ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

CONTABILITATE INTERNAȚIONALĂ

REPERE PRIVIND NORMALIZAREA CONTABILĂ, CONVERGENȚA,

RAPORTAREA FINANCIARĂ ȘI PROFESIA CONTABILĂ ÎN SUA

Studenți:

Bianca FILIPOIU

Diana STATE

Delia TOADER

1
CUPRINS

REZUMAT......................................................................................................................................3
INTRODUCERE.............................................................................................................................3
CAPITOULUL I. REPERELE PRIVIND NORMALIZAREA CONTABILĂ,
CONVERGENȚA, ȘI PROFESIA CONTABILĂ ÎN SUA............................................................4
I.1. Istoria contabilității din SUA.............................................................................................4
I.2. Convergența în SUA............................................................................................................6
I.3. Profesia contabilă în SUA.................................................................................................10
CAPITOLUL II. PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ÎN SUA..............................14
II.1. Prezenarea societății General Electric...........................................................................14
II.2. Structura situațiilor financiare.......................................................................................15
II.3. Politicile contabile ale General Electric.........................................................................20
CONCLUZII................................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................24

2
REZUMAT

Acest studiu analizeză reperele privind normalizarea contabilă, convergența, raportarea

financiară și profesia contabilă în SUA. În acest sens am detaliat pe scurt istoria contabilității
anglo-saxone, și anume ce evenimente au stat la baza formării acesteia, precum și organismul
de normalizare contabilă care a elaborate cadrul conceptual, structura situațiilor financiare,
prezentarea politicilor contabile pentru societatea General Electric.

CUVINTE-CHEIE: US GAAP,convergență, FASB, normalizare contabilă.

INTRODUCERE

Contabilitățile anglo-saxone își găsesc originile în revoluția industrială britanică, dar,

incontestabil, Statele Unite ale Americii reprezintă astăzi motorul dezvoltării sistemelor
contabile.

Americanii au devenit “maeștrii” conceptualizăii contabilității. Ei sunt primii care au

creat un cadru contabil conceptual, rod al unui efort prelungit de reflecție. Principiile contabile
au ajuns la un înalt grad de rafinament, atât sub aspectul teoretic, cât și al aplicabilității lor
practice.

Statele Unite ale Americii reprezintă o federație formată din 50 de alte state, fiecare
cu propriile sale organisme de reglementare a activităților economice și a obligațiilor fiscale,
cu puteri extinse în intreiorul granițelor teritoriale. Până și dreptul de a profesa ca și contabil
autorizat se castigă în funcție de legislația fiecărui stat federativ, fără a fi conditionat de
apartenența la organismul profesional national, AICPA.

În SUA cercetarea contabilă îmbraca doua expresii: pe de o parte, ea este normativă

căutând să uniformizeze practicile; pe de altă parte, ea este pozitivă, pentru ca încearcă să
explice, prin forța cercetării de tip empiric, de ce contabilitatea este ceea ce este, de ce contabilii
fac ceea ce fac și care sunt efectele acestor fenomene asupra oamenilor și asupra resurselor.

În cercetarea noastră, ne-am axat pe analiza și prezentarea sistemului de contabilitate

anglo-saxon emis de FASB.

3
 CAPITOULUL I. REPERELE PRIVIND NORMALIZAREA CONTABILĂ,
CONVERGENȚA, ȘI PROFESIA CONTABILĂ ÎN SUA

I.1. Istoria contabilității din SUA

Spre sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Consiliul principiilor contabile

(Accounting Principles Board: APB), organism al profesiei contabile americane însãrcinat cu
normalizarea contabilã, era tot mai des acuzat de monopolizarea acestui proces. Organismul era
supus unui tir concentrat de critici din partea lumii americane a afacerilor, guvernului și altor
factori interesați de calitatea informației financiare.

În urma acestor vehemente critici, organismul profesiei contabile americane (American

Institute of Certified Public Accountants: AICPA) a decis, în 1971, sã creeze douã comitete
distincte care vizau dezvoltarea unui proiect de cadru contabil conceptual. Primul, recunoscut
sub numele de Trueblood Committee, a fost mandatat sã pregãteascã un raport privind
obiectivele contabilitãții, fundament necesar oricãrei investigații mai avansate pe linia teoriei
contabile. Cel de-al doilea, numit Wheat Committee, avea misiunea sã reflecteze asupra unui
organism de normalizare capabil sã ducã la bun sfârșit proiectul de cadru conceptual. Cu scopul
de a evita, se pare, influența mai puțin corespunzãtoare a organismului profesiei contabile
liberale în procesul de normalizare, un an mai târziu, pe baza recomandãrilor comitetului Wheat
a fost creat Comitetul standardelor de contabilitate financiarã (Financial Accounting Standards
Board: FASB). Independent de organismul profesiei, acest comitet a fost recunoscut de sectorul
privat în vederea stabilirii standardelor contabilitãții financiare.

În 1973, Comisia americanã de valori mobiliare (Securities and Exchange Commission:

SEC) a recunoscut valoarea standardelor emise de FASB, declarându-le obligatorii pentru
societãțile cotate. Acest organism independent de normalizare contabilã a angajat resurse
financiare și umane importante pentru elaborarea unui cadru contabil conceptual (accounting
framework), durata șantierului fiind una de mare anvergurã: 12 ani (1973-1985).

Cadrul conceptual are statutul de teorie contabilã normativã, valoarea lui fiind datã de
dubla soluție pe care a oferit-o: de a asigura coerența standardelor; de a contribui la asigurarea

4
independenței organismului de normalizare. Coerența înseamnã a atribui obiective contabilitãții.
Obiectivele sunt diferite, în funcție de utilizatorii informației contabile..

(Constituția contabilitãții financiare sau matricea ei de referințã - Liliana Feleagã Profesor

universitar doctor; Niculae Feleagã Profesor universitar doctor; Academia de Studii Economice
București)

FASB este primul organism de normalizare contabilă care a elaborat formal un cadru
conceptual, alcătuit din 6 documente denumite Declaraţii privind Conceptele Contabilităţii
Financiare (SFAC).Cadrul conceptual reprezintă”un sistem coerent de obiective şi principii
fundamentale, legate între ele, susceptibile să conducă la formularea de norme solide şi să indice
natura lor, rolul şi limitele contabilităţii finaniare şi ale situaţiilor financiare” . Obiectivul de bază
al SFAC este acela de a defini baza pentru normele contabile viitoare.

GAAP, sau Principiile Contabile General Acceptate, este un set de reguli și proceduri
recunoscute, concepute pentru a guverna raportarea corporativă și raportarea financiară din
Statele Unite (SUA). Acesta este un set cuprinzător de practici contabile, care au fost dezvoltate
în comun de către Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară (FASB) și Consiliul
pentru Standarde de Contabilitate Guvernamentală (GASB).

Terminologia GAAP a fost utilizată pentru prima dată în 1936 de Institutul American de
Contabili (AIA). Aprobarea federală a GAAP a început cu Legea privind valorile mobiliare din
1933 și Legea privind schimbul de valori mobiliare din 1934, legi aplicate de Comisia americanã
de valori mobiliare (SUA) care vizează companiile publice. Astăzi, Consiliul pentru Standarde
Financiare de Contabilitate (FASB), o autoritate independentă, monitorizează continuu și
actualizează GAAP.

Sistemul contabil anglo-saxon prezintă următoarele caracteristici:

 sistemul politic este unul liberal democratic (asociat cu sistemul economic capitalist);

 prioritatea o reprezintă informarea generală cât mai aproape de realitate, a terţilor,

acţionarilor şi a pieţelor financiare, ca o consecinţă a atitudinii predominante pozitive faţă de
afaceri;

5
  sistemul contabil este unul de drept cutumiar. Norma contabilă este produsul practicii
repetate şi performante în timp, neimpusă de organisme statale şi prin urmare nu se pune
problema neacceptării ei de către practică, fiind generată tocmai de aceasta;

 există o înclinaţie spre finanţarea prin recursul la creşterea capitalurilor proprii;

 evoluţia profesiei contabile se înscrie pe linia creşterii numărului membrilor, pe de o

parte, iar, pe de altă parte, a creşterii rolului acesteia în procesul de reglementare contabilă. Acest
lucru justifică prioritatea asupra normalizării.

I.2. Convergența în SUA

Convergența contabilă are ca scop înlăturarea diferențelor între sistemele contabile pe

baza Proiectului de Convergență între US GAAP (United States Generall Accepted Acounting
Principles) și IFRS (International Financial Reporting Standards).
Armonizarea contabilă are ca scop limitarea variațiilor dintre sistemele contabile prin
punerea de acord a reglementarilor contabile din toate țările UE, care se realizează prin
intermediul directivelor contabile europene.
Odată cu adoptarea rapidă a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară
(IFRS) cu mai mult de o sută jurisdicții din întreaga lume în ultimul deceniu, SUA este una
dintre puținele țări care nu au atins o concluzie finală. Cu toate acestea, SUA a sprijinit un set
unic de standarde contabile globale și a lucrat îndeaproape cu Consiliul pentru Standardele
Internaționale de Contabilitate (IASB) pentru a armoniza sau converge GAAP- ul SUA cu IFRS.
Cele două seturi de standarde contabile sunt acum mult mai asemănătoare decât erau acum
douăzeci de ani. Deși nimeni nu știe dacă SUA va adopta IFRS în viitor, IFRS rămâne relevant
în SUA, deoarece multe companii și mulți investitori din SUA fac afaceri în întreaga lume.

Eforturi moderne de convergență în întreaga lume și adoptarea voluntară a IAS

FASB sau Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară, a menționat că „După

anii ’90, noțiunea de armonizare a fost înlocuită de conceptul de convergență – dezvoltarea unui
set unic de Standarde Internaționale de Contabilitate care ar putea fi utilizate pe cel puțin toate

6
piețele majore de (Standardul financiar de contabilitate Board [FASB], 2012). Au fost continuate
eforturile de reducere a diferențelor contabile între țările din 1990. Țări precum SUA și Canada
au lucrat împreună pentru a dezvolta standarde comune și firme de audit de asemenea, au lucrat
împreună pentru a dezvolta standarde de practică consecventă pentru industrie (Land & Lang,
2002).
Aceste eforturi de convergență provin din pași în standardele internaționale de
contabilitate încă din anii '60. În 1973, Comitetul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate (IASC) a fost înființat de Institutul American al Contabililor publici autorizați
(AICPA).
Misiunea sa a fost formularea și publicarea Standardelor de Contabilitate pentru
conturile auditate. De asemenea, a promovat acceptarea Standardelor la nivel mondial (FASB,
2012). FASB a început colaborarea cu IASC la sfârșitul anilor ’70. În 1979, FASB a decis să
includă membri ai U.K. in Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru proiectul pe care îl
întreprindea. În 1988, FASB a devenit membru al Grupului consultativ IASC. Tot în acest an,
FASB și-a exprimat sprijinul pentru un singur set internațional de standarde de contabilitate. În
anii 90, FASB și-a extins și și-a oficializat activitățile internaționale. Congresul American și
Comisia pentru Securități și Schimburi (SEC) s-au implicat și în Standardele Internaționale de
Contabilitate. De fapt, FASB s-a implicat direct în eforturile care au dus la restructurarea IASC
în IASB din 2001 (FASB, 2012)
La sfârșitul anilor '90 s-a înregistrat o creștere a adoptării voluntare a IAS din doua
motive. În primul rând, deciziile de listare ale firmelor se bazează pe caracteristicile burselor de
valori. Deoarece bursele din Europa au favorizat IAS, mai multe firme au ales sa adopte acest
standard (IAS). De exemplu, Noua piață din Germania, lansată în 1997, a impus tuturor firmelor
listate să folosească IAS sau GAAP din SUA (Soderstrom & Sun, 2011) pentru a pregăti rapoarte
financiare. În al doilea rând, IAS a fost mult mai îmbunătățit între 1987 și 1998.
În 1987, IASC a început un proiect major, prin care dorea să elimine alegerile contabile
ca răspuns la criticile pentru care IAS permite prea multă libertate pentru nerespectare și prea
multe oportunități de gestionare a veniturilor (Soderstrom & Sun, 2011). Proiectul de
comparabilitate și îmbunătățiri a fost finalizat în 1993 si a implementat 10 noi standarde de
contabilitate. În plus, a fost stabilit un set de noi standarde IAS de bază emis în 1998
(Soderstrom & Sun, 2011). Aceste noi standarde impun firmelor să respecte pe deplin

7
Standardele de Contabilitate. Mai multe țări, inclusiv Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia și
Elveția, permit firmelor să utilizeze IAS și nu standardele de contabilitate locale.
Land și Lang (2002) examinează dacă diferențele între țări în ceea ce privește
câștigurile multiple s-au schimbat față de perioada 1987-1999 cu convergența Standardelor de
Contabilitate pentru un eșantion de firme din Australia, Canada, Franța, Germania, Japonia, U.K.
și S.U.A. Găsesc dovezi de convergență în raportul câștig / preț (E / P), raportul contabilitate pe
piață (BTM) și rentabilitatea capitalului propriu (ROE). Mai mult, ei constată că convergența
persistă și după controlul câștigurilor, vânzări și rata de creștere a PIB-ului, ratele dobânzilor și
randament. Ei găsesc tipare de convergență similare în multipli de acumulatori, ceea ce
sugerează că convergența este determinată de stabilirea prețurilor la angajamente. De asemenea
constatată că asocierile / fluxurile de numerar și multiplicarea valorii contabile au devenit
similare între firmele de probă pe perioada eșantionului.
Raporturile E / P (câștig/preț) și ROE sunt cele mai mici pentru firmele japoneze și
germane, ceea ce constă în faptul că țările legale de cod au reguli de măsurare contabilă mai
conservatoare pentru situațiile de venit. În mod similar, E / P și ROE sunt în general mai mari
pentru firmele din țările de drept comun (Australia, Canada, U.K. și S.U.A.), ceea ce reflectă
faptul că, în general, țările de drept comun se concentrează mai mult pe deținătorii de acțiuni și
au măsurători contabile mai puțin conservatoare.

Convergența IFRS cu GAAP- ul S.U.A.

FASB și IASB au lucrat strâns pentru a îmbunătăți și a îmbina SUA. GAAP și IFRS
din 2002. În 2002, cele două comisii au emis Acordul de la Norwalk, stabilind obiectivul de
dezvoltare al Standardelor de contabilitate compatibile și de înaltă calitate, care pot fi utilizate pe
plan intern și internațional. Acordul a stabilit, de asemenea, strategii pentru atingerea
obiectivului, inclusiv eliminarea micilor diferențe, atunci când este posibil, și dezvoltarea
standardelor în comun. În 2006, FASB și IASB au emis Memorandumul de înțelegere care a
stabilit progresul dorit de atins până în 2008.
MoU a reafirmat obiectivul dezvoltării ridicate Standarde contabile comune de calitate
de către cele două comisii. De asemenea, a stabilit linii directoare pentru realizarea scopului
convergenței.

8
 În 2007, SEC a eliminat cerința de reconciliere pentru firmele străine listate la bursă
care utilizează IFRS ca cerință a IASB. Cele două comisii au actualizat MoU în 2008 pentru a
raporta progresele înregistrate și pentru a stabili obiectivul de convergență până în 2011. În
noiembrie 2008, SEC a emis o foaie de parcurs propusă pentru a stabili potențialul adoptării
IFRS de către firmele americane începând din 2014. În conformitate cu foaia de parcurs, SEC ar
decide până în 2011 dacă este benefic interesului public american sa adopte IFRS. Foaia de
parcurs a propus, de asemenea, să dea SUA. opțiunea de a utiliza IFRS, ca fiind emis de IASB
încă din 2009 (FASB, 2012).
În 2010, SEC a emis o declarație pentru a-și expune poziția cu privire la Standardele
Internaționale de Contabilitate. Declarația reflectă sprijinul continuu al Comisiei pentru un set
unic de standarde contabile internaționale de înaltă calitate. Aceasta de asemenea, continuă să
încurajeze convergența IFRS și GAAP- urile din SUA. Îndrumă personalul SEC să lucreze la un
plan de factori și domenii pe care personalul SEC trebuie să le ia în considerare înainte de a
tranziționa potențialul sistem american de raportare financiară actual într-unul care include IFRS.
SEC a emis un raport trimestrial pentru a-și actualiza progresul în legătură cu proiectele legate de
utilizarea potențială a IFRS de către emitenții din SUA.
Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat în 2012. Într-un raport final emis în iulie 2012
pentru a prezenta progresul încorporării IFRS în GAAP- ul S.U.A., personalul SEC a declarat că
provocările care se află pe drumul adoptării IFRS de către Emitenții din SUA au fost mai mari
decât se preconizase inițial atunci când președintele SEC, Mary Jo White, a sunat Contabilul șef
James Schnurr pentru a face o recomandare cu privire la acțiunile pe care SEC trebuie să le
întreprindă pentru incorporarea IFRS pe piața de capital din SUA,. Schnurr a menționat că nu
există niciun sprijin real din partea investitorilor, auditorilor, autorităților de reglementare și
chiar și a celor care stabilesc standardele pentru SEC să mandateze IFRS pentru companiile
publice americane.
El prin urmare, nu a făcut nici o recomandare ca IFRS să fie adoptat în S.U.A. În plus, a
declarat domnul Schnurr, că singurul mod realist de a realiza un set unic de standarde contabile
este de a continua colaborarea între IASB și FASB în viitor. Deși a exprimat un pic de optimism
în ceea ce privește colaborarea dintre cele doua,de asemenea, el a avertizat că FASB și IASB ar
putea ajunge într-un punct critic.

9
 Până la sfârșitul anului 2016, IFRS a obținut adoptarea aproape la nivel mondial in mai
mult de o sută de țări și IASB și FASB au finalizat majoritatea proiectelor comune. Interesant
este că SUA, cea mai mare piață de capital a lumii, încă nu este sigura dacă ar permite
companiilor sale interne să adopte IFRS. Deși SEC afirmă public în planul său strategic că
continuă să sprijine și să promoveze un set unic de standarde contabile de înaltă calitate pentru a
răspunde nevoilor investitorilor din întreaga lume, adevărul este că nu există niciun semn clar că
IFRS va înlocui GAAP- ul SUA în viitorul apropiat. De fapt, FASB are propria sa agendă care
nu este în consultare cu IASB și emite frecvent îndrumări tehnice către emitenții săi autohtoni.
Prin urmare, este legitimă îngrijorarea față de faptul că divergența, mai degrabă decât
convergența, ar putea avea loc chiar acum .
Conform actualului contabil șef SEC, Wes Bricker, despre cei 525 de emitenți străini
din Statele Unite care au putut depune situații financiare întocmite în conformitate cu IFRS fără a
le îmbina cu GAAP- ul S.U.A. Domnul Bricker a mai declarat că companiile americane, în
special cele cu operațiunile internaționale au, de asemenea, interesul de a înțelege IFRS. El a
menționat că piața globalizată are o nevoie din ce în ce mai mare de a înțelege IFRS . Cu toate
acestea, consideră că GAAP- urile din SUA vor fi în continuare cele mai bune pentru
participanții de pe piața de capital americană în viitorul apropiat.

I.3. Profesia contabilă în SUA

Organisemele profesionale sunt:

-          Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară (FASB);

-          Institutul American de Contabili Publici (AICPA);

-          Centrul de audit de calitate (CAQ);

-          Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC).

FASB nu este un organism guvernamental. Această face parte dintr-o structură care este
independent de orice altă activitate și organizație profesională.

10
 FASB  este compusă din 7 membrii care sunt numiți de către Consiliul de Administrație
al Fundației și care pot candida până la două mandate de 5 ani fiecare. Consiliul de Administrație
este format din peste 60 de persoane.

Scopul principal al FASB este “ stabilirea și îmbunătățirea stadardelor de contabilitate

financiară și raportare pentru îndrumarea și educarea publicului, inclusive emitenții, auditorii și
utilizatorii informațiilor financiare”.

Pentru a realize acest lucru, FASB are cinci obiective:

-          Înbunatatirea raportării concentrându-se pe caracteristicile majore ale fiabilității și relevanței,

precum și a calităților de coerență și comparabilitate;

-          Menținerea standarelor la zi pentru reflectarea schimbărilor în metodele de afaceri și în

economie;

-          Luarea în considerație a tuturor domeniilor specific de influență în raportarea financiară care

ar putea ajută la îmbunătățirea standardului;

-          Sprijinirea convergenței internaționale a standardelor contabile concomitent cu îmbunătățirea

calității raportării financiare;

-          Îmbunătățirea înțelegerii comune privind natură și scopul de informații în rapoartele

financiare.

În scopul stabilirii principiilor de contabilitate, fiecare declarație publică FASB,

abordează probleme generale sau specifice de contabilitate.

Institutul American de Contabili Pubici (AICPA) este organizația profesională

națională pentru toți contabilii publici autorizați. Misiunea acesteia este de a susține succesul
afacerilor globale oferind cele mai relevante cunoștințe și  resurse pentru a proteja interesul
public în evoluție. În îndeplinirea misiunii sale, AICPA lucrează cu organizații CPA (revizori
contabili) de stat și acordă prioritate acelor domenii în care încrederea publică pentru abilitățile
CPA este cea mai semnificativă.

11
 AICPA stabilește standardele etice pentru profesia contabilă și standardele de audit din
SUA folosite pentru auditul societăților private, a celor de stat, precum a pentru guvernele locale
și a organizațiilor non-profit.

Datorită rolului major deținut de AICPA în auto-reglementare, o mare parte a resurselor

acesteia sunt dedicate acestei funcții și a programelor conexe pentru a promova, consolida și
perfecționa profesia de contabilă.

Pentru această oferă o gamă largă de servicii:

- Elaborează standarde de practiva pentru membrii săi (APC);

- Oferă îndrumare și consultanță atât pentru mambrii săi cât și pentru agențiile
guvernamentale;
- Specializarea în mai multe domenii economice, cum ar fi specialist financiar în planificarea
financiară personală, în domeniul tehnologiei de afaceri și de  evaluare de afaceri;
- Oferă sprijin substanțial pentru programele de contabilitate ale colegiilor și universităților
care pregătesc viitorii profesioniști contabili;
- Publică articole în Jurnalul de Contabilitate și de consultant fiscal.

Contabili Publici (CPAs)

Un CPA sau un contabil public certificat este un consultant financiar de încredere care
ajută persoanele fizice, întreprinderile și alte organizații să planifice și să își atingă obiectivele
financiare.

Contabilii publici sunt licențiați de state membre și aceștia trebuie să respecte legile și
reglementările din statul în care sunt licențiați. Pentru auditurile care implică fonduri federale,
guvernul a emis standarde suplimentare denumite în mod obișnuit Yellow Book.

În plus AICPa a fost o sursă primară pentru definirea pricipiilor contabile general
acceptate de stat și de guverne locale prin emiterea unui audit și a declarațiilor de poziție. AICPA
este un membru de frunte al Federației Internaționale a contabililor. 

12
 Centrul de audit de calitate (CAQ)  este un grup non-profit, creat de profesia de audit
public pentru ajutorul investitorilor și a emitenților într-un moment de creștere a complexității
financiare și a globalizării pieței.  Acesta servește ca un catalizator pentru a aduce participanții de
pe piață împreună, pentru a discuta despre modalitățile de modernizare a rapoartelor de afaceri,
încurajând astfel o mai bună înțelegere a valorii companiei de audit public și furnizând totodată
informații cu privire la aspectele cheie în contabilitatea publică și a informațiilor financiare.
CAQ este guvernat de un consiliu compus din 9 CEO de la Instiutul American de Contabili
Publici și firme de contabilitate din SUA și din reprezentanți ai emitentului și a comunității
investitorilor. Aceasta este finanțată în întregime de cotizații membre. Activitățile CAQ se
concentrează pe cercetare, dialog și recomandări în ceea ce privește repectarea contabilității și
problemele ridicate de Legea Sarbanes-Oxley din 2002. CAQ facilitează și produce inițiative de
cercetare pentru a aborda probleme noi sau semnificative legate de audituri publice și încrederea
investitorilor. În prezent CAQ se compune din 12 membrii.

Comisia Bursei de Valori din SUA (SEC)

SEC este o agenție guvernamentală independent responsabilă cu protejarea investitorilor,

menținerea funcționarii corecte și ordonate a piețelor valorilor mobiliare și facilitarea formării
capitalului. Aceasta promovează divulgarea publică completă, protejează investitorul împotriva
practicilor frauduloase și manipulatoare de pe piață și monitorizează acțiunile de preluare a
corporațiilor în Statele Unite.

În general, emisiile de valori mobiliare oferite de comerțul interstatal, prin poștă sau pe
internet, trebuie înregistrate la SEC pentru a putea fi vândute investitorilor. De asemenea, firmele
de servicii financiare trebuie să se înregistreze la SEC pentru a putea desfășura activități.

SEC este formată din cinci comisari, numiți de către președintele Statelor Unite, prin
rotație, pentru 5 ani. Pentru a-și realize atribuțiile, comisarii au subordonați contabili, avocați și
birouri regionale în 11 orașe. Structura organizatorică SEC cuprinde opt divizii: Divizia de
corporație financiară (responsabilă pentru revizuirea declarațiilor de înregistrare, oferte de
licitație, precum și fuziuni și achiziții), Devizia de reglementare a pieței (supraveghează piețele și
participanții de pe piață), Devizia de management al investițiilor, Devizia de executare – este

13
brațul de anchetă al SEC ( biroul de accord, inspecții și examinări – determina dacă
toate organizațiile de investiții sunt în conformitate cu Legea Valorii Mobiliare), Devizia de taxe,
Biroul de consultant general, Oficiul Valorilor Mobiliare Municipale și Oficiul de investiții în
educație.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ÎN SUA

II.1. Prezenarea societății General Electric

Bazele companiei General Electric au fost puse în anul 1878 când Thomas Edison a
înființat compania Edison Electric Light Company. În 1892 fuziunea dintre Edison General
Electric Company și Thomson-Houston Electric Company a dus la formarea General Electric
Company. GE este inclusă în Dow Jones Industrial Average de la înființarea acestui index.

General Electric (GE) este un conglomerat american. Este a doua companie ca valoare
din Statele unite ale Americii ca valoare pe piata după ExxonMobil și a treia din lume după
Petrochina în anul 2008.

Compania activeaza în 6 domenii principale prin subsidiarele sale: GE Infrastructure, GE

Industrial, GE Healthcare, GE Money, GE Commercial Finance si NBC Universal.

Cele mai cunoscute invenții ale General Electric sunt: becul cu filament de carbon,
aparatele cu raze X, ventilatorul electric, primul frigider etanș, aparatele de aer condiționat
portabile și ceasul-radio digital..

Gradul de internationalizare dupa Cifra de Afaceri este de 87,70 % cu o CA externă de

150 miliarde de dolari și cu o CA totală de 173 miliarde de dolari.

GE este activ și în România din 1984, când compania a fost înregistrată official având
doar 2 angajati. De atunci multe ramuri ale companiei au pătruns în România, numărul
angajatilor trecând de 1000 și crescând în continuare. România este una dintre țările cu o
dezvoltare rapidă a locațiilor GE. Investițiile locale au ajuns la aproximatix 500 milioane de
dolari.

14
 GE acționează în România în domeniul energiei prin GE Power and Water, GE Energy
Service, GE Oil and Gas, în domeniul tehnoligiei și infrastructurii prin GE Aviation, GE
Healthcare, GE Transportation, în domeniul soluțiilor în afaceri prin GE Appliances and
Lighting și GE Intelligent Platforms, în domeniul capitalului prin GE Commercial Finance și GE
Money și prin televiziune, un bun exemplu fiind postul de televiziune Hallmark.

GE se implica active și în comunitatea românească prin GE Fundation cu peste 1 milion

de voluntari. Proiecte educaționale inovative se desfasoară cu ajutorul GE și în România prin
proiecte precum: “Scholar-Leaders”, “The Company”, și “Smile, I’m with you! Project”.

De mai bine de 125 de ani, GE a inventat viitorul industriei. Baza vastă și valoroasă
instalată în domeniul aviației, al energiei, al asistenței medicale și al energiei regenerabile ne
menține intim implicat în operațiunile zilnice ale clienților noștri din întreaga lume. Astăzi, GE
conduce în plus noi paradigme în fabricarea aditivilor, știința materialelor și analiza datelor. Au
construit o prezență locală, un brand puternic și relații profunde cu clienții în mai mult de 180 de
țări. GE este mândră să servească drept parteneri adevărați în creștere și dezvoltare - oferind
resurse și experiență, investind în talentele locale și lanțurile de aprovizionare și aducând alături
de noi alți parteneri.

II.2. Structura situațiilor financiare

Situațiile financiare întocmite de întreprinderile americane sunt:

- situația poziției financiare (bilanț);

- situația rezultatului global (cont de profit si pierdere);

- tabloul fluxurilor de trezorerie;

- tabloul capitalurilor proprii (situatia variatiei capitalurilor proprii);

- notele la situatiile financiare.

15
1. Prezentarea situatiei pozitiei financiare (bilanțul):

Bilanțul întreprinderilor americane cuprinde:

- activele;

- datoriile;

-capitalurile proprii.

Pe referențialul IFRS elementele de activ sunt structurate în funcţie de creşterea gradului

de lichiditate începând din parte de sus a activului bilanţier. Lichiditatea reprezintă aptitudinea
unui activ de a se transforma, fără termen, în monedă, dar şi fără pierdere de valoare. Astfel , în
active se vor înscrie mai întâi elementele cele mai puţin lichide, respectiv imobilizarile
(necorporale, corporale şi financiare). Se înscriu apoi activele circulante, având un grad de
lichiditate mult mai mare decât imobilizarile. Referențialul US GAAP nu ţine cont de aceasta
ordine a activelor, situaţia poziţiei financiare debutând cu activele curente. Elementele de
capitaluri proprii si datorii sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate (însusirea lor de
a deveni scadente la un anumit termen). Astfel, se vor înscrie mai întai capitalurile proprii,
provenite de la asociaţi, cât si din reinvestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve, profit
nerepartizat), iar apoi capitalurile din surse publice (subvenţii, provizioane reglementate şi alte
fonduri ). Practic, aceste resurse nu au o anumita scadenţa deci, nu sunt exigibile (decât în situaţii
extreme de faliment). Apoi sunt înscrise datoriile pe termen lung cu scadenţă indepărtată si
datoriile pe termen scurt cu scadenţă mai mica de un an. Şi in acest caz, referentialul US GAAP
nu ţine cont de această ordine a capitalurilor proprii şi datoriilor, situaţia poziţiei financiare
debutând cu datoriile pe termen scurt, elementele fiind structurate după gradul descrescător de
exigibilitate.

2. Prezentarea situației rezultatului global (cont de profit si pierdere)

US GAAP nu prevede un format standard pentru contul de profit și pierdere, fie formatul
în care cheltuielile sunt clasificate pe funcții sau formatul în care articole de operare și non-
operating sunt afișate separate. Potrivit US GAAP, elementele rezultatului global cuprind

16
venituri, cheltuieli, câștiguri și pierderi, fiind considerate elemente ale rezultatului global, dar
excluse din venitul net. Spre deosebire de IFRS, US GAAP impune elementele extraordinare
care urmează să fie separate de operațiunile obișnuite și prezentate separat în contul de profit.
Elementele extraordinare sunt definite ca elemente materiale care sunt atât de neobișnuit și apar
rar. Un eveniment sau o tranzacție care este neobișnuită în natură sau apare rar, este raportat ca o
componentă separată a veniturilor din activități continue.
Conturile de profit și pierdere prezentate de societățile americane pot fi repartizate în trei
categorii:

- numai rezultatul exploatării;

- marja brută și rezultatul exploatării;
- un singur rezultat intermediar înaintea rezultatului net.

3. Prezentarea fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxurilor de trezorerie explică variațiile lichidităților sau a echivalentelor de

lichidități în cursul exercitiului. Fluxurile de trezorerie se clasifică în:

1. Fluxuri de trezorerie ce provin din operații de investire:

- fluxuri pozitive de lichidități;
- fluxuri negative de lichidități.
2. Fluxuri de trezorerie ce provin din operații financiare:
- fluxuri pozitive de lichiditati;
- fluxuri negative de lichidități.

Un tablou al fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile nete ale lichidității ce

cuprind operații de exploatare, de investire sau de finanțare.

4. Prezentarea situației modificărilor capitalurilor proprii

Conform reglementărilor US GAAP „Situaţia modificării capitalului propriu” este

compusă din două părţi:
- o situaţie a repartizării profitului;
- o situaţie a acţiunilor.

17
 Pe lângă această variantă, există şi o alternativă la această situaţie, numită „Situaţia
repartizării profitului”, dar prima situaţie este utilizată de firmele americare deoarece conţine
factorii ce au determinat modificarea capitalurilor pe parcursul exercițiului financiar, dar şi
factori ce au determinat modificări în repartizarea profitului.

5. Prezentarea notelor explicative

În varianta US GAAP, componenta situaţiilor financiare „Alte elemente”, prezintă o

analiză completă a situațiilor financiare și cuprinde:
- o discuţie şi o analiză a managerilor despre: capacitatea de asigurare a fondurile
necesare activității curente, capacitatea de rambursare a obligaţiilor pe termen scurt,
rezultatele obţinute;
- notele la situaţiile financiare;
- raportul auditorului: dacă părerea auditorului asupra poziţiei financiare, rezultatelor
activităţii precum şi asupra fluxurile de trezorerie ce au fost prezentate în situaţiile
financiare, este una fără rezerve, situațiile financiare fiind în echivalență cu normele US
GAAP, acestea pot fi utilizate de către utilizatorii informaţiilor, fără a avea restricţii. În
cazul în care opinia auditorul este cu rezerve, atunci informaţiile cuprinse în situaţiile
financiare auditate se pot utiliza, însă cu anumite restricţii.

Situațiile financiare anuale General Electric

Situațiile financiare anuale consolidate sunt prezentate în concordanță cu principiile

contabile din S.U.A. (GAAP). Uneori se folosesc informații derivate din date financiare
consolidate, dar care nu pot fi prezentate în situațiile financiare întocmite în conformitate cu
contabilitatea general acceptată din S.U.A. (GAAP). Unele dintre aceste date sunt considerate
"evaluări financiare non-GAAP" în conformitate cu regulile Comisiei pentru valori mobiliare și
valutare din S.U.A. Aceste evaluări financiare non-GAAP completează prezentările GAAP și nu
sunt considerate o alternativă la măsura GAAP. Motivele pentru care se folosesc aceste măsuri
financiare non-GAAP sunt următoarele:

- veniturile organice;
- fluxuri de numerar;

18
 - ajustarea profitului industrial din GE;
- marja de profit a industriei GE ajustată;
- EPS ajustat (diluat).
Formatul bilanțului, respectiv a situației poziției financiare, este de tip cont, se urmărește
egalitatea Active = Capitaluri proprii + Datorii. Activele sunt prezentate în ordine descrescătoare
iar Capitaluri proprii + Datorii, sunt prezentate în ordine crescătoare.
Costul bunurilor, instalațiilor și echipamentelor GE este, în general, depreciat pe o bază
liniară pe durata sa economică estimată.
Principalele stocuri ale companiei la 31 decembrie 2018 sunt prezentate în tabelul
următor (sumele sunt exprimate în milioane dolari) :

Stocuri 31 decembrie 2018

Materii prime și produse în curs de execuție 10.665
Produse finite 8.387
Produse neachitate 219
Total stocuri 19.271
Sursă: Ge1neral Electric, Raport anual 2018
Începând cu 1 ianuarie 2018, s-a modificat în mod voluntar metoda costului stocurilor GE
din S.U.A., care au fost măsurate anterior, prin metoda „last-in, first-out” (LIFO), și metoda
„first-in, first-out” (FIFO).
Compania preferă însă metoda FIFO deoarece reflectă mai bine valoarea curentă a
stocurilor raportate în declarația consolidată a poziției financiare, îmbunătățește potrivirea
costurilor bunurilor vândute cu veniturile aferente și asigurarea unei mai mari coerențe și
uniformități în cadrul operațiunilor cu privire la metoda de evaluare a stocurilor. Deși această
schimbare va necesita, de asemenea, o schimbare conformă pentru impozitul pe venit din S.U.A.,
toate întreprinderile GE care utilizeaza anterior LIFO se așteaptă să fie într-un mediu de cost
deflaționist din cauza duratei de producție și reducerea continuă a costurilor de fabricație datorită
eficienței mai bune, care ar scădea semnificativ beneficiile fiscale pe care LIFO le-ar oferi,
înainte de schimbare și după cum este raportat în raportul anual pentru aproximativ 32% din
stocurile GE la 31 decembrie 2017. Conform cerințelor GAAP, a reflectat această modificare a
principiului contabilității pe o bază retrospectivă, ceea ce a determinat modificări aduse
perioadelor istorice prezentate. Aplicarea retrospectivă a schimbării a dus la o scădere la 1

19
ianuarie 2016 a veniturilor de 105 milioane dolari și o scădere a rezultatelor din operațiunile
continue cu 124 milioane dolari și 147 milioane dolari pentru anii încheiați 31 decembrie 2017,
respectiv 31 decembrie 2016. Această modificare nu a afectat fluxurile de numerar raportate
anterior din operațiuni, activități de investiții sau de finanțare.
Activitatea de exploatare din contul de profit și pierdere, respectiv situația rezultatului
global în conformitate cu normele US GAAP este structurată diferit față de prevederile IFRS.
Cheltuielile de exploatare sunt ordonate în funcție de natura acestora dar și în funcție de
destinația economică a acestora, iar unele cheltuieli și venituri sunt prezentate cumulat.
Societatea folosește metoda directă pentru prezentarea situației fluxurilor de trezorerie, metodă
folosită pentru evidențierea încasărilor și plăților din cele trei tipuri de activități, respectiv
activitatea de exploatare, de investiții și de finanțare.

II.3. Politicile contabile ale General Electric

Situațiile financiare ale societății General Electric Company combină industria de

producție și serviciile GE cu întreprinderile de servicii financiare și sunt pregătite în conformitate
cu principiile acceptate în SUA (GAAP). Valoarea vânzărilor și costul acestora sunt prezentate în
cadrul situațiilor financiare consolidate.

Profitul și pierderea sunt prezentate conform reglementărilor SEC și trebuie să includă

toate vânzările de produse corporale, precum și toate serviciile prestate de societate.

Costurile și câștigurile nu sunt incluse în rezultatele segmentelor.

Activele societății sunt prezentate în situațiile financiare la valoarea justă. Aceasta se

determină folosind abordarea de piață atunci când aceasta este disponibilă. Pentru determinarea
valorii juste se iau în calcul societățile active pe piață și care activează în același domeniu că și
societatea noastră. Dacă se folosesc mai multe metodologii de evaluare, rezultatele sunt
ponderate corespunzător.

Echipamentele închiriate altor persoane prin contracte de leasing se amortizează liniar

până se ajunge la valoarea reziduală estimată în contractual de leasing sau pe durata de viață a
echipamentului.

20
 În cadrul abordării veniturilor, valoarea justă este determinată pe baza valorii prezente a
fluxurilor de numerar viitoare estimate actualizate la o rată adecvată ajustată la risc. Pentru
recunoașterea veniturilor din împrumuturi se folosește metoda dobânzii.

Situațiile financiare ale societății sunt întocmite în conformitate cu legile în vigoare și

sunt revizuite și ajustate trimestrial.

Provizioanele care apar în cursul exercițiului curent sunt înregistrate la valoarea maximă
estimată. Dacă există indicii solide că acestea nu se vor realiza, valoarea lor va scădea. Societatea
analizează periodic situațiile de acest tip pentru a vedea daca probabilitatea pierderii s-a
modificat.

CONCLUZII

Orice entitate impune în mod necesar sintetizarea activității prin intermediul situațiilor
financiare ce reflectă performanța și gestionarea financiară a acesteia.
Situaţiile financiare se întocmesc începând de la conturile curente, ce sunt supuse
verificării prin balanţa de verificare, realizate cel puţin anual, sau la datele întocmirii situaţiilor
financiare periodice. Acestea reprezintă un complex de sinteze contabile, situaţii, anexe, calcule
comparabile, explicitate de conducere, discutate şi aprobate de organele abilitate, ce sunt supuse
auditării, apoi făcute publice.

Pe parcursul acestei lucrări am prezentat normalizarea contabilă, convergența, profesia

contabilă și prezentarea situațiilor financiare din SUA.

FASB constituie organismul principal de normalizare şi

reglementare contabilă american. Acesta a elabora US GAAP – urile și a exprimat susţinerea în
favoarea unei internaţionalizări a normelor contabile. FASB are în vederea realizării obiectivului
său şi promovarea elaborării şi a derării la normele contabile internaţionale de înaltă calitate.

Eforturile de armonizare ale standardelor contabile din lume au parcurs un drum lung.
În primii ani, IAS a jucat un rol important în reducerea diferențelor dintre diversele standarde de

21
contabilitate locală la nivel european. În prima decadă a secolului XXI, IASB și FASB au
înregistrat progrese semnificative în îmbinarea IFRS și GAAP- ul SUA prin finalizarea mai
multor proiecte comune. SUA au avut un impuls de adoptare a IFRS în jurul anilor 2008-2010,
cu toate acestea, entuziasmul pentru adoptarea IFRS de către emitenții interni ai SUA,pare sa să
se estompeze după 2012. Astăzi nu este clar dacă și când ar adopta SUA IFRS, dar IFRS rămâne
relevant pe piața de capital din SUA. Literatura de cercetare din acest domeniu a furnizat dovezi
care susțin o mai bună comparabilitate a informațiilor dintre țări în urma adoptării obligatorii a
IFRS și că comparabilitatea contează pentru investitori. Prin urmare, este esențial pentru
practicienii contabili din SUA, educatori și investitorii să înțeleagă IFRS.
Situațiile financiare reprezintã mijloacele principale de comunicare a unei informãri
financiare utile. Un set complet al acestor situații conține: poziția financiarã la sfârșitul perioadei;
câștigurile perioadei; rezultatul economic al perioadei; fluxurile de trezorerie aferente perioadei;
investițiile proprietarilor și distribuirile în favoarea acestora pe parcursul perioadei.

Companiile publice din SUA trebuie să se conformeze. Companiile private pot folosi

metodele de raportare la alegerea lor. Dar, întrucât companiile private solicită uneori și investiții
sau împrumuturi, este foarte recomandat a se folosi GAAP, deoarece este preferat de investitori
și bănci.
Dacă se utilizează vreodată evaluări non-GAAP în situații financiare sau alte
documente publice (de exemplu, un comunicat de presă), acestea trebuie să fie
identificate. Așadar, dacă societățile urmează o situație financiară pro formă sau o practică
contabilă din Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), se va face o notă asupra
documentului în care se specifică că este non-GAAP.
Cuvintele cheie de aici sunt „Acceptate în general”. Principiile sunt în general acceptate
de consiliile care monitorizează întreprinderile care se conformează și investitorii care
revizuiesc. Acest lucru lasă loc flexibilității și evoluției, pe baza consensului acestor trei grupuri.
Principiile sunt în continuă revizuire și aliniere, evoluând astfel încât să rezolve nevoile
proprietarilor de afaceri și ale investitorilor. De exemplu, în ultimii ani, GAAP a sugerat
câteva alternative aprobate pentru companii private, pentru a ușura sarcina conformității. Acest
lucru arată că GAAP nu este un set rigid de reguli blocat în trecut, ci un acord de voință.

22
 Există totuși loc pentru îmbunătățiri. Pe măsură ce economiile devin mai globalizate și
întreprinderile ajung pe toate continentele, diviziunea dintre GAAP și IFRS provoacă mai multe
probleme și confuzii. Unii oficiali americani subliniază importanța alinierii principiilor contabile
ale SUA cu restul lumii. În ultimii ani, Comisia pentru valori mobiliare și schimburi are în
vedere realizarea un proiect prioritar, cu mișcare lentă .

23
BIBLIOGRAFIE

1. Feleaga Niculae, Feleaga Liliana, Sisteme contabile comparate,Editura Economica,

20072;
2. Niculescu Ashrafzadeh Ileana, Sisteme contabile comparate, Editura ASE 2016;
3. Liliana Feleagã, Niculae Feleagã, Constituția contabilitãții financiare sau matricea ei de
referințã;
4. https://dokumen.tips/documents/profesia-contabila-un-sua.html
5. https://www.readyratios.com/reference/accounting/financial_accounting_standards_board
_fasb.html
6. https://www.linkedin.com/company/aicpa
7. https://www.investopedia.com/terms/s/sec.asp

8. https://www.researchgate.net/publication/318832339_A_Review_of_IFRS_and_US_GA
AP_Convergence_History_and_Relevant_Studies
9. http://www.humanistica.ro/anuare/2011/Continut/Art%2016.pdf

24