Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATE MANAGERIALA
-Suport de curs-
Coordonator disciplină:
Prof.univ.dr. ASALOŞ NICOLETA
Contabilitate financiara I 1
CONTABILITATE FINANCIARĂ I
INTRODUCERE
Stimate student,
Contabilitate financiara I 2
Unitatea de învăţare Nr. 1
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1
Pagina
2
2
4
Contabilitate financiara I 3
6
7
8
Contabilitate financiara I 4
recunoaşte că într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între
Documentul cadru şi un IAS. Totodată, având în vedere că activitatea conducerii
IASC se orientează după Cadrul contabil la elaborarea standardelor viitoare şi la
revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict între cele două categorii de
documente se va diminua.
Contabilitate financiara I 5
a) Investitorii în calitate de ofertanţi de capital şi riscuri, sunt interesaţi de
informaţii cu privire la performanţa capitalului investit, în legătură strânsă cu riscul
aşteptat şi dividendele de repartizat. Ei au nevoie de aceste informaţii în vederea
luării deciziilor de a cumpăra, păstra sau vinde « capital ».
b) Bancherii în calitatea lor de furnizori de împrumuturi şi garanţii bancare, sunt
consumatori de informaţii ce privesc capacitatea întreprinderii de a rambursa
creditele la scadenţă şi de a plăti dobânzile.
c) Angajaţii ca furnizori de muncă, apelează la informaţii ce converg către
profitabilitatea şi continuitatea activităţii, care le sunt utile în aprecierea capacităţii
firmei de a oferi remuneraţii, pensii, participare la profit, premii precum şi alte
aspecte sociale.
d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt dornici de informaţii menite să le
creeze o imagine asupra indicatorilor de performanţă ai întreprinderii (lichiditate,
solvabilitate, rentabilitate etc.).
e) Clienţii au nevoie de informaţii ce izează susţinerea ciclului de fabricaţie,
asigurarea continuităţii activităţii întreprinderii, cu precădere asupra derulării
contractelor de lungă durată.
f) Guvernul şi instituţiile sale sunt interesaţi de informaţii privind politicile de
alocare centralizată a resurselor bugetare, fiscalitatea şi construirea informaţiilor
macroeconomice (venit naţional, PIB etc.).
g) Managerul sau administratorul întreprinderii are nevoie de informaţii în
vederea decontării cu utilizatorii extreni privind modalitatea concretă de gestiune a
resurselor încredinţate şi de distribuţie a rezultatelor.
Deşi, nu toate necesităţile de informaţie ale acestor utilizatori pot fi
satisfăcute prin setul de situaţii financiare, există necesităţi care sunt comune tuturor
utilizatorilor.
Contabilitate financiara I 6
calitative unor situaţii distincte.
Poziţia financiară a întreprinderii este dată de resursele economice pe care
le controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de
lichiditatea şi de solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se
adapta la schimbările mediului în care şi desfăşoară activitatea.
Poziţia financiară are la bază o relaţie de echilibru :
Contabilitate financiara I 7
dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.
Informaţiile conţin relevanţă dacă vehiculează cunoştinţele necesare luării
deciziilor economice de către utilizatori, adică îi ajută pe aceştia să evalueze
evenimente trecute, prezente şi viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor
trecute. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura şi materialitatea sa. De
multe ori, natura informaţiei este suficientă şi determină relevanţa sa. Materialitatea
informaţiei vizează pragul de semnificaţie al ei pentru a determina relevanţa dacă
omisiunea sau declararea eronată ar putea influenţa deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare.
Credibilitatea informaţiei constă în aceea că ea este liberă de eroare,
deformare sau părtinire,iar utilizatorii pot avea încredere că aceasta reprezintă
corect şi rezonabil realitatea modelată. Elementele ce definesc credibilitatea
informaţiei sunt: reprezentarea fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului,
neutralitatea, prudenţa, integralitatea.
Comparabilitatea constă în aceea că informaţiile furnizate de situaţiile
financiare trebuie să fie comparabile în timp şi spaţiu. Astfel, este necesar ca
metodele contabile de evaluare, clasificare şi prezentare a elementelor descrise în
situaţiile financiare să fie utilizate permanent. Dacă aceste metode s-au schimbat,
utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a identifica diferenţele dintre metodele
contabile utilizate.
Cadrul contabil IASC defineşte şi limitele informaţiei relevante şi credibile :
oportunitatea, echilibrul beneficiu-cost, echilibrul între caracteristicile calitative.
Oportunitatea se referă la raportarea la timp a informaţiei pentru a fi utilă
în deciziile economice. Orice întârziere în raportarea informaţiei poate duce la
pierderea relevanţei acesteia.
Echilibrul beneficiu-cost constă în aceea că beneficiile de pe urma
informaţiei trebuie să depăşească costurile furnizării acesteia.
Echilibrul între caracteristicile calitative este o problemă de raţionament
profesional care aparţine celor care produc sau utilizează informaţiile din situaţiile
financiare.
Contabilitate financiara I 8
1. Definiţi 3-4 tipuri de utilizatori ai situaţiilor financiare.
3. Definiţi credibilitatea.
4. In ce constã comparabilitatea?
2.
Răspuns 1.2.
Contabilitate financiara I 9
1. Cadrul general abordează :
a. obiectivele situaţiilor financiare ;
b. caracteristicile calitative ce determină utilitatea informaţiilor din situaţiile
financiare ;
c. definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite
situaţiile financiare;
d. conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
2. Consiliul IASC precizează că aproape toţi utilizatorii iau decizii economice
pentru :
a hotărî când să cumpere, să vândă sau să păstreze o investiţie de capital ;
a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii
angajaţilor săi ;
a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii ;
a determina politicile de impozitare ; ş.a.
Răspuns 1.3.
Contabilitate financiara I 10
5. Munteanu, V. coord – Contabilitatea financiara a intreprinderii, editia a V a,
Ed. Universitara, 2017
Contabilitate financiara I 11
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2
Pagina
12
12
14
Contabilitate manageriala 12
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
15
16
17 20
Stocuri, Stocurile sunt active circulante care : sunt deţinute pentru a fi vâdute pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie în vederea vânzării
Materii în aceleaşi condiţii sau sub formă de materii prime, materiale şi alte consmabile ce
prime, urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Produse Stocurile, în calitatea lor de active circulante se recunosc numai atunci când
este posibil ca ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor
Marfuri să poată fi evaluat în mod credibil.
Componenţa stocurilor:
a) Materiile prime reprezintă bunuri cumpărate de unitatea patrimonială ce
participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit
parţial sau integral, fie în starea iniţială, fie transformate.
b) Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de
schimb, materiale pentru ambalat, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi
alte materiale consumabile) sunt acele active circulante care participă sau
ajută la procesul de fabricaţie fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit.
c) Materialele de natura obiectelor de inventar – reprezintă acele bunuri
care nu îndeplinesc simultan condiţiile necesare pentru a fi considerate
mijloace fixe : fie au valoare de intrare mai mare de limita admisă de lege
dar nu au durată de utilizare mai mare de un an, fie au durată de folosire
mai mare de un an dar valoarea de intrare este sub cea admisă de lege.
d) Producţia în curs de execuţie – este reprezentată de producţia ce nu a
trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul
tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau
necompletate în întregime. Aici se includ şi lucrările/serviciile, studiile în
Contabilitate manageriala 13
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
4. Definiţi stocurile.
5. Când se recunosc stocurile?
6. Ce sunt materiile prime?
Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 10
Contabilitate manageriala 14
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 15
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
se face astfel:
Valorea ieşirilor = valoarea stocului iniţial + valoarea intrărilor – valoarea
stocului final
Cei ce folosesc această metodă, înregistrează cumpărările de stocuri, direct pe
cheltuieli cu respectivele stocuri, în corespondenţă cu conturi de terţi sau de
numerar. In cursul perioadei, ieşirile de stocuri din gestiune ca urmare a
consumului sau vânzării nu sunt contabilizate. La sfârşitul exerciţiului, după
efectuarea inventarierii fizice, se înregistrează variaţia stocurilor (sold iniţial – sold
final) prin anularea stocului iniţial şi constatarea stocului final, în conformitatea cu
datele din listele de inventariere . Anularea stocului iniţial se face prin debitarea
conturilor de cheltuieli aferente stocurilor şi creditarea conturilor de stocuri cu
mărimea soldului iniţial, iar constatarea stocului final se face invers.
Această metodă este destul de simplă şi nu este costisitoare însă prezintă
anumite dezavantaje legate de faptul că:
- o mică eroare sau o simplă omisiune în inventarul fizic duce la deformarea
informaţiei contabile, prezentată în bilanţ dacă ne referim la valoarea stocurilor
sau în contul de profit şi pierdere cu referire la cheltuielile cu stocurile;
- nu permite stabilirea plusurilor sau minusurilor în gestiune;
- creează tentaţia de “subevaluare” a stocurilor la inventar, în vederea creşterii
nereale a cheltuielilor cu stocurile şi astfel diminuarea profitului impozabil.
Contabilitate manageriala 16
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 17
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 18
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după fiecare intrare, ca
raport între valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor în stoc şi
cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate în stoc.
CMP =
q = cantitatea de stoc
Contabilitate manageriala 19
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 20
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 21
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Răspuns 2.1
1. Stocurile sunt active circulante care : sunt deţinute pentru a fi vâdute pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie în vederea vânzării
în aceleaşi condiţii sau sub formă de materii prime, materiale şi alte consmabile ce
urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
2. Stocurile, în calitatea lor de active circulante se recunosc numai atunci când
este posibil ca ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor să
poată fi evaluat în mod credibil.
Răspuns 2.2.
1. La sfârşitul fiecărei perioade de gestiune, valoarea stocurilor se stabileşte
astfel:
Sold final = sold iniţial + valoarea intrărilor – valoarea ieşirilor
2. Prin această metodă, fiecare ieşire din stoc este contabilizată atât fizic cât
şi valoric, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a mărimii
stocurilor din punct de vedere cantitativ şi valoric
Rãspuns 2.3.
Contabilitate manageriala 22
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: definiţii, gestiunea şi evaluarea
stocurilor
Contabilitate manageriala 23
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3
Pagina
24
24
26
27
28
Contabilitate manageriala 24
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
29
30
Materii prime
Evidenţa existenţei şi mişcării materiilor prime se face cu ajutorul contului
Materiale 301 – “Materii prime”, cont de activ pe care îl vom prezenta funcţie de metoda
aleasă de gestiune : inventarul permanent sau inventarul intermitent.
Inventar In cazul în care unitatea foloseşte inventarul permanent, contul 301 se
permanent
debitează cu:
Contabilitate manageriala 25
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Se creditează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,
constatate lipsă la inventar şi pierderile din deprecieri (602);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile vândute ca atare
(371);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile livrate societăţilor
din grup (451, 452, 481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin donaţie şi
pierderile din calamităţi (658, 671);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre
prelucrare sau în custodie la terţi (351).
- Soldul contului reprezintă valoarea materialelor consumabile existente în stoc.
Contabilitate manageriala 26
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Contabilitate manageriala 27
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Contabilitate manageriala 28
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Contabilitate manageriala 29
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
7581 2.500
Venituri din
despăgubiri,
amenzi şi
penalităţi
4427 475
TVA
colectată
c) Incasarea imputaţiei prin casierie:
5311 = 4282 2.975
Casa în lei Alte creanţe
în legătură
cu
personalul
Test de autoevaluare 3.1.
Semifabricate
Existenţa şi mişcarea stocurilor de produse finite se evidenţiază prin contul 345
Produse
– “Produse finite”, cont de activ.
reziduale
Se debitează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite intrate
în gestiune şi plusurile de inventar (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi (354, 401).
Se creditează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite
vândute şi lipsurile de inventar (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite acordate salariaţilor, ca plată
Contabilitate manageriala 30
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
în natură (421);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite acţionarilor, asociaţilor
sau unităţilor prestatoare, ca plată în natură (462, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate în magazinele de
vânzare proprii (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute şi consumate în aceeaşi
unitate (301, 302, 303);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite la terţi (354);
- valoarea donaţiilor de produse finite şi pierderilor din calamităţi (6581, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite
existente în stoc la sfârşitul perioadei.
Contabilitate manageriala 31
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
- cu materiile consumabile:
602 = 302 3.000
Cheltuieli cu Materialele
materialele consumabile
consumabile
- cu salariile :
641 = 421 12.000
Cheltuieli cu Personal-
salariile remuneraţii
datorate
Contabilitate manageriala 32
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
- cu energia şi apa:
% = 401 2.380
Furnizori
605 2.000
Cheltuieli cu energia
şi apa
4426 380
TVA deductibilă
d) încasarea produselor :
5121 = 411 41.650
Conturi la bănci în Clienţi
lei
Contabilitate manageriala 33
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Contabilitate manageriala 34
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Răspuns 3.2.
1. Produsele, funcţie de stadiul în care se află în cadrul procesului de fabricaţie,
pot fi: semifabricate, produse finite şi produse reziduale.
2. Diferenţele de preţ stabilite între costul de producţie al produselor
(semifabricate, produse finite, produse reziduale) şi preţul standard (prestabilit) al
acestora înregistrat iniţial în contabilitate se înregistrează cu ajutorul contului 348 –
“ Diferenţe de preţ la produse”, cont rectificativ al valorii de înregistrare al
produselor. Aceste diferenţe de preţ se înregistrează proporţional, atât asupra
bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor.
3. - valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite
intrate în gestiune şi plusurile de inventar (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi (354,
401).
Contabilitate manageriala 35
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar şi produselor
Contabilitate manageriala 36
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4
Contabilitate manageriala 37
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 38
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 39
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 40
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
4428 2.280
TVA
neexigibilă
Contabilitate manageriala 41
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
stocurilor adoptată.
Ambalajele refolosibile pot fi livrate clienţilor, provizoriu, în vederea
transportului şi stocajului bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor comerciale. Ele nu
se vând ca atare, putând fi păstrate de client, acesta având obligaţia de a le restitui
furnizorului după un anumit timp.
Evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje este reprezentată prin
contul 381 - “Ambalaje”, cont de activ care se debitează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor achiziţionate (401, 408, 542);
- valaoarea ambalajelor reprezentând aport în natură la capitalul social (456);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la societăţi din grup,
alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate plus la inventar şi a
celor primite cu titlu gratuit (608, 758);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor realizate din producţia proprie
(345)
Se creditează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute ca atare (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute şi lipsurile constatate la
inventar (608);
- valoarea ambalajelor trimise la terţi (358);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor livrate societăţilor din grup, alte
societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea donaţiilor şi a pierderilor din calamităţi (658, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de îregistrare a ambalajelor existente
în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 388 – “Diferenţe de preţ la ambalaje”, este un cont ce ţine evidenţa
diferenţelor în plus sau minus între preţul standard şi costul de achiziţie aferente
ambalajelor.
Este un cont rectificativ, ca orice cont al diferenţelor de preţ, al valorii de
îregistrare al ambalajelor. Se debitează cu:
-diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie mai mare decât preţul standard)
aferente ambalajelor intrate în gestiune (401, 542);
- diferenţele de preţ în minus aferente ambalajelor ieşite din gestiune (608).
Se creditează cu:
- diferenţele de preţ în minus aferente ambalajelor intrate în gestiune (381, 542);
- diferenţele de preţ în plus aferente ambalajelor ieşite din gestiune (608).
Pentru deprecierea stocurilor de mărfuri, materii prime, materiale, obiecte de
Contabilitate manageriala 42
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
- anularea provizioanelor:
39X = 7814
Provizioane pentru Venituri din
deprecierea provizioane pentru
stocurilor şi a deprecierea activelor
producţiei în curs circulante
de execuţie
Contabilitate manageriala 43
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Tratament Obiectivul standardului este acela “de a descrie tratamentul contabil pentru
contabil stocuri în sistemul costului istoric”.
Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi
prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi
în locul în care se găsesc în prezent.
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de
import şi alte taxe, costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi
Contabilitate manageriala 44
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 45
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 46
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 47
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 48
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 49
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Răspuns 4.1
1. Mărfurile sunt bunuri achiziţionate de întreprindere în vederea revânzării.
Contabilitatea acestei categorii de stocuri se face cu ajutorul contului 371 –
“Mărfuri”, cont de activ.
2. Soldul contului arată valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în
stoc la sfârşitul perioadei.
3. Contul 378 – “Diferenţe de preţ la mărfuri” este un cont rectificativ al valorii de
înregistrare a mărfurilor şi ţine evidenţa adaosului comercial (marja
comerciantului) aferent mărfurilor existente în unitatea patrimonială.
Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din stoc prin
vânzare se face periodic, de regulă, la sfârşitul lunii, pe baza unui coeficient mediu
de repartizare al adaosului comercial (K 378).
Răspuns 4.2.
1. Ambalajele cuprind amabalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate,
destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi cu
obligaţia restituirii conform condiţiilor contractuale.
Ambalajele mai pot fi şi de natura obiectelor de inventar dacă ele se
folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale, înregistrându-se în contabiliate în
categoria materialelor de natura obiectelor de inventar.
2. Contul 388 – “Diferenţe de preţ la ambalaje”, este un cont ce ţine evidenţa
diferenţelor în plus sau minus între preţul standard şi costul de achiziţie aferente
ambalajelor.
Este un cont rectificativ, ca orice cont al diferenţelor de preţ, al valorii de
înregistrare al ambalajelor.
Contabilitate manageriala 50
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Rãspuns 4.3.
Contabilitate manageriala 51
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie: Contabilitatea mãrfurilor, ambalajelor şi
provizioanelor de depreciere a stocurilor. IAS 2 “Stocuri”
Contabilitate manageriala 52
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5
Contabilitate manageriala 53
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 54
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 55
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 56
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 57
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 58
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 59
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 60
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 61
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 62
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Răspuns 5.2.
1. Contul 401 se debitează cu:
Plăţile efectuate către furnizori ; valoarea acceptată a efectelor comerciale
de plătit ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori la
decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului ; valoarea avansurilor acordate
furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia ; sumele nete achitate
colaboratorilor şi impozitul reţinut ; valoarea la preţ de înregistrare a produselor
cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură potrivit prevederilor
contractuale ; datorii prescrise sau anulate ; valoarea sconturilor obţinute de la
furnizori ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate
furnizorilor .
a) 2. cumpărarea mărfurilor:
371 = 401 20.350
Mărfuri Furnizori
Contabilitate manageriala 63
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
impozite şi
taxe
asimilate
Contabilitate manageriala 64
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Rãspuns 5.3.
Contabilitate manageriala 65
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
4427 7.600
TVA colectată
a) 3. livrarea produselor:
418 = % 29.750
Clienţi-facturi
de întocmit
703 25.000
Venituri din
vânzarea
produselor
reziduale
4428 4.750
TVA
neexigibilă
Contabilitate manageriala 66
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: aspecte generale. Contabilitatea operaţiilor comerciale
Contabilitate manageriala 67
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: reduceri comerciale şi decontãri cu personalul
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6
Contabilitate manageriala 68
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: reduceri comerciale şi decontãri cu personalul
Contabilitate manageriala 69
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: reduceri comerciale şi decontãri cu personalul
Contabilitate manageriala 70
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: reduceri comerciale şi decontãri cu personalul
Contabilitate manageriala 71
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: reduceri comerciale şi decontãri cu personalul
Răspuns 6.1
1. Reducerile comerciale sunt acele reduceri care:
au o influenţă directă asupra mărimii nete a unei facturi;
sunt premergătoare reducerilor de natură financiară şi
cuprind aşa cum prevede literatura de specialitate dar şi practica afacerilor trei
categorii: rabatul, remiza, risturnul.
Contabilitate manageriala 72
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7
Contabilitate manageriala 73
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Contabilitate manageriala 74
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Casa Efecte de
primit de la
clienţi
- în cazul în care, încasarea are loc prin bancă, contra unui comision de 3%
pentru serviciile bancare prestate:
% = 413 1.000.000
Efecte de
primit de la
clienţi
5121 970.000
Conturi la bănci în
lei
627 30.000
Cheltuieli cu
serviciile bancare
şi asimilate
Contabilitate manageriala 75
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Efectele comerciale circulă prin giruri (andosări). Girul este un act prin
care posesorul efectului numit girant, transferă altei persoane numite giratar toate
drepturile izvorâte din efectul comercial respectiv. Girul trebuie să fie necondiţionat
şi semnat de către girant. Toate menţiunile privind circulaţia efectelor prin gir se fac
pe verso-ul acestora, de unde şi denumirea de andosare. Andosările nu vizează
decât beneficiarii succesivi de efecte şi nu clienţii (traşii), cu excepţia cazului în care
are loc anularea efectelor.
Contabilitate manageriala 76
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Operaţiile care intră sub incidenţa TVA sunt operaţiunile care îndeplinesc
simultan următoarele condiţii:
- livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate cu plată;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
România;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate
economică.
Operaţiunile care intră sub incidenţa taxei pe valoarea adăugată se numesc
operaţiuni impozabile. Operaţiunile impozabile pot fi:
o Operaţiuni taxabile;
o Operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA, însă
este permisă deducerea TVA datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile
achiziţionate.
o Operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA şi nu
este permisă deducerea TVA datorate sau plătite pentru bunurile şi serviciile
achiziţionate. Astfel de operaţiuni sunt:
- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, desfăşurate de
unităţi autorizate în acest sens;
- activitatea de învăţământ prevăzută de Legea Invăţământului nr. 84/1995,
republicată cu modificările şi completările ulterioare;
- prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau
protecţia socială efectuate de instituţii publice sau de alte unităti
recunoscute ca având caracter social;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor de către producătorii agricoli
individuali şi asociaţiile fără personalitate juridică ale acestora,ş.a.;
o Operaţiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată pentru bunurile a căror
livrare în România este scutită de TVA, pentru care nu se datorează TVA în
vamă.
Contabilitate manageriala 77
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Contabilitate manageriala 78
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Vom începe prezentarea conturilor de mai sus, nu în ordinea lor din planul
de conturi aşa cum am menţionat anterior, din considerentul că primele două conturi
sunt rezultatele la care s-a ajuns în urma calculului şi operării în conturile TVA
deductibilă şi colectată.
Contul 4426 – „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” ţine evidenţa TVA
deductibilă – creanţă asupra bugetului statului în cadrul operaţiilor privind intrările
şi care este înscrisă în facturile furnizorilor de stocuri, imobilizări, prestatorilor de
servicii, executanţilor unor lucrări:
Contul 4427 – „Taxa pe valoarea adăugată colectată” este un cont ce
înregistrează şi evidenţiază TVA colectată ca o datorie faţă de bugetul statului în
cadrul operaţiilor privind ieşirile fiind un cont de pasiv
Contul 4428 – „TVA neexigibilă” . TVA neexigibilă apare în situaţia operaţiilor de
vânzare-cumpărare pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale, pentru lucrări şi
servicii cu plata în rate precum şi în formarea preţului de vânzare cu amănuntul în
Contabilitate manageriala 79
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
comerţ la unităţile comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ. Acest cont este un cont
bifuncţional.
Contabilitate manageriala 80
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Contabilitate manageriala 81
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
2. Cambia este înscrisul prin care trăgătorul (creditorul sau furnizorul), dă ordin
altei persoane numită tras (debitorul sau clientul) să plătească o anumită sumă la
vedere sau la o anumită dată unei terţe persoane numită beneficiar. Cambia emisă
de trăgător este trimisă spre acceptare trasului iar acceptarea este angajamentul luat
faţă de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.
3. Efectele comerciale circulă prin giruri (andosări). Girul este un act prin care
posesorul efectului numit girant, transferă altei persoane numite giratar toate
drepturile izvorâte din efectul comercial respectiv. Girul trebuie să fie
necondiţionat şi semnat de către girant. Toate menţiunile privind circulaţia
efectelor prin gir se fac pe verso-ul acestora, de unde şi denumirea de andosare.
Andosările nu vizează decât beneficiarii succesivi de efecte şi nu clienţii (traşii), cu
excepţia cazului în care are loc anularea efectelor.
Răspuns 7.2.
Contabilitate manageriala 82
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor: efecte comerciale şi contabilitatea TVA
Contabilitate manageriala 83
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8
Contabilitate manageriala 84
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
- cheltuieli curente;
- cheltuieli în avans;
Contabilitate manageriala 85
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
4. Imputarea este etapa când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Contabilitate manageriala 86
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Contabilitate manageriala 87
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Contabilitate manageriala 88
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Contabilitate manageriala 89
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Răspuns 8.2.
Contabilitate manageriala 90
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Contabilitate manageriala 91
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9
Pagina
2
2
4
5
Contabilitate manageriala 92
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
6
7 9
Contul 101 “Capital social” este un cont de pasiv prin intermediul căruia se
înregistrează capitalul social subscris de acţionari/asociaţi în numerar şi/sau în natură,
majorarea sau reducerea capitalului social. Acest cont se dezvoltă de două conturi
sintetice de gradul II şi anume: 1011 “Capital social subscris şi nevărsat” şi 1012
“Capital social subscris şi vărsat” asigurând astfel, delimitarea contabilă a celor două
faze necesare în constituirea capitalului social: subscriere şi vărsare.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi
cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi
vărsate.
Se creditează cu:
Contabilitate manageriala 93
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Capitalul social subscris de acţionari sau asociaţi în natură şi/sau în numerar (456);
Rezervele destinate măririi capitalului social (106);
Profitul net realizat din exerciţiile precedente, destinat măririi capitalului social
(117);
Profitul net realizat la închiderea exerciţiului financiar destinat creşterii capitalului
social (129);
Primele de fuziune şi de aport legate de capital, încorporate la capitalul social
(104).
Se debitează cu:
Valoarea capitalului social retras de asociaţi sau acţionari (456);
Pierderile realizate din exerciţiile precedente (reportate) sau curente acoperite din
capitalul social (117, 121).
Soldul contului reprezintă valoarea capitalului subscris nevărsat/vărsat.
Se constituie S.C. Model S.R.L. ce are un capital social subscris de 5.000 lei şi un
număr de trei asociaţi. Capitalul social se varsă astfel:
- primul asociat depune 1.500 lei într-un cont la B.C.R.;
- al doilea asociat aduce aparatură birotică în valoare de 2.000 lei;
- al treilea asociat depune un stoc de mărfuri în valoare de 1.500 lei.
In urma vărsării integrale a capitalului, se constituie capitalul social subscris şi
vărsat.
Cu ocazia constituirii societăţii, asociaţii plătesc numerar, din fonduri proprii 800
lei cheltuieli de constituire.
1) Subscrierea capitalului:
456 = 1011 5.000
Decontări cu asociaţii Capital subscris
privind capitalul nevărsat
Contabilitate manageriala 94
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Contabilitate manageriala 95
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
2) Incasarea acţiunilor:
5311 = 456 2.800
Casa în lei Decontări cu
asociaţii privind
capitalul
Contabilitate manageriala 96
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Se reevaluează o clădire care are valoarea contabilă de 300.000 lei, iar valoarea
actuală este de 450.000 lei. Amortizarea cumulată până la data reevaluării este de
100.000, iar amortizarea actualizată de 150.000. Ulterior, soldul rezervelor din
reevaluare se încorporează la rezerve.
1) Reevaluarea clădirii:
212 = 105 150.000
Construcţii Rezerve din
reevaluare
Contabilitate manageriala 97
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
construcţiilor
Contabilitatea rezervelor
Contabilitate manageriala 98
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
1. Se constituie din profitul net, rezerve statutare în valoare de 5.000 lei şi alte
rezerve în valoare de 4.000 lei.
129 = % 9.000
Repartizarea profitului
1063 5.000
Rezerve statutare
1068 4.000
Alte rezerve
Contabilitate manageriala 99
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Contabilitate manageriala
100
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
3. Se creditează cu:
Capitalul social subscris de acţionari sau asociaţi în natură şi/sau în numerar ;
Rezervele destinate măririi capitalului social ;
Profitul net realizat din exerciţiile precedente, destinat măririi capitalului social ;
Profitul net realizat la închiderea exerciţiului financiar destinat creşterii
capitalului social ;
Primele de fuziune şi de aport legate de capital, încorporate la capitalul social .
Răspuns 9.2.
Contabilitate manageriala
101
Contabilitatea capitalurilor: capitalul social, prime de capital şi rezerve
Contabilitate manageriala
102
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10
Contabilitate manageriala
103
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
profit nepartizat:
121=117
II. Exerciţiul în care se reportează: pierderea :
121=117
profitul:
117=121
Contabilitate manageriala
105
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Contabilitate manageriala
107
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Imprumuturile
CONTABILITATEA IMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI
din emisiunea
de obligaţiuni Imprumuturile din emisiunea de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare
reprezintă împrumuturi pe termen lung create prin vânzarea de titluri de credit
negociate către public. Imprumuturile sun divizate în fracţiuni egale numite
obligaţiuni rambursabile la o scadenţă determinată şi purtătoare de dobânzi
anuale.
Evidenţa contabilă a acestor împrumuturi se realizează prin contul – 161
“Imprumuturi din emisiunea de obligaţiuni”, cont de pasiv care se creditează
cu:
- suma împrumuturilor obţinute la valoarea de rambursare a obligaţiunilor
emise (461);
- suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor(169);
- diferenţele de curs valutar nefavorabile rezultate din evaluarea la închiderea
Contabilitate manageriala
108
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Contabilitate manageriala
109
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
1682 7.375
Dobânzi aferente
creditelor bancare pe
termen lung
1621 10.000
Credite bancare pe
termen lung
Contabilitate manageriala
111
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Contabilitate manageriala
112
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
Răspuns 10.2.
Contabilitate manageriala
113
Contabilitatea capitalurilor: rezultatul exerciţiului şi împrumuturi pe termen lung
în integralitate la scadenţă;
progresiv, în mai multe tranşe;
prin răscumpărare la bursă;
prin procedeul tragerii la sorţi.
Contabilitate manageriala
114
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11
Contabilitate manageriala
115
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Imobilizãri Activele imobilizate sau fixe (active pe termen lung) reprezintă totalitatea
valorilor economice de investiţie a căror durată de utilizare este mai mare de un
Active fixe an.
Acestea alcătuiesc baza şi mijloacele de acţiune ale întreprinderii şi se
Imobilizãri caracterizează atât prin durabilitatea lor îndelungată cât şi prin repetata lor
corporale participare la circuitul economic, menţinându-şi valoarea de întrebuinţare fără să
se consume, să-şi schimbe forma sau să se înlocuiască după prima utilizare.
Structura activelor imobilizate :
1. Imoblizări necorporale
2. Imobilizări corporale
3. Imobilizări financiare
4. Imbilizări în curs
Imobilizările necorporale sunt active imobilizate ce nu îmbracă o formă fizică de
bunuri materiale . Se mai numesc active intangibile. Acestea la rândul lor cuprind:
- cheltuieli de constituire;
- cheltuieli de dezvoltare;
- concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi similare;
- fondul comercial;
- alte imobilizări necorporale.
Imobilizările necorporale se caracterizează printr-un grad ridicat de incertitudine în
ceea ce privesc avantajele viitoare pe care întreprinderea le-ar putea obţine din
utilizarea lor. Ele fac obiectul amortizării recuperându-şi treptat valoarea de intrare
pe calea cheltuielilor cu amortizarea. Imobilizările necorporale reprezintă resurse
economice importante însă, evaluarea acestor imobilizări este destul de dificil de
realizat.
Imobilizările corporale sunt activele ce îmbracă o formă fizică de bunuri
Contabilitate manageriala
116
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
117
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
118
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
1. Cheltuieli de constituire;
2. Cheltuieli de dezvoltare;
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărcile şi drepturile similare;
4. Fondul comercial;
Contabilitate manageriala
119
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
120
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
% = 5311 1.190
Casa în lei
Contabilitate manageriala
121
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
201 1.000
Cheltuieli de
constituire
4426 190
TVA deductibilă
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind cheltuielilor
amortizările şi de
provizioanele constituire
Amortizarea Cheltuieli de
cheltuielilor de constituire
constituire
Contabilitate manageriala
122
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
proiectele în curs să fie individualizate şi costul lor să fie stabilit prin devize şi nu în
rentabilitate comercială.
Se debitează cu:
Licenţele sunt titluri prin care posesorul unei invenţii acordă altei persoane
fizice sau juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata invenţia sa în scopuri
economice.
Se debitează cu:
Se creditează cu:
- concesiuni, brevete, licenţe, alte drepturi şi valori similare cedate şi scoase
din evidenţă (2805, 6583);
- valoarea brevetelor şi altor drepturi şi valori similare aportate şi retrase (456);
- valoarea bunurilor preluate în concesiune conform contractelor şi restituite
(167);
- valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare depuse ca
aport la capitalul altei persoane juridice (261).
Soldul contului reprezintă concesiunile, brevetele şi alte drepturi similare
existente.
Contabilitatea fondului comercial
Contabilitate manageriala
125
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
corporal înlocuiesc sau se consumă la prima lor utilizare, participând la mai multe cicluri de
producţie şi îşi păstrează forma iniţială transmiţând valoarea lor treptat sub formă
Terenuri de amortizare asupra produselor fabricate, serviciilor prestate sau a altor activităţi
desfăşurate. Ele îmbracă o formă de materială şi se concretizează în terenuri şi
Construcţii mijlaoce fixe. Aceste active definesc capacitatea de producţie sau potenţialul de a
crea venituri în funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii.
Echipamente
tehnologice Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va
genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi
evaluat în mod credibil.
Imobilizările corporale sunt active care au următoarele caracteristici:
Sunt deţinute de unitatea patrimonială pentru a fi utilizate în producţia
proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor
sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
Sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an;
Au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în
vigoare .
In funcţie de structura materială şi destinaţia economică, imobilizările
corporale cuprind:
1. terenuri;
2. construcţii;
3. echipamente tehnologice;
4. mobilier, alte instalaţii şi utilaje, avansuri şi imobilizări corporale în curs
de execuţie.
Din punct de vedere al aparteneţei la unitatea patrimonială, imobilizările
corporale pot fi proprii sau închiriate. Cele proprii sunt acele active existente în
inventarul şi evident în patrimoniul întreprinderii care va calcula şi evidenţia
amortizarea pentru aceste active. Imobilizările închiraiate sunt acele active care nu
aparţin întreprinderii; acestea se vor evidenţia prin intermediul conturilor
extrabilanţiere iar amortizarea se va calcula de întreprinderea care le deţine.
Contabilitatea terenurilor
Contabilitate manageriala
127
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
128
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
129
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
două condiţii:
- Au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin lege de peste 15
milioane în prezent;
- Durata de utilizare este mai mare de un an.
Aceste imobilizări sun delimitate, indiferent de felul lor, pe obiecte de evidenţă.
Pentru obiectele care se folosesc în loturi, seturi sau care formează un singur
corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot
sau set. Fiecare mijloc fix este trecut în registrul numerelor de inventar- registru
pentru evidenţa operativă a mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe se clasifică după structura şi destinaţia lor economică în 6
categorii astfel:
1. Construcţii;
2. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
3. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
4. Mijloace de transport;
5. Animale şi plantaţii;
6. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale.
Această grupare a mijloacelor fixe după destinaţia economică este cuprinsă
într-un catalog ce conţine duratele normale de funcţionare şi clasificarea
imobilizărilor corporale ce a fost făcută pe grupe, subgrupe, clase, subclase şi
familii.
Clasificarea imobilizărilor corporale pe grupe prezintă importanţă pentru
organizarea contabilităţii sintetice, analitice şi pentru calcularea corectă a
amortizării. Amortizarea se calculează numai pentru imobilizările corporale ce
aparţin unităţii patrimoniale, nu şi pentru acele imobilizări care pot fi închiriate de
întreprindere.
Valoarea de intrare a imobilizărilor corporale este reprezentată de costul de
achiziţie, de producţie, de aport sau justă, funcţie de modalitatea intrării în
patrimoniu a imobilizării respective.
Imobilizările corporale pot fi supuse reevaluării care se efectuează conform
prevederilor legale, caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu
la valoarea lor de intrare. Reevaluarea se face la valoarea justă, determinată pe
baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi. Valoarea justă
este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de
bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cuază, în cadrul unei tranzacţii în care
Contabilitate manageriala
130
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
131
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
132
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
sunt sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care unitatea percepe
dobânzi potrivit legii. Acţiunile proprii sun activele imobilizate funcţie de intenţia
societăţii cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilită cu ocazia
achiziţiei sau reclasării. In categoria altor creanţe imobilizate se cuprind garanţiile,
depozitele şi cauţiunile depuse de unitate la terţi.
Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine prin contul 267 –“Creanţe
imobilizate”, cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea împrumuturilor acordate şi a veniturilor din dobânzile aferente
creanţelor imobilizate, precum şi garanţiile depuse la furnizori (269, 5121,
5311, 763);
- va;loarea împrumuturilor acordate pe termen lung şi dobânzilor aferente
pentru bunurile cedate în regim de leasing financiar (211, 212, 213, 214, 472 );
- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente împrumuturilor acordate în
valută, rezultate din evaluarea acestora la cursul de la sfârşitul exerciţiului
(765).
Se creditează cu:
- valoarea creanţelor imobilizate şi a dobânzilor aferente, încasate, precum şi a
garanţiilor restituite de furnizori (5121, 5311);
- diferenţele nefavorabile de curs valuatr, aferente împrumuturilor acordate
rezultate în urma încasării creanţelor sau evaluării acestora la cursul de la
sfârşitul exerciţiului (665);
- valoarea dobânzii facturate de locator în cazul leasingului financiar (411);
- valoarea pierderilor din creanţe imobilizate (663);
- valoarea avansului şi a ratelor recunoscute la venituri pentru bunurile cedate în
leasing financiar (658);
Soldul contului reprezintă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor creanţe
imobilizate.
Imobilizările financiare sunt recunoscute ca activ se evaluează la costul de
achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Ele sunt
prezentate în bilanţ la valoarea contabilă mai puţin provizioanele pentru
depreciere, provizioane ce se constituie ca diferenţă între valoarea de intrare şi
valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.
Contabilitate manageriala
133
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
1. Achiziţionarea titlurilor:
261 = % 60.000
Titluri de
participare
5121 36.000
Conturi la
bănci în lei
269 24.000
Vărsăminte
de efectuat
pentru
imobilizări
financiare
Contabilitate manageriala
134
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
financiare
Contabilitate manageriala
135
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
136
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Răspuns 11.3.
1. Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera
beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în
mod credibil.
Răspuns 11.4.
1. Aceste imobilizări se concretizează în:
- titluri de participare;
- interese de participare;
- alte titluri imobilizate;
- creanţe imobilizate.
Contabilitate manageriala
137
Contabilitatea imobilizãrilor: aspecte generale; contabilitatea imobilizãrilor necorporale
Contabilitate manageriala
138