UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializare: Master Contabilitate şi Audit

CELE MAI MARI PROVOCĂRI ALE

PROFESIEI CONTABILE:
GÂNDIREA INTEGRATĂ, GLOBALIZAREA ŞI
TEHNOLOGIA

Profesor, Masterand,

Conf.dr. Ibinceanu Onica Mihaela Ciobanu Cati

Cortez Oana Veronica

GALAȚI 2021

0
 Economia lumii este în continuă schimbare, iar companiile se confruntă cu competiția
global, inovațiile tehnologice şi reglementări sporite ca răspuns la crizele financiare şi de
guvernare. Astfel, în acest context, profesia contabilă se confruntă cu cele mai mari provocări şi
anume: gândirea integrată, globalizarea şi tehnologia.

“Gândirea integrată constă în schimbarea paradigmei de acțiune a firmelor, în sensul în

care o afacere pe termen mediu sau lung, pentru a asigura rentabilitatea şi stabilitatea, trebuie să
ia în calcul nu numai remunerarea capitalului financiar- adică investitorii, acționarii- cât şi toate
celelalte tipuri de capital care intră în acest proces de business. Aici ne referim la societate, la
mediu, angajați, resursa umană, este o altă abordare. Desigur, din ce în ce mai multe firme au
constatat că este în interesul lor să treacă de la raportarea simplă financiară, aşa cum este
reglementată ca fiind obligatorie în toate statele lumii către raportarea integrată. Adică, pe lângă
datele financiare, pe care le publici, trebuie să publici şi aspect care țin de modul de utilizare a
capitalurilor care intră într-un business, modelul de business, guvernanță şi efectele asupra
societății” ( Sova- news.ro – din revista de la CECCAR ).

Raportarea financiară integrată, sau raportarea integrată, a aparut ca o necesitate în

contextual a câtorva raportări nefinanciare diferite, susţinută de Consiliul Internaţional de
raportare integrată ( IIRC), determinând profesionestii din domeiul finaciar contabil să abordeze
o gândire mai compexă cu privier la performanta financiară.
Asadar raportarea integrată este un suport de gândire integrată, o raportare mai
transparentă a obiectivelor şi deciziilor de afaceri, care îşi propune să ofere o imagine cât mai
complete a unei afaceri ceea ce presupune prezentarea performanţelor unei companii în mod
integrat, într-un singur raport care include atât rezultatele financiare cât şi cele non-financiare.
Cadru general de raportare integrată acceptat la nivel global elaborate şi implementat de
Consiliul Internaţional pentru Raportare Integrată (IIRC), finalizat în decembrie 2013, oferă o
noua imagine inovatoare în raportarea corporativă.

Scopul acestui cadru este de a crea o gândire integrată, de a stabili principiile directoare şi
elementele de conţinut care reglementează conţinutul general al unui sistem de raportare
integrată, fiind o comunicare clara despre modul în care strategia, guvernarea, rezultatele şi
perspectivele unei organizaţii, în contextual mediului său extern, conduce la crearea de valoare
pe termen scurt, mediu şi lung

Un raport integrat explică modul în care o organizaţie creează valoare în timp. Valoarea nu
este creată numai de către organizaţie, ea este influenţată de mediul extern, create prin relaţiile cu
părţile interesate şi în funcţie de diverse resurse, acesta incercand sa ofere înţelegere cu privire
la:
- mediul extern care afectează organizaţia
-resursele şi relaţiile utilizate, denumite capitaluri şi sunt clasificate ca financiar,
fabricat, intelectual, uman, social şi al relaţiei, şi natural.
- modul în care organizaţia interacţionează cu mediul extern şi capitalurile pentru
crearea valorii pe termen scurt, mediu şi lung.

1
Elemente de continut:
Raportul integrat include opt elemente de conținut care sunt fundamental legate între
ele. Acestea se vor formula ca întrebări la care raportul trebuie să răspundă și să scoată în
evidență legăturile dintre ele.
1) O privire de ansamblu a organizației și mediul extern: Ce face organizația și care
sunt circumstanțele în care își desfășoară activitatea?
Care este misiunea și viziunea sa, etica, valorile și cultura, proprietarii și structurile operative,
principalele activități, piețe, produse, servicii?
2) Guvernare: Cum sprijină structura de guvernanță a organizației capacitatea sa de a
crea valoare pe termen scurt, mediu și lung?
3) Modelul de afaceri: Care este modelul de afaceri al organizației?
4) Riscuri și oportunități: Care sunt riscurile și oportunitățile specifice care afectează
capacitatea organizației de a crea valoare pe termen scurt, mediu și lung, precum și modul în care
se ocupă organizația de acestea?
5) Strategia și alocarea resurselor: Unde organizația vrea să meargă și cum
intenționează să ajungă acolo?
6) Performanță: În ce măsură organizația a atins obiectivele strategice pentru perioada
raportată și care sunt acelea? Care sunt rezultatele în ceea ce privește efectele asupra
capitalurilor?
7) Outlook: Ce provocări și incertitudini poate întâlni organizația în implementarea
strategiei sale, și care sunt implicațiile potențiale pentru modelul său de afaceri și performanțele
viitoare?
8) Baza de prezentare: Cum a determinat organizația ce aspecte să includă în raportul
integrat și cum sunt acestea cuantificate sau evaluate?

Raportarea integrată reprezintă oportunități de a prezenta investitorilor și altor părți

interesate perspectivele pe termen mai lung ale organizației precum și motivația și explicația
viziunii, strategiilor și rezultatele organizației, va contribui la luarea deciziilor privind alocarea
resurselor în vederea creării valorii pe termen lung, în special a celor limitate şi non-
regenerabile.
Profesioniștii contabili au un rol important atât în raportarea integrată cât și în furnizarea
de servicii de asigurare privind raportarea integrată. Va fi necesar ca profesioniștii contabili să
fie poziționați în aşa fel încât să poată ajuta la asigurarea corelarii eficiente, prin intermediul
strategiei, a acțiunilor pe termen scurt cu aspirațiile pe termen lung și cu succesul durabil al
afacerii. Experții contabili ca principali furnizori de servicii profesionale de înaltă calitate pot
consilia IMM-urile, oferindu-le de pe acum servicii integrate, strategii, sfaturi care să îi ajute la
generarea de planuri de afaceri și previziuni financiare, asistență managerială, suport pentru mai
bune servicii în domeniul financiar, contabil, fiscal, în domeniul resurselor umane, respectarea
reglementărilor, sprijin pentru o mai bună gestionare a riscurilor sau în evaluare, susținere în
atragerea de fonduri, finanțări și ajutor în special la neutralizarea influențelor negative cu care
IMM-urile se pot confrunta.
CECCAR v-a veni în sprijinul IMM-urilor, experților contabili și contabililor autorizați
cu privire la perspectiva dezvoltării unei piețe de servicii contabile de înaltă calitate și adaptării
la noile cerințe prin aplicarea conceptului de Raportare integrate, cu ajutorul programelor de
pregătire profesională continuă și prin întâlnirile profesionale care au loc deja în toate filialele
CECCAR, scopul acestora fiind identificarea problemelor cu care se confruntă profesia contabilă
și mai ales soluționarea lor.
Profesionistul contabil devine astfel un partener important în procesul de elaborare a
previziunilor, a programelor și proiectelor pe termen scurt, mediu și lung, în etapa operațională și
în etapa de comparare și interpretare a rezultatelor într-o organizație. Va fi necesar ca
profesioniștii contabili să fie suficient de competenți și flexibili în toate domeniile și funcțiile în
care organizația încearcă să atingă excelența.

2
 Aşadar un nou tip de raportare financiară îşi face apariţia în peisajul de business din
România, raportarea financiară integrată. Înţeleasă până acum drept documentul de referinţă
pentru investitori şi factori interesaţi în performanţa companiei, raportarea financiară consacrată
include acum şi componenţa socială şi de impact asupra mediului în care o companie
funcţionează. Principiile și practicile de raportare integrată câștigă susținere în multe comunități
formate din părți interesate și promotori atât ai unei guvernanțe corporative îmbunătățite, cât și ai
unei raportări corporative îmbunătățite în sectoarele public și privat.

Instrument de crestere a increderii investitorilor

Vazută ca un instrument al schimbului de informaţii pentru creşterea increderii

consumatorilor si investitorilor, raportarea financiara înseamna situaţii financiare anuale şi
raportari nefinanciare. Pentru structurarea informaţiilor şi urmărirea cu uşurintă a acestora, în
raportarea financiară integrată sunt folosite diferite modele-cadru. Acestea cuprind de obicei:
misiunea si viziunea companiei, strategia de dezvoltatare, rolul strategic al CSR, acţiunile
companiei privind CSR, provocari şi rezultate, progres, indicatorii monitorizaţi şi modalitaţi de
implicare a parţilor interesate. În Romania, prin transpunerea legislaţiei comunitare sunt
modificate informaţiile nefinanciare solicitate si se introduce "Declaraţia
nefinanciara/(consolidata)". Prevederile sunt aplicabile incepând cu 1 ianuarie 2017 pentru
entităţile de interes public cu un numar mediu de 500 salariaţi la data depunderii bilanţului.

Raportarea integrată modifică comportamentul corporativ prin intermediul gândirii

integrate. Gândirea integrată este principalul argument pentru raportarea integrată și nu este
exclusiv un concept pentru consiliul de administrație (denumit și organism de guvernare sau
persoane însărcinate cu guvernanța) sau conducerea superioară; aceasta implică modificări la
nivel organizațional pentru a le impune tuturor celor din organizație să își sporească aportul față
de un concept de creare de valoare mult mai general și pe termen mai lung, printr-o mai bună
înțelegere a modului în care este creată valoarea.

Aplicarea gândirii integrate nu este o sarcină ușoară, aceasta necesită înțelegerea

conexiunilor dintre aceste capitaluri și abordările diferite față de crearea de valoare prin
intermediul modificărilor modelelor de afaceri. Ea este implementată printr-o planificare și un
proces decizional integrat, ambele necesitând o înțelegere a oportunităților și a riscurilor
semnificative, care conduce la o mai bună planificare și la procese decizionale mai bune,
rezultatul acestora fiind corelarea capialurilor utilizate pentru a crea valoare. Gândirea integrată
trebuie să aibă ca rezultat o buna coordonare la nivel de organizație față de obiectivele strategice
și crearea de valoare în contextul mediului de afaceri în continuă schimbare.
Rezultatul este o mai mare încredere în luarea deciziilor care creează valoare
pe termen scurt, mediu și lung pe baza unor informații și analize relevante și de calitate și a unor
procese internedurabile și interconectate.

Rolurile profesioniştilor contabili

Gândirea și raportarea integrată sunt oportunități semnificative pentru peste un milion

de profesioniști contabili care lucrează într-o varietate de roluri de conducere, de administrare
sau operaționale. Oportunitatea constă în concentrarea pe crearea de valoare pentru organizații și
părțile lor interesate, precum și prezentarea modului în care se creează valoarea.
Gândirea și raportarea integrată oferă o cale și un stimulent suplimentar pentru CFO și
echipele financiare de a se concentra pe informațiile și deciziile care contează pentru organizație
și potențialul succes al acesteia. Pentru echipele financiare care au început să treacă la

3
parteneriate de afaceri cu toate structurile organizațiilor lor, principiile și conceptele de gândire
și raportare integrată reprezintă o evoluție naturală pentru parcursul lor.
La un nivel mai general, profesioniștii contabili pot facilita înțelegerea creării de valoare
prin intermediul colectării de informații, analizelor și activităților de susținere a deciziilor, care
ajută, în cele din urmă, la trecerea la raportarea integrată. Prin contribuirea directă la eforturile
unei organizații de a susține și crea valoare dintr-o perspectivă mai largă decât cea a indicatorilor
tradiționali financiari și contabili, profesioniștii contabili pot fi percepuți ca îndeplinind mai bine
nevoile angajatorilor lor și ale societății. Informațiile și analizele pe care le oferă pentru a susține
deciziile trebuie să includă o înțelegere mai bună și mai extinsă a surselor disparate și a factorilor
care determină valoarea pe termen lung pentru a permite o mai bună strategie și implementare
prin intermediul modificărilor în modelul de afaceri.
O mai mare conectivitate între conducere și procesele de raportare și între diferitele
funcții organizaționale implică dezvoltarea unei abordări de planificare integrată care să unească
oameni cu experiențe și pregătiri profesionale diferite și cu perspective diferite asupra
organizației. CFO și funcția financiară au o poziție bună pentru a face
conexiuni importante între diferitele elemente de planificare, inclusiv o mai bună înțelegere și
gestionare a incertitudinii și riscurilor, și legăturile cu planificarea strategică și performanța
operațională și financiară
Gândirea integrată și raportarea integrată sunt stabilite atât în contextul capacității unei
organizații de a crea valoare pentru ea însăși (care poate fi reprezentată de reputație, oportunități
și riscuri), venituri, costuri și fluxuri de trezorerie, cât și în contextul perspectivei mai ample a
valorii comune sau societale.
Acesta este un moment foarte interesant pentru a fi profesionist contabil. Rolul sporit pe
care îl vor avea CFO și echipa financiară în facilitarea gândirii și raportării integrate, ca parte a
creării de valoare sustenabilă și a dialogului îmbunătățit cu toți furnizorii de capital și toate
părțile interesate cheie, ar trebui să aibă ca rezultat o profesie financiară mai puternică și mai
plină de satisfacții, în centrul organizației.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară – factor principal al globalizării

contabile

Accelerarea crescândă a dezvoltării tehnologiei, a cuprins inevitabil si domeniul

contabilitătii, aducând cu sine îngrijorări precum şi aceea că activitatea contabilă ar putea devein
automată. În prezent nu se poate spune cu exactitate ce impact are asupra profesiei contabile,
doar se pot emite presupuneri. Pe baza sondajelor facute în revistele de specialitate, respondenții
au o perspectivă destul de pozitivă asupra tehnologiei. O treime dintre aceștia cred
că este o oportunitate de a reinventa profesia și mai mult de jumătate consideră că este o
oportunitate de a îmbunătăți serviciile de contabilitate, considerând că tehnologia nu prezintă o
amenințare existențială. Totuși, o mare parte din respondenți fiind de acord
că tehnologia reprezintă o provocare serioasă care va necesită schimbări semnificative față de
profesie.

Progresele tehnologice și procedurale pot avea un impact semnificativ asupra

profesioniștilor din diferite ramuri economice. Noile tendințe le impun acestora să își schimbe
stilul de lucru pe termen lung pentru a profita de avantajele evoluției tehnologiei. Sectoarele
interne, cum ar fi tehnologia informației, sunt mai predispuse schimbării, în timp ce alte sectoare,
precum contabilitatea, sunt mai puțin flexibile. Cu toate acestea, contabilii trebuie să fie
receptivi, agili și capabili să utilizeze tehnologii noi pentru a-și spori eficiența și productivitatea.

4
 Viitorul contabilității este puternic influențat de o serie de factori diferiți, inclusiv
inovațiile tehnologice, cum ar fi inteligența artificială și automatizarea, precum și schimbarea
standardelor guvernamentale și industriale.

Cel mai important element care afectează nu numai contabilitatea, ci și practicile

comerciale generale este prevalența crescândă a globalizării. Aceasta implică răspândirea de
produse, servicii, tehnologie, informații și locuri de muncă în state diferite, creând mai multă
interdependență între țările de pe glob.
În general, globalizarea poate genera noi oportunități pentru relațiile de afaceri
internaționale și comerț și poate contribui, de asemenea, la stimularea modernizării și a accesului
la locuri de muncă, produse și servicii în țările mai puțin dezvoltate. În același timp, mai ales din
punct de vedere contabil, această creștere a comerțului și a relațiilor transfrontaliere poate crea şi
noi provocări pentru contabili, multe dintre ele referindu-se la diferitele standarde de raportare
financiară existente în cadrul fiecărei națiuni și la posibilele neconcordanțe între aceste
reglementări.

Investitorii și contabilii trebuie să identifice principalele diferențe de raportare atunci când

se dorește luarea unor decizii de finanțare pentru o companie care caută capital din altă țară. De
exemplu, deși entitatea în care activează un contabil poate fi o afacere din SUA, care utilizează
standardele de contabilitate americane, aceste reguli și practici nu sunt aceleași pentru
organizațiile din Europa sau din alte zone ale lumii.
Sectorul contabil lucrează la crearea unui set de standarde unificat, prin intermediul
Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB). Acest organism de
conducere depune eforturi pentru a reduce decalajul dintre principiile contabile general acceptate
(GAAP) din SUA și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).
Aplicarea standardelor naționale de contabilitate înseamnă că anumite totaluri raportate în
situațiile financiare ar putea fi calculate în mod diferit. Chiar și o mică diferență de cerințe ar
putea avea un impact major asupra poziției și performanței financiare raportate de o companie.
De exemplu, o firmă poate recunoaște profiturile conform unui set de standarde naționale de
contabilitate și pierderile conform altuia.
IFRS-urile abordează această provocare prin oferirea unui set de reglementări contabile de
înaltă calitate recunoscute internațional, care aduc transparență, responsabilitate și eficiență
piețelor financiare din întreaga lume.
Acestea oferă transparență prin îmbunătățirea comparabilității internaționale și a calității
informațiilor financiare, permițându-le investitorilor și altor jucători de pe piețele financiare să ia
decizii economice informate.
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară consolidează simțul de răspundere prin
reducerea decalajului informațional dintre furnizorii de capital și companiile cărora le-au
încredințat banii. Ca sursă de informații comparabile la nivel global, IFRS-urile au, de asemenea,
o importanță vitală pentru autoritățile de reglementare din întreaga lume.
Nu în ultimul rând, IFRS-urile contribuie la eficiența economică ajutând investitorii să
identifice oportunitățile și riscurile din întreaga lume, îmbunătățind astfel alocarea capitalului.
Pentru companii, utilizarea unui limbaj contabil de încredere unic reduce costul capitalului și
costurile de raportare internațională.

În contextul creșterii rapide a globalizării și al dorinței tot mai mari a actorilor pieței de a se
informa corect și de a putea efectua comparații eficiente, tot mai multe țări au decis adoptarea
aceluiași set de standarde internaționale, și anume IFRS. În prezent, acestea sunt aplicabile în
mod obligatoriu tuturor entităților tranzacționate public din 179 de ţări, inclusiv în toată Uniunea
Europeană.

5
Statele care au impus obligativitatea implementării IFRS pentru companiile cotate
Sursa: www.ifrs.org
În România, conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 881/2012 privind
aplicarea de către societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare
pe o piață reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările
ulterioare, aceste companii au obligația de a aplica IFRS-urile la întocmirea situațiilor lor
financiare anuale individuale, începând cu anul 2012. În baza Ordinului ministrului finanțelor
publice nr. 1.121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară,
aceste entități aveau opțiunea (fără a fi obligate) de a întocmi un set distinct de situații financiare
în conformitate cu IFRS pentru alți utilizatori decât instituţiile statului. S-a realizat astfel o
trecere de la aplicarea voluntară la aplicarea obligatorie a IFRS-urilor.

În acest context, toate companiile care erau la acea dată tranzacționate pe piața de capital
românească au fost nevoite să schimbe pentru prima oară modul de raportare a situațiilor
financiare, trecând de la reglementările naționale la cele internaționale. În continuare, toate
entităţile care devin tranzacționabile la Bursa de Valori București trebuie să treacă prin acest
proces.
Așadar, contabilii companiilor tranzacționabile se confruntă cu un proces complex de
tranziție în ceea ce privește modul de prezentare a situațiilor financiare, iar dificultățile profesiei
contabile într-un mediu globalizat nu încetează să apară, și anume:
1. Îngreunarea îndeplinirii proceselor contabile de zi cu zi. Implementarea unui nou sistem
de standarde de contabilitate globale necesită o revizuire completă a proceselor și strategiilor
contabile interne. Deși directorii financiari ai organizațiilor ar trebui să fie responsabili cu
această sarcină, în majoritatea cazurilor, punerea în aplicare a noilor standarde îi va reveni
echipei contabile. Aceste departamente sunt deja ocupate cu gestionarea regulilor și
reglementărilor care sunt în vigoare în prezent, așa că li se cere să își continue activitatea zilnică
în timp ce creează fundamentul pentru ca acest sistem internațional de raportare să fie
implementat corespunzător.
2. Posibilitatea de a fi necesară dubla raportare, ceea ce duce la confuzii în procedurile
contabile. Atunci când organizațiile încep să treacă de la standardele de contabilitate actuale
impuse de țara lor de origine la normele contabile globale stabilite de Standardele Internaționale
de Raportare Financiară, există un risc ridicat de producere a unei întârzieri costisitoare sau a
unei greșeli în perioada de tranziție. Deoarece fiecare țară își menține propriile sisteme complexe
de reglementări care guvernează raportarea financiară fără implicarea directă în standardele
utilizate, ar putea exista în continuare cerința de a oferi și rapoarte multiple. Acest lucru
înseamnă că singura diferență pe care o vedem atunci când adoptăm IFRS la nivel global este o
schimbare de prezentare a ceea ce furnizează. (www.connectusfund.org)

6
 3. Dificultăți în înțelegerea corectă a standardelor din cauza traducerilor precare. Date
fiind diferențele culturale şi evoluția distinctă a economiilor și a limbajului, este puțin probabil
ca traducerile în două limbi diferite să atingă un nivel ridicat de înțelegere. În acest context, este
necesar să se decidă ce trebuie câștigat și ce trebuie pierdut ca urmare a traducerii. Sunder (2011)
susține că este imposibil să se găsească fraze și cuvinte care să permită traducerea corectă a
textului original în limba engleză. Evans (2004) analizează răspunsurile dintr-un sondaj privind
traducătorii unor texte din IFRS în alte limbi. Principalele concluzii sunt următoarele:

→ Traducerile nu sunt imposibile, iar dacă apar probleme există șansa de a le depăși.
→ Nu există nicio modalitate de a ajunge la o echivalență exactă prin traduceri.
→ Pot apărea dificultăţi din cauza structurilor de limbaj diferite.
→ Problemele întâmpinate și soluțiile preferate ar putea să difere de la o familie de
limbi la alta.
→ Traducerile făcute de Fundția IFRS pot fi incompatibile cu cele ale Comisiei
Europene (ipoteză pe care o putem confirma parțial în cazul traducerilor în limba
română).
→ Există riscul ca traducerea să nu reflecte cu precizie semnificația versiunii
originale.
4. Necesitatea îmbunătățirii cunoștințelor profesionale prin frecventarea cursurilor
economice si a celor de contabilitate. De asemenea, trebuie să se ajusteze curriculumul oferit de
multe școli de afaceri, deoarece Standardele Internaționale de Raportare Financiară nu sunt
predate în mod regulat în România. Chiar dacă investițiile transfrontaliere ar deveni mult mai
accesibile, tot ar fi necesară o mișcare la nivel local pentru a schimba perspectiva educațională în
contabilitate.
Pentru a avansa odată cu cerințele pieței, contabilii au nevoie de recunoașterea abilităților
și a specializării lor pe plan internațional. Globalizarea a crescut mobilitatea locurilor de muncă
ale contabililor din întreaga lume. Angajatorii și clienții trebuie să știe că profesioniștii pe care
doresc să îi angajeze sunt competenți și pregătiți în ce priveste standardele internaționale. Prin
urmare, pentru a-și demonstra abilitățile, contabilii au nevoie de calificări profesionale. Acest
lucru explică popularitatea crescândă a unor astfel de calificări.

Competitia şi tehnologia – factori secundari ai globalizării contabile

➢ Competiția
În lumea globalizată, munca intelectuală ar putea fi dezagregată, livrată, distribuită,
produsă și apoi pusă din nou laolaltă, oferind un nou nivel de libertate în ceea ce privește modul
de a lucra. Aceasta înseamnă că diverse servicii, inclusiv cele de contabilitate, pot fi externalizate
în alte țări, care pot face munca la fel de bine sau mai bine la costuri mult mai mici.
Din ce în ce mai mult, activitatea de contabilitate este externalizată de către statele
dezvoltate, precum Statele Unite și Regatul Unit, în țări în curs de dezvoltare, ca India și
Malaezia. Contabilii concurează acum de la un nivel egal, nefiind constrânși de limitele impuse
de legislația națională. Fiecare contabil îsi pune în valoare propriile abilități, specializări și
calitatea muncii.
Cum ar trebui contabilii să facă față concurenței ca urmare a globalizării? Ei ar trebui să se
concentreze pe furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru clienții și angajatorii lor. Faptul
că locurile de muncă pot fi externalizate în străinătate nu înseamnă că profesionistul contabil
local va fi șomer. Tot ceea ce este externalizat este doar muncă „brută”, cum ar fi pregătirea
declarațiilor fiscale, financiare, a rapoartelor etc.

Contabilul local va trebui doar să avanseze în lanțul valoric concentrându-se pe proiectarea unor
strategii creative complexe, cum ar fi consultanța financiară și gestionarea relațiilor cu clienții.

7
Aceasta înseamnă și petrecerea de timp de calitate cu clienții discutând planuri financiare și
ajutându-i să ia decizii corecte.

➢ Tehnologia
Globalizarea a îmbunătățit diseminarea informațiilor de cercetare, a sporit colaborarea
dintre firmele de tehnologie și a crescut considerabil investițiile în cercetare și dezvoltare la nivel
mondial. Ca urmare, tehnologia crește într-un ritm fără precedent. De o importanță deosebită
pentru contabili este avansarea softwarer-ului de contabilitate și a dispozitivelor digitale mobile.
Propulsând dezvoltarea programelor de contabilitate, globalizarea a permis adăugarea de funcții
inovatoare și specializate, oferindu-le contabililor instrumente noi nu numai pentru pregătirea
situațiilor financiare, ci și pentru analiza financiară și luarea deciziilor. De asemenea,
dispozitivele digitale mobile, precum laptopurile și asistenții digitali personali, le permit acestora
să îsi îndeplinească sarcinile de oriunde, în orice moment.
În era actuală, în continuă schimbare tehnologică, câteva recomandări ar putea fi
folositoare în profesia contabilă:
1. Utilizarea platformelor de procesare pe internet. Cel mai important beneficiu al
platformelor online este accesul oricând și de oriunde la date și la resursele de calcul pe care le
oferă. Atunci când clienții au acces la rapoartele financiare în timp real, aceștia pot lua decizii
operaționale pe baza informațiilor actualizate din sistemul lor de contabilitate. Tehnologia
platformelor online permite, de asemenea, monitorizarea constantă, mai degrabă decât o analiză
intermitentă ori de câte ori informațiile sunt partajate. (www.journalofaccountancy.com)
2. Înțelegerea automatizării. Pe măsură ce contabilii obțin acces la rapoartele companiilor
privind datele de afaceri ale acestora în timp real, ei vor dobândi capacitatea de a oferi informații
utile și rapide pe care clienții le pot folosi pentru a-și conduce afacerile mai eficient. Pentru a
profita de această oportunitate, contabilii vor trebui să dezvolte noi procese și proceduri în
practica lor pentru a determina ce date sunt introduse automat în sistemul contabil și ce date
necesită introducere manuală sau ajustare. Cu cât contabilul trebuie să petreacă mai puțin timp
pentru a reconcilia cifrele, cu atât mai mult timp poate să se concentreze pe a ajuta clienții să se
dezvolte și să aibă succes. Pentru a face acest lucru cât mai bine, profesioniştii contabili ar trebui
să pună întrebări și să facă cercetări în vederea înțelegerii mai profunde a afacerilor clienților lor.
Contabilii înarmați cu informații adecvate pot consilia mai bine clienții cu privire la previziuni,
gestionarea fluxului de numerar, evaluarea viabilității unei fuziuni sau achiziții ori crearea unei
noi linii de servicii.
3. Luarea în considerare a criptomonedelor. Pe măsură ce tot mai multe companii încep să
accepte aceste monede alternative aproape la fel de ușor precum o valută, oferirea de servicii
legate de criptomonede va deveni din ce în ce mai valoroasă. Platformele de tranzacționare a
monedelor virtuale prin conturile comercianților oferă flexibilitatea de a accepta plăți în Bitcoin
sau în alte criptomonede, cum ar fi Ethereum, fără a fi nevoie de asumarea riscului care vine cu
aceste noi forme volatile de monedă. Când se utilizează un cont de comerciant, toate plățile
primite în criptomonedă se pot converti instantaneu în dolari. Conturile comercianților devin din
ce în ce mai banale, iar contabilii vor trebui să știe cum să raporteze. În România, tranzacțiile cu
criptomonede nu sunt o normalitate în prezent, de aceea nu este necesar ca profesioniştii
contabili să fie complet informaţi în legătură cu acest aspect, dar ar trebui să fie totuşi pregătiţi
pentru întrebările potențialilor clienți. Înțelegerea simplă a procesării și raportării
criptomonedelor va oferi un avantaj imens atunci când va veni timpul să li se ofere sfaturi
clienților care cred în potențialul criptomonedelor.

8
 4. Învățarea și comunicarea constantă. Tehnologia avansează exponențial, ceea ce
înseamnă că profesia contabilă are potențialul de a se schimba mai mult în câțiva ani decât a
făcut-o până acum. Menţinerea la curent cu aceste modificări, chiar și cu cele care nu se vor
realiza niciodată, permite comunicarea eficientă cu clienții și atenuarea oricăror temeri legate de
viitor. Acest lucru va asigura relevanța profesiei contabile în relațiile cu clienții, deoarece ei se
simt în siguranță atunci când contabilul este în căutarea celor mai noi tendințe în concordanță cu
cerințele actuale.
Evoluţia continuă a tehnologiei digitale nu va înlocui profesioniștii contabili, dar va schimba
natura locurilor lor de muncă. Unii contabili ar putea privi cu entuziasm aceste modificări, alții s-
ar putea să aibă o atitudine reticentă, dar aceștia trebuie să aleagă calea care se potrivește cel mai
bine profesiei și stilului propriu de muncă. Dacă profesioniştii contabili decid să analizeze aceste
evoluții și să profite de oportunitățile viitoare care li se oferă, clienții vor avea asigurarea că au
ales consilierul potrivit. Profesioniștii contabili pot ajuta nu numai cu ceea ce se întâmplă în
prezent, ci și cu ceea ce va urma.

❖ Concluzii
Globalizarea este un fenomen care proliferează profund în domeniul contabilității. Aceasta
afectează contabilii prin creșterea multinaționalelor, creând astfel oportunități și mobilitate
profesională pentru ei. De asemenea, intensifică nevoia de uniformizare a standardelor de
contabilitate sub forma IFRS si accelerează inovația software-ului de contabilitate și a
dispozitivelor digitale mobile. Totodată, favorizează o concurență sporită, care la rândul său îi
obligă pe contabili să obțină calificări profesionale. Nu în ultimul rând, globalizarea crește
importanța menținerii la curent cu problemele globale și a adaptării la orice schimbări care pot
apărea.

9
BIBLIOGRAFIE

1.https://www.news.ro/economic/presedinte-ceccar-cele-mai-mari-provocari-ale-profesiei-
contabile-sunt-gandirea-integrata-globalizarea-si-tehnologia-profesia-traditionala-se-
transforma-din-ce-in-ce-mai-mult-1922404628002018091118471271
2. https://www.fiscalitatea.ro/de-ce-este-importanta-raportarea-financiara-integrata-18434/
3. https://www.fiscalitatea.ro/de-ce-este-importanta-raportarea-financiara-integrata-18434/
4. http://www.theiirc.org/international-ir-framework

10