltuieli efectuate) . Procentul de avansare = cheltuieli efectuate/ cost total estimat =
100% - lucrarea s-a încheiat;
Venituri ce trebuie recunoscute = 553.000 lei – 287.560 lei (recunoscute în primul an) – 110.600
(recunoscute în al doilea an) = 154.840 lei:
4111 = 704 154.840 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute în anul 3 = 385.000 - 200.200 lei (recunoscute în primul an) - 77.200
lei (recunoscute în al doilea an) = 107.600 lei :
6xx = 4xx 107.600 lei
Rezultat an 3 = 154.840 lei – 107.600 lei = 47.240 lei
Încasarea:
5121 = 4111 233.000 lei
 Prezentarea situaţiilor financiare
Situaţia poziţiei financiare:
Activ 370.000 lei
Profit 47.240 lei
Creanţe clienţi 0 lei

Situaţia rezultatului global:


Venituri 154.840 lei
Cost 107.600 lei
Rezultat 47.240 lei

b) Prezentați un extras din politicile contabile:


- Un contract cu un client va intra în domeniul de aplicare al IFRS 15 dacă sunt îndeplinite toate
condițiile următoare:
 contractul a fost aprobat de către părțile la contract;
 drepturile fiecărei părți în legătură cu bunurile sau serviciile care urmează să fie transferate pot fi
identificate;
 se pot identifica condițiile de plată pentru bunurile sau serviciile care urmează să fie transferate;
 contractul are o importanță comercială;
 este probabil ca dobânzile la care entitatea să aibă dreptul în schimbul bunurilor sau serviciilor vor
fi colectate.
- Prețul tranzacției este suma la care o entitate se așteaptă să aibă dreptul în schimbul transferului de
bunuri și servicii. Atunci când face această determinare, o entitate va lua în considerare practicile
comerciale obișnuite din trecut.
- În cazul în care un contract are obligații multiple de executare, o entitate va aloca prețul tranzacției
la obligațiile de performanță din contract în funcție de prețurile lor de vânzare independente.
IAS 12 - Impozitul pe profit

Obiectivul IAS 12 îl constituie prescrierea tratamentului contabil pentru impozitul pe profit.


Principalele aspecte sunt :
• Recuperarea viitoare a valorii contabile a activelor recunoscute în bilanț
• Tranzactiile și alte evenimente ale perioadei curente care sunt recunoscute în situațiile financiare
ale unei întreprinderi

CONCEPTE CHEIE

Profitul contabil este profitul sau pierderea neta a unei perioade înainte de scăderea cheltuielilor cu
impozitul.
Profitul impozabil este profitul unei perioade, determinat la conformitate cu regulile stabilite de
autoritatea fiscala și pe baza căruia este plătibil impozitul pe profit.
Cheltuiala cu impozitul reprezintă valoarea globală inclusă în determinarea profitului net sau a
pierderii nete pe o perioada, în ceea ce privește impozitul curent și pe cel amânat.
Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plătibil în raport cu profitul impozabil pe o
perioada.
Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, plutibile în
perioadele viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.
Creantele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile
în perioade viitoare, în ceea ce privește:
• Diferentele temporare deductibile
• Reportarea perioadei fiscale nefolosite
• Reportarea creditelor fiscale nefolosite
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii, în
scopuri fiscale.

Aplicatia nr. 1
La data de 01.01.2020 o entitate a achizitionat un utilaj la costul de 75 000 lei, durata de utilizare 4
ani, valoarea reziduala 9 000 lei. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza degresiv, indice
1,2, iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizeaza liniar, valoarea reziduala nula. La sfarsitul
anului 2020, utilajul este testat pentru depreciere cunoscand: valoarea justa 58 000 lei; costurile
cedarii 2 000 lei; valoarea de utilizare 57 800 lei.
Din punct de vedere fiscal, ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor nu sunt deductibile. Cota de
impozit este de 16%.
Se cere:
Aplicand IAS 12 prezentati situatia impozitelor amanate.

Rezolvare
a) Situatia contabila activ:
Cost la 01.01.2020: 75 000 lei
Valoarea amortizabila: 75 000 lei(cost) - 9 000 lei (valoarea reziduala anul 2020) = 66 000 lei
Cota liniara:100/4 ani = 25%
Cota degresiva: 25%x1,2
Amortizare contabila 2020: 66 000 lei x 25% x 1,2 = 19 8400 lei
6811 = 2813 19 800 lei
Testul de depreciere la sfarsitul anului 2020: Valoarea ramasa la sfarsitul anului 2020: 75 000 lei
(cost) - 19 800 lei (amortizare contabila anul 2029) = 55 200 lei
Valoare recuperabila = max (valoare justa-costurile cedarii; valoare de utilizare) = max (58 000 lei -2
000 lei) = 56 000 lei
Valoarea recuperabila = 56.000 lei < valoarea ramasa = 55 200 lei, deci utilajul este depreciat si se
recunoaste o pierdere din depreciere egala cu 56.600 - 55 200 lei = 800 lei in contul de profit si
pierdere.
6811 = 2913 800 lei

(b) Calculul impozitelor amanate:


Valoarea contabila = 675 000 lei (cost) - 19 800 lei (amortizare contabila anul 2020) - 800 lei
(pierdere din depreciere) = 54 400 lei (de fapt, valoarea recuperabila anul 2020)
Amortizare fiscal anuala calculate liniar: 675 000 lei(cost)/4 ani =18 750 lei
Baza fiscal: 75 000 lei (cost) - 18 750 lei (amortizare fiscal anul 2020) = 56 250 lei
Valoarea contabila a activului: 54 400 lei ; baza fiscala a activului 56 250 lei. Rezulta deci o diferenta
temporara deductibila: 56 250 lei - 54 400 lei = 1850 lei, care va determina o creanta de impozit
amanat de 1850 lei x 16%= 296 lei.
4412 = 792 296 lei

Aplicatia nr. 2

La data de 01.01.2020, o entitate a achiziționat un utilaj la costul de 100 000 lei, durata de utilizare 8
ani, valoarea reziduală 10 000 lei. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizează degresiv,
indice 1,3 iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizeaza liniar, valoarea reziduală nulă. La
sfârșitul anului 2020, utilajul este testat pentru depreciere cunoscând: valoarea justă 70 000 lei;
costurile cedării 3 000 lei; valoarea de utilizare 67 000 lei.
Din punct de vedere fiscal, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor nu sunt deductibile.
Cota de impozit este de 16%.
Se cere:
Aplicând IAS 12 prezentați situația impozitelor amânate.

Rezolvare:
a) Situația contabilă activ:
Cost la 01.01.2020: 100 000 lei
Valoarea amortizabilă: 100 000 lei (cost) - 10 000 lei (valoarea reziduală anul 2020) = 90 000 lei
Cota liniară: 100/8 ani= 12,5%
Cota degresivă: 12,5% x1,3
Amortizare contabilă 2020: 90 000 lei x 12,5% x 1,3 = 14 625 lei
6811 = 2813 14 625 lei
Testul de depreciere la sfârșitul anului 2020:
Valoarea rămasă la sfârșitul anului 2020: 100 000 lei (cost) - 14 625 lei (amortizare contabilă anul N)
= 98 575 lei
Valoarea recuperabilă : max (valoarea justă - costurile cedării; valoare de utilizare) = max (70 000 lei
- 3000 lei) = 67 000 lei
Valoarea recuperabilă: 98 575 lei; valoarea rămasă = 98 575 lei, deci utilajul este depreciat și se
recunoaște o pierdere din depreciere egală cu 98 575 - 67 000 lei = 31 575 lei în contul de profit și
pierdere.
6811 = 2913 31 575 lei

b) Calculul impozitelor amânate:


Valoarea contabilă: 100 000 lei (cost) - 14 625 lei (amortizare contabilă anul N) - 31 575 lei (pierdere
din depreciere) = 53 800 lei (de fapt, valoarea recuperabilă anul 2020)
Amortizarea fiscală anuală calculată liniar: 100 000 lei (cost)/8 ani = 12 500 lei
Baza fiscală: 100 000 lei (cost) - 12 500 lei (amortizare fiscală anul 2020) = 87 500 lei
Valoarea contabilă a activului: 100 000 lei; baza fiscală a activului = 87 500 lei. Rezultă deci o
diferență temporară deductibilă: 87 500 lei - 53 800 lei = 33 700 lei, care va determina o creanță de
impozit amânat de 33 700 lei x 16% = 5 392 lei.
4412 = 792 5 392 lei

Aplicatia nr. 3

La data de 01.01.2020, o entitate a achiziționat un utilaj la costul de 250 000 lei, durata de utilizare 10
ani, valoarea reziduală 20 000 lei. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizează degresiv,
indice 1,5 iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizeaza liniar, valoarea reziduală nulă. La
sfârșitul anului 2020, utilajul este testat pentru depreciere cunoscând: valoarea justă 210 000 lei;
costurile cedării 15 000 lei; valoarea de utilizare 200 000 lei.
Din punct de vedere fiscal, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor nu sunt deductibile.
Cota de impozit este de 16%.
Se cere:
Aplicând IAS 12 prezentați situația impozitelor amânate.

Rezolvare:
a) Situația contabilă activ:
Cost la 01.01.2020: 250 000 lei
Valoarea amortizabilă: 250 000 lei (cost) - 20 000 lei (valoarea reziduală anul 2020) = 230 000 lei
Cota liniară: 100/10 ani = 10%
Cota degresivă: 10% x1,5
Amortizare contabilă 2020: 230 000 lei x 10% x 1,5 = 34 500 lei
6811 = 2813 34 500 lei
Testul de depreciere la sfârșitul anului 2020:
Valoarea rămasă la sfârșitul anului 2020: 250 000 lei (cost) - 34 500 lei (amortizare contabilă anul
2020) = 215 500 lei
Valoarea recuperabilă: max (valoarea justă - costurile cedării; valoare de utilizare) = max (210 000 lei
- 15000 lei) = 195 000 lei
Valoarea recuperabilă: 195 000 lei; valoarea rămasă: 215 500 lei, deci utilajul este depreciat și se
recunoaște o pierdere din depreciere egală cu 215 500 -195 000 lei = 20 500 lei în contul de profit și
pierdere.
6811 = 2913 20 500 lei
b) Calculul impozitelor amânate:
Valoarea contabilă: 250 000 lei (cost) – 34 500 lei (amortizare contabilă anul 2020) – 20 500 lei
(pierdere din depreciere) = 195 000 lei (de fapt, valoarea recuperabilă anul 2020)
Amortizarea fiscală anuală calculată liniar: 250 000 lei (cost)/10 ani = 25 000 lei
Baza fiscală : 250 000 lei (cost) - 25 000 lei (amortizare fiscală anul 2020) = 125 000 lei
Valoarea contabilă a activului: 195 000 lei; baza fiscală a activului = 225 000 lei.
Rezultă deci o diferență temporară deductibilă = 225 000 lei – 195 000 lei = 30 000 lei, care va
determina o creanță de impozit amânat de 30 000 lei x 16% = 4 800 lei.
4412 = 792 4 800 lei

S-ar putea să vă placă și