Instrumente de Control Si Masurarea Performantei

Raportarea integrata – instrument
adecvat de prezentare si masurare a

performantei globale a firmei
Deleu Adelina
Suceava, 2022
Cuprins
1. Introducere
2. Cadru teoretic si literatura relevanta
3. Metodologie ( analiza de continut )
4. Concluzie
5. Bibliografie
1. Introducere
Mi-am propus in cadrul acestei lucrari sa analizez “ Raportarea integrata – instument

adecvat de prezentare si masurare a performantei globale a firmei ”. Voi folosi, in acest
sens, literatura de specialitate, cercetari academice si non-academice, cat si datele statistice
oficiale care pot sa ma sprijine in analizarea celei mai recente practici in raportarea integrata.
În acest scop, au fost analizate rapoartele anuale publicate pe pagina web a Consiliului
Internaţional pentru Raportare Integrată (International Integrated Reporting Council - IIRC),
care constituie o bază de date a rapoartelor anuale preluate de pe paginile web ale
companiilor emitente şi considerate reprezentative pentru domeniul în discuţie deoarece sunt
întocmite conform principiilor stabilite în Cadrul internaţional de raportare integrată. Acesta
stabileşte ca obiectiv al raportării integrate, pe termen scurt, mediu şi lung, crearea valorii
pentru organizaţie, părţi interesate, societate şi mediu.
În ceea ce priveşte metodologia de cercetare, a fost utilizată analiza de conţinut, care a
permis, prin observare directă şi prin analiza comparativă a conţinutului bazei de date,
descrierea şi explicarea tendinţelor identificate şi extragerea inferenţelor. Rezultatele
studiului au permis identificarea unor caracteristici ale rapoartelor integrate, dar şi a unor
tendinţe pozitive şi negative în ceea ce priveşte conţinutul şi forma lor.
Cuvinte cheie: raportare integrate, principii, crearea valorii.
Pe durata informării cu privire la raportarea integrată am observat faptul că literatura de

specialitate conturată în jurul acestui concept este relativ redusă, fapt confirmat și de alți
cercetători1, însă acest subiect devine din ce în ce mai important după cum se arată într-unul
din articolele studiate: “o creștere continuă de cercetare academică susține acest trend de
raportare, iar realitățile din piață ilustrează în continuare importanța acestei metodologii de
raportare 2”.
Economia lumii este în continuă schimbare, iar companiile se confruntă cu competiția

globală, inovațiile tehnologice și reglementări sporite ca răspuns la crizele financiare și de
guvernare. Profesia contabilă a provocat modelul tradițional de raportare financiară, având la
bază argumentul că vechiul model de raportare nu satisface nevoile informaționale ale
utilizatorilor de informație în vederea evaluării performanțelor trecute și viitoare ale unei
companii.3
Raportarea financiară integrată, sau raportarea integrată, reprezintă apogeul a câtorva trenduri
eterogene în raportarea nefinanciară. Susținută de Consiliul internațional de raportare
1
Dumitru & Jinga 2015, p 42; Chersan 2015
2
Smith 2014
3
Flower 2015
integrată (IIRC), această inițiativă solicită profesioniștilor din domeniul financiar-contabil să
abordeze o gândire mai complexă cu privire la performanța financiară. Contabilitatea de
management strategic (engl. strategic management accounting – SMA) reprezintă această
viziune comprehensivă asupra performanței financiare pe care profesioniștii din domeniu
trebuie să o adopte pentru a merge înainte într-un mediu de afaceri tot mai complex.
Raportarea integrată pare să reprezinte apogeul a mai multor subiecte diferite proiectate să
remodeleze modul în care afacerile operează și interacționează cu mediul extern. Raportarea
financiară tradițională se concentrează exclusiv pe informațiile financiare din trecut
dezvoltate și întocmite pentru creditori și furnizorii de capital. O creștere continuă de
cercetare academică susține acest trend de raportare, iar realitățile din piață (incluzând
presiunile tot mai mari ale investitorilor) ilustrează în continuare importanța acestei
metodologii de raportare 4.
Acest concept (raportarea integrată) este un mix între clasica raportare financiară și conceptul
de sustenabilitate (cunoscut și sub denumirea de dezvoltare durabilă). În afara acestui
concept, rapoartele de sustenabilitate erau publicate oricum pentru unele companii, însă nu tot
timpul în rapoartele anuale, ci și în anumite rapoarte adiționale cerute de anumiți utilizatori ai
informației (băncile, Uniunea Europeană în cazul fondurilor europene etc.). Respectivele
rapoarte de sustenabilitate nu permit utilizatorilor informației să tragă o concluzie cu privire
la situația unei companii atâta timp cât sunt prezente predicții de viitor și nu conțin suficiente
informații financiare5.
Rapoartele integrate, considerate “principalul rezultat” al raportării integrate (IIRC, 2016),
sunt anticipate să devină principalul raport al unei companii, făcut să înlocuiască tradiționala
raportare corporativă 6.
2. Cadru teoretic si literature de specialitate

Un aspect pe care l-am constatat şi care ne-a fost confirmat şi de alţi cercetători este acela că
„există o literatură de specialitate relativ redusă cantitativ despre acest tip specific de
raportare, iar studiile asupra practicilor de raportare integrată sunt chiar mai puţine.”7
Dificultăţile practice ale raportării integrate sunt generate de faptul că există un dezechilibru
continuu între cât vor firmele să dezvăluie din activitatea lor şi cantitatea de informaţii pe
care o doresc utilizatorii. Cu toate acestea, în prezent, se observă că rapoartele financiare sunt
4
Smith 2014
5
Dumitru & Junga 2015
6
Flower 2014; King & Roberts 2013
7
Dumitru & Jinga 2014
tot mai lungi şi conţin informaţii tot mai complexe, dar ele sunt tot mai dificil de înţeles şi tot
mai puţin relevante. În aceste condiţii, devine tot mai dificil de stabilit care ar trebui să fie
conţinutul unui raport integrat. Dificultatea derivă din scopurile diferite ale utilizatorilor de
informaţii şi din impactul pe care o informaţie incompletă, dar mai ales lipsa informaţiei îl
poate avea asupra procesului decizional.
Deşi preocupări privind raportarea integrată există de câţiva ani, anul 2013 a reprezentat un
moment important al procesului de reglementare la nivel internaţional a raportării integrate,
prin publicarea Cadrului internaţional de raportare integrată (IIRC, 2013).
Cele mai recente cercetări care vizează Cadrul internaţional de raportare integrată conţin
atât opinii pro, cât şi contra posibilei lui aplicări la nivel global. De asemenea, relaţiile între
diferitele tipuri de raportări şi posibilitatea integrării lor este pe larg dezbătută în cadrul uneia
dintre cele mai prestigioase şcoli de economie - Harvard Business School Harvard Business
School lucrări publicate la nivel internaţional tratează în moduri variate aspecte precum:
legătura dintre raportarea financiară şi procesul decizional, nevoia de simplificare a
conţinutului rapoartelor financiare şi de integrare a rapoartelor care conţin date nefinanciare
cu cele care conţin date financiare , posibilul succes 8 sau eşec 9al implementării unor
standarde internaţionale privind raportarea integrată.
Există, de asemenea, studii 10 care tratează câteva concepte legate de procesul decizional –
relevanţa valorii (engl. value relevance) – o combinaţie între relevanţă şi credibilitate, crearea
valorii (engl. value creation) şi raportarea integrată. Astfel, pentru decidenţi sunt importante
credibilitatea şi relevanţa informaţiilor care stau la baza deciziilor. Cele două caracteristici
calitative ale acestor informaţii sunt indispensabile şi inseparabile în procesul decizional,
auditul financiar fiind un element fundamental al asigurării relevanţei şi credibilităţii lor. Cu
toate acestea, până acum nimeni nu a reuşit realizarea unui model care să exprime ceea ce a
redevenit un concept la modă, respectiv relevanţa valorii. Totuşi, nici teoriile financiare
clasice, nici modelele Ohlson şi Harris nu permit cercetătorilor să formuleze concluzii utile în
cazul în care testele privind relevanţa valorii conduc la rezultate negative tocmai pentru că
factorii care influenţează cursul bursier sunt numeroşi şi nu pot fi cuantificaţi cu uşurinţă.
Raportarea integrată propune soluţii pentru a satisface cerinţele informaţionale diverse ale
celor interesaţi, iar aceste informaţii pot fi modelate pentru a aprecia în ce măsură cursul
bursier depinde de ele.
Studiile publicate până acum au vizat posibilităţile şi limitele cadrului conceptual privind
raportarea integrată, fiind aduse argumente pro şi contra adoptării lui ca referenţial
obligatoriu în procesul de raportare corporativă la nivel global.
3. Metodologie
Raportarea integrată (<IR>) consolidează modalitatea în care organizațiile gândesc, planifică
și raportează parcursul afacerilor lor. Multe organizații utilizează raportarea integrată ca o
oportunitate pentru a comunica o poveste clară, concisă și integrată, care explică modul în
care este creată valoarea în cadrul acestor organizații. Raportarea integrată este o abordare
care ajută întreprinderile să aibă o gândire holistică în ceea ce privește strategia și planurile
lor, să ia decizii în cunoștință de cauză, să gestioneze oportunitățile-cheie și riscurile pentru a
8
Adams 2014
9
Flower 2014
10
Sharma & Kumar 2014
construi încrederea investitorului și a părților interesate și ajută la gestionarea performanței
organizației.
Organizațiile de toate dimensiunile pot utiliza <IR> pentru a dezvolta înțelegerea și
încrederea în întreprinderile lor. În calitate de proprietar al unei afaceri sau de manager,
câștigarea încrederii clienților, furnizorilor, finanțatorilor și a altor părți interesate externe
este esențială. Utilizând <IR>, încrederea în afacere se construiește prin evidențierea pe scurt
a ceea ce determină valoarea.
Înțelegerea creării de valoare este permisă de ceea ce se numește gândire integrată, o temă
centrală a <IR>, care se bazează pe eliminarea fragmentărilor interne dintre oameni și
departamente astfel încât o organizație să poată înțelege mai bine elementele-cheie ale
afacerii. Aceasta include guvernanța, strategia, modelul de afaceri și oportunitățile și riscurile
în contextul tendințelor și aspectelor care afectează afacerea. Gândirea integrată presupune de
asemenea ca organizația să ia în considerare diferitele resurse consumate și relațiile pe care
acestea se bazează astfel încât să se poată afla într-o poziție mai bună pentru a lua decizii care
să contribuie la asigurarea viabilității și rezistenței sale în timp.
Exemplu de Raportare Integrata de pe o platforma de specialitate:

Pe lângă îmbunătățirea proceselor interne de management, <IR> poate avea și alte beneficii
semnificative, inclusiv:
 Creșterea încrederii și a credibilității în rândul clienților, al furnizorilor, al altor părți
interesate și al societății. Acest aspect este din ce în ce mai important în contextul în
care agențiile guvernamentale și organizațiile nonprofit sunt în căutare de parteneri
comerciali care nu doar să le furnizeze bunurile și serviciile de care au nevoie, ci să o
facă în mod sustenabil;
 Maximizarea potențialului de a transfera, vinde sau preda afacerea prin furnizarea
unei baze mai bune de evaluare; și
 Garantarea finanțării la un cost rezonabil. Printre altele, mulți creditori vor dori să știe
cum a fost folosit capitalul financiar în trecut și care sunt intențiile pentru viitor, în
baza unei strategii holistice și a unui plan de afaceri complet.
<IR> include opt elemente de continut care incadreaza abordarea pentru intelegerea si
comunicarea in care o organizatie creeaza valoare in timp.
Prezentarea generala a organizatiei si a Strategia si alocarea resurselor: directia

mediului extern: cee ace face in care merge afacerea si cum
intreprinderea si circumstantele in care intentioneaza sa ajunga acolo.
activeaza.
Guvernanta: cum sustine structura de Performanta: drumul intreprinderii pentru
guvernanta capacitatea intreprinderii de atingerea obiectivelor sale strategice pentru
a crea valoare pe termen scurt, mediu si perioada in cauza si care sunt rezultatele in
lung. cee ace priveste efectele asupra diferitelor
capitaluri.
Modelul de afaceri: inclusiv odentificare Perspectiva: provocarile si incertitudinile pe
a elementelor sale cheie. Ce pot include o care intreprinderea le-a intalnit urmmandu-
diagrama simpla care prezinta aportul si strategia si implicatiile asupra modelului
intreprinderii, activitatile, rezultatele si de afaceri si a performantei in viitor.
realizarile sale.
Rircurile si oportunitatile: riscurile si Baza de prezentare: modul cum a stability
oportunitatile specific care ar putea intreprinderea ce aspect sa fie incluse in
afecta capacitatea intrepriunderii de a raportul integrat si cum au fost cuantificate
crea valoare pe termen scurt, mediu si si evaluate acestea.
lung si modul cum le trateaza.
Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie

financiară, prezintă rezultatele studiului „Raportarea Financiară la Antreprenori”, ediţia a-II-
a, 2021.
Ediţia din acest an marchează cea de-a doua şi vine ca o extensie a debutului său, prima ediţie
fiind lansată în primăvara anului 2020. Studiul a fost elaborat pe un eșantion de 230 de
respondenți, companii antreprenoriale din România, care înregistrează o cifră de afaceri între
100 000 de euro și 10 milioane de euro din orașe precum Bucuresti, Cluj, Bimbovita,
Giurgiu, Ploiesti, Suceava, Arad, Sibiu, din sectoare ca productie agricola, de mobilier, e-
commerce, consultanta, horeca, automotive, medical, comert traditional, constructii si
trasporturi.
„Ne bucurăm să avem ocazia să continuăm acest proiect relevant pentru zona financiară a
companiilor româneşti. Aşa cum rezultă din date, pentru acest an, am sesizat o nevoie acută
de realizare şi implementare de strategii financiare pentru o abordare integrată a operaţiunilor
în companiile româneşti. Observ o evoluţie pozitivă prin deschiderea și înțelegerea nevoii de
strategie și finanțe, care au crescut vizibil la antreprenorii români” în contextul pandemiei,
declară Ioana Arsenie, Fondator TRUSTED Advisor Strategy & Finance și strateg financiar.
Se lucrează la profesionalizarea și optimizarea departamentelor financiare, care să aducă mai
multa valoare în companii. “
O realitate a zilelor noastre este reprezentată de complexitatea crescândă a rapoartelor

financiare, această situaţie fiind generată de nivelurile înalte de complexitate ale standardelor
de raportare financiară şi ale cerinţelor de raportare. Un Raport al Advisory Committee on
Improvements to Financial Reporting adresat U.S. Securities and Exchange Commission, în
anul 2008, indica faptul că există o tendinţă de creştere a nivelului de complexitate a
rapoartelor financiare, aspect ce poate fi explicat atât prin conţinutul rapoartelor, cât şi prin
formatul lor.
De-a lungul anilor, din cauza creşterii complexităţii lumii afacerilor, a noilor cerinţe de
raportare introduse prin legi, standarde, coduri, ghiduri şi reglementări bursiere, a devenit clar
că situaţiile financiare anuale nu mai pot prezenta în întregime performanţa unei companii. În
plus, ca urmare a creşterii responsabilităţii lor faţă de societate, companiile au început să
publice informaţii cu privire la impactul propriilor activităţi asupra mediului, informaţii cu
privire la angajaţii proprii şi aspecte ce ţin de responsabilitatea socială corporativă în rapoarte
separate care însoţeau situaţiile financiare puse la dispoziţia acţionarilor. Dar, pe lângă
această creştere a volumului şi categoriilor de informaţii furnizate în rapoartele publicate de
companii, s-au observat diferenţe mari în ceea ce priveşte importanţa şi calitatea
informaţiilor, respectiv nivelul lor de integrare 11. În acest context, IIRC aprecia, încă din anul
2011, că un „raport integrat poate conţine informaţii despre strategia unei organizaţii,
performanţa în procesul de guvernanţă şi proiectele sale, într-o manieră care să reflecte
contextul comercial, social şi de mediu în care operează. De asemenea, un astfel de raport
furnizează o reprezentare clară şi concisă a modului în care o organizaţie administrează
resursele de care dispune, precum şi maniera în care creează şi menţine valoarea” .În
decembrie 2013, după un susţinut proces de consultare şi de testare, care a cuprins 140 de
companii din peste 25 de ţări participante la un Program Pilot, IIRC a publicat Cadrul
internaţional de raportare integrată al cărui scop este acela de a promova gândirea integrată
şi un mod de a acţiona în afaceri care să conducă la o mai bună comunicare a manierei în care
11
Frias Aceituno et al 2013
este creată valoarea, la o mai bună relaţie între companie şi furnizorii ei de capital şi, odată ce
aplicarea lui se va generaliza, la o economie globală mai dinamică 12.
Un precursor al Cadrului internaţional de raportare integrată a fost Codul de guvernanţă

corporativă (cunoscut sub numele King III) din Africa de Sud, publicat în 2009, a cărui
aplicare a devenit obligatorie, din 2011, pentru firmele cotate la Bursa de Valori din
Johannesburg. Conceptul de raportare integrată dezvoltat în Codul de guvernanţă corporativă
din Africa de Sud insistă asupra unei „reprezentări exhaustive şi integrate a performanţei
firmei în termeni financiari şi de sustenabilitate” 13. Cu toată marea varietate de propuneri cu
privire la sustenabilitate şi raportare integrată la nivelul Uniunii Europene şi, deşi Federaţia
Internaţională a Burselor de Valori a discutat, în anul 2014, despre posibila includere între
cerinţele de raportare şi a unor informaţii nefinanciare, până acum nicio altă ţară nu a dat
vreun semn că intenţionează să includă în legislaţia naţională astfel de cerinţe de raportare,
Africa de Sud rămânând singura ţară care a făcut aceasta.
Totuşi, aşa cum vom arăta în continuare, există companii care publică, fără a fi obligate, o
largă categorie de informaţii dintre cele solicitate de Cadrul internaţional de raportare
integrată.
Analiza iniţială a vizat distribuţia geografică a firmelor din cele două eşantioane, cu scopul de
a sesiza eventualele similitudini sau diferenţe.
Astfel, în urma analizei distribuţiei pe zone geografice a celor 221 de companii care formează
primul eşantion, respectiv cel al firmelor în ale căror rapoarte anuale se face doar referire la
raportarea integrată (Tabelul 2), reiese că mai mult de jumătate din firmele selectate – 117 –
sunt din Africa de Sud, mai mult de un sfert sunt din Europa (59), în timp ce restul de 45 sunt
din celelalte zone geografice (17 din Asia, câte 10 din America de Nord şi America de Sud,
iar 8 din Australasia). Numărul semnificativ al firmelor din Africa de Sud în ale căror
rapoarte anuale se face referire la raportarea integrată poate fi explicat prin faptul că, aşa cum
am arătat şi anterior, din anul 2011, în Africa de Sud raportarea integrată a devenit obligatorie
pentru firmele cotate la bursă. În anii ’90, eforturile de atragere a investiţiilor într-o economie
în recesiune, aşa cum era economia acestei ţări după lunga perioadă de apartheid, au generat
impulsul pentru autorităţile de reglementare de a institui obligativitatea asigurării unei
transparenţe cât mai mari în procesul de raportare financiară. De asemenea, economia Africii
de Sud este dominată de industria extractivă, cu deosebire aceea a metalelor şi pietrelor
preţioase, industrie puternic poluantă şi cu riscuri operaţionale majore, aşadar, cu un nivel
ridicat de risc de mediu, dar şi social. În acest context, trebuie înţelese eforturile făcute de
organismele de reglementare din Africa de Sud de a elabora şi de a impune, încă din anul
1994 (când a fost publicat primul Cod King privind Principiile Guvernării Corporative),
cerinţe de raportare care să asigure un nivel ridicat al transparenţei afacerilor din punctul de
vedere al performanţelor economice, sociale şi de mediu 14.
12
IIrc 2014
13
Eccles & Krzus 2014
14
Eccles & Krzus 2014
Realizând acelaşi tip de analiză, dar aplicat firmelor care raportează conform Cadrului
internaţional de raportare integrată şi care formează un eşantion de 101 companii, am obţinut
rezultatele prezentate în Tabelul 3. Constatăm că, faţă de eşantionul anterior, în acest caz,
majoritatea rapoartelor anuale al căror conţinut este conform cerinţelor Consiliului
Internaţional pentru Raportare Integrată sunt emise de firmele europene (48,51%), în timp ce
firmele din Africa de Sud ocupă locul secund (17,82%). Clasamentul este completat de
firmele din celelalte zone geografice, după o distribuţie diferită de cea a eşantionului anterior,
în sensul că ponderea firmelor din Asia (14,85%) este mai apropiată de cea a firmelor din
Africa de Sud, iar între firmele din celelalte trei zone (America de Nord, America de Sud şi
Australasia) există diferenţe mai mari la nivelul mărimilor relative.
Concluziile formulate de Ernst & Young cu privire la conţinutul şi forma rapoartelor
integrate, după realizarea acestui studiu, în 2014, sunt sintetizate în cele ce urmează:
Ceea ce se poate constata este o creştere a complexităţii rapoartelor anuale, în ciuda
recomandărilor de simplificare. Această complexitate interferează cu transparenţa, fapt ce
conduce la provocări mari pentru firmele care încearcă să publice informaţii cât mai utile
posibil.
Concluzii
Odată cu scăderea relevanţei raportărilor financiare şi cu creşterea cererilor venite din partea
organismelor de reglementare şi a terţilor, nevoia de raportare integrată va deveni tot mai
acută. Dilema principală este dacă această raportare va fi cerută de organismele
guvernamentale sau de pieţele financiare. O problemă care se va naşte va fi aceea a
credibilităţii – în scădere – deoarece nu i se mai poate solicita auditorului financiar să
raporteze cu privire la tot mai multele aspecte prezentate în aceste rapoarte. În acelaşi timp,
comparabilitatea informaţiilor furnizate terţilor va fi tot mai greu de asigurat.
Pe de altă parte, organizaţiile profesionale, inclusiv cele din România (Camera Auditorilor
Financiari din România), membre ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor (care este parte
a IIRC), ar trebui să se adapteze la practicile recomandate de acest organism de reglementare.
De asemenea, poate fi avută în vedere şi posibila solicitare venită din partea diferitelor
autorităţi bursiere pentru publicarea de către firmele listate a unor rapoarte integrate, Cadrul
internaţional de raportare integrată putând fi considerat unul rezonabil pentru a răspunde
acestor cerinţe.
Studiul a relevat faptul că numărul companiilor ale căror rapoarte anuale sunt considerate
reprezentative pentru raportarea integrată este într-o continuă creştere, nu doar în Africa de
Sud, unde pentru firmele cotate acest tip de raportare este obligatoriu, ci la nivel global. Acest
spor numeric este completat de o creştere a calităţii informaţiilor, având drept consecinţă şi o
accentuare a complexităţii rapoartelor. În acelaşi timp, după o perioadă în care dimensiunea
rapoartelor anuale a fost în creştere, în ultimii ani se constată o reducere a numărului de
pagini al rapoartelor, o conectivitate mai mare între informaţiile prezentate, precum şi o mai
bună utilizare a referinţelor încrucişate şi a prezentărilor sub formă tabelară şi grafică.
Pe de altă parte, deşi în raportarea integrată obiectivul central este prezentarea modului de
creare a valorii, tendinţa generală identificată este de neprezentare a acestui tip de informaţii,
precum şi lipsa unor indicatori de performanţă care să facă posibile unele analize. Se adaugă
la acestea şi menţinerea dezechilibrului în prezentarea aspectelor pozitive şi a celor negative.
O limită a acestei cercetări este reprezentată de perioada extrem de scurtă cuprinsă în analiză,
ţinând cont că abia în anul 2013 a fost publicat Cadrul general de raportare integrată. Apoi,
faptul că doar firmele din Africa de Sud sunt obligate să întocmească rapoarte integrate
conform referenţialului menţionat a limitat semnificativ posibilităţile de analiză comparativă.
Posibilele direcţii de cercetare viitoare vizează extinderea perioadei analizate şi a

eşantionului, dar şi trecerea de la analiza calitativă a conţinutului rapoartelor la o analiză
cantitativă a acestora, în sensul identificării măsurii în care conţinutul rapoartelor integrate
influenţează performanţa viitoare a firmei.
Bibliografie
Articole:
1. Adams, C.A. (2014), The International Integrated Reporting Council: A call to

action, Critical Perspectiv on Accounting, disponibil la adresa
http://www.sciencedirect.com.ux4ll8xu6v.useaccessc
ontrol.com/science/article/pii/S1045235414000732
2. Cheney, G.A. (2013), IS INTEGRATED REPORTING: Worth the Extra Work?,
Financial Executive; vol. 29, Issue 4, pg.83-85.
3. Dumitru, M., Jinga, G.(2015), Studiu de caz privind practica de raportare integrată.
O abordare a legitimităţii, Revista „Audit Financiar” nr. 7/2015, pp.40-48
4. Flower, J.( 2014), The International Integrated Reporting Council: A story of failure,
Critical Perspectiv on Accounting, disponibil la adresa
5. Frias-Aceituno, H.V., I.M., Rodriguez-Ariza, L., Garcia-Sanchez, I.M. (2013), Is
integrated reporting determined by a country’s legal system? An exploratory study,
Journal of Cleaner Production vol. 44 (2013) pp. 45 – 55
Rapoarte:
1. AICFR (2009), Final Report of the Advisory Committee on Improvements to

Financial Reporting to the United States Securities and Exchange Commission,
disponibil la https://www.sec.gov/ about/offices/oca/acifr/acifr-finalreport.pdf
2. IIRC (2012), Towards Integrated Reporting – Communicating Value in the 21st
Century, p.3, disponibil la http://integratedreporting.org/wp-
content/uploads/2012/06/Discussion-Paper- Summary1.pdf
3. 3.IIRC (2013), The International Integrated Reporting Framework, disponibil la
http://integratedreporting. org/wp-content/uploads/2013/12/13-12-08-THE-
INTERNATIONAL-IR-FRAMEWORK-2-1.pdf
4. IIRC (2015), Financial-Statements-31-december- 2013, p.3, disponibil la
http://integratedreporting. org/wp-content/uploads/2015/03/IIRC-FINANCIAL-
STATEMENTS-31-DECEMBER-2013.pdf
5. IIRC <IR> reporters (2015), Examples Databases. Integrated Reporting, disponibil la
http://examples.integratedreporting.org/reporters?sta rt=A&page=1
Pagini web:
1. http://examples.integratedreporting.org/all_organisati ons
2. http://www.ey.com/ZA/en/Issues/EY-integratedreporting-overview

Instrumente de Control Si Masurarea Performantei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrumente de Control Si Masurarea Performantei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportarea integrata – instrument

adecvat de prezentare si masurare a

2. Cadru teoretic si literatura relevanta

3. Metodologie ( analiza de continut )

Mi-am propus in cadrul acestei lucrari sa analizez “ Raportarea integrata – instument

Cuvinte cheie: raportare integrate, principii, crearea valorii.

Pe durata informării cu privire la raportarea integrată am observat faptul că literatura de

Economia lumii este în continuă schimbare, iar companiile se confruntă cu competiția

2. Cadru teoretic si literature de specialitate

Exemplu de Raportare Integrata de pe o platforma de specialitate:

Prezentarea generala a organizatiei si a Strategia si alocarea resurselor: directia

Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie

O realitate a zilelor noastre este reprezentată de complexitatea crescândă a rapoartelor

Un precursor al Cadrului internaţional de raportare integrată a fost Codul de guvernanţă

Posibilele direcţii de cercetare viitoare vizează extinderea perioadei analizate şi a

1. Adams, C.A. (2014), The International Integrated Reporting Council: A call to

1. AICFR (2009), Final Report of the Advisory Committee on Improvements to

S-ar putea să vă placă și