Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea “Petru Maior”

Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative


Tirgu Mures

FALIMENTUL CORPORATIEI

WORLDCOM

CIG an II, grupa 1

– 2007 –
Cuprins:

1. Infiintarea si activitatea Worldcom

2. Decaderea si restructurarea sub noul brand MCI

3. Procesul

4. Verdictul

5. Concluzii

6. Bibliografie

2
1. Infiintarea si activitatea Worldcom
WordCom a fost a doua mare companie de telefonie fixa la distanta din Statele
Unite ale Americii, cu peste 20 de milioane de clienti. La inceput aceasta parea sa fie o
frumoasa poveste de succes.
In 1983, sub conducerea unui fost antrenor de baschet Bernard Ebbers cativa
parteneri si-au pus impreuna idea lor pentru o companie pe un servetel intr-o cafenea in
Hattiesburg, Missouri. Compania lor, LDDS (Long Distance Discount Service) a inceput
sa presteze servicii in 1984. In 15 ani a crescut repede prin achizitii si fuziuni. Bernard
Ebbers a fost numit presedinte in 1985 si compania a devenit publica in 1989.
Nascut in Edmonton, Canada, pe data de 27 august 1941, Bernard Ebbers a
muncit ca antrenor de baschet, profesor si sef de depozit, inainte de a ajunge sa detina un
lant hotelier, care l-a propulsat catre stralucita cariera in telecomunicatii.
In octombrie 1997, WorldCom, in urma unor negocieri intense cu America Online
au stabilit impartirea CompuServe Inc. Astfel fiecare companie putea sa se concentreze
asupra propriilor competente din firma respectiva. Pentru 1,2 miliarde $ WorldCom a
cumparat 80% din stocul de actiuni CompuServe pe care il detinea H&R Block.
Compania a pastrat divizia de integrare a retelelor din CompuServe, CNS (CompuServe
Network Services) si a cumparat divizia de interconectare din AOL, ANS
Commmunications;
AOL a cumparat CompuServe Interactive Services, divizia de comercializare online a
bunurilor de larg consum, primind 175 milioane $ cash de la WorldCom. Pe o durata de 5
ani, WorldCom este desemnat drept cel mai mare network-service provider al lui AOL.
Desi atuurile lui AOL apartin de sfera bunurilor de larg consum, CNS ii
garanteaza lui WorldCom prezenta in 105 tari si posibilitati de prestare a unor servicii cu
valoare adaugata, cum ar fi accesul la distanta, prelucrarea tranzactiilor, comertul pe
Internet. In fapt, CNS pune bazele preluarii de catre WorldCom a serviciilor globale ale
AOL. Si ANS va permite companiei, prin solida sa reputatie, sa-si largeasca volumul
serviciilor cu valoare adaugata.
In lumea dura a telecomunicatiilor de peste Ocean, Ebbers si-a intrecut rivalii si a
reusit sa profite de avantajul unui contract de monopol cu gigantul telecom american
AT&T, prin care Ebbers se obliga sa ofere contracte la preturi de targ. Cu o avere care se
inmultea foarte repede, Ebbers a reusit sa cumpere in 1995 compania WilTel Network,
pentru 1,2 miliarde de dolari, ulterior aceasta devenind Worldcom.
La jumatatea anului 1999, actiunile companiei au atins valoarea maxima, Ebbers
devenind o vedeta pe Wall-Street. Compania pe care o fondase raporta constant rezultate
financiare remarcabile, preturile actiunilor explodand si imbogatind actionarii majoritari.
Insa, in urma unei incercari nereusite de preluare a rivalului mult mai mare Sprint, unele
afaceri dubioase si conturi umflate ale WorldCom au inceput sa iasa la iveala.
In iunie 2000 Companiile WorldCom Inc. si Sprint Corp. au inaintat Comisiei
Europene o cerere de fuziume. Grupul WorldCom era dispus sa scoata la vanzare toate
diviziile Sprint legate de Internet si de comunicatii la distanta, evaluate la 40-45 miliarde
de dolari, pentru a satisface obiectiile Statelor Unite si ale Europei la tranzactia de 115
miliarde de dolari dintre cele doua societati. Operatiunea reprezenta cea mai mare
concesie facuta de doua companii pentru a obtine aprobarea de fuzionare. Dar aceasta
insemna de asemenea o importanta victorie politica a lui Mario Monti, comisarul
european pe probleme de concurenta, care s-a luptat sa forteze obtinerea unor modificari

3
in tranzactia celor doua societati americane, care ar fi adus, pretinde el, prejudicii
concurentei in domeniul Internet.
La sfarsitul lunii iunie, cele 2 mari companii ai-au retras propunerea de fuziune
inaintata Comisiei Europene ca urmare a opozitiei manifestate de autoritatile comunitare
antitrust. Mario Monti a recomandat Comisiei sa blocheze alianta. In Statele Unite, un
grup de avocati din cadrul Departamentului Justitiei si-au anuntat si ei opozitia fata de
acest acord. Prin retragerea dosarului inaintat Comisiei Europene, cele doua grupuri evita
perspectiva blocarii aliantei lor in forma actuala. Surse apropiate companiei Sprint au
declarat ca firmele vor face o noua propunere si intentioneaza sa obtina in prealabil
aprobarea Departamentului american al Justitiei inainte de a solicita din nou acordul
Comisiei de la Bruxelles, dar aceasta nu s-a mai realizat.
In septembrie 2000 WorldCom a preluat controlul companiei Digex, una dintre
ultimele firme independente americane din sectorul serviciilor de web-hosting, in urma
unei licitatii la care au mai participat societatile Exodus si Global Crossing. Licitatia care
s-a incheiat la 2,5 miliarde de dolari a permis WorldCom sa intre in posesia a 54% din
capitalul Digex. Acordul a dat insa posibilitatea societatii cumparatoare sa detina 97%
din drepturile de vot in Consiliul de Administratie. Lupta pentru preluarea controlului
companiei Digex reflecta inversunarea cu care marile companii din sectorul
telecomunicatiilor si al tehnologiei informationale se zbat sa obtina o parte din piata
serviciilor de web-hosting.

2. Decaderea si restructurarea sub un nou brand

Chiar daca procesul si falimentul grupului energetic Enron a fost unul mult mai
rasunator, existand suspiciuni si de implicare a Administratiei americane, falimentul
WorldCom a reprezentat cel mai mare faliment din istoria corporatista a SUA.

4
In 3 aprilie 2002, WorldCom a anuntat disponibilizarea a 3.700 de angajati care
reprezentau aproape 10% din forta sa de munca, iar presedintele grupului, Bernie Ebbers, si-
a prezentat demisia la sfarsitul lunii. . Scopul disponibilizarilor: reducerea cheltuielilor din
exploatare cu 4%. WorldCom spera de asemenea sa-si imbunatateasca productivitatea.
In noiembrie 2002, presedintele gigantului Hewlett-Packard (HP), Michael
Capellas, a anuntat ca demisioneaza. Motivele nu au fost facute publice, dar se stia ca
urmeaza sa devina de la 1 decembrie director executiv al WorldCom
Capellas, noul presedinte si directorul general al WorldCom, isi prevenise
salariatii: "nu exista alta solutie pentru a ne atinge obiectivele decat desfiintarea altor
locuri de munca in cadrul firmei". Analistii se asteptau insa ca oficialii WorldCom sa
anunte reducerea cu 17.000 a numarului de angajati.
Grupul mai trebuie sa faca fata si tendintei de diminuare continua a cifrei de
afaceri. Operatorul a inregistrat in luna noiembrie 2002 o cifra de afaceri de 2,2 miliarde
de dolari, in scadere fata de octombrie 2002 cand a obtinut 2,3 miliarde de dolari.
WorldCom si-a "deghizat" cheltuielile de operare in investitii de capital pe termen
lung, miscare ce i-a permis sa raporteze costuri mai mici si profituri mult mai mari fata de
cele reale. Consiliul de administratie al concernului a recunoscut ca, în mod eronat, 3,8
miliarde de dolari fusesera trecuti in acte la capitolul "cheltuieli". Piata mondiala de IT si
de telecomunicatii a fost serios zdruncinata de scandal.
Aproximativ 20.000 de angajati si-au pierdut locul de munca, iar actionarii au
pierdut peste 180 de miliarde de dolari dupa ce compampania a intrat in faliment.
WorldCom a recunoscut ca si-a "umflat" profiturile din 2001 si 2002 cu patru
miliarde de dolari, solicitand in iulie protectia legii falimentului.
Conducerea companiei americane WorldCom a anuntat ca pierderile totale se
cifrau in decembrie 2002 la peste 80 de miliarde de dolari. Principala cauza a acestui
"record" (a doua mare pierdere din istoria economiei SUA, dupa cea a AOL-Time
Warner) a constituit-o devalorizarea activelor companiei. Conform comunicatului
companiei, pierderile operationale in decembrie au  atins un nivel modest, de 47 de
milioane de dolari, iar incasarile au fost de 2,2 miliarde de dolari, in special datorita
mentinerii majoritatilor clientilor traditionali.
Al doilea operator de telefonie pe distanta mare din SUA, prin a carui retea se
desfasoara majoritatea traficului de Internet din lume, WorldCom se afla in continuare
sub influenta legii insolvabilitatii din SUA, in urma descoperirii unei fraude contabile de
peste 9 miliarde de dolari, care dupa ultimele date se pare ca era in jurul sumei de 11
miuliarde de dolari.
Compania a inceput sa aiba dificultati in timpul boom-ului tehnologic si a
acumulat datorii de 41 de miliarde de dolari, iar neregularitatile din contabilitate au fost
descoperite in iunie 2002
Plasarea companiei sub protectia legii falimentului presupunea ca grupul va putea
continua sa opereze în perioada de restructurare. A urmat o ancheta a Securities
Exchange Commision (SEC), arbitrul pietei americane de capital, care a scos la iveala ca
WorldCom si-a "deghizat" cheltuielile de operare in investitii de capital pe termen lung.

Pierderile nete ale WorldCom s-au dublat, in octombrie 2003 pana la aproape 205
milioane de dolari, comparativ cu luna precedenta, ceea ce indica faptul ca plasarea sub
protectia legii nu protejeaza grupul american de declinul sectorului de telecomunicatii. Pe
toata perioada reorganizarii sale, operatorul de telefonie, care face obiectul unor anchete

5
federale cu privire la practicile sale contabile, trebuie sa prezinte lunar rezultatele sale
financiare in fata unui tribunal american, iar surse apropiate investigatiilor au sugerat ca
agentii federali ar putea dezvalui o noua neregula contabila, de aproape trei miliarde de
dolari.
Directorii executivi ai WorldCom, inclusiv Bernie Ebbers, au fost acuzati de
frauda dupa doi ani de investigatii privind colapsul de 180 miliarde de dolari al
companiei de telecomunicatii, cel mai mare prejudiciu din istoria corporatista a Statelor
Unite.
Compania a raportat pierderi nete de peste 400 de milioane de dolari, in primele
doua luni de la intrarea in restructurare pentru a evita falimentul, si a solicitat
tribunalului  o prelungire cu cinci luni a termenului limita de finalizare a programului de
restructurare.
La sfarsitul anului 2002 un grup de investitori intentioneaza sa achizitioneze o
treime din datoriile grupului pentru a putea influenta viitorul companiei. Grupul condus
de David Matlin - cel mai mare creditor al WorldCom - vrea totodata sa il numeasca pe
fostul primar al New Yorkului, Rudolph Giuliani, in functia de presedinte al companiei.
David Matlin a cheltuit in ultimele luni peste 300 de milioane de dolari, cumparand
aproximativ 10% din datoriile WorldCom.  El a pus la punct impreuna cu Giuliani un
fond de investitii, care are ca scop cumpararea "pachetului de control" al WorldCom..
Compania a anuntat ca in luna ianuarie 2003, desi nivelul incasarilor totale a
scazut (2,16 miliarde dolari, fata de 2,2 miliarde USD in decembrie), a reusit sa
inregistreze un profit net de 155 de milioane de dolari.
Gigantul american WorldCom Inc. a folosit una dintre diviziile sale pentru a
ascunde situatia financiara dificila din 2001.
Astfel, grupul de telecomunicatii a transferat o mare parte din cheltuielile sale in
contul diviziei MCI, care furnizeaza servicii persoanelor fizice si companiilor mici.
Surse apropiate operatorului american au estimat ca valoarea fondurilor aflate in
discutie depaseste trei miliarde de dolari. MCI Group prezenta rapoarte financiare
separate de cele ale companiei-mama. Divizia avea proprii sai actionari si platea
dividende din veniturile obtinute din activitatea individuala.
In mai 2003 WorldCom a anuntat ca va construi in capitala irakiana o retea de
telefonie mobila, pentru ca irakienii si strainii aflati aici nu dispun de alte mijloace
eficiente de comunicare.Asupra valorii contractului obtinut astfel de WorldCom, finantat
de Departamentul Apararii, domneste secretul.
Afectata de bombardamentele americane, de anii de dictatura si de embargoul
impus de Natiunile Unite, capitala irakiana nu dispunea in acel moment de nici un
serviciu de telefonie mobila. Militarii, ziaistii si in general toti strainii din Bagdad
foloseau telefoanele prin satelit, care nu puteau fi insa utilizate in interiorul cladirilor,
neavand semnal.
Grupul american de telecomunicatii WorldCom, a obtinut un profit net de 84 de
milioane de dolari, in luna iunie, in crestere fata de cele 46 de milioane de dolari,
raportate in mai. Profitul operational din perioada mentionata a crescut cu 30 de

milioane de dolari, la un total de 146 milioane de dolari, in timp ce veniturile au avansat


de la 2,03 miliarde de dolari la 2,07 miliarde de dolari. Rezervele de lichiditati au
totalizat 4,6 miliarde de dolari, in timp ce cheltuielile de capital inregistrate s-au ridicat la
43 de milioane de dolari.

6
In iulie 2003 WorldCom s-a mai confruntat cu un proces. Procurorul general din
statul american Missouri a dat in judecata companiile de telecomunicatii AT&T, SBC
Communications si WorldCom, pentru a le impiedica sa isi mai abordeze clientii cu
apeluri promotionale, daca acestia nu doresc sa fie contactati. Cei trei operatori americani
sunt acuzati ca folosesc strategii agresive de marketing pentru a stimula vanzarea
produselor proprii.La sfarsitul lunii iunie, Comisia Federala americana a Comertului a
inceput o campanie de limitare a activitatilor de telemarketing, intocmind o lista cu
cetatenii din Statele Unite care nu doresc sa mai primeasca telefoane la domiciliu din
partea acestui tip de operatori. Lista va intra in vigoare de la inceputul lunii octombrie, iar
companiile care nu vor respecta dorinta persoanelor inscrise risca sa fie penalizate cu
aproape 11.000 de dolari pentru fiecare apel telefonic si sa fie implicati in eventualele
procese intentate de consumatori sau de autoritati.
In aceeasi luna operatorul american mai reprezenta obiectul unei investigatii
incepute de procurorii federali, fiind banuit ca ar fi prejudiciat alte companii de telefonie
cu sute de milioane de dolari, in ultimii zece ani.
La sfarsitul lui 2003, gigantul telecom, sub conducerea lui Michael Capellas,
fostul sef al Compaq Computer, a cerut iesirea de sub protectia legii falimentului, reusind
sa isi pastreze o serie de clienti importanti si revenind in profit.
"Stabilirea precisa a nivelului pierderilor a fost unul din ultimii pasi necesari
pentru a iesi din faliment", a declarat directorul financiar al WorldCom, Bob Blakely.
In urma reorganizarii, compaia s-a rebrandat, renuntand la numele de WorldCom
in favoarea MCI.
Astfel, doi ani mai tarziu, MCI isi anunta posibilitatea unei fuziuni cu grupul
american Qwest Communications International intr-o tranzactie in valoare de 6,5
miliarde de dolari (5 mld. euro). Reprezentantii Qwest estimeaza ca, in urma acestei
achizitii, compania va realiza economii anuale de 2,5-3 miliarde de $ (1,9-2,3 mld. euro).
Unii observatori ai pietei de telecomunicatii au sugerat totusi ca este posibil ca si
Verizon sau BellSouth sa inainteze o oferta pentru preluarea MCI, insa actionarii
operatorului de telecomunicatii par a fi favorabili unei fuziuni cu Qwest.
La randul lor, actionarii Qwest au lasat sa se inteleaga ca sunt increzatori ca oferta lor nu
va trebui sa sufere imbunatatiri majore pentru a fi acceptata.
Verizon a facut o oferta informala in valoare de 6.3 miliarde USD in numerar si
actiuni – oferta asemanatoare cu cea facuta de Qwest.
Totusi, gigantul Verizon Communications, lider pe piata telefoniei fixe si numarul doi pe
telefonie mobila, a cumparat operatorul MCI, fostul WorldCom, pentru 6,7 miliarde de
dolari (5,2 miliarde de euro).
Verizon va plati 488 de milioane de dolari (373 milioane de euro) in cash, mare
parte in actiuni proprii (4,8 miliarde de dolari - 3,7 miliarde de euro), iar restul de bani
vor fi platiti sub forma unor dividende speciale. Boardurile celor doua companii au
acceptat tranzactia, iar marele pierzator, Qwest oferise 7,3 miliarde de dolari (5,6
miliarde de euro) pentru preluarea MCI. Astfel se incheie un capitol negru din telecom
american.

3. Procesul
Bank of America va plati 460 de milioane de dolari pentru a evita un proces in
care este acuzata ca a vandut obligatiuni in valoare de miliarde de dolari ale companiei de
telecomunicatii, ascunzand investitorilor situatia financiara reala a acesteia.

7
Banca americana JPMorgan Chase & Co. a acceptat sa plateasca doua miliarde de
dolari pentru a rezolva in afara instantei un caz in care era acuzata ca a ascuns riscurile
pentru investitori ale vanzarii obligatiunilor companiei WorldCom.
In toamna anului 2002, fostul contabil general, Buford Yates, a pledat vinovat
pentru acuzatiile de complicitate si frauda, in fata tribunalului din Manhattan. El a
recunoscut ca a falsificat registrele contabile ale companiei la indemnul superiorilor sai si
a decis sa colaboreze cu autoritatile americane in ancheta cu privire la frauda descoperita.
Yates a declarat in fata tribunalului ca departamentul sau a primit indicatii direct de la
superiori pentru a modifica rezultatele financiare ale companiei, pentru a reduce
cheltuielile raportate de WorldCom.
Avocatii lui Ebbers au solicitat de-a lungul procesului clementa, aratand ca acesta
este „un om decent si de onoare, care a urcat de la cel mai de jos nivel pana în varful
lumii americane de afaceri“. Procurorii care au instrumentat dosarul au cerut pentru
fondatorul WorldCom inchisoarea pe viata, dar apararea a solicitat o sentinta redusa,
invocand bolile de inima pe care le-ar avea Ebbers. Procurorii au respins aceasta cerere,
considerand ca orice problema medicala a lui Ebbers va putea fi tratata la închisoare.
Pe de alta parte, aparatorii au adus în discutie operele caritabile realizate de fostul
director WorldCom, motiv respins la randul sau. „Desi istoricul de fapte bune ale
acuzatului este laudabil, este departe de a fi atat de extraordinar pentru a putea justifica o
scurtare a sentintei“, a sunat raspunsul autoritatilor.
Cazul sustinut de statul american impotriva lui Ebbers de 60 de ani, a luat o alta
turnura dupa ce Scott Sullivan, fostul director de finante al companiei, a fost de acord sa
pledeze vinovat in fata unor acuzatii similare si a depus marturie impotriva fostului
director executiv.
Autoritatile americane au gasit dovezi privind vinovatia fostului director executiv
Bernard Ebbers. El a fost acuzat ca a contribuit la declinul companiei de telecomunicatii,
dar agentii federali au descoperit abia acum dovezi cu privire la participarea sa la
activitati ilicite. Potrivit unui raport prezentat in fata unui tribunal american, Ebbers avea
cunostinta de metodele neregulamentare utilizate de companie pentru mascarea
veniturilor.
In 2003 WorldCom a declarat ca ar putea ajunge la un acord cu autoritatile
americane pentru retragerea acuzatiilor. Corporatia este dispusa sa accepte platirea uneia
din cele mai mari amenzi din istoria economiei americane, pentru ca oficialii SEC sa
retraga acuzatiile aduce companiei, cum ca ar fi inselat intentionat investitorii, crescand
fraudulos valoarea actiunilor firmei. Acordul urma de fapt sa inlesneasca atingerea
obiectivului principal al companiei, anume iesirea de sub incidenta legii falimentului.

4. Verdictul
Bernard Ebbers a izbucnit in plans atunci cand a fost pronuntata sentinta: 25 de
ani de inchisoare, pentru partea lui de vina din scandalul de coruptie ce a dus la
falimentul companiei sale.

8
Ebbers a fost gasit vinovat pentru frauda si conjuratie, in luna martie a anului
2005 dupa care a inaintat un apel in iulie, acelasi an dar fara succes.
De asemenea, Ebbers, in varsta de 63 de ani, se mai face vinovat si pentru sapte
conturi pline de documente false. El isi va ispasi pedeapsa la inchisoarea federala Yazoo,
din statul american Mississippi, ironic, o locatie situata foarte aproape de resedinta sa.
Sentinta a fost pronuntata de judecatorul federal, Barbara Jones, care l-a mai refuzat pe
Ebbers, cu ceva timp in urma, cand acesta a cerut sa fie rejudecat cazul.
Sentinta este una dintre cele mai dure de pana acum din scandalurile desfasurate
de-a lungul timpului in sectorul corporatiilor amerciane, judecatorii afirmand ca vor sa
faca din Ebbers un exemplu, decizia fiind una dura, dar rezonabila. Hotararea a satisfacut,
pur si simplu avocatii acuzarii, care si-au conceput pledoaria in asa fel incat sa obtina
inchisoarea pe viata pentru Ebbers.
Avocatul apararii, Reid Weingarten, a facut apel catre judecator, pentru a obtine o
pedeapsa mai mica, pe motivul bolii grave de inima de care suferea Ebbers si pentru
activitatea caritabila de necontestat pe care el a avut-o de-a lungul vietii.
Cu toate acestea, judecatorul Barbara Jones nu s-a lasat impresionata de
"arsenalul" apararii si a spus ca, presupusa boala de inima a inculpatului
nu reprezinta o garantie pentru reducerea pedepsei.
De asemenea, judecatoarea a respins acuzatiile aparatorilor cu privire la faptul ca
Guvernul american a exagerat pierderile suferite de investitori si ca Ebbers nu a fost
"mintea criminala" din spatele acestei fraude de proportii.
Actionarii si creditorii care au pierdut bani din cauza fraudei dezvaluite la grupul
american de telecomunicatii WorldCom vor primi daune suplimentare de 250 de milioane
de dolari sub forma de actiuni ale companiei rezultate in urma procesului de restructurare.
Aceasta suma se adauga amenzii record de 500 de milioane de dolari care a fost impusa,
in luna mai, de Comisia americana pentru Operatiuni Bursiere (SEC). Si aceste fonduri
vor fi utilizate pentru despagubirea persoanelor afectate de practicile ilegale de la
WorldCom.
Unul dintre judecatori a renuntat la o intelegere prin care Ebbers trebuia sa predea
toate activele pe care le detinea, inclusiv cinci milioane de dolari, cash, pentru a rezolva
problema valorii actiunilor in instanta.
Intelegerea a "usurat-o" pe sotia lui Ebers de apoximativ 50.000 de dolari din
avere si o casa modesta in Jackson, statul Mississippi.
Judecatoarea Barbara Jones sustine cu tarie ca Ebbers a fost omul care dirija
activitatea infractionala din umbra si ca o pedeapsa mai mica ar fi contravenit moralei
justitiei, pentru ca, spune judecatoarea, tot activitate infractionala este si delapidarea.
Bernard Ebbers este primul din cei sase fosti presedinti de la Worldcom care au
facut fata unor acuzatii de frauda, ceilalti cinci au pledat "vinovat" si au acceptat sa
depuna marturii impotriva fostului lor sef.
Ebbers, in varsta de 64 de ani, fusese gasit vinovat de frauda. Instanta
judecatoreasca si-a argumentat decizia prin aceea ca actinile intreprinse Ebbers au fost

folosite cu scopul precis de a realiza o imagine infloritoare de profitabilitate a


WorldCom.
Ebbers a asteptat solutionarea apelului sau in inchisoare. In tot acest timp el era
increzator: "Dumnezeu are un plan pentru vietile oamenilor si cred ca un astfel de plan

9
are si pentru mine". Avocatii sai anuntau ca vor merge mai departe in instanta pana in
momentul in care clientul lor va fi achitat.
In iulie 2004 Bernie Ebbers impreuna cu alti 18 fosti membri ai conducerii, a fost
de acord sa plateasca 51 milioane $ pentru a rezolva un proces cu angajatii care au
pierdut miliarde de dolari cand grupul de telecomunicatii s-a prabusit.
Intelegerea propusa, care trebuie sa fie aprobata de o Curte Districtuala
americana, a fost anuntata de avocatii care ii reprezinta pe angajatii WorldCom, din
falimentul careia a rezultat, prin reorganizare, compania MCI.
Angajatii au intentat proces companiei WorldCom si fostilor directori in
incercarea de a recupera miliarde de dolari care au fost pierduti din cauza fondului lor de
pensii care continua sa pastreze 46 milioane $ in actiuni WorldCom, in momentul in care
acestea erau in cadere libera pe pietele financiare.

5. Concluzii

Ca urmare a scandalurilor izbucnite in sectorul corporatist din cauza unor


probleme de ordin contabil, de genul celor in care au fost implicate companii ca Enron,

10
WorldCom, Parmalat, sute de companii americane au inceput sa apeleze la serviciile unor
firme mai mici de audit contabil.
In Europa, insa, tendinta ce se manifesta in continuare este aceea ca un numar
restrans de mari companii de contabilitate sa domine piata, lucru ce a dat nastere unor
temeri legate de posibilitatea producerii unor scandaluri de genul celui in care a fost
implicat compania Enron.
De la cele opt mari companii de audit ce operau in urma cu aproximativ
cincisprezece ani, numarul firmelor de contabilitate s-a redus in prezent la patru, si
anume Deloitte, Ernst&Young, KPMG si PricewaterhouseCooper.
Scandalurilor Enron si WorldCom au fost generate in principal de o evidenta
contabila vadit frauduloasa. Din acest motiv s-a creat o dorinta la nivelul legislativului
American de a slabi influenta conducatorilor de intreprinderi prin asigurarea unei
transparente sporite a actiunilor acestora. Arthur Andersen, fosta companie de
contabilitate care a ajutat Enronul sa isi ascunda o mare parte din pierderi si datorii, s-a
prabusit odata cu clientul ei. Prin Legea Sarbanes-Oxley, se dorea lungirea raportarilor
financiare si o supraveghere sporita a firmelor contabile care efectueaza auditul
companiilor listate, astfel urmarindu-se sporirea protectiei investitorilor in actiuni.
Totodata, se urmarea posibilitatea ca investitorii sa poata contribui la alegerea cenzorilor
independenti care alcatuiesc consiliul de administratie si prin aceasta, investitorii urmand
la randul lor a-si avea interesele protejate in momentul luarii deciziilor importante din
viata intreprinderilor de catre cenzorii respectivi, inclusiv stabilirea salariilor directorilor
intreprinderilor si gradul de corelare a bonusurilor acestora cu marimea profitului
raportat, fapt care a contribuit in trecut la raportari de profituri fictive.
Dar exista si o parte negativa. Legea prevede ca toate procedeele de control
financiar sa fie documentate in schite si logica acestor schite, ca si functionalitatea
acestora, sa fie examinate de auditor ca parte a auditului anual, ceea ce a facut ca durata
orelor de examinare ca parte a auditului sa creasca cu aprox. 50%, conducand la cresterea
substantiala a costului acestuia. Daca procedeele de control sunt considerate ca
neadecvate, lucru care se intampla cu precadere in cadrul firmelor mici si mijlocii, unde
din cauza considerentelor legate de marimea salariilor platite, aceeasi persoana poate
avea responsabilitati custodiale cat si de inregistrare, spre exemplu, chiar daca cifrele din
balanta si cont de profit sunt exacte, prin faptul ca procedurile de control pot favoriza
fraude, auditul va avea un rezultat advers. Daca datorita consturilor ridicate de audit, o
companie care fost listata initial la una din bursele Americane, va dori delistarea, chiar si
dupa delistare, atata timp cat investori americani mai pastreaza din actiunile companiei,
compania respectiva inca mai trebuie sa respecte Legea Sarbanes.
Un lucru e insa sigur: prin introducerea unor cenzori alesi de investitori in
consiliile de administratie, vor creste cheltuielile.
Estimari recente ale unor directori de companii publice in America aratau
costurile anuale legate de aceasta lege: in jur de 10 milioane de dolari de companie.
Sondaje recente de opinie arata ca numeroase companii listate, ca urmare a acestei
legi, acum doresc delistarea

Prin urmare, multe companii au cautat in alta parte o piata de debut pentru
actiunile lor.
11
Legislatia dura din Statele Unite, precum si accesul usor la fonduri, au facut din
Londra o piata extrem de atractiva.
Bursa din Londra a avut o pondere de 15% pe piata globala a listarilor in primele
11 luni ale anului 2006, conform firmei de contabilitate si audit Ernst & Young. Doar
Hong Kong-ul, care a beneficiat de pe urma listarii celor mai mari companii din China, a
depasit acest procent.
Dintre cele cinci cele mai mari tranzactii ale anului, doua au fost in Hong Kong,
doua in Marea Britanie si una in Coreea de Sud. Doar una dintre ofertele publice initiale
de pe piata bursiera americana a ajuns in top zece, si anume MasterCard, care a urcat pe
locul opt, strangand 2,6 mld. $ (2 mld. euro) prin listarea la bursa.
In 2006, piata londoneza a strans 18,6 miliarde de dolari (14,1 mld. euro) din
capitalul intern, mai mult decat dublul anului precedent.
Cea mai mare listare a unei companii britanice a fost cea a Standard Life, care a
strans 4,4 miliarde de dolari (3,3 mld. euro). Pe locul doi s-a situat retailerul Debenhams,
care a acumulat 1,9 miliarde de dolari (1,4 mld. euro).

5. Bibliografie

12
 www.bbc.co.uk

 www.blog.dotcommerce.ro

 www.businessmagazin.ro

 www.curierulnational.ro

 www.kappa.ro

 www.romanialibera.com

 www.siteresources.worldbank.org

 www.wall-street.ro

 www.wikipedia.org

 www.zf.ro

13

S-ar putea să vă placă și